STUDIU DE IMPACT.rev 3 octombrie - Municipiul Tirgu Mures DE IMPACT rev. 4.pdf · 1.6.2 Poluarea...

______________________________________________________________________________________________ RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Page 1 of 88

CUPRINSUL VOLUMULUI

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................. 3

1. INFORMATII GENERALE ............................................................................................................................. 3

1.1 PROIECTANT GENERAL ................................................................................................................................. 3 1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI ........................................................................................................................ 3 1.3 DENUMIREA PROIECTULUI ............................................................................................................................ 3 1.4 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA .................................................................... 3

1.4.1 Scopul si necesitatea proiectului.............................................................................................................. 3 1.4.2 Prezentarea situatiei existente ................................................................................................................. 4 1.4.3 Relatia cu alte proiecte existente ............................................................................................................. 5 1.4.4 Prezentarea generala a proiectului.......................................................................................................... 7 1.4.5 Caracteristici constructive ...................................................................................................................... 8

1.5 INFORMATII PRIVIND RESURSELE NATURALE FOLOSITE, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI ........................................................................................................................................................... 10

1.5.1 Resurse naturale ................................................................................................................................... 10 1.5.2 Informatii despre MATERIALELE FOLOSITE....................................................................................... 11

1.6 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI ..................................................................................... 11 TABEL 1.5.1: INFORMAII DESPRE POLUANII FIZICI SI BIOLOGICI, CARE AFECTEAZ MEDIUL, GENERAI DE ACTIVITATEA PROPUS ........................................................................................................................................... 13

Tabel 1.5.2 Impactul potenial al organizrii de antier...................................................................................... 14 1.6.1 Poluarea fizica ...................................................................................................................................... 17 1.6.2 Poluarea chimica .................................................................................................................................. 17 1.6.3 Poluarea biologica................................................................................................................................ 18

1.7 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE ............................................................. 18 1.8 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTULUI.............................. 21

2. PROCESE TEHNOLOGICE .......................................................................................................................... 24

2.1 INVESTIGATII PREMERGATOARE FAZEI DE CONSTRUCTIE .......................................................... 24 2.2 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA .................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 2.3 SOLUTIA TEHNOLOGICA PROPUSA ............................................................................................................... 25

2.3.1 Activitati de dezafectare ........................................................................................................................ 27 2.3.2 Lucrari de pregatire a amplasamentului ................................................................................................ 28 2.3.3 Executia propriu zisa ............................................................................................................................ 29

a) Circulaia vehiculelor de transport materiale i a utilajelor ......................................................................................... 29 b) Faze de execuie i procese tehnologice ....................................................................................................................... 30

3. DESEURI......................................................................................................................................................... 32

3.1 CATEGORIILE DE LUCRRI I CATEGORIILE DE DEEURI CARE VOR FI PRODUSE N PERIOADA DE REALIZARE A PODULUI ................................................................................................................................................................ 32 3.2 TIPURI SI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE .............................................................................................. 32 3.3 MODUL DE GOSPODARIRE A DESEURILOR .................................................................................................... 33


Page 2 of 88

3.4 GOSPODRIREA SUBSTANELOR I PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE .................................................. 35 3.4.1. Tipuri de substane i preparate chimice periculoase utilizate i/sau produseError! Bookmark not defined.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA .............................................................................................................................................................. 37

4.1 APA .......................................................................................................................................................... 37 4.1.1 Date hidrografice si hidrogeologice ...................................................................................................... 37 4.1.2 Alimentarea cu apa ............................................................................................................................... 39 4.1.3 Managementul apelor uzate .................................................................................................................. 40 4.1.4 Managementul apelor pluviale .............................................................................................................. 41 4.1.5 Prognozarea impactului si masurile de diminuare ................................................................................. 42

4.2 AER.......................................................................................................................................................... 44 4.2.1 Date climatice ....................................................................................................................................... 44 4.2.2 Calitatea aerului si caracterizarea surselor de poluare .......................................................................... 48

4.2.2.1 Surse si poluanti generati si prognozarea poluarii .......................................................................................... 50 4.2.3 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 52

