Studiu de Caz

CUPRINS

PARTEA I – PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ......................................................................................................2Studiu de caz 1:.................................................................................................................................................................2Studiu de caz 2:...............................................................................................................................................................12Studiu de caz 3................................................................................................................................................................20

PARTEA a II-a - PREZENTAREA PROGRAMELOR DE INTERVENŢIE..................................................................25Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu dizartrie...........................................................................................................................................................................25

Fisa logopedica..........................................................................................................................................................25Program personalizat de interventie..........................................................................................................................27

Program personalizat de interventie pentru invatarea limbajului şi corectarea tulburarilor de pronuntie la copilul cu autism..............................................................................................................................................................................36

Fişa logopedică..........................................................................................................................................................36Program de interventie personalizat..........................................................................................................................38

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului şi tulburări de opoziţie..........................................................................44

Fisa logopedica..........................................................................................................................................................44Program de interventie personalizat..........................................................................................................................46

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu parasigmatism.................................................................................................................................................................52

Fisa logopedica..........................................................................................................................................................52Program de interventie personalizat..........................................................................................................................54

PARTEA a III-a – RAPORT DE CERCETARE................................................................................................................58Aspecte ale intervenţiei specializate la copilul cu handicap mintal...............................................................................58

Identificarea problemelor...........................................................................................................................................58Obiectivele cercetării.................................................................................................................................................58Obiective generale.....................................................................................................................................................58Obiective specifice.....................................................................................................................................................58Subiecţi şi metode......................................................................................................................................................58Ipotezele cercetării.....................................................................................................................................................59Eşantionul cercetării..................................................................................................................................................66Metode utilizate în cercetare.....................................................................................................................................67Evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrică PORTAGE...............................................................................67Anamneza..................................................................................................................................................................68Observaţia..................................................................................................................................................................68Rezultatele cercetării..................................................................................................................................................72Concluzii....................................................................................................................................................................74

PARTEA a IV-a - RAPORT DE AUTOEVALUARE......................................................................................................76

1

PARTEA I – PREZENTAREA STUDIILOR DE CAZ

Studiu de caz 1:

Date de identificare:

Nume si prenume: Alexandra S

Data nasterii: 13.12.2002

Locul nasterii: Bucuresti

Tata: George, 24 de ani (la naşterea copilului), de profesie electrician

Mama: Mariana, 30 de ani (la naşterea copilului), de profesie croitoreasă, fară loc de muncă după naşterea copilului

Fratria - singurul copil la părinţi

Date despre familie:

Copilul provine dintr-o familie organizată, cu o situaţie materială modestă. Iniţial ambii părinţi au lucrat, dar, după

naşterea copilului, mama a renunţat la serviciu. Locuiesc într-un apartament de două camere, confort doi, proprietate

comună cu bunicul patern. De la naşterea copilului bunicul patern a plecat din apartament, astfel, familia locuind

singură. Etnia familiei este rromă, dar îşi neagă cu înverşunare etnia. Mai mult chiar, după naşterea copilului, pentru a-i

ascunde acest fapt, părinţii nu au menţinut relaţia cu familia lărgită - mai ales cu familia tatălui care locuieşte în afara

Bucureştiului, la ţară, şi care are o situaţie familială precară. Tatăl este extrem de exigent vis- a- vis de igiena casei,

igiena corporală a membrilor familiei, nu acceptă nici cea mai mică dezordine în locuinţă, manifestându-se în mod

vehement (uneori chiar agresiv) asupra soţiei (în opinia sa responsabilă exclusiv de igiena casei şi îngrijirea copilului,

întrucât nu lucrează) şi chiar asupra copilului.

Diagnosticul copilului la data intrării în program (v. cronologică – 4 ani):

Întârziere psihică şi de limbaj, vm 3 ani, v.l. 18 luni, QD 65, dislalie polimorfă

Anamneză:

Din interviul realizat cu ambii părinţi vis- a- vis de datele anamnestice nu reiese vreun factor care ar putea fi încriminat

pentru actualul retard al copilului. A fost prima sarcina a mamei, naşterea s-a produs prin cezariană la 38 de săptămâni.

Evoluţia sarcinii foarte bună. Greutatea la naştere 2900 g, evoluţia de după naştere foarte bună. Pe parcursul primului an

nu au fost sesizate probleme medicale sau de dezvoltare psihomotrică .

După vârsta de 1 an copilul a suferit o stagnare în dezvoltarea motrică, dobândind mersul independent la aproape 2 ani,

iar limbajul nu a mai evoluat semnificativ după vârsta de 1 an şi jumătate.

La trei ani părinţii au constatat că fiica lor vorbeşte foarte puţin faţă de ceilalţi copii – motiv pentru care nu au înscris-o

la grădiniţă – şi încep primele investigaţii neuropsihiatrice ale copilului. I se pune diagnosticul de „întârziere psihică şi

de limbaj”, fapt care conduce la o stare de jenă a părinţilor, apelând la „ascunderea copilului” de ceilalţi membri ai

comunităţii. Fetiţa a urmat un an tratament medicamentos cu Cerebrolizin, Tanacan, Encefabol, Tonotil, în diferite

scheme de administrare.

În plan familial situaţia cunoaşte o deteriorare semnificativă. Tatăl o acuză iniţial pe mamă de starea copilului. Ulterior,

acesta îl convinge că nu este vina ei şi că de fapt „copilul suferă de autism”, diagnostic pe care medicul s-a ferit , în

opinia lor, să-l pună pentru a nu-i speria. Urmare a acestei convingeri, dar şi a convingerii că „pentru copiii cu autism

nimic nu se poate face” părinţii abandonează ideea de a face ceva pentru copilul lor. Îi administrează medicamentele,

2

refuză să o scoată din casă, o „disciplinează” prin metode dure să nu ţipe şi, pentru a evita crizele de protest ale

copilului, îi oferă acesteia necondiţionat tot ceea ce doreşte.

Înainte ca fetiţa să împlinească patru ani, mama află despre un copil autist care a deprins limbajul verbal în urma unei

terapii specifice şi decide să ceară ajutorul logopedului. Din evaluarea efectuată asupra copilului, dar mai ales din

specificul relaţiilor de familie - relaţiile între soţi, dar şi relaţiile acestora cu copilul – a reieşit că cea mai eficientă

modalitate de recuperare a copilului este aceea de a i se face o terapie specifică - logopedică, educaţională,

comportamentală - în paralel cu integrarea copilului în colectivitate. Astfel, copilul a fost integrat în Centrul de

Recuperare din sectorul 4, centru la care îmi desfăşor activitate.

Aspecte ale dezvoltării copilului înainte de înscrierea în centru:

Dezvoltarea motorie, în general este bună. Întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte motricitatea fină, neavând exerciţii în

acest sens. Motricitatea grosieră este dezvoltată corespunzător, întâmpinând greutăţi în coordonarea membrelor

inferioare în timpul alergării sau al coborârii / urcării treptelor sau în menţinerea echilibrului în ortostatism pe suprafeţe

înguste.

Deprinderile alimentare sunt formate, în sensul că poate mânca independent toate tipurile de alimente (lichide,

semisolide, solide). În schimb însă, comportamentul socializant în timpul mesei lipseşte cu desăvârşire, copilul mâncând

cel mai adesea în faţa televizorului, privind desenele animate, iar dacă îi este refuzat acest fapt protestează prin plâns

isteric, ţipete, trântirea obiectelor. Dat fiind faptul că părinţii doresc să ascundă problemele copilului cedează şi copilul

mănâncă acolo unde vrea. Frecvent, pentru a se ascunde de familie, copilul fură mâncarea din frigider şi o mănâncă sub

plapumă sau sub masă.

Deprinderile de îmbrăcare şi încălţare lipsesc complet, copilul fiind dependent de adult. Nu are preferinţe vestimentare.

Deprinderile de igienă: control sfincterian instalat la aproape 3 ani. Respectă programul de igienă personală, dar este

dependentă de mamă. Nu suportă nici o haină murdare sau folosită cu o zi înainte.

Dezvoltarea senzorio-perceptivă corespunzătoare, recunoscând stimulii din câmpul perceptiv.

Dezvoltarea limbajului: are un număr de 7 „cuvinte” - în fapt cuvinte monosilabice, bisilabice sau silabe cu sens :

mama, tata, apa, pa, baba, u – pentru tren, pi – pentru nevoia de a merge la toaletă. Auz fonematic nedezvoltat, aparatul

fonoarticulator nedezvoltate - ocluzie deschisă, lipsa de coordonare a limbii, musculatura feţei slab dezvoltată.

Comunicarea se realizează în principal prin semne şi sunete ţipate, care sunt înţelese de familie. În schimb limbajul

receptiv este foarte bine dezvoltat.

Memoria afectivă şi cea involuntară este foarte bine dezvoltată, cunoştinţele engramate sunt păstrate mult timp,

recunoaşterea realizându-se fără probleme. Manifestarea afectivă este în concordanţă cu situaţiile reproduse de mamă

(de exemplu, mama a povestit despre o întâmplare petrecută cu un an înainte în care bunicii, venind în vizită la ei,

constată că fetiţa nu este dezvoltă corespunzător şi atrag atenţia părinţilor. Ambii părinţi se lamentează, iar situaţia

devine conflictuală. În acest timp copilul, reascultând povestea, începe să plângă, să ţipe, îşi aruncă hainele de pe ea, este

vizibil panicată) . Spiritul de observaţie este foarte bine dezvoltat. Atenţia este deficitară, neputându-se concentra mai

mult de 5 minute asupra unei sarcini de lucru.

3

Motivaţia intrinsecă lipseşte cu desăvârşire, singura motivaţie fiind extrinsecă, prin primirea recompensei alimentare. În

momentul în care recompensa nu era stimulativă, se declanşau tulburări de opoziţie şi refuzul oricărei activităţi.

Ca manifestări comportamentale oscila între tipul melancolic (atunci când nu se intervenea în nici un fel asupra sa) şi

tipul coleric (atunci când i se cerea ceva sau se încerca orice activitate). Caracterial se manifesta individualistă,

nestăpânită, respingând celelalte persoane în afara mamei, nu era interesată de copii, ba chiar era violentă cu aceştia.

Pentru a putea beneficia de serviciile centrului a fost necesar să i se scoată certificatul de încadrare în grad de handicap,

motiv pentru care copilul a fost integrat în centru abia în martie 2007. În decembrie 2006, ianuarie şi februarie 2007

copilul a urmat program de terapie logopedică în familie, cu o frecvenţă de două ore pe săptămână. În această perioadă

programul de terapie a fost axat pe trei mari coordonate:

1. antrenarea copilului în diverse activităţi educative (sortarea pe culori, mărimi, texturi, învăţarea schemei corporale,

secvenţialitate, modelaj, activităţi de colorare, jocuri de construcţie, jocuri cu imagini în pereche )

2. logopedie : dezvoltarea aparatului fonoarticulator, dezvoltarea auzului fonematic, dezvoltarea capacităţii de imitaţie

verbală (sunete izolate, silabe, prima silabă dintr-un cuvânt – ex: „ca” pentru cap, onomatopee, învăţarea modalităţii de

a cere ceva folosind cuvântul „dă” în locul ţipetelor)

3. activităţi de consiliere a familiei: clarificarea rolurilor şi responsabilităţilor fiecărui părinte, schimbarea programului

copilului, crearea unei atitudini pozitive faţă de copil, antrenarea părinţilor în activităţi educative cu copilul, stabilirea

modului de petrecere a timpului liber cu copilul, stabilirea unui program de socializare.

Pe parcursul intervenţiei, la nivel comportamental se constată o accentuare a tulburărilor de tip opoziţional. La nivelul

limbajului achiziţiile sunt minime, realizându-se cu mare dificultate datorită refuzului copilului de a participa la orice

activitate ce implică exprimarea verbală . Totuşi, la finalul celor trei luni de terapie, copilul este capabil să repete câteva

cuvinte pe silabe, cunoaşte onomatopeele, este capabilă să urmărească în oglindă modalitatea de articulare a sunetelor,

diferitele exerciţii pentru aparatul articulator şi să le realizeze prin imitaţie. În familie, mama încearcă să iniţieze o

schimbare atitudinală, dar este împiedicată de tatăl copilului, care este foarte sceptic în ceea ce priveşte recuperarea

copilului. De asemenea, pretenţiile acestuia vis a vis de îngrijirea casei, a copilului, lipsa de cooperare şi de participare a

acestuia la activităţile cu copilului sunt factori de frenare a progresului.

În martie 2007 copilul este integrat în Centrul de Recuperare, program de 4 ore pe zi (deşi copilul are posibilitatea de a

rămâne 8 ore în Centru, tatăl se opune, dorind ca la prânz fetiţa să fie luată acasă de către mamă). Cu toate acestea,

copilul participă la activităţile de recuperare desfăşurate în timpul dimineţii – activităţi educative, zilnic, 2 ore, în

grupuri de 4-6 copii, terapia limbajului – 3 şedinţe pe săptămână, terapie cognitivă, ludoterapie, activităţi de socializare,

serveşte două mese împreună cu ceilalţi copii – pentru învăţarea comportamentului socializant în timpul mesei, pentru

formarea unui orar alimentar şi pentru diversificarea alimentaţiei. Pentru familie au fost desfăşurate programe de

consiliere individuală, consiliere în grup, programe comune cu copilul în familie.

Obiectivele intervenţiei au fost stabilite în baza evaluării atente a nivelului de dezvoltare la momentul intrării în Centru.

Au fost folosite ca instrumente de evaluare fişa de evaluare Portage şi scala de evaluare (Gessel). Metode folosite în

4

evaluare - observaţia, interviul cu părinţii, teste proiective (Testul Familiei). În urma evaluării efectuate s-a constat că la

vârsta de 4 ani şi trei luni copilul avea următorii indici de dezvoltare:

Comportament motor – 4 ani şi 4 luni

Dezvoltare cognitivă – 2 ani şi 9 luni

Autoservire – 3 ani şi 7 luni

Limbaj - 2 ani şi 3 luni

Socializare – 3 ani şi 2 luni

Astfel, V.M era de 3 ani şi 2 luni, QD 75 .

