Studiu de Caz 001

8/16/2019 Studiu de Caz 001

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-de-caz-001 1/8

Percep ia feminină vs. percep ia masculinț ț ă în secolul XXI

Problema tratată: Odată cu trecerea anilor, s-a eviden iat faptul că femeile se deosebesc deț

bărba i prin gândire diferit, prin felul de a acț ionaț ,sim i i prin evolu ie diferit. Deşi tendinţaț ș ț

generală este de a crede că femeile şi bărbaţii sunt egali din toate punctele de vedere,atâtştiinţa,cât i întelep ii diferitelor epoci, au demonstrat că, în funcţie de sex, suntem programaţi săș ț

excelăm în arii diferite. Noi trebuie să con tientiăm faptul că suntem concepu i astfel încât să ne deosebim unii de al iiș ț ț

i oricât de multe asemănări am descoperi, deosebirile sunt mult mai evidente.Numeroasele teoriiș

ale evolu iei omului ne-au dat posibilitatea de a în elege anumite lucruri ce apar între femei iț ț ș

bărba i, respectiv percep ia lor în rândul tinerilor.ț ț

Scopul cercetării: !ornind de la ideea că percep iile oamenilor sunt diferite am ales săț

evaluăm percep ia feminină i percep ia masculină în rândul tinerilor, to i suntem egali dar,ț ș ț țdiferi i. Ne propunem ca în elegerile dintre ambele categorii i diferen ele ,să fie motivate prinț ț ș ț

evaluarea a "# de subiec i $%# femei i %# bărba i& cu vârste cuprinse intre %'-"( de ani, scopulț ș ț

fiind acela de a pune în eviden ă ambele percep ii.ț ț

Metode de cercetare: )etoda studiului bibliografic*)etoda observaţiei*)etoda anc+etei$convorbire,c+estionar cu tema ,, !ercep ia feminină vs. percep ia masculineț ț etc.&* )etodaempirică,)etoda grafică. Concluzii: !ercep ia feminină vs. percep ia masculineț ț ă diferă, prin felul de a ac ionaț ,sim i iț ș

prin evolu ia diferită, acestaț este un adevăr de care ne vom lovi mereu i ne va face să descifrămș

curios propria persoană. De aceste experien e învă ăm mai bine cum să-i apreciem pe cei de sexț ț

opus cu noi $femeie-bărbat i invers&.ș ărbaţii şi femeile ar trebui să fie egali din punctul devedere al şanselor de a-şi atinge întregul potenţial, dar nu sunt categoric identici în privinţacapacităţilor lor înnăscute. /galitatea dintre bărbaţi şi femei rămâne o problemă politică saumorală, în timp ce ideea că ar fi identici este una de ordin ştiinţific. $0llan !ease&

Cuvinte cheie: percep ia feminină,ț vs., percep ia masculinț ă, deosebiri,percep ieț

1.Introducere:



!ercep ia masculină, dar i cea feminină, subiectul care a pus pe gânduri mul i oameni deț ș ț

tiin ă, filoofi, psi+ologi i care, de-a lungul timpului, cu siguran ă a consumat cea mai mareș ț ș ț

cantitate de cerneală.

1ncă din cele mai vec+i timpuri,feti ele erau îmbrăcate în ro i li se dădeau păpu i cu care să seț ș ș

2oace,iar băie ii erau îmbrăca i în albastru sau alte culori înc+ise i li se dădeau soldă ei deț ț ș ț plumb,ma inu e i tricouri de fotbali ti. 3-a demonstrat tiin ific faptul că +ormonii i legăturileș ț ș ș ș ț ș

care se stabilesc la nivelul creierului răspund de atitudinile noastre,de preferin ele i deț ș

comportamentul nostru.

Neurologul 4oger 5ors6i de la 7niversitatea 8aliforniană din 9os 0ngeles a confirmat că defapt creierul femeii are un corpus callosum mai gros decât cel al bărbatului, femeile având cu peste :#; mai multe legături între emisfera stângă şi cea dreaptă. De asemenea, el a mai doveditcă bărbaţii şi femeile folosesc părţi diferite ale creierului atunci când îndeplinesc o aceeaşimisiune. 0ceste descoperiri au fost de atunci dublate şi de cele ale savanţilor de pretutindeni.