4.3 SOLUL SI SUBSOLUL ............................................................................................................................ 53 4.3.1 Caracteristicile solului .......................................................................................................................... 53

4.3.1.1 Parametrii, tipurile si conditiile solului .......................................................................................................... 53 4.3.1.2 Vulnerabilitatea solului ................................................................................................................................. 55 4.3.1.3 Poluarea existenta a solului ........................................................................................................................... 55 4.3.1.4 Surse de poluare ale solului........................................................................................................................... 55

4.3.2 Prognozarea impactului si masurile de diminuare a impactului ............................................................. 56 4.4 BIODIVERSITATEA ............................................................................................................................... 57

4.4.1 Tipuri de habitate.................................................................................................................................. 58 4.4.2 Impactul prognozat ............................................................................................................................... 59 4.4.3 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 59

4.5 PEISAJUL ................................................................................................................................................ 60 4.5.1 Informatii despre peisaj si incadrarea in regiune ................................................................................... 60 4.5.2 Impactul prognozat ............................................................................................................................... 62 4.5.3 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 63

4.6 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ........................................................................................................... 63 4.6.1 Zona de impact si populatia .................................................................................................................. 63 4.6.2 Impact potential al proiectului............................................................................................................... 64 4.6.3 Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 65

4.7 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ........................................................ 67 4.8 EVALUAREA EFECTELOR CUMULATIVE .......................................................................................... 68

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................................................................... 69

5.1 SCENARII PROPUSE ..................................................................................................................................... 69 5.1.1 Scenariul 1............................................................................................................................................ 69 5.1.2 Scenariul 2............................................................................................................................................ 72 5.1.3 Analiza scenariilor propuse ................................................................................................................... 74

6. MONITORIZAREA ........................................................................................................................................ 78

6.1 FAZA DE EXECUTIE .................................................................................................................................... 78 6.2 FAZA DE OPERARE ..................................................................................................................................... 80

7. SITUATIILE DE RISC POTENTIAL ............................................................................................................ 82

7.1 RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN) .............................................. 82 7.1.1 Date seismice ........................................................................................................................................ 82 7.1.2 Potentialul alunecarilor de teren ........................................................................................................... 83

7.2 ACCIDENTE POTENTIALE ............................................................................................................................ 84 7.3 PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC .............................................................................................................. 86 7.4 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ................................................................................................... 86 7.5 MASURI PENTRU PREVENIREA SI REDUCEREA EFECTELOR IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................ 87

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .............................................................................................................. 88


Page 3 of 88

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1 Proiectant general

S.C. SPECIALIST CONSULTING .SR.L.

Adresa: Strada Teodosie Rudeanu, Numarul 69, Sector 1, Bucuresti

Telefon: 021.222.11.21

Fax: 0318.170.160

E-mail: [email protected]

Pagina de internet: http://specialistconsulting.ro/

1.2 Beneficiarul proiectului

PRIMARIA MUNICIPIULUI TIRGU MURES

Adresa: Piata Victoriei, Nr. 3, CP 540026, Targu-Mures, Romania

Telefon: 0265.268.330

Fax: 0265.268.330

1.3 Denumirea proiectului

Denumirea obiectivului de investitie este:

POD DE LEGATURA PESTE RAUL MURES, ZONA ALEEA CARPATI, TARGU MURES.

1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia

1.4.1 Scopul si necesitatea proiectului

Primaria Municipiul Targu Mures considera ca un punct prioritar in programul de modernizare a municipiului, constructia unui culoar alternativ de circulatie continua ntre strazile Muresului si Aleea Carpati peste rul Mures, asiguranduse o deplasare rapid a locuitorilor localitatii Santana de Mures care nu ar mai fi nevoiti sa traverseze cartierul Unirii pentru a intra in oras.

Scopul proiectului il reprezinta fluidizarea traficului si accesul mai rapid pentru anumite cartiere si zone din Municipiul Targu Mures, reducerea traficului pe podul actual peste raul Mures cat si identificarea unei alternative de deviere a traficului cand podul actual va fi intra in reabilitare.


