Problemele - durereapacientului - este prezentă în majoritatea afecţiunilor aparatului

locomotor- indiferent de intensitatea ei, durerea atenuează dorinţa

pacientului de a desfăşura o activitate şi predispune astfel lacomplicaţii ale imobilităţii.

- disconfort- din cauza durerii, imobilizării în aparat gipsat, unor poziţii

terapeutice (extensie, tracţiune) sau deformărilor osoase.- diminuarea mobilităţii fizice

- poate fi rezultatul durerii neameliorate, a neutilizării unorsegmente anatomice, a rigidităţii articulare.

- deficit de autoîngrijire- este consecinţa imobilizării segmentelor corpului, a

deformărilor şi rigidităţii articulare, care împiedică efectuareaunor mişcări.

- potenţial de accidentare- la pacienţii cu un segment anatomic imobilizat, la cei care

nu utilizează mijloacele auxiliare în timpul deplasării sauefectuării unor activităţi.

- perturbarea imaginii de sine- diminuarea funcţiei locomotorii (consecinţa multor tulburări

osteo-musculare) atrage după sine scăderea capacităţii deefectuare a unor activităţi. în această situaţie, la mulţi pacienţiscade motivaţia de a face ceva, de a-şi satisface nevoilefiziologice fundamentale, de a accepta modificarea dinamiciifamiliale, schimbarea locului de muncă.

- perturbarea imaginii corporale- la pacienţii cu deformări vizibile, cu amputaţii ale unui segment de corp- pierderea unui membru constituie o dramă psihologică, pacientul fiind în situaţia de

a înfrunta pierderea locomotorie, invaliditatea pe viaţă, schimbare în activitatea socială.- reacţia pacientului la amputaţie depinde de vârstă,

ocupaţie, circumstanţele în urma cărora suferă amputaţia,starea emoţională şi mentală, suportul psihic.

- potenţial de complicaţii- la pacienţii imobilizaţi la pat, există riscul apariţiei com

plicaţiilor tegumentare, gastro-intestinale, cardio-respiratorii,renale.

- anxietate- este prezentă la mulţi pacienţi şi este legată de iminenţa

intervenţiei chirurgicale, accentuarea deformărilor, pierdereaunui segment corporal, intensificarea durerii, scădereacapacităţii de efectuare a activităţilor cotidiene.

NOTĂ:în cazul traumatismelor severe pacienţii pot avea şi probleme legate de răspunsul sistemic, în funcţie de organele afectate. Exemplu:- alterarea respiraţiei (pentru traumatism toracic)- alterarea perfuziei tisulare la nivel cerebral (traumatismecranio-cerebrale)- alterarea senzorială (traumatisme vertebro-medulare).

Obiective în stabilirea obiectivelor se va ţine cont de tipul şi stadiul afecţiunii şi ceilalţi factori care pot influenţa realizarea lor (vârsta, starea mentală, starea emoţională etc).în general obiectivele vor viza:- îmbunătăţirea poziţionării corpului în timpul activităţii (reeducareposturală)- minimalizarea efectelor imobilizării (organice şi psiho-sociale)- menţinerea tonusului muscular- creşterea toleranţei la efort- obţinerea independenţei în satisfacerea nevoilor şi îndeplinirearolului social- prevenirea diminuării conceptului de sine (imagine de sine,imagine corporală).

Intervenţii PACIENŢI CU TRAUMATISMEa) la locul accidentului- asigurarea unui mediu securitar pentru pacient- anamneză (de la pacient dacă este conştient sau de la anturaj)pentru a afla circumstanţele traumatismului, ora, starea pacientului în momentul producerii traumatismului- efectuarea bilanţului lezional:- examinarea segmentului anatomic afectat- examinarea celorlalte regiuni în vederea decelării leziunilorasociate- aprecierea stării de conştientă- aprecierea funcţiilor vitale- acordarea primului ajutor ţinând cont de elementele de gravitatecare pun în pericol viaţa pacientului- în cazul unei părţi amputate, aceasta va fi recuperată imediat şiintrodusă într-un recipient cu gheaţă.b) pe timpul transportului- poziţionare corectă a pacientului în mijlocul de transport- continuarea măsurilor de prim ajutor

- electrocardiogramă- puncţie pericardică- angiografie- scintigrafie- examene de laborator: hemocultură, V.S.H., A.S.L.O., hemo-leucogramă-I.D.R. laP.P.D.