$0llan !ease,"##%, pg.<<&

0stfel,datorită numeroaselor teorii pe care le-am tratat, ne-au dat posibilitatea de a percepediferen ele mai bine.ț

2.Ipoteza

3tudiul a pornit de la ipotea promovării principiului egalită ii de gen, prin subliniereaț

diferen elor uluitoare care ne fac unici fa ă de sexul opus, dar i prin eliminarea discriminării. Deț ț ș

asemenea, are ca obiectiv simplificarea diferen elor dintre cele două sexe la nivelul creieruluițdeoarece, orice activitate pe care o întreprindem are în vedere acest nivel i sunt trăsături ce apar ș

încă de la na tere.ș

3.Metode de cercetare

3.1. Subiect

!entru realiarea experimentului am ales în mod aleatoriu două eşantioane a câte "# de subiec iț

ce fac parte din popula ia studen ilor de la 7niversitatea !etrol-5ae !loieț ț tiș . !rimul e antionșeste format din %# subiec i de genul masculin, ale i în mod aleatoriu, cu vârste cuprinse între %'-ț ș

"( de ani. 8el de-al doilea e antion este repreentat de %# subiec i de genul feminin, cu vârsteș ț

cuprinse între %'-"( de ani, ale i aleatoriu.ș

3.2.Metode de cercetare



)etoda studiului bibliografic* )etoda observa iei* )etoda anc+etei $c+estionarul, cu temaț

=!ercep ia feminină vs. !ercepe ia masculină, compus din %#,respectiv %# itemi grupa i într-unț ț ț

protocol de observa ie i o diagramă&.ț ș

4.Scopul cercetării

0bordând problematica temei alese lucrarea îşi propune următoarele scopuri>

? /viden ierea i cunoa terea percep iilor diferite care le sunt atribuite femeilor iț ș ș ț ș

bărba ilor pentru a realia egalitatea între cele două genuri*ț

? 4econsiderarea problematicii de gen în devoltarea tinerilor*

? Obiectivul percep iilor de gen nu este de a face un sex sau altul câ tigător,ci de a învă aț ș ț

cum să compensăm încă din perioada tinere ii diferen ele dintre ele.ț ț

5.Con inutul cercetăriiț

ărbaţii şi femeile sunt diferiţi. Nu sunt mai buni sau mai răi @ ci diferiţi. 3ingurul lucru pecare îl au în comun este faptul că aparţin aceleiaşi specii. $0llan !ease,"##',pg. %"&

8omplexitatea elementelor ce stau la baa percep iilor dintre bărba i i femei,aduc în prim-planț ț ș

diferen e fascinante între cele două sexe. 0 adar, este dovedit tiin ific faptul că emisfera dreaptăț ș ș ț

a creierului răspunde de partea creatoare i este mai devoltată la femei,iar emisfera stângăș

răspunde de controlul asupra logicii i ra ionamentului i este devoltată mai mult la bărba i. Deș ț ș ț

asemenea, fetele vorbesc mai repede şi mai bine decât băie ii, citesc mai devreme şi învăţț ă mairepede o limbă străină. ăieţii însă, au capacităţi de orientare logice şi perceptuale, exceleaă înmatematică, pule-uri, construcţii, reolvarea problemelor şi stăpânesc toate aceste lucruri cumult înaintea fetelor.

8+iar cuvântul în sine are un în eles pentru bărbat i alt în eles pentru femeie. !rin cuvânt,ț ș ț

bărbatul exprimă idei i informa ii iar femeia, sentimente i emo ii. Dintotdeauna bărbaţii s-auș ț ș ț

definit prin muncă şi prin reuşitele lor, iar femeile prin valoarea de sine şi prin calitatea relaţiilor interumane întreţinute. ărbatul se pierde pe sine în muncă i performan ele ei, pe când femeiaș ț

se pierde în detaliile vie ii i în mul imea rela iilor.ț ș ț ț

O altă categorie importantă, în care se observă diferenţe pronunţate între femei şi bărbaţi, estecomunicarea verbală. Aemeile vorbesc mai mult decât bărba ii, folosesc de aproape B ori maiț

multe cuvinte decât cei din urmă. $C.### de cuvinte ilnic în compara ie cu ".<##&. 3preț

exemplu, femeile tind să folosească ambele emisfere cerebrale în timp ce vorbesc şi proceseaăinformaţii verbale, pe când bărbaţii se folosesc în mare parte de una singură. De altfel, femeile



tind să aibă conexiuni groase între cele două emisfere ale creierului, pe când cele ale bărbaţilor sunt mai subţiri.

