STUDIU DE CAZ

1. Date anamnestice:

Numele copilului: A.A.

Vârsta: 8 ani

Statut: elev în clasa a II-a, integrat în școala de masă

Motivul examinării: examinarea a fost solicitată de părinți, în vederea stabilirii nivelului dezvoltării lingvistice orale și scrise.

Date din anamneza personală și familială:

Copilul este diagonosticat cu dizartrie cerebeloasă. Această tulburare este dată de leziunea de la nivelul cerebelului, este o formă dizartrică ataxică. Tabloul simptomatologic în acest caz se prezintă astfel: tulburări de coordonare a organelor aparatului fono-articulator, tulburări și deficite în planul motricității fine, slaba sincronizare a mișcărilor articulatorii, dar mai ales coarticulatorii, asincronism între mișcările diferitelor segmente corporale, cu implicații asupra ritmului vorbirii, asincronism în planul coordonării mișcărilor articulatorii și a celor fonatorii. În planul motricității globale pot fi identificate, de asemenea, o serie de disfuncționalități, persoana cu tulburare cerebeloasă având semnificcative dificultăți în a-și menține echilibrul.

2. Date colectate în urma evaluării:2.1 Examenul somatic:

În urma examinării componentelor aparatului fono-articulator, nu au fost identificate malformații la nivelul acestuia, însă din scrisoarea medicală primită de la medical neurology se confirmă faptul că această formă de dizartrie este cauzată de o leziune produsă la nivelul cerebelului.

2.2. Examenul functional:

În urma examinării funcționale a aparatului fono-articulator au fost identificate deficite la nivelul:

- Coordonării organelor aparatului fono-articulator- Motricității fine- Sincronizării mișcării articulatorii și coarticulatorii- Mișcării asincronice între diferite segmente corporale

- Ritmului vorbirii- Motricității globale, a menținerii echilibrului

2.3. Examenul preachizițiilor:

În urma examinării preachizițiilor prin sarcini școlare au fost identificate următoarele aspecte:

- Lateralitatea este fină, acest fapt fiind evidențiat prin exerciții precum : lovitul mingii cu piciorul sau arătatul cu degetul.

- Schema corporală este functional configurată, copilul poate să denumeasca toate segmentele corpului însă din cauza dizartriei de tipul cerebeloasă prezintă mișcări asincronice între diferite segmente corporale.

- Structurile sensorial-perceptive sunt funcționale, poate denumi forma, culoarea și mărimea obiectelor.

- Demonstrează conservarea cantității, lungimii și formei- Are achiziționat conceptul de număr- Poate diferenția și exprima cantitatea- Diferențiază genul la substantive- Motricitatea fină este disfuncțională- Motricitatea grosieră nu este bine dezvoltată, prezentând dificultăți în activități precum:

mersul, scrisul, coordonarea mișcărilor- Agitație psihomotorie, reușește cu greu să se concentreze în evaluarea sarcinilor- Dificultăți în ritmul vorbirii, și a coordonării mișcărilor articulatorii și fono-articulatorii.

2.4. Examinarea limbajului oralÎn evaluarea acestor structuri au fost utilizate materiale precum albumul

logopedic, discul logopedic și profilurile de pronunție.În urma evaluării derulate s-a putut observa că sunetele distorsionate de copil se

regăsesc în: grupuri consonantice ”gr”, ”fl”, ”pr”, ”str”, ”mn”, ”bd”, ”cr”, ”dr”, ”fr”, ”br”, ”șt”, în cadrul diftongilor ascendenți și descendenți, triftongi și grupurile care conțin hiat ” hiat”,”oaie”.

Nivelul inteligibilității este foarte scăzut, din cauza prezenței simptomatologiei caracteristice dizartriei: vorbire neclară, confuză, disritmică, disfonică, cu rezonanță nazală, monotonă.

2.5. Examinarea scis-cititului:În urma examinării scris-cititului, reiese că acest copil poate diferenția și

identifica toate literele alfabetului, însă prezintă dificultăți în ceea ce privește activitatea de citire, deoarece din cauza tipului de dizartrie cerebeloasă și a lipsei coordonării articulatorii și coarticulatorii, pronunția este deficitară, greu de înțeles. Scrisul este inteligibil, ritmul de scriere și citire este monoton, nu apar inflexiuni vocale, copilul respectând mai puțin semnele de punctuație.