Problemele pacientului

- anxietate- disconfort- durere- scăderea debitului cardiac- compresiunea exercitată de lichidul intrapericardic- alterarea volumului lichidian: exces- creşterea presiunii venoase- potenţial de complicaţii- afectarea miocardică

Obiective Vizează:- combaterea manifestărilor de iritaţie pericardică- combaterea infecţiei- prevenirea complicaţiilor

Intervenţii - repaus la pat (spitalizare)- poziţie semişezând- asigurarea unui climat de linişte- măsurarea funcţiilor vitale- observarea apariţiei semnelor de tamponadă cardiacă- ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale- administrarea tratamentului prescris- simptomatic- etiologic- al complicaţiilor- administrarea oxigenului- pregătirea pacientului pentru examinări radiologice, explorărifuncţionale, puncţie pericardică- recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator.

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ

Hipertensiunea arterială se caracterizează prin creşterea presiunii arteriale (sistolice sau diastolice) peste valorile normale (139/89 mmHg).

Culegerea • circumstanţe de apariţie

datelor - fără cauze directe (H.T.A. esenţială)

- secundară unei afecţiuni renale, endocrine, cardiovasculare,neurologice (H.T.A. secundară)

Problemele pacientului

• factori de risc- stres psihic- fumat- obezitate- sedentarism- ingestie excesivă de sodiu• persoane cu risc

- cei cu responsabilităţi sociale crescute- cei cu regim de viaţă dezechilibrat- cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)Semnele şi simptomele sunt diferenţiate în funcţie de stadiul H.T.A.

- creşterea moderată a valorilor T.A. tranzitorie- creşterea permanentă a valorilor T.A.- cefalee occipitală, frecvent dimineaţa, cu caracter pulsatil- ameţeli- astenie, oboseală- tulburări de vedere

- tulburări de memorie şi concentrare- parestezii- palpitaţii- dureri precordiale- dispnee la efort

- hemoragii (epistaxis, metroragii) Complicaţii:

- cerebrale (encefalopatie hipertensivă, hemoragii cerebrale)- cardiace (insuficienţă cardiacă)- coronare (I.M.A., angor)- renale (insuficienţă renală) • examinări paradinice

- electrocardiograma- oftalmoscopia (F.O.)- echografie- sânge: glicemie, colesterol, creatinină, azotemie etc.- examenul urinei

- scăderea debitului cardiac- scăderea forţei de contracţie a ventriculului stâng (insu

ficienţă ventriculară stângă)- alterarea perfuziei tisulare

- scăderea debitului cardiac

- potenţial de accident- tulburări de vedere- diminuarea toleranţei la efort- slăbiciune, oboseală- potenţial de complicaţii-

Obiective Vizează:- scăderea valorilor T.A. în limite acceptabile- asigurarea confortului- prevenirea accidentelor- prevenirea complicaţiilor

intervenţii - asigurarea repausului fizic şi psihic- combaterea factorilor de risc- măsurarea TA, puls, respiraţie- administrarea tratamentului medicamentos prescris- efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri) pentru prevenireadepleţiei de potasiu, care provoacă aritmii- asigurarea unei alimentaţii echilibrate ţinând cont şi de

afecţiunile existente:- hipocaloric - în obezitate- hipolipidic - în ateroscleroză- reducerea aportului de sodiu- lichidele administrate fracţionat pentru a evita creşterea

bruscă a T.A.- educaţia pacientului:- regim de viaţă echilibrat (alterarea perioadelor de activitate

cu perioade de repaus)-evitarea stresului psihic (stări conflictuale, surmenaj intelectual)- suprimarea fumatului- combaterea obezităţii- exerciţii fizice, plimbări- alimentaţie echilibrată- control periodic la dispensar

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECŢIUNI ALE ARTERELOR PERIFERICE

• circumstanţe de apariţie-tulburări funcţionale a circulaţiei periferice (boala Raynaud, acro-cianoză)- leziuni ateromatoase arteriale (arteriopatia obliterantă atero-sclerotică)• factori favorizanţi

~ 'r'9 I generatori de vasospasm - umezeală J

• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

a) boala Raynaud (spasm la nivelul arterelor digitale)- fenomene tranzitorii cu:

- tegumente palide şi reci- furnicături- amorţeli- absenţa pulsaţiilor

- prin repetare determină şi atrofia pielii, degenerarea unghiilorb) acrocianoză (vasoconstricţie arteriolară cu vasodilataţie

capilară venoasă)- cianoză permanentă a extremităţii membrelor superioare- tegumente reci şi umede- simptomatologia se accentuează la frig - când apar şi discretedureri - şi se ameliorează la căldură.

c) arteriopatie obliterantă aterosclerotică (sindrom de ische-mie periferică)- durere la început ca o jenă la mers, apoi sub formă de clau-dicaţie intermitentă, care cedează la repaus- tegumente palide şi reci

Culegerea datelor

- în fazele avansate durerea e permanentă şi apar tulburări iroiice.