7na din cele mai mari diferen e referitoare la sexe este felul în care fiecare reac ioneaă laț ț

stres.= $o+n 5raE,"##(, pg."'& 1n acest ca, bărba ii tind să se retragă i să se gândească înț ș

tăcere la problemele lor pentru a le reolva $de exemplu prin muncă, proiecte etc&. !e cândfemeile, simt o nevoie instinctivă de a vorbi desc+is cu cineva despre acestea, iar când o fac sesimt mult mai u urate, ca i când de2a ar fi reolvat tot.ș ș

1ntr-un ca asemănător, când vine vorba despre formarea unor ec+ipe, grupurile de fete suntcooperante i liderul nu se identifică viual. Aetele au o legătură mai strânsă i sunt obi nuite săș ș ș

vorbească între ele,iar dacă o altă fată încearcă să- i arate autoritatea de lider, celelalte fete o vor ș

iola i vor spune căș se crede cineva. !e când la băie i, liderul este identificat mai u or, prinț ș

felul său de exprimare, puterea i poi ia într-un grup, caracteristici ce sunt extrem de importanteș ț

pentru ei.

4obert osep+s, a tras concluia că stima de sine a bărba ilor provine mai degrabă dinț

capacitatea lor de a- i men ine independen a fa ă de al ii, în timp ce stima de sine a femeii esteș ț ț ț ț

alimentată, par ial, de capacitatea de a între ine rela ii cât mai apropiate cu cei din 2ur. $9ouann-ț ț ț

riendine, "##(, :(&. 0 adar, femeile î i doresc rela ii cu cei din 2ur i colaborare, bărba ii F ș ș ț ș ț

putere i poi ie socială.ș ț

9a tinerele fete, alegerea profesiunii este mai complicată. /xistă,după denumirea dată de/pstein, barierele ocupa iilor de bărba i care sunt încă le2er restrictive. 4olul de so ie i apoi celț ț ț ș

de mamă, încarcă tensional timpul femeilor care se integreaă profesional. Din acest motiv,

tinerele fete trăiesc integrarea profesională mai cu anxietate. Gorner relateaă faptul căanxietatea este mai puternică după insucces F la femei decât la bărba i, iar ie irea dinț ș

performan ă se trăie te dramatic. De altfel, c+iar în situa ii de succes, la femei persistă o u oarăț ș ț ș

anxietate. Din aceste motive, femeile preferă situa ia în care statutul profesional este maiț

relaxat. $7rsula c+iopu i /mil Hera, %'I%, pg. ":I&Ș ș

Tabelul. Protocol priind puncta!ul pentru "iecare #ntrebare #n $copul identi"icarea%

adic iilor i "elul #n care $tuden ii au ră$pun$ la ace ti itemiț ș ț ș



1n cercetare au fost implica i, atât studen i din 7niversitatea !etrol 5ae din !loie ti, cât iț ț ș ș

persoane aleatorii. 9otul a fost compus din "# subiec i $bărba i i femei&. 9a aplicareaț ț ș

protocolului, persoanele nu au furniat date personale, decât vârsta, au fost asigura i că totul esteț

confiden ial, iar scopul a fost pentru interpretarea datelor i a concluiilor precise. De asemenea,ț ș

fiecare întrebare a avut variante de răspuns. 0m putut structura i preenta cât mai bineș

percep iile celor două sexe. 0stfel, potrivit datelor de la item %, femeilor le este mult mai greu înț

perceperea unei +ăr i atunci când vine vorba de orientarea în spa iu, pe când bărbatul nu areț ț

dificultă i doarece lobul drept al creierului i se devoltă i cre te mult mai rapid decât lobul stângț ș ș

i îi conferă capacită i mai bune de orientare logice i perceptuale.ș ț ș

1n caul item ", subiec ii de sex feminin, au răspuns C#; ma2oritar că în timpul explicării uneiț