În continuare am stabilit sarcini concrete de lucru, cu obiective specifice, măsurabile, abordabile, relevante, încadrate în

timp. Spre exemplificare redăm câteva din obiectivele stabilite pe domenii specifice, în primele şase luni de intervenţie:

Logopedie:

Limbaj receptiv:

- să indice corect părţile corpului

- să indice corect obiectele din încăpere (masă, scaunul, patul)

- să indice corect jucăriile (păpuşa, maşina, trenul, mingea)

- să indice corect persoanele cunoscute (imagini)

- să cunoască poziţiile spaţiale

- să indice animalele din diverse imagini

Limbaj expresiv

- să emită în faţa oglinzii sunete problemă in mod izolat (vocalele – i, ă şi consoanele c, g s, ş, l, t, ţ, f, v, r)

- să emită consoanele urmate de o vocală

- să folosească cuvinte sau silabe cu sens (stabilite de comun acord cu familia) în locul sunetelor şi ţipetelor fără

sens („dă”, „na”, „pa”, „bu” – pentru bună)

- să alăture două silabe de acelaşi fel pentru a denumi acţiuni, obiecte sau persoane (pipi - pentru a merge la

toaletă, papa – pentru mâncare, Coco – numele bunicii, bobo – pentru bomboane)

- să emită onomatopee

Activităţi matematice:

- să clasifice obiecte după criteriul culoare – Roşu, galben, Albastru, Verde

- să clasifice obiectele după criteriul mărimii

- poziţii spaţiale: să rezolve sarcini de tipul „Colorează obiectul aflat în faţă …../ în dreapta……../ sus…..jos

…..”

Activităţi de cunoaştere a mediului:

- să indice animalele sălbatice şi cele domestice

- să observe transformările naturii în anotimpul primăvara (înverzirea copacilor, topirea zăpezii, florile, etc. )

- să cunoască utilitatea diferitelor obiecte (obiecte de joacă, alimente, obiecte de uz personal, de uz gospodăresc)

5

Activităţi de socializare:

- să fie cooperantă în timpul activităţilor

- să accepte regulile impuse de adulţi în activităţile individuale

- să accepte regulile de comportament civilizat în timpul activităţilor cu ceilalţi copii

- să se joace alături de alţi copii

- să răspundă adecvat la contactele iniţiate de ceilalţi copii

- să respecte orarul de masă

- să mănânce la masă, alături de ceilalţi copii

- să accepte alimente diverse

- să iniţieze relaţii cu ceilalţi copii

În această etapă programul a fost realizat de psiholog şi de educatoare şi a fost implementat şi în familie. O dată

cu primele progrese ale copilului familia a fost mai cooperantă şi de aceea programul a avut continuitate. Totuşi,

adaptarea la programul centrului a fost dificilă, crizele de opoziţionism fiind foarte frecvente. În plus starea sănătăţii

copilului a fost precară, contactând viroze în mod repetat, motiv pentru care prezenţa în centru a fost redusă. După şase

luni de la înscrierea în centru, la o nouă evaluare se constată progrese în ceea ce priveşte socializarea (alimentaţie,

interacţiune cu copiii caracterizată de reducerea comportamentului violent faţă de aceştia, înţelegerea recompensei

sociale care începe să ia locul din ce în ce mai mult recompensei alimentare), achiziţiile cognitive sunt semnificative

(recunoaşte culorile, animalele, pasările, clasifică obiecte după criterii, realizează în desen un om - cap, mâini, picioare,

arată unde sunt mai multe/ mai puţine). La nivelul limbajului reuşeşte să imite toate sunetele, să spună cuvinte pe silabe

şi chiar, pentru unele cuvinte uzuale, să completeze a doua silabă. Reacţiile afective sunt însă imprevizibile, copilul fiind

foarte gelos, dorind atenţia celor din jur, exprimându-şi deseori frustrarea prin ţipete.

În următoarele şase luni progresele au fost mult mai vizibile. În urma evaluării se constată că la vârsta

cronologică de 5 ani şi 3 luni parametrii dezvoltării au fost următorii:


Limbaj – 4 ani şi 8 luni


Cognitiv – 4 ani

Motor – 4 ani şi 9 luni

V.M. - 4 ani şi 2 luni

QD 80

Programul a menţinut aceeaşi structură, obiectivele fiind, în funcţie de caz, fie menţinute – pentru cele neatinse în

perioada anterioară, fie completate cu altele noi.

Progresele semnificative sunt în sfera autoservirii (acceptă diversitatea vestimentară, anterior prezentând dorinţa

obsesivă pentru anumite haine şi respingerea definitivă a altora, participă la îmbrăcare), în sfera limbajului (impresiv -

execută corect diverse sarcini dacă recompensa este prezentă, expresiv - emite sunete independent, fără a se privi în

oglindă, rămânând deficitare sunetele f,v,r,ş,j şi gruprurile ghe, ghi sunt folosite incorect în loc de „negru” spunând

„ghegu”, achiziţionează noi cuvinte în mod spontan, dar cu omisiuni, inversiuni sau sunete alterate, formează chiar şi

unele propoziţii prin unirea a două –trei cuvinte, dar lipsesc cuvintele de legătură. Dislalia accentuată ce caracterizează

limbajul acestei etape este favorizată de atitudinea familiei care înţelege ceea ce spune copilul şi nu o corectează).

Celelalte procese cognitive (gândire, atenţie, memorie, imaginaţie ) cunosc un salt foarte bun. Regresele semnificative

6

din această perioadă au fost în sfera comportamentală - nu acceptă prezenţa altor copii în joc, domină grupul de copii

prin comportamente agresive, tulburările de tip opozant sunt agravate, executând sarcinile în sens contrar, iar

sancţionarea acestor comportamente (buline negre, confiscarea jucăriei preferate, etc.) este urmată de ţipete, crize de

plâns, comportament violent. Toate aceste comportamente sunt cauzate de frecvenţa redusă a copilului la programul

centrului, pe motive medicale.

În al doilea an de activitate copilul a început să coopereze din ce în ce mai bine cu specialiştii. Frecvenţa în centru a fost

mult îmbunătăţită, iar implicarea familiei mai mare.

În sfera limbajului se menţine încă dislalia polimorfă – unele sunete sunt încă pronunţate defectuos, dar explicaţia constă

în faptul că şi-a însuşit în mod eronat cuvintele şi se corectează mai greu. Se menţine pronunţarea lui Ş în loc de S,

situaţie favorizată şi de un prognatism accentuat la maxilarului, căderea dinţilor, Ţ este încă neclar. În ultimele trei luni

(martie 2009 până în prezent) se constată autocorecţia, pronunţarea cuvintelor pe silabe pentru a o pronunţie bună. Sub

aspect educativ copilul a reuşit să asimileze numeraţia, cifrele, raportarea numărului la cantitate, scrierea cifrelor, a unor

litere de tipar, îşi scrie numele (ALEX), face desene unitare, citeşte global câteva cuvinte (APA, MAMA, BUCURESTI,

COPIL, COPAC, CASĂ, CREIOANE, CRETĂ), participă cu plăcere la activităţi, solicită din proprie iniţiativă

activităţile cu logopedul fiind foarte motivată de perspectiva de a fi integrată în grădiniţa normală. Continuă să aibă

comportamente agresive doar cu unii copii, dar are şi relaţii de prietenie cu copiii mai mari din centru dar şi din parc.

Vine cu plăcere la centru, şi-a corectat comportamentul deviant din timpul mesei, nu mai face decât foarte rar proteste,

manifestate prin plâns, fără ţipete. Familia şi-a schimbat atitudinea faţă de copil, tatăl este mult mai relaxat în ceea ce

priveşte relaţia cu fiica sa, este mai atent la nevoia afectivă a acesteia, afişează o atitudine de mândrie faţă de progresele

copilului.

La vârsta de 6 ani (decembrie 2008) parametrii de dezvoltare a copilului erau următori:

Socializare 5 ani si 6 luni

Limbaj - 5 ani

Autoservire - 5 ani si 4 luni

Cognitiv - 5 ani si 4 luni

Motor -5 ani si 6 luni

Vm = 5 ani si 4 luni

QD 88

La mijlocul lunii mai copilul a fost înscris la grădiniţa normală, grupa pregătiroare, urmând ca din septembrie să urmeze

această formă de învăţământ. Până atunci copilul va urma programul Centrului de Recuperare, punându-se accent pe

programul logopedic pentru corectarea dislaliei şi programul de socializare pentru îmbunătăţirea relaţionării cu copiii.

Prezentăm în anexele acestui studiu de caz copii după evaluările în baza fişei Portage din decembrie 2006, martie 2007,

martie 2008, diagrama Grunzburg, mai 2009

7

Studiu de caz 2:


Nume si prenume: An



Tata: Victor, 36 de ani (la naşterea copilului), de profesie paznic

Mama: Elena, 34 de ani (la naşterea copilului), de profesie muncitoare,angajată ca asistent personal pentru copilul cu

handicap.

Fratria - al doilea copil la părinţi. Mai are un frate mai mare cu doi ani, normal din punct de vedere al dezvoltării

psihosomatice


Copilul provine dintr-o familie organizată, cu o situaţie materială medie. Locuiesc într-o casă, proprietate personală,

aflată încă în construcţie. În aceeaşi casă locuieşte şi bunica paternă, însă aceasta se gospodăreşte separat. Copiii au

camerele lor, iar camera Anei Maria este adaptată nevoilor acestia (mochetată, canapele tapiţate). Ambii părinţi lucrează,

tatăl ca paznic, iar mama este angajată ca asistent personal al copilului cu handicap sever.

Relaţiile dintre părinţi sunt armonioase, ambii părinţi se orientaţi spre satisfacerea nevoilor copiilor. Totuşi, se constată

comportamente relativ defirite faţă de cei doi copii, în sensul că fiul cel mare este implicat în activităţi cu sora mai mică,

chiar dacă nivelul lor de dezvoltare şi de relaţionare al celor doi este diferit. De asemenea nivelul exigenţelor faţă de

copilul mai mare este mult accentuat. Interesul pentru educaţia copiilor este pregnant în familie. Părinţii sunt însă mult

mai atenţi faţă de nevoile Anei Maria şi la progresele făcute de ea, trecând relativ uşor peste progresele primului născut.

În ceea ce priveşte implicarea părinţilor în relaţie cu Ana Maria se constată o mai mare impilcare a mamei în continuarea

porgramului educativ şi recuperator de acasă, tatăl lăsând acest aspect doar în sarcina mamei.

Diagnosticul copilului:

a. la data intrării în programul Centrului de Recuperare - septembrie 2005: întârziere psihomotorie prin factori intra-

peri –postnatali, parapareză spastică, malnutriţie protein-calorică.

b. diagnostic actual - septembrie 2008: IMC, întârziere psiho-motorie severă , sindrom piramido-extrapiramidal

Anamneză:

A fost a 8 sarcina a mamei, al doilea născut viu, celelalte şase naşteri fiind pierdute prin avort spontan la vâstre

gestaţionale relativ mari (între 4 şi 6 luni). Inclusiv această sarcină a fost diagnosticată cu „iminenţă de avort”, naşterea

producându-se totuşi la 32 de săptămâni. La naştere copilul a suferit un traumatism cerebral prin hipoxie, obţinând

Scorul Apgar 5. A fost intubată şi ţinută la incubator timp de trei luni până a ajuns la o greutate normală (greutatea la

naştere a fost de aproximativ 1 kg), aptă pentru respiraţie independentă şi pentru alimentaţie artificială. Primul

diagnostic a fost pus la vârsta de 7 luni (IMC, tetrapareză spastică prin factori intra-peri-post natali, întârziere

psihomotrică, sindrom extrapiramidal). De la naştere şi până în prezent se constată un deficit în dezvoltarea somatică a

copilului, copilul fiind subponderal. Masa musculară este foarte slab dezvoltată, iar cutia toracică foarte îngustă. Starea

sănătăţii sale a fost în general bună. Au fost consemnate răceli şi viroze, dar fără complicaţii majore. Două episoade

8

caracterizate de crize de hipoxie, stare de vomă şi migrene au rămas fără o etiologie clară.După unul dintre episoade s-a

constat apariţia unei periode caracterizatede balbism şi creşterea instabilităţii generale a copilului.

Aspecte ale dezvoltării copilului:

La vârsta de trei ani copilul a devenit beneficiar al Centrul de Recuperare, solicitarea venind din partea familiei. La acea

dată copilul avea un minimum de achiziţii cognitive, limitate doar la recunoaşterea persoanelor din anturaj (mama,

fratele, tata), manifestarea bucuriei atunci când îi vedea, recunoaşterea unor imagini, capacitatea de a indica la cerere

anumite imagini din cărţi cunoscute. Din punct de vedere motor, deşi făcea gimnastică recuperatorie de doia ani, reuşea

doar să-i susţină capul şi să stea pentru câteva minute în şezut. Limbajul expresiv era constituit din sunete izolate, fără

semnificaţie. Limbajul receptiv era mai dezvoltat, copilul înţelegând unele mesaje de tipul „hai să mâncăm”, „arată X -

imagine din carte”. Folosea câteva gesturi în mod adecvat (pentru a chema o persoană, pentru a –şi lua la revedere).

Copilul a fost inclus într-un program de recuperare fizică, psihologică (terapie educaţională, logopedie) şi socializare.

Familia a participat la şedinţe de consiliere individuale, dar şi de grup.

Obiectivul major al intervenţiei iniţiale a fost acela de stimulare a copilului şi reducerea deficitului intelectual şi motor

printr-o intervenţie multidisciplinară.

În particular, pe arii de dezvoltare s-a urmărit:

1. limbaj: dezvoltarea limbajului receptiv şi expresiv (recunoaşterea imaginilor, persoanelor, locurilor, emitere

sunetelor în mod controlat, acordarea de semnificaţii pentru sunete, dezvoltarea şi coordonarea aparatului

fonoarticulator)

2. cognitiv: recunoaşterea obiectelor şi imaginilor

3. motor: achiziţionarea posturii în şezut pentru un timp mai mare, rostogoliri din dorsal în ventral şi invers,

efectuarea tracţiunilor cu un braţ.

4. socilaizare: stimularea interacţiunii cu alţi adulţi decât părinţii, crearea sentimentului de siguranţă în absenţa

mamei, stimularea interacţiunii cu alţi copii decât fratele mai mare.

5. autoservire: simularea cooperării în timpul hrănirii, schimbării hainelor, introducerea mâncării semisolide

servite cu linguriţa.

Evoluţia copilului a fost spectaculoasă în primul an. După o perioadă de acomodare relativ scurtă (până la o lună) copilul

a reuşit să facă primele progrese. Şedinţele cu specialiştii durau între 10 şi 20 de minute şi se repetau de câteva ori pe zi.

Programul copilului era fracţionat datorită nevoii de somn, la început dormind chiar de patru ori în timpul zilei. În

principal metoda de lucru a fost individuală, copilul având săptămânal 3 şedinţe de terapie logopedică, 5 kinetoterapie,

5 şedinţe de stimulare senzorială.

În primul an a reuşit a făcut următoarele progrese în planul dezvoltării psihice:

Limbaj: vocabular încă redus, însă pronunţă patru cuvinte cu sens. Vocabularul pasiv este bine dezvoltat, identifică la

cerere obiecte, face asocierea dintre obiect şi denumirea sa. Sunetele şi cuvintele sunt pronunţate pe o tonalitate joasă.