- tegumente uscate, fără pilozităţi

- unghii îngroşate- atrofie musculară- ulceraţii, gangrena

• explorări paraclinice- oscilometria- termografie cutanată cu infraroşii- arteriografie- echografie Doppler pulsatilă (debimetria)- probe clinice accesorii:

- probe de provocare a claudicaţiei

-probe de provocare a modificărilor de culoare şi tempe-ratură

Problemele - alterarea confortului:

pacientului - durere- alterarea integrităţii pielii:

- ulceraţii, gangrena- alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic

- leziuni arteriale

- pentru explorarea seriei roşii: numărarea hematiilor, hema-tocrit, hemoglobina, numărarea reticulocitelor, stabilirea rezistenţei globulare, electroforeza hemoglobinei, sideremia, şibilirubinemia- pentru explorarea funcţiei de coagulare: numărarea trombo-

citelor, fibrinemiei, T.S., T.C., timp de protrombină, testCoombs, timp Howell- alte examene V.S.H., proteinemia• examenul materiilor fecale:~ examenul parazitologic (pentru ascaridioză, giardioză)- reacţia Adler.• examenul urinei- pentru evidenţierea hematuriei microscopice- pentru evidenţierea hemoglobinuriei nocturne• examenul sucului gastric:

- pentru determinarea chimismului gastric (hipo- şi anacidi-tatea gastrică sunt cauze de anemie)- pentru reacţia Adler.

Testul Rumpel-Leede

- probă pozitivă, când apar aproximativ 15 peteşii sub nivelul de aplicare a manşetei pneumatice.

Explorarea organelor hematofor-matoare

- puncţie osoasă- puncţie (biopsie) gangiionară- puncţie splenică- scintigramă hepatică- scintigramă splenică- ecografie abdominală

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ SEMNE ŞI SIMPTOME

POSIBILE ÎN BOLILE HEMATOLOGICE

Astenie intensă - sugerează o leucoză

Scădere exagerată în greutate

- în procesele neoplazice

Modificări de coloraţie şi integritate a tegumentelor

- paliditate în anemii- hipercoloraţie în poliglobulie

- tegumente uscate, unghii şi păr fiabile; prezenţa ulceraţiilor în

anemiile cronice- prezenţa elementelor purpurice în diatezele hemoragice

Modificări ale ganglionilor

- adenopatii ferme, generalizate, sunt întâlnite în boala Hodgkin(latero-cervicale, axilare, inghinale)- adenopatii unilaterale, localizate axilar, inghinal

Splenomegalie - întâlnită în boala Hodgkin- întâlnită în leucemia cronică

Peteşii, echimoze

- peteşiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; semanifestă sub forma unor pete roşii violacee, care nu dispar lapresiune- echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde saulenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune- aceste elemente sunt întâlnite în sindroamele hemoragipare

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ANEMII ŞI POLIGLOBULII

ANEMIILE ŞI POLIGLOBULIILE

Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei. Anemiile se pot produce:- prin pierdere de hematii

- posthemoragice- hemolitice (anemia hemolitică a nou-născutului şi prin incompatibilitatea de sânge în sistemul AOB)

- prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei- anemia feriprivă- anemia Birmer

Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazia sistemului eritropoietic.

Culegerea Anemia acută

diatelor • circumstanţe de apariţie

- traumatisme- medicaţia antiinflamatoare administrată fără protecţie gas-

trică (determină hemoragii digestive)- hemoragii în antecedentele personale ale femeilor

• Manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

- ameţeli- paloarea tegumentelor instalată brusc- tahicardie- puls filiform- hipotensiune arterială- dispnee

- lipotimie- tulburări degestive (greaţă, meteorism, tulburări de tranzit)

Anemia cronică

• circumstanţe de apariţie

- persoane care lucrează în mediul toxic- persoane care au alimentaţie cu carenţă de fier- persoane consumatoare de alcool, tutun- persoane cu antecedente personale ca: gastrectomie, lam-

bliază, reacţie Adler pozitivă în scaun• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