2.6. Diagnosticul logopedic:Având în vedere aspectele mai sus menționate diagnosticul logopedic este de

tulburare de pronunție cu substrat neurologic de tip dizartric cerebelos. Această tulburare presupune dificultăți articulatorii, coarticulatorii, iar tulburările afectiv-emoționale și cele comportamentale sunt cauzate de tulburarea dizartrică, ele fiind o consecință a acestui tip de tulburare.

3. Date obținute pe parcursul derulării programului de întervenție:

Programul de intervenție a urmărit îmbunătățirea abilităților motorii fine, dezvoltarea abilităților respiratorii, celor articulatorii și coarticulatorii. În aceste sens au fost desfășurate exerciții de antrenare motorie, de antrenare a abilităților respiratorii și de stimulare a auzului fonematic și a procesărilor fonologice.

Dezvoltarea abilităților respiratorii

Tulburarea ataxică presupune formularea următoarelor obiective în vederea dezvoltării abilităților respiratorii: intensificarea coordonării în actul respirator, creșterea volumului respirator, formarea unui ritm respirator funcțional, asigurarea respirației profunde, costo-abdominale.

Dezvoltarea procesării fonologice

La acest nivel s-a urmărit: dezvoltarea musculaturii tractului fonator, emiterea vocii pe frcvențe adecvate vârstei, creșterea flexibilității vocii, dezvoltarea abilităților de diferențiere fonematică, dezvoltarea fluenței fonematice, dezvoltarea abilităților de analiză și sinteză fonematică ăn vederea facilitării achiziției scris-citit.

Exemple de exerciții:

1. Exerciții de diferențiere a perechilor de sunete izolate( s-z)2. Exerciții de scriere după dictare3. Exerciții de identificare a poziției unui anumit sunet în cuvânt( poziția inițială,

mediană, finală)4. Exerciții de despărțire a cuvintelor în sunete și silabe5. Exerciții de citire de poezioare rimate6. Exericții de scriere de sunete, silabe, cuvinte, propoziții și texte după dictare.

După derularea acestei secvențe terapeutice, nivelul dezvoltării abilităților de procesare fonologică este mult îmbunătățit, copilul reușind să scrie corect după o dictare sau serie de cuvinte. Dezvoltarea abilităților de identificare a rimelor a rămas în continuare deficitară, dar poate identifica cuvintele care rimează dacă acestea sunt scrise, reținând regula potrivit căreia rima presupune identitate fonemică la finalul cuvântului. Nu poate însă sesiza rima la versuri, acest fapt datorându-se și deficitului atențional.

Nivelul articulator și coarticulator:

Tulbrările articulatorii sunt mult mai reduse în comparație cu cele articulatorii, din cauza imposibilității , coordonării foarte fine a aparatului fono-articulator, situație specifică persoanelor dizartrice. Terapia logopedică desfășurată la nivelul articulator și coarticulator se realizează prin respectarea etapelor clasice: etapa emiterii sunetelor, etapa diferențierii sunetelor izolate, etapa consolidării sunetelor, , etapa de diferențiere a sunetelor în silabe și cuvinte și etapa de automatizare.

Nivelul morfologic:

Utilizarea formelor neaccentuate ale pronumelor precum și toate celelalte categorii morfologice ale limbii române s-a realizat prin cadrul conversației naturale și a jocurilor de rol.

Nivelul lexical:

În urma evaluării s-a evidețiat faptul că capaictățile de înțelegere, de comprehensiune, sunt superioare celor de exprimare verbală, prin urmare s-a urmat extinderea sferei noționale asupra: culorilor, animalelor, fructelor, florilor, anotimpuriloe, unelte, mobilier, obiecte de îmbrăcăminte.

Sunt prezente dificultăți coarticulatorii date de slabul control asupra limbii și maxilarului.

Nivelul conversațional-textual:

Acest nivel este afectat, deoarece componenta este greu de antrenat în condițiile în care tulburările articulatorii și coarticulatorii permit un nivel foarte scăzut al inteligibilității vorbirii.

4. Recomandări:

Se recomandă continuarea terapiei logopedice, cu regularitate pentru corectarea aspectelor deficitare.