Înţelege mimica şi gestica celor din jur şi utilizează gesturile pentru a răspunde la întrebări.

Memoria: predomină meoria de tip afectiv, recunoaşte persoane, locuri, obiecte

Orientarea în propria schema corporală : arată corect nasul, ochii gura.

Motricitate: execută mişcări simple prin imitaţie, dar mişcările sunt necoordonate, însoţite de mişcări parazitare.

Mimică şi gestică controlată (gesturi pentru salut, ameninţare, afirmare sau negare). Apucă obiecte de dimensiuni mici,

cu mişcări învete, nesigure. Merge susţinută de sub braţe.

9

S-a menţinut modalitatea de lucru individual şi a crescut numpărul şedinţelor de terapie a limbajului - 5 şedinţe pe

săptămână

În baza măsurătorilor testului Portage au reieşit următorii parametri:

Vârsta cronologică - 3 ani şi 2 luni

Comportament motor: 1 an şi 5 luni

Comportament cognitiv: 1 an şi 6 luni

Autoservire – 10 luni

Limbaj: 11 luni

Socializare: 2 ani şi 3 luni

V.mentală – 1 an şi 7 luni

QD: 48

În al doilea an de intervenţie dezvoltarea copilului a cunoscut un ritm accelerat.

În planul limbajului îşi îmbogăţeşte vocabularul activ – expresiv şi receptiv. Înt-mpină dificultăţi în exoprimare, având

diagnosticul logopedic de tulburare de tip dizartric. Se dezvoltă memoria de scurtă şi lungă durată, memoria voluntară,

mecanică. Reproducerea informaţiei este rapidă. Gândirea are acarcter concret intuitiv, operează comparaţii, generalizări

şi concretizări. Spiritul de observaţie este prezent şi se manifestă în toate împrejurările (învăţare spontană).

Comportamentul devine socializant, salutând, cunoscând numele fiecărui copil, propriul nume. În planul dezvoltării

motrice se consolidează achiziţiile anului precedent, dar mişcările pierd din acurateţe şi precizie. Se accentuază mişcările

parazitare.

Măsurătorile efectuate, în baza aceluiaşi test, relevă următoarele:

Vârsta cronologică – 4 ani

Socializare: 3 ani şi patru luni

Limbaj: 3 ani şi o lună

Autoservire: 1 an şi 6 luni

Cognitiv: 3 ani şi 2 luni

Motor: 2 ani

V. mentală: 2 ani şi 7 luni

QD: 68

În timpul celui de-al treilea an dezvoltarea continuă ritmul accelerat.

În ceea ce priveşte dezvoltarea motorie se constată că este capabila sa execute miscari ale bratelor (prindere, aruncare,

imbinare de piese, mutare de obiecteconstructie de turnuri, face semne cu creionul colorand in spatiu restrans si

respectand limitele, urmareste un sablon, ridicare bratelor, etc). Se deplaseaza prin mers, dar are un echilibru prrecar.

Mersul este dansant, caracterizat prin miscari necoordonate. Varsta motrica – 3 ani si patru luni.

Intampina dificultati privind aplecarea de la mijloc pentru a ridica obiectele, imitarea miscarii circulare, coordonarea

miscarilor mainii (pentru a face bilute de plastelina, pentru a decupa, nu poate scrie semne grafice sau reda in desen

figuri), coordonarea membrelor inferioare (saritura de la inaltime -20 cm, nu poate merge pe varfuri, nu poate sta intr-un

picior, nu poate merge in echilibru pe o suprafata ingusta)

10

Tempoul si ritmul miscarii, coordonare si varietate

- tempou si ritm alert al miscarilor, miscari sacadate (caracteristici ale sindromului extrapiramidal), coordonare

deficitara a membrelor, dar si oculo-motorie.

Combinatirica miscarii, transfer al miscarilor: capacitate redusa de combinare a miscarilor. Transferul dintr-o mana

in alta se realizeaza cu greutate, necesitand o capacitate mare de concentrare

Lateralitatea in executia miscarii:

Proba de lateralitate Harris

Dominanta mainilor: D

Dominanta ochiului: S

Dominanta piciorului: D

Interpretare: lateralitate incrucisata

Spontaneitatea si initiative in executarea miscarilor: efectuaza miscari spontane, avand initiativa in desfasurarea

activitatilor. Se deplaseaza pentru a lua diverse obiecte de care are nevoie, se deplaseaza dintr-o incapere in alta, se

ridica de pe scaun si se deplaseaza pentru a atinge un scop.

Invatarea miscarilor, plasticitatea in insusirea de miscari noi : Majoritatea miscarilor au fost invatate spontan, dar au

fost perfectionate prin exercitiu.

Sincinezii

Proba pentru determinarea unor sincinezii digitale REY (adaptata)

Interpretare : lipsa sinceziei, copilul nu ridica omologul mainii opuse

Tipuri de miscari mai fregvente :

- miscari de deplasare (mers in picioare, mers prin tarare)

- miscari de prindere

- miscari de apucare

- imbinare de piese

- manipulare obiecte mari si mici

- desen, trasare linii, trasare dupa contur

Abilitatii motorii:

- se deplaseaza dintr-un punct in altul

- manipuleaza obiecte pentru a atinge un scop stabilit

- deseneaza in spatiu dat respectand limitele

- se hraneste cu alimente solide si semisolide, folosind lingura

- bea dintr-un pahar folosindu-se de ambele maini

- construieste un turn sau castele de diverse forme

11

Tipuri de jocuri motorii : se implica in jocuri motorii care implica mersul, impinsul sau trasul de obiecte, constructia

de obiecte.

LIMBAJ: se constată un volum mare de cuvinte . Întelege sensul cuvintelor si le utilizeaza corect in context

Pronuntie deficitare a sunetelor, in special a consoanelor « R », « L », a grupurilor de doua consoane (omiterea lui S

daca este urmat de o consoana)

Structura gramaticala, alcatuirea de propozitii : respectă structura gramaticala corecta , atat in propozitii enuntiative cat

si in cele interogative

Legatura limbaj – activitate:

a. indicative, verbale si performante: executa actiuni indicate verbal, corect 100% din cerinte

b. stimulativ – verbale si performante: nu necesita promt in actiuni

c. verbalizarea actiunii si performantei: denumeste corect actiunile pe care le face

Forme de limbaj

a. solilocviu : uneori, in joc

b. dialog : da. Respecta regulile dialogului, dar domina partenerul de dialog

c. monolog – colectiv : nu

d. monolog : nu

Expresivitatea verbala este ingreunata de dificultatea de pronuntare a cuvintelor si de dezechilibrul intre inspir si expir

Comunicare verbala spontana prezenta.

Diagnostic logopedic : tulburare de tip dizartric

GANDIRE: operează cu cunoştinţe concrete dar şi abstracte (conceptul de număr, simbolul literelor) pentru realizarea

sarcinilor educaţionale, înţelege relaţia de cauzalitate, operaţiile gândirii – generalizare, comparaţie, abstractizare şi

concretizare - prezente.

IMAGINAŢIE: prezentă în joc şi activităţile educative, sub următoarele tipuri: voluntară şi involuntară, folosind

procedee precum augumentarea, combinarea, crearea de imagini noi.

MEMORIA: se dezvoltă memoria voluntară. Viteza de memorare este mare. Reproduce cu uşurinţă evenimente,

situaţii. Se remarcă ca şi calităţi ale memoriei fidelitatea reproducerii şi viteza de reactualizare.

ATENŢIA: durata de concentrare a atenţiei este de 30 de minute. Atenţia voluntară câştigă în volum. Se remarcă că şi

calitate distributivitatea atenţiei.

12

Comportamental se observă dorinţa de dominare a grupului de copii, a adulţilor cu care intră în relaţie. Doreşte atenţia

exclusivă a celor din jur şi în special a părinţilor. Este geloasă în relaţia de fraternitate, dar şi în relaţia cu colegii.

Ultimile măsurători – în baza testului Portage- relevă următoarele:

V. cronologică: 6 ani

Motor- 3 ani şi patru luni


Autoservire – aprox: 2 ani

Cognitiv – 4 ani şi 7 luni

Limbaj – 5 ani şi 2 luni

V. mentală: 4 ani şi 1 lună

QD: 77

Copilul continuă programul de recuperare în Centru, urmând ca anul viitor - septembrie 2010 - să fie integrată în

învăţământul de masă (grupa pregătitoare). Obiectivele generale ale planului de recuperare sunt următoarele:

1. îmbunătăţirea comunicării verbale prin terapia tulburărilor de limbaj (dizartrie)

2. dezvoltarea motricităţii fine

3. asimilarea de noi cunoştinţe şi deprinderi, specifice nivelului de dezvoltare intelectuală

4. îmbunătăţirea relaţionării cu copiii

Anexăm copii după graficul Scalei de evaluare Portage din septembrie 2006, noiembrie 2007, februarie 2009.

13

Studiu de caz 3


Nume si prenume: Cristi S



Tata: Valentin, 24 de ani (la naşterea copilului), de profesie muncitor

Mama: Antoaneta, 23 de ani (la naşterea copilului), de profesie vanzătoare, fară loc de muncă după naşterea copilului

Fratria - singurul copil la părinţi


Copilul provine dintr-o familie organizată, cu o situaţie materială modestă. Iniţial ambii părinţi au lucrat, dar după

naşterea copilului mama a renunţat la serviciu. Locuiesc într-un apartament de trei camere, confort unu, proprietatea

bunicii materne.În acelaşi apartament locuiesc şi bunica şi străbunica maternă.

Diagnosticul copilului la data intrării în program (v. cronologică – 4 ani şi 8 luni):

Întârziere psihică şi de limbaj, sindrom hiperkinetic, dislalie polimorfă

Anamneză:

Din interviul realizat cu mama a reieşit faptul că pe timpul sarcinii nu au existat factori care spă afecteze dezvoltarea

ulterioară a copilului. Dezvoltarea în primul an a fost corespunătoare, copilul având achiziţiile motrice şi pshice în

conformitate cu vârsta cronologică. A deprins mersul independent la 11 luni, starea de agitaţie psihomotrică

accentuându-se treptat, culminând la 1 an şi patru luni cu episoade de plânset prelungit, nesomn în timpul nopţii,

nerespectarea unui orar de masă deja format. La vârsta de doi ani şi jumătate se încearcă integrarea lui în creşă, încercare

care a eşuat după numai câteva zile. Controlul sfincterian se instalează greu, în jurul vârstei de 4 ani. Limbajul nu se

dezvoltă, iar starea de agitaţie devine o permanenţă. Este luat în evidenţa Policlinicii M.S.Curie şi diagnosticat cu

sindrom hiperkinetic.

Isoricul educaţional: la doi ani şi jumătate se încearcă integrarea lui în creşa, dar acest fapt eşuează. La 4 ani şi 8 luni

se adresează Centrului de Recuperare pentru integrarea în program.

Farmacoterapie: a avut tratament pe toată durata intervenţiei, în scheme de administrare diferită. I s-a administrat

Cerebrolizin, Pikovit, Tanakan, Stratera

La prima vizită în Centru copilul a fost însoţit de mama şi bunica maternă, prezentând un grad mare de agitaţie,

instabilitatea atenţiei şi interes scăzut pentru orice jucărie. Mişcările erau stereotipe, lipsite de scop, limitându-se la

aruncarea obiectelor. Atât mama cât şi bunica erau agitate, vorbeau simultan şi nu ofereau informaţiile cerute, oferind

foarte multe detalii nerelevante.

Evaluarea psihologică iniţială arătat următoarele competenţe ale copilului:

14

Motricitate bine dezvoltată, mişcările fiind voluntare, coordonate. Motricitate fină dezvoltată, manifestată în modelarea

plastelinei, înşirarea mărgelelor mari pe aţă. Mers în echilibru prezent, pe o linie trasată. Coordonare oculo-motorie

bună, desenând un pătrat după model, trasând linii drepte orizontale şi verticale

Limbajul este sărac, formată din cuvinte monosilabice sau bisilabice. Are dificultăţi de pronunţie a sunetelor f,v, g, c, r.

Vorbirea este caracterizată de balbism

Memoria este caracterizată de recunoşatere rapidă a locurilor, persoanelor, simbolurilor (numărul mijloacelor de

transport), a elementelor lipsă dintr-un întreg.

Manifestă spirit de observaţie, dar nu se poate concetra mai mult de 3 minute asupra unei activităţi derulate faţă în faţă

cu un adult. Activităţile independente nu există.

Gândirea: înţelege acţiunea din imagine, explică o relaţie între obiecte şi acţiuni (ex: la ce folosim cana?) apelând la

mimarea acţiunii.

Condiută: acceptă cu greu normele grupului, nu se conformează regulilor de joc. Ştie formule de salut (buna, pa), ăşi

cunoaşte numele şi ăl spune la cerere.

Masurătorile în baza fişei Portage arată următorii parametri de dezvoltare (septembrie 2005):

v.cronologică: 4 ani şi 8 luni

- comportament motor: 3 ani şi 6 luni

- autoservire: 3 ani şi 5 luni

- limbaj – 3 ani

- Socializare - 3 ani şi 4 luni

V.mentală 3 ani

QD 65

A fost cuprins într-un program de recuperare constând în terapie cognitivă (3 sedinţe / săptămână) terapie ocupaţională,

logopedie (3 şedinţe/săptămână), activităţi recreative şi program de consiliere pentru familie.

Perioada de acomodare la programul Centrului a fost relativ scurtă – de aproximativ trei săptămâni. Durata desfăşurării

acivităţilor individuale a crescut de la 10-15 minute la 30 de minute. Programul început în Centru a fost continuat şi în

familie.

Obiectivele generale în etapa iniţiala a programului au fost:

1. reducerea deficitului educaţional

2. îmbogăţirea vocabularului, a exprimării verbale

3. corectarea defectelor de vorbire, învăţarea pronunţiei sunetelor problemă

4. formarea respiraţiei corecte, diafragmale

5. creşterea duratei de concentrare în activitate

6. creşterea gradului de implicare în activitate prin crearea unei motivaţii (extrinsecă, ulterior intrinsecă)

7. formarea deprinderilor de autoservire

8. dezvoltarea nivelului de cunoştinţe.

Programul terapeutic a fost elaborat având ca obiective specifice obiectivele desprinse din scala de adaptare socială

Grunzburg

15

După un an progresele copilului au fost marcante în toate ariile de dezvoltare. Asfel la evaluarea din luna noiembrie

2007 se constată că îndeplineşte cu succes itemii corespunzători vârstei cronologice, dar cu anumite particularităţi ce vor

fi subliniate în poarcursul expunerii.

La nivel motric îşi menţine un nivel bun al dezvoltării, putând ţine un creion în mână, să tragă lii orizontale şi verticale,

după model, să facă un cerc după model, să deseneze un om (cap, corp, picioare), scrie numele cu litere de tipar, copiază

litere de tipartaie cu foarfeca, modelează plastelina (bastonaşe şi biluţe), decupează imagini fără a respecta însă cu

stricteţe conturul.