- ameţeli- cefalee- astenie- palpitaţii- dureri precordiale- dispnee- paloarea buzelor- a palmelor- plantelor- mucoasa bucală atrofiată- unghii şi păr friabile- febră 39° C- amenoree

Poliglobulie

• circumstanţe de apariţie- persoane cu afecţiuni cardiace congenitale- persoane cu insuficienţă cardiacă şi pulmonară- intoxicaţii cu anilină

• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)- cefalee- ameţeli- astenie- acufene- greţuri- vărsături- tegumente roşii, cianotice şi pruriginoase- hipertensiune arterială şi dispnee

Probleme • Anemia acută

- alterarea respiraţiei şi circulaţiei

- risc de pierdere a conştientei- risc de şoc hemoragie• Anemia cronică- intoleranţă la activitatea fizică- alterarea respiraţiei şi circulaţiei- tulburări de memorie

- hipertermie- tulburări ale ciclului menstrual- deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea

- risc de alterare a integrităţii pielii şi mucoaselor• Poliglobulie

- alterarea respiraţiei şi circulaţiei- intoleranţă la activitate fizică- tulburări de vedere, auz

- alterarea integrităţii mucoaselor şi tegumentelor- risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie, HDS

Obiective - pacientul să prezinte respiraţie şi circulaţie adecvată vârstei- pacientul să afirme starea de bine fizică şi psihică- pacientul să-şi menţină tegumentele integre, normal colorate- pacientul să poată comunica eficient la nivel afectiv şi senzorial- să se înlăture riscul complicaţiilor

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LEUCEMIE

Leucemiile sau leucozele sunt hemopatii maligne caracterizate prin hiperplazia ţesuturilor hematopoietice (mieloid şi limfoid) şi metaplazia lor. Prin metaplazie ţesutul leucozic ia locul seriei roşii şi numai are cine forma hematii; apar şi tulburări de coagulare.

Culegerea Leucemia acutădatelor • circumstanţe de apariţie

- copii, tineri mai frecvent sub 25 ani- debut insiduios

• manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

- apar trei sindroame- sindromul anemic (paloare, astenie, dispnee)- sindromul infecţios (febră, frison, curbatură)- sindromul hemoragie (gingivoragii, epistaxis, metroragii)- ulceraţii ale cavităţii bucale

- manifestări pseudoneoplazice scăderea apetitului, a greutăţiicorporale, transpiraţii, prurit.Leucemia cronică• circumstanţe de apariţie

- persoane de sex masculin cu vârste cuprinse, mai frecvent,între 35-45 ani

- persoane expuse la intoxicaţii cu benzen şi radiaţii ionizante manifestări de dependenţă (semne şi simptome)

- astenie

ÎNGRIJIRI PREOPERATORII - PACIENŢI CU TUMORI CEREBRALE -

Intervenţiile asistentei (cu rol propriu şi delegat):- acordă sprijin psihologic pentru pacientei familie = intervenţie prioritară- încurajează pacientul şi familia să-şi exprime temerile (temerile pot fi în legătură cf modificarea înfăţişării, de dependenţă, de moarte)- înregistrează datele de bază ale aprecierii neurologice şi fiziologice- urmăreşte obţinerea acordului scris pentru operaţie (solicitat de neurochirurg) de 1* cea mai apropiată rudă, în cazul în care pacientul nu este capabil să semneze acesj acord.

PRECIZARE: chiar şi atunci când pacientul şi-a dat consimţământul, rudele apropiate trebuie consultate şi să-şi dea consimţământul înainte de operaţie.□

- explică tratamentul şi procedurile (chiar dacă nu este sigură că pacientul sau familia, le înţelege)- favorizează întâlnirea pacientului (dacă acesta doreşte) cu persoana căruia doreşte să i se confeseze înainte de operaţie- păstrează părul (după raderea capului), pentru a fi dat pacientului, deoarece acesta poate fi folosit la o perucă

- pregăteşte familia pentru când vor vedea prima oară pacientul după operaţie; pansament la cap; edeme sau echimoze ale feţei, care îi vor distorsiona aspectul (stare mentală temporar redusă, afazie).

DE ŞTIUT:

în unele spitale, există obiceiul de a rade părul pacientului numai în zonaîrj care acesta trebuie operat.Părul frontal poate fi, uneori, lăsat pentru ca, după operaţie, să poată fi pieptănat (pentru a acoperi cicatricea).