Page 4 of 88

Avand in vedere lipsa traseelor alternative in anumite zone din municipiul Targu-Mures, circulatia rutiera are tendinta de a se concentra pe cateva artere majore, in cazul de fata fiind vorba doar de o singura artera principala de circulatie si una secundara.

1.4.2 Prezentarea situatiei existente

Pe o raza de 1250 m (Figura 1) singura artera (principala) de legatura cu centrul orasului, este pe strada Calarasilor, care traverseaza raul Mures peste un pod din beton armat. Pe aceasta artera traficul devine foarte greoi in orele de varf.

O a doua posibitate de acces spre centrul orasului din partea de vest, este pe str. Barajului, care traverseaza raul Mures pe un pod din beton armat, pozitionat deasupra barajului. Fata de centrul orasului aceasta posibilitate de acces este situata la o distanta liniara de circa 2400 m, pozitionata la periferia orasului si foarte putin utilizata.

Figura 1.4.1: Harta cu pozitia arterelor de legatura cu centrul Municipiului Targu Mures

Una dintre solutiile de rezolvare a acestei probleme este crearea unui pod de legatura peste raul Mures, intre strada Muresului si strada Aleea Carpati, care ar urma sa deserveasca locuitorii din cartierul Unirii, dar si localitatile limitrofe Santana, Voiniceni si Curteni.

Acest pod va fluidiza traficul din zona strazilor Tisei, Calarasilor, Sinaia, Paul Chinezu, Aleea Carpati prin reducerea traficului peste actualul pod de pe strada Calarasilor asigurand circulatia tuturor autovehiculelor, fiind prevazut cu doua benzi, banda de circulatie pentru biciclisti, sistem de preluare a apelor pluviale, trotuare pe ambele parti, sistem de iluminat public pe pod si rampe de acces.


Page 5 of 88

De asemenea proiectul va contribui la dezvoltarea economica a zonei aferente strazii Muresului si va crea un acces direct pentru locuitorii localitatii Santana de Mures.

Figura 1.4.2 Locatia podului peste Raul Mures

1.4.3 Relatia cu alte proiecte existente

Proiectul se inscrie in contextul general de dezvoltare durabila, economico-sociala, in politicile si programele regionale, judetene si locale, fiind in acelasi timp relevant din punct de vedere al strategiilor comunitare care vizeaza optimizarea factorilor de dezvoltare locali.

De asemenea proiectul este corelat cu Acordul de parteneriat 2014-2020 incheiat intre Comisia Europeana si Romania, care vizeaza urmatoarele provocari si prioritati aferente:

- Promovarea competitivitatii si a dezvoltarii locale, in vederea consolidarii sustenabilitatii

operatorilor economici si a imbunatatirii atractivitatii regionale;


Page 6 of 88

- Dezvoltarea capitalului uman prin cresterea ratei de ocuparea fortei de munca si a numarului

de absolventi din invatamantul tertiar , oferind totodata solutii pentru provocarile sociale severe

si combaterea saraciei, in special la nivelul comunitatilor defavorizatesau marginalizate ori in

zonele rurale;

- Dezvoltarea infrastructurii fizice, atat in sectorul TIC, cat si in sectorul transporturilor, in

vederea sporirii accesibilitatii regiunilor din Romania si a atractivitatii acestora pentru

investitori;

- Incurajarea utilizarii durabile si eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficientei

energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protectiei mediului si a adapatarii la

schimbarile climatice;

- Consolidarea unei administratii publice moderne si profesioniste prin intermediul unei reforme

sistemice, orientate catre solutionarea erorilor structurale de guvenranta

Proiectul de fata este propus in contextul oportunitatii oferite de Planul de dezvoltare a regiunii centru 2014-2020 prin Programul operational regional 2014- 2020.

POR 2014-2020 are ca si obiectiv: cresterea competitivitatii economice si imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatilor locale si regionale prin sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri,a conditiilor infrastructurale si a serviciilor, care sa asigure o dezvoltare sustenabila a regiunilor, capabile sa gestioneze in mod eficient resursele, sa valorifice potentialul lor de inovare si de asimilare a progresului tehnologic.