Sub aspectul controlului comportamental în etapa de final al ultimului an reuşea să se controleze pe tot parcursul lecţiei,

instabilitatea manifestându-se doar prin spasticizarea membrelor inferioare şi emiterea unor ţipete guturale. Programul

zilnic al copilului răspundea nevoii de mişcare a copiilor, astfel că după activităţi mai mult statice, urmau activităţi care

îl solicitau din punct de vedere fizic.

În ceea ce priveşte depărinderile de autonomie programul a fost însuşit în Centru, dar consolidat în familie. Ca şi

progrese remarcăm: folosirea corectă a lingurei, a paharului, participă la alegerea îmbrăcămintei, are diverse sarcini

casnice (distribuie tacâmurile sau şerveţelele la masă), cunoaşte şi aplică normele de igienă.

Limbajul s-a îmbogoţit considerabil. A depăşit relativ uşor faza asimilare de noi cuvinte şi alăturare de două cuvinte.

Exprimarea este în stereotipă, de multe ori deficitul de atenţie se manifestă în exerciţii prin alăturarea de cuvinte

inadecvate contextului. Şi-a îmbunătăţit pronunţia, pronunţând corect sunetele f,v, l. Pe măsură ce capacitatea de

concentrare a atenţiei s-a îmbunătăţit şi pe măsura consolidării respiraţiei corecte, ritmul vorbirii a devenit mai rar, astfel

ca s-a diminuat şi bâlbâiala. Rămâne însă tributar exprimării la persoana a IIIa când vorbeşte despre sine, caracteristică

care s-a menţinut până la plecarea din Centru. Prezintă deseori monologuri stereotipe, care pornesc de la un cuvânt

rostit sau auzit (cel mai adesea evocă traseul mijloacelor de transport)

Memoria mecanică este foarte dezvoltată. Reproduce cu uşurinţă o poezie de una –doua strofe. Necesită o revenire

continuă la conţinuturile predate

Atenţia se îmbunătăţeşte sub aspectul duratei concentrării. Volumul rămâne foarte mic, apelându-se adesea la contraste

cromatice pentru captarea atenţiei.

Gândirea depăşeşte încet limitele concret intuitive, îşi însuseşte număratul în limitele 1-20, scrierea cifrelor, raportarea

cantităţii la număr, scrierea unor litere.

Sub aspect cpomportamental se constată meninerea sociabilităţii, a dorinţei de a fi în compania copiilor. Iniţiază

dialoguri cu aceştia, dar continuă să vorbească despre sine la persoana a IIIa. Capacitatea de respectare a normelor de

grup este încă deficitară.

Conduita socilizantă începe să se contureze. Salută din proprie în aproximativ 50 % din cazuri. Îşi cunoaşte numele şi

adresa, cunoaşte numele fiecărie persoane din familie.

În următoarele şase luni (până în iunie 2008) am continuat programul terapeutic, cu accent pe corectarea limbajului

(construcţia propoziţiilor cu respectarea regulilor semantice, înlăturarea stereotipiilor din limbaj, învăţarea raportării la

sine folosind persoana I, înlăturarea exerciţiilor pe care în mod independent le facea într-o mdalitate stereotipă),

consolidarea cunoştinţelor despre mediu, animale, formarea capacităţii de observare dirijată, consolidarea numărelor, a

literelor, îmbunătăţirea relaţionării cu ceilalţi copii.

Familia a beneficiat pe parcursul celor doi ani de consiliere şi informare. De asemenea familai a fost un factor de

consolidare permanentă a cunoştinţelor predate. Din luna septembrie 2008 a fost înscris la o grădiniţă normală, program

16

de patru ore/zi. Adaptarea a fost rapidă, iar integrarea foarte bună. În prezent finalizează grupa pregătitoare, rezultatele

recomandându-l pentru învăţământul de masă.

RTEA a II-a - PREZENTAREA PROGRAMELOR DE INTERVENŢIE

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului

la copilul cu dizartrie

- 1 -

Fisa logopedica

Date generale:

Nume si presume: T.A.M.

Data si local nasterii: 23.09.2003

Adresa: Bucuresti, sector 4

Istoric educational: inscrisa in septembrie 2006 in Centrul de Recuperare

Date familiale:

Nume si prenume: mama - T.E, tata – T.V.

Profesie si local de muncii: mama – asistent personal al copilului cu handicacap, tatal – paznic la …

Fratria: al II-lea nascut

Relatii in cadrul familiei:

Intre parinti: relatii armonioase, fara tensiuni sau conflicte. Implicare inegala in recuperarea copilului

(mama fiind cea care se ocupa exclusiv de copil)

Intre frati: Relatii bune, de acceptare si ajutor

Relatii intre parinti si copii : relatii foarte bune, axate pe satisfacerea nevoilor de educatie, de

recuperare si integrare a copiilor

________________________________________________________________________________Diagnostic

logopedic : tulburare de tip dizartric

Examen logopedic:

Aparat fonoarticulator:

17

Respiratie: respiratie sacadata, ritm inspir –expir dezechilibrat (vorbeste pe inspir, ramane fara aer in timpul vorbirii

datorita capacitatii respiratorii reduse)

Sistem labio-comisural: normal configurat

Aparat dentar: prezinta multiple carii dentare; implantarea dentitiei este corecta

Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, Mobile, insuficiente coordonate

Limba: normal dezvoltată, dificultate de miscare

Palatul dur: normal configurat

Cavitate nazala: normal configurata

Cavitate faringo- laringiala: normala

Aparatul auditiv:

Acuitate auditiva: aude bine, distinge toate sunetele

Control auditiv: relativ bun, prezinta capacitate de autocorectare daca i se atrage atentita asupra nevoii de a se corecta

In antecendente : insusirea limbajului verbal a inceput in jurul varstei de 3 ani si jumatate, in conditiile in care de la doi

ani face terapie logopedica

In prezent se constata urmatoarele:

- sunete izolate: pronunta corect sunetele cu exceptia sunetelor S, R, Ş, Ţ

- sunete in silabe: necesita exerciţii pentru sunetele problema enunţate mai sus

- sunete in cuvinte: se constata o deformare a sunetelor in condiţiile vorbirii spontane

Componenta semantica:

a. întelegerea cuvintelor: cunoaste cuvinte denumiri, cuvinte actiuni, cuvinte insusiri, cuvinte de relaţie

Vocabularul:

Activ: vocabular activ dezvoltat

Pasiv : dezvoltat

Componenta afectiva:

Ritmul vorbirii: ritm alert de vorbire, generat de dezechilibrul inspir-exprir

Vocea si tonalitate: tonalitate joasa, vorbire şoptită

Concluzii si recomandari:

Dg. Tulburare de tip dizartirc

18

Se constata o dezvoltare buna a limbajului – varsta limbajului (fisa Portage - 4 ani 10 luni). Copilul are o atitudine

pozitiva fata de comunicare, transmite mesaje si insista pentru a fi inteleasa.

Se recomanda continuare programului terapeutic pentru ameliorarea tulburarii, cresterea capacitatii de exprimare,

echilibrului inspir-expir.

Program personalizat de interventie

1. Nume si prenume: T.A.M

2. Varsta: 5 ani si jumatate

3. Nivel de dezvoltae intelectuală: QD - 65

Motor – 3 ani si 4 luni

Socializare - 5 ani si 2 luni

Autoservire - 2 ani

Cognitiv - 4 ani şi 7 luni

Limbaj - 4 ani si 10 luni

4. Tipuri de servicii prevăzute in Planul de recuperare acopilului cu dizabilităţi

Kinetoterapie

Activitati educative

Logopedie

Psihoterapie si activitati terapeutice specifice

5. Prezentarea pe scurt a dificultăţilor pentru care copilul are nevoie de intervenţie personalizată:

De integrare in colectiv (tip dominant de relaţionare cu ceilalţi colegi)

De comunicare (tulburare de tip dizartric)

De deplasare (IMC, paralizie cerebrală, sindrom extrapiramidal)

De sănătate (afecţiuni de tip migrenă repetate, alergie generalizată)

De învăţare (retard uşor)

6. Aria de intervenţie: comunicare şi limbaj

7. Cine face intervenţia:

Recuperare logopedică – logopedul

Dezvoltarea limbajului şi comunicării: logopedul, educatorul, familia

8. Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare 1 an

9. Cum are loc actiunea:

A. Program de recuperare logopedica

Obiective terapeutice:

1. Dezvoltarea motricitatii generale si a aparatului fonoarticulator

2. Formarea respiratiei verbale

19

3. Formarea si dezvoltarea auzului fonematic

4. Corectarea miscarilor articulatorii

Obiectiv 1: Dezvoltarea motricitatii generale si a aparatului fonoarticulator

1.1. Exercitii generale:

imitarea mersului

miscari ale gatului si rotirea capului

miscari ale bratelor

imitarea spalatului pe maini

initarea aplaudatului

exercitii pentru intarirea musculaturii toracelui

1.2. Exercitii pentru mobilitatea aparatului fonoarticulator

Mobilitatea maxilarului : inchiderea / deschiderea gurii, exercitii de alternare a maxilarelor

inainte – inapoi, muscatura

Exercitii de mobilitate pentru limba (limba iese si intra repede in gurita « pisicuta bea

lapte », limba miscata de la dreapta la stanga « tic-taculpendulei, limba iese in forma de

lopata, limba iese in forma de sageata, limba sterge buzele, limba sterge dintii pe deasupra/pe

dedesupt, miscari circulare ale limbii, miscari ale limbii in sus si in jos, etc )

Exercitii pentru buze si obrajori : miscari de sugere a obrajilor, miscari de tuguiere a buzelor,

miscari de intindere a buzelor, miscari alternative de rotunjire si intindere ale buzelor,

tuguierea buzelor, umflarea obrajilor, vibrarea buzelor

Exercitii pentru valul palatin: exercitii de imitare a cascatului, exercitii de imitare a

inghititului, a tusei, miscari de deglutitie

Durata de indeplinire a obiectivului : pe toata durata terapiei

Obiectiv 2: Formarea respiratiei verbale

Etapa Obiective urmarite Exercitii

Dezvoltarea respiratie

nonverbale

- educarea echilibrulu iinspir –expir

- marirea capacitatii respiratorii

- formarea respiratiei diafragmale

- obtinerea unei respiratii lungi, fara efort

- obtinerea unui ritm respirator uniform

A . exercitii pentru expiratie:

Sufla nasul in batista

Sufla aerul pe dosul palmei

Tine un fulg in are

Stinge lumanarea

Umfla balonul

B. exercitii pentru inspiratie:

Miroase florile

Cainele la vanatoare

Miroase parfumul

20

Etapa Obiective urmarite Exercitii

C. inspiratie diferentiata

Trei timpi inspiri, cinci timpi expiri

Inspiratie alternativa pe o nara si pe

cealalta

Inspiratie pe gura

Inspiratie pe gura, expiratie pe nas

Dezvoltarea respiratiei

verbale

- Obtinerea unei expiratii mai lungi decat

inspiratia la pronuntie

- Vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat

Exercitii de pronuntioe a vocalelor

Exercitii de pronuntie intr-o expiratie

a unei consoane

Exerciti de pronuntie a unor grupe de

vocale

Exercitii de pronuntie a unor

consoane insotite de vocale

Exercitii de pronuntie a unor silabe in

care se gasesc grupuri de vocale si de

coinsoane

Exercitii ritmice de respiratie insotite

de miscare si cantec

Exercitii de respiratie (culcat pe

canapea, cu un saculet de nisip pe

abdomen)

Obiectivul 3: Formarea si dezvoltarea auzului fonematic:

Se vor urmari urmatoarele aspecte:

3.1. formarea capacitatii de diferentiere fonematica, prin distingerea si discriminarea sunetelor si a cuvintelor

3.2. formaea perceptiei fonematice corecte

3.3 educarea pronuntiei ritmice

Exercitii:

- Imitarea sunetelor din natura si a pronuntiei onomatopeelor

- Pronuntarea unor serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime

- Diferentierea consoanelor surde de cele sonore

- Transformarea cuvintelor prin inlocuiri de sunete sau silabe

- Diferentierea sunetelor cu punct de articulare apropiat

- Analiza fonetica (indica primul/ultimul sunet al cuvantului)

- Pronuntarea ritmica

21

Obiectiv 4: Corectarea miscarilor articulatorii

Etapa Metode Procedee

1. emiterea sunetului Demonstrarea articulatorie Analiza miscarilor articulatorii

Sinteza miscarilor

Articularea cu voce soptita articularea

cu voce normala

Articularea fata in fata cu logopedul

Articularea singur in fata oglinzii

Exercitiul Articulatoriu: imitativ, spontan,

independent

Fonoarticulatoriu: imitativ, spontan,

independent

Consolidarea sunetului afectat Exercitiul Analiza fonematica

Diferentiere motrico –kinestezica

Diferentierea sunetului nou de sunete

din grupe mai indepartate

Diferentierea sunetului de sunete mai

indepartate

Comparatia Sonora

Automatizarea sunetului Exercitiul

Compunerea

Conversatia

Program terapeutic:

Etapa terapeutica Demersul si obiective

urmarite

Tehnici de terapie recuperatorie

Obtinerea si exersarea

sunetului deficitar

Emiterea sunetului prin

demonstratie si imitare

Sunetul S: Buzele trebuie bine intinse, dintii sunt usor

departati, limba se sprijina pe incisivii inferiori se

bombeaza si se formeaza de-a lungul sau un canal

prin cae se scurge aerul. Coardele vocale un vibreaza

Sunetul Z: se obtine la fel ca S doar ca de data aceasta

coardele vibreaza

Sunetul Ş: Se obtine cu buyele uşor rotunjite. Limba

ia forma unei linguriţe, varful ramane liber iar

marginile ating molarii superiori

22

Etapa terapeutica Demersul si obiective

urmarite

Tehnici de terapie recuperatorie

Sunetul Ţ: deriva din T şi S

Sunetul R: derivat din L, prin vibrarea limbei si a

coardelor vocale

Consolidarea sunetului Introducerea sunetului

problema in silabe

Introducerea sunetului in

cuvinte

Silabe directe şi inverse

Structuri reversibile

Logatoni

Structuri silabice cu ritm

Cuvinte cu fonemul in pozitie initiala

Cuvinte cu fonemul in pozitie finala

Cuvinte cu fonemul in pozitie mediana

Diferentierea sunetelor Diferentierea la nivelul

silabelor

Diferentierea la nivelul

cuvintelor

Exercitii si comparatii

Se folosesc cuvinte paronime

Automatizarea Exersarea sunetului deficitar

in propozitii

Exersarea sunetului deficitar

in scurte povestiri, repovestiri,

memorizari, ghicitori

B. Programul educaţional de dezvoltare a limbajului si comunicarii

Obiective cadru:

1. dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale

2. educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic

3. educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere gramatical

23

Obiectiv de referinţa 1: Dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor

structurilor verbale orale

Copilul va putea:

Sa participe la activitati de grup, inclusiv la actiovitatile de joc, in calitate de vorbitor, dar si de auditor

Sa inteleaga si sa transmita mesaje simple

Comporatmente pe care trebuie sa le manifeste:

Ia parte la discutii in grupuri mici, informale

Intreaba si raspunde la intrebari

Utilizeaza corect saluturile

Face prezentari

Ia parte la activitatile de invatare in grup

Metode: jocul de rol, jocul de constructii, povestiri, repovestiri

Activitati:

jocuri de rol pe diverse teme - “de-a doctorul”, “de-a mama”

“Timpul povestirilor” - discuii în grup, cu carácter informal, în care copiii povestesc diferite întâmplari din

viaţa personala, audierea unor descrieri (obiect, fiinţa, întâmplări),

realizarea descrierilor (descrierea familiei, a unui prieten, a modului de organizare a zilei de naştere)

Obiectiv de referinta 2: educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic

Copilul va putea:

Sa transmita un mesaj simplu in cadrul jocului sau activitaţilor de învăţare şi în activitatea de zi cu zi

Sa primeasca mesaje, să îndeplineasca instrucţiuni simple

Să răspunda adecvat – verbal şi comportamental - la ce i se spune

Metode: jocul de rol, jocul cu reguli, jocul de construcţii, jocuri structurate pe căutarea unui obiect ascuns pe baza de

indicaţii, activităţi spontane de cereri de obiecte sau identificare de obiecte

Activităţi:

Joc de rol pe diverse teme

“telefonul fără fir”

Joc de construcţii

“Cauta cutia magică” - copilul trebuie să dea indicii despre locul unde se afla un anume obiect

Obiectiv de referinţa 3: educarea unei exprimari corecte din punct de vedere gramatical:

Copilul va putea

Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect

Să-şi îmbunătăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei

Să utilizeze un limbaj corect din punct de vedere gramatical

Metode: joc didactic, activităţi de învăţare spontană

Activităţi:

găseşte sunetul cu care încep cuvintele (corelat cu programul logopedic se insistă asupra sunetelor care trebuie

învăţate)

24

exerciţii lexicale - completează propoziţia

contruirea de propoziţii – enunţiative, interogative, exclamative

10. Evaluarea procesului de invatare si a interventiilor

Evaluarea se va face periodic - la fiecare 6 luni

Modalitatea de efectuare

– prin raportare la obiectivele stabilite la punctul anterior (pentru aria “comunicare si dezvoltarea limbajului”), raportare

la probele de dezvoltare a limbajului

- prin raportare la testul Grunzbourg, fisa Portage pentru arii precum socializarea, autonomie personala, cognitie,

socializare

Program personalizat de interventie pentru invatarea limbajului şi corectarea tulburarilor de pronuntie la

copilul cu autism

-2-

Fişa logopedică

Date generale:

Nume si presume: C.V.



Istoric educational: inscris in aprilie 2009 in Centrul de Recuperare

Date familiale:

Nume si prenume: mama - C.E, tata – C.G.

Profesie si local de muncii: mama – arhivar, tatal – administrator

Fratria: al II-lea nascut


Intre parinti: relatii armonioase, fara tensiuni sau conflicte. Implicare inegala in recuperarea copilului (mama

fiind cea care se ocupa exclusiv de copil)

Intre frati: Relatii slab dezvoltate,fratele mare nu il accepta pe fratele mai mic, nu se implica in activitati de

joaca cu el, diferenta fiind de 10 ani intre cei doi copii

Relatii intre parinti si copii : relatii foarte bune, axate pe satisfacerea nevoilor de educatie, de recuperare si

integrare a copiilor

Diagnostic psihologic : tulburare de spectru autist

Diagnostic logopedic : întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului

25

Examen logopedic:


Respiratie: respiratie sacadata, ritm inspir –expir dezechilibrat (inspira si exprira pe gură)


Aparat dentar: prezinta multiple carii dentare, incisivii superiori lipsind în totalitate

Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, maxilare mobile, insuficient coordonate

Limba: normal dezvoltate, mobilă


Cavitate nazala: normal configurata. Prezintă polipi nazali neoperaţi


Aparatul auditiv:

Acuitate auditiva: aude bine, distinge toate sunetele produse in mediu

Control auditiv: nu poate fi evaluat

In atecendente: nu pronunţa nici un cuvânt cu sens. În joc (joc stereotip, cu carácter autostimulativ) pronunţa sunete

izolate.

In prezent se constata urmatoarele:

- limbajul expresiv inexistent. Un pronunţa nici un cuvânt cu sens

- limbajul receptiv - slab dezvoltat. Răspunde cu greutate la câteva comenzi.


a. întelegerea cuvintelor: cunoaste câteva cuvinte denumiri şi cuvinte actiuni

Vocabularul:

Activ: vocabular activ nedezvoltat.

Pasiv :slab dezvoltat


Ritmul vorbirii: -

Vocea si tonalitate: voce groasă


Dg logopedic . întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului

26

Se constata lipsa limbajului expresiv

Se recomandă terapie logopedică si terapie comportamentală.

Program de interventie personalizat

1. Nume si prenume: C.V.

2. Varsta: 3 ani si jumatate

3. Tipuri de servicii prevăzute in Planul de recuperare a copilului cu dizabilităţi

Terapie comportamentală

Logopedie

Activitati educative

Activităţi de socializare


De integrare in colectiv (manifestarea anxietăţii de separare, manifestarea anxietăţii în medii fizice şi

sociale noi)

De comunicare (lipsa limbajului receptiv şi expresiv)

De învăţare (generate de specificul handicapului si dificultăţilor în sfera relaţională)





7. Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare 6 luni

8. Cum are loc actiunea

A. Obiective urmarite în terapie:

1. să deprindă capacitatea de imitare non verbală şi verbală a unui model pentru facilitarea învăţării

2. creşterea dorinţei de comunicare

3. dezvoltarea folosirii spontane a limbajului

4. să ofere un răspuns corect la o comandă, într-un timp scurt.

5. să formeze corespondenţe între obiecte / imagini identice

6. să indice diferite obiecte/imagini din mediul apropiat

7. să denumească obiecte/imagini

8. să –şi formeze schema corporală proprie

9. să indice părţile componente ale corpului la o persoană din faţa sau sau la o păpuşă

10. să indice anumite caracteristici ale obiectelor

27

11. să spună caracteristici ale obiectelor

12. să cunoască poziţiile spaţiale (în, pe, sub)

B. Exerciţii propuse:

Imitare nonverbală:

COMANDA „FĂ CA MINE!”

Etapa 1: manevrarea obiectelor:

Exerciţii propuse:

Plimba masinuţa

Bate toba

Sună clopoţelul

Aruncă mingea în coş

Pune bila în cutie

Cântă la pian

Exerciţiile de imitare non verbală sunt printre primele exerciţii efectuate în programul terapeutic.Modalitate de lucru –

individual, faţă în faţă, recompensă alimentară.

Etapa 2: o dată învăţate cinci probleme din etapa anterioară se poate trece la această etapă, care constă în învăţarea

problemelor motorii mari.

Exerciţii propuse:

Ridica braţele

Bate din palme

Fă cu mâna

Bate din picioare

Atinge ochii

Atinge nasul

Etapa 3: Imitarea unei alte persoane decât logopedul. Sunt efectuate exerciţii din etapa 1 şi 2

Etapa 4: comanda “Fă asta!” este înlocuită cu comanda directă de realizare a unei acţiuni. Ex. Bate toba!

Imitare verbală:

Se menţine comanda “Fă ca mine!”, având însă de imitat sunete izolate, onomatopee, cuvinte simple :

EXERCIŢII:

28

a. selectarea şi propunerea spre imitarea a sunetelor emise cel mai frecvent de către copil

b. selectarea şi propunerea spre imitarea a sunetelor funcţionale sau stimulatoare pentru copil

(onomatopee)

c. selectarea şi propunerea spre imitarea a cuvintelor funcţionale (bomboană, prăjitură, yupiii,

ieee, sus)

d. cuvintele vor fi rostite accentuând primul sunet (A-pă)

e. asocierea gesturilor cu sunete

Răspuns la comandă:

Exerciţii propuse:

Răspunde la propriul nume

Deschide uşa

Stai jos pe scăunel

Vino la mine

Ţine mâinile cuminţi

Dă-mi X (obiecte de pe masă sau din încăpere)

.

Formarea corespondenţei între obiecte de acelaşi fel:

COMANDA: POTRIVEŞTE!

Exerciţii propuse:

Cuburi identice

Maşinuţe identice

Cărţi identice

Creioane colorate

Limbaj receptiv şi expresiv

COMANDA:

a. ARATA X!

b. CE ESTE?

EXERCIŢII PROPUSE:

a. Indică şi să denumeacă obiecte din mediu:

Pat

Masă

Scaun

Uşă

Oglindă

29

Jucării: maşina, bebeluşul, cubul, mingea

b. Indică şi denumeşte animale (imagini şi jucării):

Vaca

Oaia

Capra

Cainele

Pisica

Vulpea

Lupul

Cocoş

Gaina

Iepuraş

Calul

Porcul

Leul

c. Indică şi denumeşte părţile propriului corp:

Cap Ochi Nas Gura Mână Barbia Degetele Picioarele

d. Indică şi denumeşte articole de îmbrăcăminte (pe imagini):

Pantaloni

Tricou

Mănuşi

Bluza

Geaca

Papuci

e. Indică şi denumeşte fotografii cu acţiuni

f. Indică şi denumeşte acţiuni prezentate pe viu

g. Fotografii cu oameni: Cine este aici?

h. Oameni

i. Indică şi denumeşte culorile: roşu, galben, albastru, verde, mov.

EXERCITII:

Arată culorile peşantion pe masă

Oferă jucării de o anumită culoare. Ex: Dă-mi cuburile roşii!

30

Aşază jucării într-o succesiune cerută, cel mai adesea urmărindu-se aceeaşi succesiune de culori (anticiparea

secvenţialităţii): exemplu: Hai sa construim un trenulet din cuburi! Pune cubul albastru, apoi roşu, apoi albastru, roşu…..

Alătură un substantiv şi un adjectiv: ex: Mingea galbenă, cub roşu

Învăţarea poziţiilor spaţiale: pe, în – exerciţii la masă cu materiale

Exerciţii pentru dezvoltarea interacţiunii sociale:

a. salutul

b. părţi de propoziţie “Vreau să….”, « Este o….. », « Văd …. »

c. Invăţarea unor răspunsuri de tipul « Aici », « Acolo »,

d. exerciţii de alternare a unei activităţi cu un partener

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la copilul cu întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului şi tulburări de opoziţie

-3-

Fisa logopedica

Date generale:

Nume si presume: S.A.M.



Istoric educational: inscrisa in martie 2006 in Centrul de Recuperare

Date familiale:

Nume si prenume: mama – S.M., tata – S.G.

Profesie si local de muncii: mama – casnica, tatal – electrician

Fratria: singurul copil


Intre parinti: relatii tensionate, dominarea familiei de către tatăl copilului

Relatii intre parinti si copii : copilul este marginalizat de proprii părinţi, este ascuns de familie şi

comunitate

________________________________________________________________________________Diagnostic

logopedic : întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului

31

Examen logopedic:


Respiratie: respiratienormală, ritm inspir –expir echilibrat

Sistem labio-comisural: normal configurat, ocluzie deschisă

Aparat dentar: prognatism superior, lipsa cariilor dentare

Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, Mobile, suficiente coordonate

Limba: normal dezvoltată, mobilă, lipsa de coordonare a limbii în exerciţii, musculatura feţei slab dezvoltată.




Aparatul auditiv:


Control auditiv: incapacitatea de a reda toate sunetele auzite. După exerciţii repetate reuşeşte să redea vocalele şi silabe

(consoană şi vocală), rata de exerciţii corecte fiind de 75 %

In antecendente: copilul a refuzat să vorbească, familia ignorand aspectul vocabularului.

In prezent se constata urmatoarele: are un număr de 7 „cuvinte” - în fapt cuvinte monosilabice, bisilabice sau silabe

cu sens: mama, tata, apa, pa, baba, u – pentru tren, pi – pentru nevoia de a merge la toaletă. Auz fonematic nedezvoltat,

aparatul fonoarticulator nedezvoltate - ocluzie deschisă, Comunicarea se realizează în principal prin semne şi sunete

ţipate, care sunt înţelese de familie. În schimb limbajul receptiv este foarte bine dezvoltat.


întelegerea cuvintelor: cunoaste cuvinte denumiri, cuvinte actiuni, cuvinte insusiri, cuvinte de relaţie

Vocabularul:

Activ: vocabular activ nedezvoltat - 7 cuvinte

Pasiv : dezvoltat


Ritmul vorbirii: emite cu repeziciune sunete

Vocea si tonalitate: tonalitate înaltă


32

Dg. Întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, întârziere psihică. Tulburări de comportament de tip opoziţional

Se recomandă terapie logopedică şi comportamentală, înscrierea în Centrul de Recuperare pentru program educaţional şi

de socializare


1. Nume si prenume: S.A.M.

2. Varsta: 4 ani şi 3 luni

3. Nivel de dezvoltae intelectuală: QD - 75

Comportament motor – 4 ani şi 4 luni

Dezvoltare cognitivă – 2 ani şi 9 luni


Limbaj - 2 ani şi 3 luni



Logopedie

Terapie comportamentală

Activităţi educative

Activităţi de socializare


De integrare in colectiv (refuză activităţile cu majoritatea copiilor)

De comunicare (întârzierea în apariţia şi dezvoltarea limbajului)

De învăţare (retard uşor)

De comportament (tulburare de opoziţie)





8. Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare 1 an


A. Frecvenţa şedinţelor de logopedie: 2/săpt.

B. Obiective:

O1: să-şi dezvolte motricitatea generală şi aparatul fonoarticulator

O2: să articuleze corect sunetele

O3: să-şi îmbogăţească vocabularul activ prin însuşirea de cuvinte noi (monosilabice, bisilabice – silabe identice şi

ulterior silabe diferite combinate)

33

O4: să-şi formeze deprinderea de a se exprima folosind cuvinte şi asociari de cuvinte, ulterior propoziţii

O5: să-şi îmbogăţească expresivitatea verbală

O6: să-şi formeze motivaţia de a se exprima în cuvinte


1. Exercitii generale:

imitarea mersului






2. Exercitii pentru mobilitatea aparatului fonoarticulator












Durata de indeplinire a obiectivului: 1 lună

Obiectiv 2: Să articuleze corect sunetele

2a: întărirea sunetelor şi silabelor pe care copilul le ştie: a,e, i, o , u, b, c, pi, ma,

2b: imitarea sunetelor noi

2c: emiterea de sunete onomatopeice: sssssss!, mu!, beeee!,oac! Ga! Ham! Miau! Auuuuu! U-a-a!