idei nu doar vorbesc, ci se folosesc i de multe gesturi pentru exprimarea unei idei, iar subiec iiș ț

de sex masculin au răspuns ma2oritar (#; adică, clar, concis i cu explica ie, punându-se înș ț

antiteă cele două perspective, au dovedit că femeile sunt mai expresive, comunică mai multdecât bărba ii care preferă să se exprime scurt i la obiect. Din item B reies că ma2oritar în caulț ș

femeilor, <#; nu tiau să indice nordul în timp ce la bărba i (#; puteau arăta direc ia fărăș ț ț

dificultă i, iar la item <, ma2oritar bărba ii reu esc să parc+ee maț ț ș inaș fără dificultă i cu spateleț

într-un loc foarte mic, B#; pe când femeile preferă să găsească un alt loc ma2oritar B#;, doveditcă bărba ii au sim ul orientării mult mai bun decât cel al femeilor.ț ț

!e baa procentelor de la întrebarea cu numărul C, s-a constatat o atitudine diferită atunci cândapar probleme în via a ambelor sexe, astfel că, (# ; dintre femei simt nevoia instinctivă de aț

comunica cu alte persoane i de a- i împărtă i gândurile. 9a polul opus, s-a putut observa că I#;ș ș ș

din bărba i preferă retragerea i gândirea problemei de unul singur. De asemenea, potrivitț ș

întrebării cu numărul I, bărba ii sunt preocupa i de autonomie, simt nevoia de putere i progresț ț ș

în societate. Aemeile sunt mai sensibile, emotive i tind să fie implicate în devoltarea rela iilor ș ț

apropiate i se află mai mult în 2urul familiei.ș

9a ultima întrebare $cea cu nr. %#, care apare doar în c+estionar i unde au avut de ierar+iatș

principalele puncte tari i puncte slabe ale femeiiLbărbatului care- i desfă oară activitatea înș ș ș

cadrul unui proiect& , pu ini din partea sexului masculin au reu it să completee în spa iileț ș ț

referitoare la punctele slabe, respectiv punctele tari, pentru că au avut dificultă i în creativitate iț ș

în găsirea lor. 8el mai bine i concis, a fost completat de către o persoană de sex masculin cuș

vârsta de "( de ani, cu mai multă experien ă i cunoa tere a percep iilor. 0stfel, la punctele tariț ș ș ț

ale femeii a men ionat următoareleț > sociabilitate, responsabilitate i sim artistic, pe când laș ț

punctele slabe avem> indeciie, temperament, critică excesivă. De asemenea, la punctele tari ale bărba ilor, acesta a scrisț > încăpă âna i, organia i, determina i, iar la cele slabeț ț ț ț > independen ă,ț

neaten ie i grabă.ț ș

). Concluzii



-? 3exul masculin comunică în general prin informa ii concrete,cât mai repede posibil, pe temeț

exterioare lor, cu scopul de a reolva problemele. De altfel, sunt mai preocupa i de reu itaț ș

profesională i pun accent pe independen ăș ț *

-? 3exul feminin este mai implicat în devoltarea rela iilor apropiate, comunică prin informa iiț ț

subiective, pe teme intime i au plăcerea de a- i împărtă i emo iile i gândurile*ș ș ș ț ș

-? 1n elegerea i acceptarea diferen elor*ț ș ț

-? 3-a dovedid faptul că există diferen e semnificative în ceea ce prive te perspectiva feminină iț ș ș

perspectiva masculină, deci putem afirma că obiectivul cercetării a fost îndeplinit.

*iblio+ra"ie

9ouann-riendine, Creierul femeii, /ditura )eteor !ress, ucure ti,"##(ș

o+n 5raE, Bărba ii sunt de pe Marte,femeile sunt de pe Venus,ț /ditura Hremea, ucure ti, "##(ș



0llan !ease, De ce bărba ii se uită la meci i femeile se uită în olindăț ș , /ditura 8urteaHec+e,ucure ti,"##'ș

7rsula c+iopu i /mil Hera,Ș ș !si"oloia v#rstelor , /ditura Didactică i !edagogică,ucure ti,ș ș

%'I%

Studiu de Caz 001

Documents

Transcript of Studiu de Caz 001