Nu se administrează clisme înainte de operaţie, din cauza pericolului creşteriţ presiunii intracraniene prin efortul depus şi din cauza absorbţiei lichidului.

ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

Intervenţiile asistentei (rol propriu şi delegat):

Pregăteşte materialele necesare pentru îngrijirea postanestezică:- dispozitiv pentru aspiraţie cu catetere- spatulă linguală- trusă pentru puncţie lombară şi substanţe pentru urgenţe medicale (stimulent cardiace şi respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal)- seringi, ace intravenoase şi hipodermice- trusă pentru traheostomie - să fie disponibilă.

Supraveghează pacientul în perioada postoperatorie.t observă - semnele creşterii presiunii intracraniene (vezi cap. H.T.I.C.)

- funcţiile vitale şi vegetative: respiraţia, TA, puls, temperatură, diureză- culoarea tegumentelor- starea de conştientă- reacţia pupilelor

Orice modificare apărută, care prevesteşte hemoragia sau iritarea creierului sau altesimptome, trebuie raportate imediat neurochirurgului.Asigură poziţia pacientului# aşază pacientul în poziţia indicată de medicul neurochirurg în funcţie de stareapacientului (conştient, inconştient, intubat sau detubat) şi în funcţie de actul chirurgical:

- decubit lateral sau semidecubit ventral, cu faţa în jos - pacientul comatosneintubat, pentru a asigura o respiraţie adecvată, pentru a preveni aspirarealichidelor traheo-bronşice.

Dacă a fost excizată o tumoră mare, pacientul nu va fi culcat pe partea afectată (pericolde deplasare a structurilor cerebrale sub influenţa greutăţii).Dacă operaţia a fost efectuată în zona supratentorială, pacientul va fi aşezat în:

- poziţie semişezând, asigurată prin ridicarea părţii cefalice a patului la 45 grade şiprin plasarea unei perne mari sub capul şi umerii pacientului; se diminuează, astfel,posibilitatea hemoragiei, se asigură o mai bună circulaţie a lichidului cefalorahidianşi se uşurează întoarcerea circulaţiei venoase.

Dacă a fost excizată o tumoră infratentorială, patul trebuie menţinut orizontal, iar pacientul va fi:- culcat pe o parte, cu o pernă mică aşezată sub gât.

r~] ATENŢIE!• Trebuie evitată orice flectare a gâtului, fie pe linia mediană, fie lateral (pericol de ÎL. apariţie a unor

complicaţii respiratorii şi a comprimării trunchiului cerebral).

Supraveghează pacientul inconştient:- pentru a nu-şi smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie; pentru a nu se

leza singur (să nu se zgârie, lovească).Pentru a preveni aceste lezări, unii pacienţi trebuie protejaţi prin bandajarea mâinilor, folosirea mănuşilor fără degete, aplicarea unei ţesături de bumbac pe mâna care se fixează cu benzi adezive la nivelul încheieturii. Degetele trebuie separate cu tifon, pentru a preveni iritarea pielii. Supraveghează pansamentul capului şi îngrijeşte plaga operatorie:

- se verifică gradul de îmbibare a pansamentului cu sânge, cu secreţii.

Dacă are o culoare verzuie, se anunţă imediat medicul, deoarece indică (probabil) pierderea de lichid spinal. Pansamentele care devin umede trebuie înlocuite de neurochirurg.

- uneori, pansamentul poate fi scos în prima sau a doua zi după operaţie, ca rana să fie expusă circulaţiei aerului. (Dacă nu este acoperit capul, există, însă, riscul ca pacientul să se scarpine).- se supraveghează drenul (dacă există).

Mulţi pacienţi preferă să poarte calote pentru acoperirea capului. Pacientul la care porţiunea de os îndepărtată (pentru craniotomie) nu a fost pusă la loc va avea o depresiune în scalp şi trebuie prevenit de pericolul de a lovi capul în această

zonă.Anunţă medicul ori de câte ori apar manifestări patologice:

- dispnee (respiraţie stertoroasă, respiraţie Cheyne-Stockes etc.)- hipotensiune- creşterea TA, asociată cu bradicardie accentuată; tahipnee; vomă explozivă