Durata de indeplinire a obiectivului: 1 lună şi jumătate

34

Obiectiv 3: să-şi îmbogăţească vocabularul activ prin însuşirea de cuvinte noi (monosilabice, bisilabice –

silabe identice şi ulterior silabe diferite combinate)

3a: cuvinte formate din silabe duble: Mimi, bebe, papa, bobo, Nana, Coco, Cucu, etc.

3b: cuvinte formate din două silabe în care consoana se repetă, dar vocalele sunt diferite: mami, pupă, Nina, Tita, duda,

Dida, Coca, Nina

3c: cuvinte formate din două silabe, în care consoanele au locuri diferite de articulare: toba, patul, fata, cana., vaca, etc

3d: cuvinte formate dintr-o singură silabă care încep cu o vocală şi se termină cu o consoană: an, am, un, ac, os etc.

3e: cuvinte formate dintr-o singură silabă, care încep şi se termină cu o consoană: cap, mic, pom, pun, lac, lup, duc, ban,

bun, loc, sac, Dan, etc

3f: cuvinte formate dintr-o silabă deschisă şi una înschisă: capac, boboc, pitic, balon, motan, cocoş

3g: cuvinte formate dintr-o silabă închisă şi una deschisă: bancă, palm, lampă, carte, fundă, punte, tunde, etc

3h: cuvinte trisilabice formate din silabe deschise: găină, pepene, banană, bunica, bunicul, lumina, păpuşa, cămaşa,

cămila.

Structura programului de învăţare a cuvintelor: martie –august 2007

TEMA/ Etapa I II III IV

Familia Mama, tata Mamaia, tataia, nenea Numele membrilor

familiei

Noţiuni integratoare :

enumerarea

membrilor familiei

Părţile corpului Ochi, nas, buze,

limbă, dinţi

Sprâncene, frunte,

bărbie, obraji, ureche,

umăr, cot, palmă,

talpă

Verb: are

Funcţiile organelor Enumerare părţile

corpului, funcţiile

acestora, construcţii

propoziţii de tipul:

Fata are ochi.

Jucării Toba, minge, păpuşa,

maşina

Verbe: ia, dă

Tren, avion, cuburi,

găleată, balon

Verb: are, e (pt. Este)

Ce facem cu…..?

Verbe: cumpără

Plimbă, suflă, toarnă

Enumeră jucăriile

Culori Roşu, verde Alb, negru, galben,

maro

Timpul Acum., Maine Azi –ieri

Noapte –zi

Zilele săptămâniii

Dimensiuni Mare, mic Gros, subţire, lung,

scurt

35

Obiectivul 4: Să-şi formeze deprinderea de a se exprima folosind cuvinte şi asociari de cuvinte, ulterior propoziţii

Durata desfăşurării: august- decembrie

Etapa Categorii gramaticale Material verbal

1.SINTEZA Substantiv şi verb Ia, dă, pune, cade, bate, taie

Cubu cade

Dă cana

Bate toba

2.EXTENSIA PROPOZIŢIILOR Subiect, predicat, complement Fata bea apă cu cana

Bebe papă ou

Coco bate toba

Bunica dă apă

Tataia ia cubul

Mama stă jos

Mama udă cu apă

Mama scrie la masă

3 EXTENSIA LĂRGITĂ A

PROPOZIŢIILOR

Pronumele personal

Pronume posesiv

Prepoziţii

Articulol nehotărât

Adverbul de mod

Eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele

Al meu, al tău

Pe, sub, în

Un, o

Bine, rău, rece, cald

Program personalizat de interventie pentru corectarea tulburarilor de limbaj si dezvoltarea limbajului la

copilul cu parasigmatism

-4-

Fisa logopedica

Date generale:

Nume si presume: T.V.



Istoric educational: Înscris la grădinţa nr. …… la vârsta de 3 ani şi jumătate. În prezent este la aceeaşi grădiniţă,

în grupa mare

36

Date familiale:

Nume si prenume: mama – T.A.., tata – T.G.

Profesie si local de muncii: mama – contabilă, tatal – manager

Fratria: primul născut, mai are o soră în vârstă de doi ani


Intre parinti: relatii armonioase, lipsite de conflicte sau tensiuni

Relatii intre parinti si copii : relaţii foarte bune, părinţii sunt orientaţi spre copii

Relaţiile dintre fraţi : fratele mai mare este foarte gelos şi face orice pentru a acapara atenţia părinţilor

________________________________________________________________________________Diagnostic

logopedic : parasigmatism

Examen logopedic:


Respiratie: respiratie superficială, toracică.


Aparat dentar: dentiţie normal implantată, lipsa cariilor dentare

Maxilare: normal configurate, ocluzie normala, mobile, suficiente coordonate

Limba: normal dezvoltată, mobilă,




Aparatul auditiv:


Control auditiv: reda toate sunetele auzite.

In antecendente: copilul a a vorbit foarte repede, dar a prezentat o dislalie de evoluţie prelungită. Treptat şi-a corectat

unele sunete, dar după apariţia surorii mai mici şi-a accentuat defectele de pronunţie.

In prezent se constata urmatoarele: emite sunete izolate cu excepţia lui „s”, de cele mai multe ori îl înlocuieşte cu „ş”


întelegerea cuvintelor: cunoaste cuvinte denumiri, cuvinte actiuni, cuvinte insusiri, cuvinte de relaţie

37

Vocabularul:

Activ: vocabular activ dezvoltat

Pasiv : dezvoltat

Ritmul vorbirii: emite cu repeziciune cuvintele, lipsa expresivităţii adecvate (de cele mai multe ori vorbeşte ca

personajele din desenele animate, sacadat)

Vocea si tonalitate: tonalitate înaltă


Dg. Parasigmatism.

Posibile cauze:

13. de concentrare a atenţiei, copilul lăsând impresia că este mereu preocupat de altceva când vorbeşte (fie se joacă,

fie urmăreşte altceva, ăşi întrerupe discursul pentru a semnala cu totul alte aspecte)

14. de ordin afectiv: este foarte gelos pe sora mai mică şi face orice pentru a avea şi el „statutul privilegiat ” de

copil mic şi pentru a atrage atenţia asupra sa

15. de ordin cognitiv: a automatizat pronunţia cuvintelor în mod greştit

16. de ordin funţional – incapabil să discrimineze între „s” şi „ş”


1. Nume si prenume: T.V

2. Varsta: 6 ani şi 3 luni


Logopedie


De pronunţie (parasigmatism)

De interacţiune (cu părinţii şi sora mai mică)

5. Aria de intervenţie: limbaj



7. Cand are loc acţiunea: perioada de desfăşurare - 2 luni


A. Frecvenţa şedinţelor de logopedie: 2/săpt.

38

B. Obiective:

O1: să-şi dezvolte aparatul fonoarticulator

O2: să-şi dezvolte auzul fonematic

O3: să diferenţieze sunetul “s” de alte sunete, în special de “ş”

O4: să înveţe să emită sunetul “s” prin articulare după model, în faţa oglinzii

O5: să emită singur sunetul “s”, izolat

O6: să emită sunetul “s” în silabe şi cuvinte, în diferite poziţii

O7: să-şi automatizeze sunetul “s” în vorbire


I. Exercitii generale:

imitarea mersului






II. Exercitii pentru mobilitatea aparatului fonoarticulator












III. Educarea respiraţiei:

Exerciţii pentru inspiraţie şi expriraţie –inspiraţie pe nas, expiraţie cu gura larg deschisă,

inspiraţie pe o singură nară

Suflarea într-o lumânare

Umflarea balonului

Aburriera oglinzii

Obiectiv 2: Să-şi dezvolte auzul fonematic

Exerciţii propuse:

39

- reproducerea unor ritmuri

- imitarea onomatopeelor

- imitarea unor sunete propuse de logoped

Obiectiv 3: Să emită “s” după model

1. utilizarea onomatopeelor: şarpele, gâscanul ssssssssssssssssî!

2. demonstrarea articulării sunetului în faţa oglinzii:

- buzele întinse ca la un zâmbet

- dinţii sunt unii peste alţii, distanţa dintre dinţii superiori şi inferiori fiind de 2 mm (grosimea unui băţ de chibrit)

- limba este poziţionată jos, sprijinită de incisivii inferiori, bombată, având un şanţ central prin care se scurge aerul

- aerul scurs este rece

3. Emisia sunetului:

Metoda ortofonică: învăţarea pas cu pas a a aşezării componentelor fono-articulatorii

Metoda comparaţiei: recunoşate pronunţia corectă a sunetului în exemple – unul corect şi unul greşit

3. introducerea sunetului în silabe

sa, se, si so, su (iniţial cu pauză între s şi vocală, după care pauza s-a redus considerabil)

as, es, is, os, us

4. Intorducerea lui “s ” în cuvinte

- ”s” în poziţie iniţială în cuvinte monosilabice: sac, sat, soc, sec, suc

- ”s” în poziţie iniţială în cuvinte bisilabice: sa-lă, so-bă, si-tă

- cuvinte cu sunetul “s” în poziţie mediană: pisc, pasc, casă, vase, fasole, penson

- cuvinte cu sunetul “s” în poziţie finală: nas, cos, vas, serios, curios, mustăcios

1. diferenţierea sunetelor “s” şi “ş”

- cuvinte paronime: scoală – şcoala, soc- şoc

- cuvinte care conţin atât “s” cât şi “ş”: şosea, şosetă, saşiu

6. Alcătuirea de propoziţii cu cuvinte care îl conţin pe « s »

Sanda are sandale

Sandu are ţosete

Sile se dă cu sania.

Sacoşa este roşie

Strada e mare.

Sorin stă la Suceava.

40

PARTEA a III-a – RAPORT DE CERCETARE

Aspecte ale intervenţiei specializate la copilul cu handicap mintal

Identificarea problemelor

Procesul de recuperare a copiilor cu handicap mintal este un act profesional de mare anvergură, întrucât variabilele care

intervin în acest proces pot conduce la progrese marcabile, într-un timp relativ scurt, progresele copiilor fiind marcante.

Dată fiind această situaţie, cercetarea de faţă îşi propune să identifice cum implementarea unui program terapeutic

structurat, climatul familial în care trăieşte copilul şi implicarea directă a părinţilor înfluenţează progresul copilului.

Obiectivele cercetării

Urmărind obţinerea unor rezultate cât mai bune în recuperarea copiilor cu dizabilitate, precum şi sistematizarea unor

modalităţi concrete de lucru cu aceşti copii şi cu familiile lor, în cercetarea de faţă am vizat următoarele obiective:

Obiective generale

Cunoaşterea modalităţilor de îmbunătăţire a performanţelor activităţii de recuperare a copiilor cu handicap

Obiective specifice

Să demonstreze impactul factorilor PROGRAM TERAPEUTIC, CLIMAT FAMILIAL şi IMPLICAREA

PĂRINŢILOR în procesul de recuperare al copilului cu handicap;

Subiecţi şi metode

Pentru testarea primelor trei ipoteze cercetarea a fost realizată pe 20 de copii cu handicap intelectual, cu vârste între 2 şi

4 ani, şi pe părinţii acestora.

Metode: compararea rezultatelor obţinute prin completarea fişei de evaluare Portage, înaintea programului terapeutic şi

după aplicarea programului terapeutic, completarea şi interpretarea a două chestionare pentru testarea climatului familial

şi al gradului de implicare familială în procesul terapeutic şi corelarea rezultatelor cu progresul înregistrat după

aplicarea programului terapeutic, aplicarea Scalei de maturitate sociala (Grunzburg) – itemii din aria socializare.

Ipotezele cercetării

Ipotezele pe care le-am presupus şi pe care le-am testat în partea statistică a lucrării au fost următoarele:

1. copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi îmbunătăţesc performanţele în

toate ariile dezvoltării.

2. climatul familial favorabil reprezintă un factor de îmbunătăţire a procesului de recuperare a copilului cu

handicap

3. implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul procesului de recuperare.

Pentru verificare primei ipoteze am utilizat următoare procedură: evaluarea iniţială a cazului (anamneza, testul

Portage, interviul cu părinţii, metoda observaţiei), elaborarea programului terapeutic (obiective, activităţi specifice) pe o

perioadă de aproximativ 7 luni, şi reevaluarea copilului (Testul Potage) şi compararea statistică a rezultatelor obţinute la

cele două evaluări.

41

Celelalte două ipoteze au fost verificate prin aplicarea unor chestionare de evaluare a climatului familial,

respectiv a gradului de implicare al părinţilor în activitatea de recuperare a copilului şi corelarea statistică a rezultatelor

cu rezultatele obţinute în urma reevaluării copilului.

42

Evaluarea climatului familial

Ipoteza 2

Familia este normal constituită

Da Nu

Relaţiile dintre soţi lor sunt lipsite de conflicte

Da Nu

Resursele financiare asigură familiei un nivel de trai decentDa Nu

Locuinţa este proprietatea familiei si asigură confortul membrilor

Da Nu

Lipsa dependentei de alcool in cazul adulţilor din familie

Da Nu

Ceilalţi membri ai familiei sunt lipsiţi de boli sau handicapuri Da Nu

Familia are mai mulţi copii

Da Nu

Membrii familiei îşi gestionează corect îndatopririle

Da Nu

Familia lărgită oferă sprijin Da Nu

Familia beneficiază şi de alt sprijin din partea societăţii civile, alte servicii publice

Da Nu

Familia este informata corect despre diyabilităţile copilului şi despre evoluţia sa Da Nu

Toţi membrii familiei accepta dizabilitatea copilului

Da Nu

Familia nu este izolată de restul comunităţiiDa Nu

Familia îşi rezervă un timp anume pentru a-l petrece împreună cu copilul Da Nu

Comunicarea între membrii familiei este foarte bună Da Nu

43

Evaluarea gradului de implicare al părinţilor ipoteza 3

1. Ambii părinţi decid modalitatea de recuperare a copilului lor (Când? Unde? Cine se ocupă de procesul de recuperare?)

Da Nu

2. Ambii părinţi se informează despre posibilitatea reală de recuperare a copilului lor

Da Nu

3. Ambii părinţi participă ca observator la activităţile de recuperare ale copilului lor.Da Nu

4. Ambii părinţi participă la traininguri de instruire privind tehnici şi modalităţi de lucru cu copilul lor

Da Nu

5. În familie, adulţii sunt preocupaţi să continue ceea ce terapeutul a făcut în cadrul activităţilor;

Da Nu

6. Ambii părinţi participă la şedinţe de consiliere;

Da Nu

7. Ambii părinţi îşi petrec timpul în mod egal cu copilul

Da Nu

8. Ambii părinţi au relaţii de prietenie cu familii care au copii cu dizabilitate

Da Nu

9. Ambii părinţi încearcă integrarea copilului într-un grup de copii cu vârste apropiate;

Da Nu

10. Ambii părinţi împărtăşesc aceleaşi credinţe vis a vis de viitorul copilului;

Da Nu

11. Ambii părinţi recunosc aceleaşi cauze pentru apariţia handicapului copilului;

Da Nu

12. Ambii părinţi cred în ameliorarea stării copilului ca urmare a programului terapeutic

Da Nu

13. Părinţii trec cu uşurinţă peste perioadele de regres ale copilului;

Da Nu

14. Ambii părinţi cred că menţinerea copilului în familie este cel mai important aspect

44

Da Nu

15. Părinţii îl sprijină pe copil în orice activitate care reprezintă un progres pentru el;

Da Nu

45

Tabel cu date brute obţinute pentru testarea ipotezei 1, 2 şi 3

V cronologica Vm 1 QD1 Varsta cronologica Vm2 QD2 Ip. 2 Ip. 3Sb. 1 2.3 2 80 3 2,4 82 9 7Sb. 2 2 1.4 48 2.5 1.9 55 8 8Sb. 3 5 3 60 5.5 3.5 70 12 12Sb. 4 4 2.3 57 4.5 3.5 88 6 10Sb. 5 5.5 1.5 27 6 2 34 5 8Sb. 6 3 1.5 50 3.5 2 57 13 12Sb. 7 4 2.2 55 4.5 3.4 75 6 10Sb. 8 3.5 1 29 4 1.5 38 8 10Sb. 9 2.5 0.3 12 3 0.7 23 14 7Sb. 10 5.5 0.4 7 6 0.7 11 6 5Sb. 11 4 1.4 35 4.5 2.7 60 12 14Sb. 12 2.5 2 80 3 2.3 83 14 12Sb. 13 4.5 1 22 5 1.4 28 8 6Sb. 14 2 0.4 20 2.5 1 40 14 13Sb. 15 4.5 2.5 55 5 3 60 11 13Sb. 16 2.5 1.2 48 3 2.3 77 8 10Sb. 17 3.5 2.2 55 4 3 75 9 12Sb. 18 4 2.3 57 4.5 3 66 11 10Sb. 19. 4.5 3.5 77 5 4 80 9 12Sb. 20 3.5 1.5 42 4 2 50 10 13

46

Rezultatele obtinute la cele doua evaluari QD1, QD2

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

subiecti

Val

oar

e Q

D

QD 1

QD 2

Grafic 1 Rezultatele obtinute la cele doua evaluari - QD 1, QD 2

47

Eşantionul cercetării

Eşantionul cercetării a fost format din 20 de copiii, cu vârste între 2 şi 6 ani, cu diferite forme handicap,

care implică o deficienţă de intelect (testarea ipotezei 1) şi 20 de părinţi (testarea ipotezei 2 şi a ipotezei 3)

Tipuri de handicap prezente în eşantionul format din copii:

Sindrom Longdon Down – 4 subiecţi

Note autiste, întârziere psihică – 3 subiecţi

Hidrocefalie internă congenitală – 2 subiecţi

Microcefalie – 1 subiect

Sindromul Pierre Robin – 1 subiect

Întârziere psihică şi a limbajului – 6 subiecţi

Tetrapareză spastică - 3 subiecţi

Structura pe vârste a copiilor:

Grupa de vârstă 2-3 ani 3-4 ani 4-5 ani

Nr. subiecţi 7 7 6

Grafic 2 Structura pe vârste a copiilor

Metode utilizate în cercetare

Evaluarea folosind fisa de dezvoltare psihomotrică PORTAGE

Cum se completeaza / interpreteaza testul Portage ?

48

In testul Portage (ca la marea majoritate a testelor de evaluare ) exista 5 secţiuni care cuprind întrebări in funcţie de

stadiul normal de dezvoltare al unui copil .

Acestea sunt:

SOCIALIZARE

LIMBAJ

AUTOSERVIRE

COGNITIV

MOTOR

Fiecare secţiune are un număr de întrebări la care trebuie răspuns, întrebări împărţite pe paliere de vârsta de

la 0 –1 an ; 1 - 2 ani ; 2 - 3 ani ; 3 - 4 ani ; 4 -5ani ; 5 - 6 ani .

In grila de evaluare trebuie răspuns începând cu întrebarea numarul1 de la fiecare secţiune (chiar daca

copilul are 4 ani si întrebarea 1 se refera la o vârsta de 0 – 1 an).

Răspunsul afirmativ se traduce prin încercuirea numărului întrebării pe grila de evaluare, iar răspunsul

negativ se traduce prin lăsarea

neîncercuita a întrebării respective.

Toate întrebările din test sunt întrebări de genul : “face copilul dvs. asta ?” …răspunsul nu poate fi decât da

sau nu . In condiţiile in care nu sunteţi sigur ca executa in mod uzual o sarcina, faceţi o proba cu copilul si apoi

încercuiţi sau nu răspunsul la întrebarea respectiva.

De asemenea, daca o face doar din când in când, atunci când vrea el si in marea majoritate a timpului nu o

face, cel mai corect este sa daţi un răspuns negativ la întrebarea respectiva.

Mergând mai departe cu evaluarea, se va răspunde la fiecare întrebare începând cu întrebarea nr. 1 de la

fiecare secţiune. Atunci când răspunsurile dvs. sunt pozitive la un palier de vârsta in proporţie de 90% din întrebări,

treceţi la următorul palier de vârsta; in momentul in care ajungeţi la un palier de vârsta la care răspunsurile dvs.

pozitive sunt sub 50% -60% din întrebări va opriţi .

Anamneza

Anamneza este foarte importantă pentru stabilirea momentului producerii handicapului şi a cauzelor

acestuia. Pentru studiul evoluţiei subiectului şi al momentelor mai importante din viaţa sa. În realizarea acestei forme

vor avea loc discuţii cu părinţii, cu rudele cu cei din anturajul copilului, şi evident, acolo unde este posibil, se iau în

consideraţie propriile sale relatări.

Istoricul va fi totdeauna consemnat sistematic şi în aceeaşi ordine, pentru a avea certitudinea că punctele

importante nu au fost uitate de către psiholog. Există însp nevoie şi de o anumită doză de flexibilitate, astfel încâzt

pacientul sau rudele acestuia să ne se simtă constrânse.

Observaţia

49

Are ca scop culegerea unor date cu privire la comportamentul copilului cu handicap, caracteristicile şi

evoluţia lor psihică, formarea deprinderilor de activitate şi a aptitudinilor intelectuale, acumularea cunoştinţelor şi a

experienţelor recuperative pentru inserţia socio-profesională. Observaţia are avantajul de a permite studiul

subiectului în condiţii normale de activitate şi evită situaţiile artificiale. Pentru a fi cât mai eficientă psihologul

trebuie să-şi fixeze dinainte cadrul în care se va desfăşura observaţia, scopul urmărit şi să noteze, sub formă de

protocoale, datele rezultate pe care să le prelucreze ulterior. Pe cât posibil, este indicat să se apeleze la mijloacele

tehnice de înregistrare, dar în acelaşi timp este indicat ca subiectul să nu ştie că este observat în mod special, pentru

a-l feri de impactul cu unele modalităţi neobişnuite de activitate şi de elaborare a răspunsurilor la variabilele

neprevăzute.

Pentru a se delimita de abordare a reflexivă, speculativă a filosofiilor şi a face din psihologie o disciplină

ştiinţifică, psihologii au instituit comportamentul ca obiect principal al studiului lor. Comportamentul este ansamblul

actelor accesibile observaţiei directe. Conţinutul acestei noţiuni este extrem de divers şi se situează la diferite

niveluri: neurofiziologic – a roşi, a transpira, motric – a ridica un braţ, a întoarce capul, al tranzacţiilor individului cu

mediul fizic, al tranzacţiilor între indivizi.

O dată cu dezvoltarea tehnicilor de psihoterapie cognitiv – comportamentală tot mai mulţi psihologi nu

mai utilizează termenul de comportament doar cu referire la manifestările motorii direct observabile, ci includ în

sfera noţiunii de comportament şi alte două tipuri de manifestări: gândurile sau comportamentul cognitiv şi

sentimentele, emoţiile sau comportamentul psiho-emoţional. Evaluarea clinică promovată de terapia cognitiv –

comportamentală presupune o extindere a definiţiei comportamentului. În multe abordări clinice este observat nu

numai comportamentul ţintă, ci şi antecedentele şi consecinţele acestuia.

Caracterul sistematic al observaţiei este asigurat de grilele sau ghidurile de observaţie. Aceste grile conţin

mai multe unităţi de comportament ce urmează a fi observate. În alegerea acestor unităţi trebuie respectate mai multe

condiţii:

a. unităţile trebuie să fie discrete şi exclusive. Ele se referă la un număr finit de comportamente

care au în comun anumite proprietăţi prin care se diferenţiază net de comportamentele care aparţin altei categorii.

b. Fiecare unitate trebuie constituită ca o categorie omogenă, adică să cuprindă doar

comportamente echivalente din punctul de vedere al criteriului folosit (formă, cauză, efect, funcţie, etc.)

c. Fiecare unitate de comportament trebuie bine precizată şi definită. Scopul definiţiei este acela

de a asigura fidelitatea şi constanţa unui instrument de măsură.

d. Numărul de unităţi dintr-o grilă de observaţie trebuie să fie limitat în funcţie de obiectivele

cercetării. Este dificil să observi şi să notezi un număr mare de unităţi de observaţie

e. Timpul – ca element al definiţiei unităţilor comportamentale. Anumite comportamente au

tendinţa să se manifeste într-o manieră repetitivă. În acest caz ne punem întrebarea dacă vom nota o singură

apariţie sau toate apariţiile diferite. Dacă, de exemplu, o categorie a grilei de observaţie a comportamentului unui

copil cuprinde manifestările ludice ale acestuia observatorul va trebui să-şi pună mai multe întrebări: va nota la

rubrica respectivă orice manipulare a jucăriei, va considera că are o altă unitate comportamentală doar când

copilul trece la o altă jucărie? Cât timp va trebui să treacă de la o secvenţă comportamentală la alta pentru a

considera că jocul a fost întrerupt? Pentru ca toţi observatorii să dea aceleaşi răspunsuri la aceste întrebări , în

astfel de situaţii, definiţiile unităţilor comportamentale trebuie să conţină şi informaţii temporale.

50

Procedee statistice

Statistică primară - medii şi abateri standard

Media aritmetică se calculează doar pentru variabile masurate la nivel de interval sau de raport şi se defineşte ca

rezultate al împărţirii sumei tuturor scorurilor la numărul total de scoruri din acea mulţime.

Abaterea standard este definită ca fiind rădăcina pătrată din dispersie. Calculul variaţiei implică ridicarea la pătrat a

abaterilor scorurilor individuale faţă de media lor aritmetică. Abaterea standard poate fi considerată un caz particular

al unei cantităţi mai generale, cunoscute sub numele de medie pătratică de la valoarea arbitrară

Statistica corelaţională (analiza corelaţiilor şi a semnificaţiilor statistice)

Ipoteze statistice: dicţionarele definesc ipoteza, în mod uzual, ca o presupunere, o explicaţie provizorie, enunţată pe

baza unor fapte cunoscute, cu privire la esenţa, cauza, legea, mecanismul intern al unui fenomen şi care este supusă

verificării sau demonstrării. Se utilizează noţiunea de ipoteză statistică deoarece verificare se face pe baza evidenţei

statistice, pe baza informaţiilor obţinute, în general, de eşantionare. . Verificarea unei ipoteze statistice este o

procedură riguroasă, în sensul că, în final, putem spune că o ipoteză este adevărată sau falsă. Procesul verificării este

complicat, bazându-se pe criteriul falsificabilităţii (concept lansat de Karl Popper în Logica cercetării), care afirmă

că, în timp ce este posibil să determinăm când o ipoteză este falsă, este mult mai dificil, dacă nu imposibil, să

demonstrăm că o ipoteză este adevărată.

Dacă evidenţa empirică a adtelor este contrară ipotezei, ipoteza este falsă. Dar dacă evidenţa coincide cu ipoteza, nu

rezultă, în mod necesar că ipoteza este adevărată. În acest caz singurul lucru rezonabil care se poate afirma este acela

că evidenţa disponibilă nu a arătat încă falsitatea ipotezei.

Testul statistic este caracterizat de ipotezele de nul şi cea alternativă:

Ipoteza de nul - H0: între cele două variabile nu există diferenţe semnificative

Ipoteza alternativă - H1 : între cele două variabile există diferenţe semnificativă

Procedura de testare a unei ipoteze constă în:

I. formularea unei ipoteze H0 şi a unei ipoteze H1

II. obţinerea de date statistice

III. calcularea unei statistici din datele experimentale, statistică pentru care se ştie repartiţia în ipoteza H0

IV. decizia pe baza probabilităţii critice şi a nivelului de semnificaţie α fixat

Testele statististice por fi bilaterale sau unilaterale.

V. Testul bilateral: ipoteza alternativă nu fixează sensul abaterii.

VI. Testul unilateral: ipoteza alternativă fixează sensul abaterii.

În cazul cercetăriii noastre este necesară folosirea testelor bilaterale. În mod particular am aplicat Testul Student

pentru eşantioane independente, abateri standard inegale.

Mărimi ale corelaţiei:

Sunt mărimi statistice complemantare testelor de semnificaţie şi permit cuantificarea importanţei unei relaţii între

variabile. Mărimile corelaţiei sunt folosite pentru înţelegerea relaţiilor cauzale dintre variabile şi pentru predicţia de

la o variabilă la alta.

51

Două variabile sunt corelate dacă distribuţia scorurilor uneia dintre acestea se schimbă sub influenţa scorurilor

celeilalte.

Rezultatele cercetării

Ipotezele de nul ale cercetării sunt:

H01 – Progresul înregistrat (în baza fişei de evaluare Portage) la copiii participanţi la cercetare nu este influenţat de

programul terapeutic;

H02 - Progresul înregistrat în baza fişei de evaluare Portage la copiii participanţi la cercetare nu este influenţat de

climatul familial în care aceştia trăiesc;

H03 - Progresul înregistrat în baza fişei de evaluare Portage la copiii participanţi la cercetare nu este influenţat de

implicarea părinţilor în programul terapeutic.

H04 - comportamentul de adaptare sociala a copilului cu deficienta mintala nu este determinat de trăsăturile de

specificitate ale personalităţii acestora si nivelul intelectual.