(indică creşterea tensiunii intracraniene)- apariţia unor paralizii, rigiditate, convulsii, afazie (trădează apariţia hematomului)- dilatarea pupilelor, care devin fixe (apare în edem cerebral ireversibil). La indicaţia

medicului, asistenta va efectua îngrijiri cu rol delegat, astfel:• pentru corectarea hipotensiunii

- transfuzii de sânge sau substituenţi, perfuzie cu noradrenalină, Hemisuccinat de

hidrocortizon, cardiotonice etc.• pentru problemele respiratorii:

- administrează oxigen (hipoxia creşte edemul cerebral); dacă pacientul nu esteintubat, se pregăteşte materialul necesar pentru intubaţie; aparatele de respiraţie

asistată.• pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene:

- pregăteşte şi administrează medicaţia prescrisă de medic (glucoza hipertonică,sulfat de magneziu, manitol, dextran 40, diuretice); administrează, de asemenea,medicamente analgezice, sedative, neuroleptice (la cei foarte agitaţi).

Hipertermia de origine centrală se combate prin mijloace fizice (împachetări în cearceafuri ude), administrare de medicamente, dacă sunt prescrise (algocalmin,

clordelazin).Alimentaţia pacienţilor inconştienţi sau cu tulburări de deglutiţie se va face parenteral şi prin sondă

gastrică, evitându-se supraîncărcarea cu lichide (pericol de edem cerebral). Staza gastrică şi vărsătura de origine centrală se combat prin drenaj pe sondă gastrică permanentă.- din moment ce reflexul de înghiţire şi velopalatin sunt prezente, lichidele se

administrează oral.- se urmăreşte cu stricteţe bilanţul hidro-electrolitic.

Eliminarea- trebuie avut grijă ca pacientul să elimine suficient; în caz de retenţie urinară, seinstalează sonda vezicală „a demeure"- se combate constipaţia prin laxative sau purgative uşoare (pacientul trebuie instruit

să nu depună eforturi la defecare).Asigurarea confortului

- durerea de cap, prezentă în primele 24-48 ore, se combate cu medicamente prescrise de medic,

administrate parenteral sau oral (sulfat de codeină - parenteral, aspirină oral sau rectal)- o compresă cu gheaţă, pusă pe cap, ameliorează durerea de cap.

MobilizareaL în funcţie de actul operator, mobilizarea poate fi făcută în a doua sau a treia zi- se face treptat - mai întâi, se aşază pacientul în poziţie Fouler, apoi, trebuie să stea pe marginea patului, cu picioarele atârnând.- apoi, după 4-6 ore, este aşezat în fotoliu (o jumătate de oră).

g3 ATENŢIE! Se verifică posibila hipotensiune posturalâ a pacientului.

PRECIZARE:

- tuşea şi voma trebuie evitate (cresc presiunea intracraniană)- aspiraţia - dacă este indicată - trebuie făcută încet şi cu atenţie pentru prevenirea tusei; se evită

aspirarea pe nas, exerciţiile pentru respiraţie profundă nu trebuie urmate de tuse- prevenirea complicaţiilor pulmonare, a escarelor, a tromboflebitelor se face după tehnicile cunosute, pentru pacienţii imobilizaţi.

Participarea familiei la planurile de îngrijire pe termen lung: - membrii familiei pot prezenta reacţii emoţionale severe şi dificultăţi de adaptare, care nu pot fi depăşite timp îndelungat (săptămâni, luni), încât, uneori, este nevoie să se apeleze la un psihiatru sau psiholog şi pentru ei.

Trebuie sfătuită familia cum să sprijine pacientul, să aibă grijă să nu facă remarci lipsite de tact în faţa acestuia, lucru care ia r accentua anxietatea, depresia, frica.

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR COMATOŞI

PRECIZARE: Stările comatoase: manifestările de dependenţă, măsurile de urgenţă şl măsurile de îngrijiri generale sunt detaliate în: „Urgenţe medico-chirurgicale" şi în „Breviar de explorări funcţionale şi de îngrijiri speciale acordate bolnavului", autor Lucreţia Titircă.Vom face doar câteva completări privind culegerea de date şi problemele pacientului.

Anamneză se obţine de la familie sau de la alte persoane semnificative:

- când a apărut coma- simptomele concomitente- prezenţa durerii- prezenţa simptomelor vizuale

- anamneză unor cauze (traumatisme, modificările tensionale, supradozare de medicamnete, ingestie de alcool etc.)

Date obrective:

- funcţiile vitale

- semnele de la nivelul pupilei (dimensiune, egalitate, reacţii)

Culegerea datelor