Ipoteza 1: copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi îmbunătăţesc performanţele în


Tabelul 1. Abaterea standard, media aritmetică la scorurile obţinute la cele două evaluări.

Test Value = 0Grad de libertate T Media Intervalul de confidentialite

IQ1 9.576 19 .000 45.8000 35.7891 55.8109IQ2 11.554 19 .000 57.6000 47.1653 68.0347

Tabelul 2. Valoarea testului t

După cum rezultă din tabelul 2, valoarea obţinută la testul T Student este semnificativă. Ipoteza noastră

conform căreia copiii care participă la un program terapeutic îşi îmbunătăţesc performanţele se confirmă, valoarea lui

t fiind mai mică de 0,05.

Nr. Sb. Media Abaterea stansard

IQ1 20 45.8000 21.3901IQ2 20 57.6000 22.2956

52

Ipoteza 2. Climatul familial reprezintă un factor de îmbunătăţire sau, după caz, înfrânare a procesului de recuperare a

copilului cu handicap

IQ2 CLIMAT_F

IQ2 Coeficientul de variatie Pearson 1.000 .037Nivel de încredere . .876Nr. De cazuri 20 20

CLIMAT_F Coeficientul de varitie Pearson .037 1.000Nivel de încredere .876 .Nr. De cazuri 20 20

Tabelul 3. Valoarea corelaţiei între variabilele IQ2 şi climat familial

Rezultatele obţinute în urma corelării celor două variabile („IQ” şi „Climat familial favorabil”) nu confirmă ipoteza

noastră. Infirmarea acestei ipoteze se explică prin faptul că părinţii nu au fost oneşti în completarea chestionarului.

Întrucât cerinţele metodologice ale lucrării nu lăsau posibilitatea completării chestionarului sub semnul anonimatului,

părinţii participanţi la cercetare au avut tendinţa de a completa chestionarul astfel încât să menţină imaginea familiei

aşa cum au prezentat-o ei personalului centrului. Pe de altă parte, se face resimţită şi natura dizabilităţii copiilor,

potenţialul lor de recuperare în raport cu handicapul. O altă explicaţie ar fi aceea că, fiind incluşi în programul

Centrului de Recuperare, copiii stau în acest centru întreaga zi, 6 zile pe săptămână, în familie mergând doar seara.

Ipoteza 3. implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul procesului de recuperare.

IQ2 IMPL_PAR

IQ2 Coeficientul de variatie Pearson 1.000 .479(*)Nivel de încredere . .032Nr. De cazuri 20 20

IMPL_PAR Coeficientul de variatie Pearson .479(*) 1.000Nivel de încredere .032 .Nr. De cazuri 20 20

* Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed).

Tabelul 4. Valoarea corelaţiei între IQ2 şi gradul de implicare al părinţilor

Datele obţinute la corelaţia variabilelor IQ2 şi implicarea părinţilor confirmă ipoteza noastră. Spre deosebire de

ipoteza anterioară, părinţii au fost nevoiţi să ofere un răspuns onest la întrebări, întrucât implicarea lor în procesul de

recuperare al copilului a fost evident pe toată perioada derulării procesului.

Concluzii

În cadrul acestei cercetări au fost testate trei variabile – program terapeutic, climat familial, implicarea

părinţilor în programul de recuperare al copiilor – stabilind dacă există o corelaţie între aceste trei variabile şi

53

performanţele copiilor, după o perioadă de 7 luni. De asemenea, am comparat capacitatea de adaptare a copilului cu

deficienţă mintală cu cea a copilului în normalitate, pentru a vedea dacă trăsăturile de specificitate şi nivelul

intelectual al acestora sunt factori care influenţează în mod direct adaptarea copilului cu handicap.

Astfel, au fost stabilite 3 ipoteze, şi anume:

1. copiii care participă constant la un program de recuperare individualizat îşi îmbunătăţesc performanţele în


2. climatul familial favorabil reprezintă un factor de îmbunătăţire a procesului de recuperare a copilului cu

handicap

3. implicarea părinţilor în activităţile de recuperare ale copilului asigură succesul procesului de recuperare.

În urma aplicării testelor statistice am constatat că cercetarea noastră confirmă ipoteza 1 şi ipoteza 3 şi 4.

Se observă astfel o influenţă indiscutabilă a factorilor „program terapeutic” şi „implicarea părinţilor” asupra

procesului de recuperare al copiilor cu handicap intelectual.

Deşi este unanim recunoscută influenţa climatului familial asupra evoluţiei copilului cu handicap, totuşi

cercetarea noastră nu confirmă această ipoteză. Explicaţia acestui fapt este aceea că părinţii nu au fost oneşti în

completarea chestionarului. Întrucât chestionarele au fost completate în nume personal, părinţii au optat pentru acele

variante care confirmau imaginea pe care au creat-o familiei lor. Pe de altă parte , diferenţele mari între specificul

handicapului copiilor poate fi o altă explicaţie, plaja afecţiunilor şi implicit gradul de afectare intelectual al copilului

fiind foarte variat. Astfel, procesul de recuperare poate fi influenţat într-o măsură mai mare de tipul de handicap. O

ultimă explicaţie ar putea fi aceea că, dată fiind faptul că perioada de şedere în centru este foarte mare (8-10 ore/ zi,

6 zile /săptămână) acest factor nu influenţează în mod direct performanţele copiilor.

Limitele cercetării sunt date de numărul relativ mic de subiecţi pe care am realizat cercetare şi de

diversitatea tipurilor de handicap. Aceste limite au fost impuse de cazurile prezente în centru, iar specificul lucrării,

prin faptul că a impus efectiv lucrul cu copiii şi părinţii o perioadă destul de întinsă în timp, a limitat cercetarea mea

doar la acest grup (practic este imposibil să lucrezi cu copii din alte centre de recuperare). Cercetarea mea o voi

continua în viitor, pe eşantioane omogene din punct de vedere al handicapului. Cu siguranţă rezultatele cercetării şi

programele – cadru stabilite pot fi generalizate şi la alte eşantioane de copii, într-o altă categorie de vârstă, întrucât

există copii care, chiar dacă au vârsta cronologică mai mare, vârsta mentală este aceeaşi ca şi a celor din eşantionul

analizat.

54

PARTEA a IV-a - RAPORT DE AUTOEVALUARE

Scopul întocmirii raportului: trecerea de la treapta de psiholog practicant în supervizare la treapta de practicant

autonom

Durata stagiului de supervizare: 1 an (12.06.2008- 12.06.2009)

Date privind pregătirea educatională şi activitatea profesională:

Iunie 2009 – absolventă a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Ştiiţele Educaţiei, Masterul „Recuperare şi Terapie

în psihopedagogia specială”

Iunie 2006 – absolventă a Universităţii Titu Maiorescu, Bucureşti, Facultatea de Psihologie

Iunie 2000- absolventă a Universităţii Al. I. Cuza, Facultatea de Filosofie, Secţia Asistenţă Socială

După cum reiese din succesiunea stadiilor de pregătire profesională, formarea mea ca specialist a urmat un parcurs

orientat către specificul lucrului cu persoanele cu dizabilităţi, în particular cu copiii cu handicap.

După absolvirea primei facultăţi am lucrat în Fundaţia H, din Bucuresti , fundaţie care se ocupa de persoanele cu

handicap. În perioada 2000-2005 am fost colaboratoare în cadrul mai multor proiecte cu finanţare europeană privind

copiii cu dizabilităţi. În această perioadă am descoperit afinităţile pe care le aveam faţă de aceşti copii, plăcerea

lucrului de a lucra cu aceştia şi, din această cauză, am decis să urmez şi cursurile facultăţii de psihologie.

În prezent îmi desfăşor activitatea profesională în calitate de psiholog, angajat cu carte de muncă în Direcţia

Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, sector 4 Centrul de Zi şi Recuperare pentru Copilul cu Handicap

Sever şi, în regim de voluntariat, în cadrul Asociaţiei pentru Servicii Psiho-Sociale – COPIL ŞI FAMILIE, Bucureşti.

În anul 2005 am fost angajată în Centrul de Recuperare, iniţial în funcţia de asistent social, ulterior, după finalizarea

studiilor de specilitate în domeniul psihologiei, am ocupat funcţia de psiholog. Centrul de Recuperare deserveşte un

număr de 29 de copii cu handicap sever, dintre care 13 copii sunt diagnosticaţi cu autism, 4 copii cu paralizii

cerebrale, 5 copii cu maladii genetice (Sindrom Down), 3 copii cu ADHD şi 3 cu întârziere în apariţia şi dezvoltarea

limbajului. În mod concret activitatea mea este orientată către recuperarea limbajului acestor copii.

În anul 2008, împreună cu alţi specialişti care lucrează cu copiii cu dizabilităţi, am înfiinţat Asociaţia pentru Servicii

Psiho-Sociale – COPIL ŞI FAMILIE, asociaţie care are ca obiective şi derularea de programe de logopedie şi alte

forme de terapie pentru copii cu handicap. În cadrul acestei organizaţii am semnat un protocol de colaborare cu

Grădiniţa nr. 207, Floare Albastră, pentru derularea unor activităţi diverse pentru copiii cu handicap şi pentru

oferirea de servicii de logopedie pentru copiii din grădiniţa respectivă. De asemenea, serviciile asociaţiei sunt

accesate de copii cu diverse tipuri de handicap sau maladii cronice, proveniţi din medii defavorizate.

55

Date despre copiii cu care lucrez:

În perioada iunie 2008-iunie 2009 am lucrat cu un număr de peste 50 de copii cu diverse afecţiuni, cu vârste

cuprinse între 3 şi 7 ani. În Centrul de Recuperare sunt copii cu handicap sever, a căror recuperare pe limbaj se

derulează cu greutate datorită specificului handicapului. Cu toate aceste, în anul 2008, au fost integraţi în învăţământl

de masă un număr de 4 copii dintre care un copil cu autism, un copil cu hidrocefalie, un copil cu întârziere în apariţia

şi dezvoltarea limbajului şi un copil cu ADHD, întârziere pshică şi de limbaj. Toţi aceşti copii au urmat programul de

recuperare propus de mine întregii echipe a centrului, recuperarea acestora făcându-se într-un timp relativ scurt,

comparativ cu gravitatea diagnosticului (maxim 2 ani). În acest an alţi 3 copii vor merge la grădiniţe normale, având

următoarele diagnostice: tulburare de spectru autist (2 cazuri), întârziere psihică şi de limbaj, tulburări de

comportament (1 caz). În cadrul Asociaţiei am lucrat cu copii cu tulburări de limbaj – dislalii, rinolalie, întârziere în

apariţia şi dezvoltarea limbajului, afazii. Şi cu aceşti copii rezultatele activităţii au fost foarte bune, recuperarea

copiilor cu dislalie fiind de 100%. Pentru copiii cu afazie (2) şi rinolalie (2),deşi programul continuă, progresele

făcute de către copii, sunt marcante.

Dotarea cabinetului logopedic:

Cabinetul în care îmi desfăşor activitatea este dotat cu materiale care de lucru şi materiale informaţionale care

conduc ctre desfăşuarea unei activităţi profesionale performante. Materialele de lucru – jocuri, cărţi, jucării, imagini,

caiete şi variate fişe de lucru – au fost achiziţionate de mine, selectate cu mare grijă şi ordonate, pentru a permite

utilizarea eficientă a resurselor pentru fiecare caz. De asemenea, în actrivitatea pe care o desfăşor utilizez diverse

probe de evaluare a cazurilor. Resursele informaţionale pe care le deţin sunt reprezentate de cărţi de specialtate,

procurate din ţară şi din străinătate, şi care îmi asigură suportul teoretic al abordării fiecărui caz.

Aspecte procedurale ale activităţii:

Pentru fiecare caz este realizată o evaluare iniţială care se desfăşoiară pe perioada a trei-patru şedinţe. În cadrul

acestei evaluări aplic diverse probe (probe pentru determinarea vârstei psihologice a limbajului, proba pentru

determinarea nivelului de dezvoltare a limbajului, înţelegerea unor cuvinte familiare, etc), la finalul acestei evaluării

obţinând un profil al fiecărui copil şi a nvelului de dezvoltare a limbajului. În funcţie de această evaluare stabilesc un

plan personalizat de recuperare cuprinzând obiective generale şi operaţionale, actvităţi specifice, exerciţii adaptate

fiecărei etape de intervenţie. Actvitatea desfăşurată la cabinetul de logopedie este continuată în familie, dar şi în

cadrul activităţilor educative desfăşurate de educatorii centrului. Periodic reevaluez fiecare copil şi adaptez

obiectivele operaţionale (unele menţinându-se, altele, în funcţie de progresele copiilor, modificându-se).

Principii respectate în activitatea logopedică:

Orientarea intuitiv-practică a terapiei

Asigurarea accesibilităţii şi varietăţii materialului intuitiv verbal

Eşalonarea exerciţiilor de la simplu la complex

Diferenţierea şi individualizarea materialului şi a exerciţiilor terapeutice

Participarea activă a copiilor în terapie

56

Cultivarea interesului pentru comunicarea autentică, cât mai corectă

Păstrarea achiziţiilor verbale câştigate

Continuarea exerciţiilor în familie

Obiective generale ale activităţii terapeutice:

Respectarea particularităţilor individuale si de vârstă ale limbajului

Implicarea familiei în recuperarea deficienţelor de limbaj ale copilului

Monitorizarea copiilor după încheierea procesului de terapie a limbajului

Colaborarea permanentă cu alţi specialişti care se ocupă de copil (neuropsihiatru, medica recuperator,

educator)

Întrucât copiii cu care lucrez sunt cu handicap sever, cea mai frecventă formă de activitate este cea individuală,

durata unei activităţi variind între 40 şi 50 de minute. O dată cu ameliorarea problemelor de limbaj şi a celor

comportamentale, copiii sunt grupaţi câte doi- trei participanţi la şedinţă, activitatea desfăşurându-se pe sarcini

diferenţiate de lucru (ex: denumire de obiecte pentru un copil / alcătuire de propoziţii cu cuvântul respectiv, pentru

un alt copil).

Pentru continuarea lucrului cu copiii în familie am înfiinţat un caiet de corespondenţă în care sunt notate

activităţile desfăşurate şi temele propuse pentru acasă. Periodic organizez întâlniri cu familia pentru a discuta aspecte

importante ale evoluţiei copilului.

În vederea uâderulării unei activităţi performante menţin permanent legătura cu medicul neuropsihiatru şi

medicul recuperator, medicul ortodont, specialişti din afara instituţiei în care lucrez.

Intenţiile de viitor constau în continuarea perfecţionării profesionale prin cursuri de specialitate, participarea la

conferinţe, derularea de activităţi comune cu alţi specialişti, stabilirea unui parteneriat cu instituţii de specialitate din

ţară şi străinătate.

57

Studiu de Caz

Documents

Transcript of Studiu de Caz