Proiectul de fata se incadreaza in:

Axa prioritara 6 Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala;

Domeniul strategic 1 Dezvoltarea urbana, dezvoltarea infrastructurii tehnice si sociale regionale

Prioritatea 1.2 Dezvoltarea infrastructurii de transport si comunicatii si tehnico- edilitara la nivelul Regiunii Centru

. De asemenea proiectul de executie a podului se suprapune cu lucrarile de constructie a intersectiilor giratorii (intre rampa Muresului cu strada Muresului si rampa Carpati cu Aleea Carpati).


Page 7 of 88

Figura 1.4.3 Prevederile PUG Preliminar Tg. Mures privind circulatia

Proiectul este prevzut n PUG-ul Preliminar al municipiului Targu Mure aflat la etapa 2 din 3, etap apobat prin HCL nr. 76 din 26.09.2012

1.4.4 Prezentarea generala a proiectului

Lucrarile vor consta in executia unui pod de legatura intre strazile Muresului si Aleea Carpati cat si lucrari la nivelul partii carosabile si executia de trotuare si piste pentru ciclisti.

Acest pod scoate din tabloul de trafic a podului actual peste raul Mures de pe strada Calarasilor, o parte importanta de autovehicule.

Prin tema de proiectare se cere realizarea unui Pod de legatura peste raul Mures zona Aleea Carpati care va face legatura intre strada Aleea Carpati si strada Muresului.

Podul va asigura circulatia tuturor autovehiculelor fiind proiectat la convoaiele de calcul LM1 si LM2, conform SR EN 1991-2. Podul va fi prevazut cu doua benzi de circulatie cu o latime minima de 3,50 m, avand pe o parte si alta cate un trotuar cu latime minima de 1,00m fiecare si o pista de ciclisti cu latime minima de 1,50m.

Se va studia si realizarea unui sistem de iluminat pe pod si rampe de acces, realizarea sistemului de colectare a apei pluviale de pe suprafata carosabila si trotuare printr-o retea de canalizare, marcarea si semanalizarea rutiera precum si racordarile cu strazile de legatura.

Pe amplasament sunt pozate in subteran retele de canalizare, alimentare cu apa, gaze, energie electrica, termoficare si telefonie care necesita a fi deviate.


Page 8 of 88

1.4.5 Caracteristici constructive

Caracteristicile principale constructive sunt urmatoarele:

lungime totala 495,95 m; nr. de deschideri 7 (36.25m+4x36.50m+40.50m+18.10m.); lungimea podului 241,16 m; latimea totala a podului 13,90 m; latime parte carosabila 7,80 m; latime trotuare 2 x 1,00 m; latime piste biciclisti 2 x 1,50 m. Inaltimea de garda intre cota coronamentului digurilor si cota intradosului va fi de: dig mal stang 3.5 m; dig mal drept 6.34 m.

Schema statica sunt grinzi simplu rezemate continuizate pe pile la nivelul placii de suprabetonare pe 6 deschideri .

INFRASTRUCTURA

Infrastructurile podului vor fi alcatuite din doua culei fundate direct si 6 pile fundate indirect

pe piloti forati de diametru mare.

Culeele vor fi de greutate, realizate din beton armat fundate direct. Fundatia va fi rigida.

Elevatia este prevazuta cu ziduri intoarse scurte, dren in spate si rigole pentru colectarea si

evacuarea apelor si dale de racordare cu terasamentele.

Racordarile culeelor cu terasamentele se va face cu ziduri de sprijin datorita conditiilor din

teren.

Pilele vor fi realizate din beton armat fundate indirect pe piloti forati de diametru mare.

Pila P1 va fi realizata din beton armat fundata indirect pe 10 piloti forati de diametru mare. Radierul

de solidarizare al pilotilor va fi rigid, iar elevatia va fi de tip circular cu diametrul de 2,50 m,

rigidizate pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 50 cm, iar lungimea variabila.

Pilele P2, P3 si P5 vor fi realizate din beton armat fundate indirect pe 12 piloti forati de

diametru mare. Radierul de solidarizare al pilotilor va fi rigid, iar elevatiile vor fi de tip circular cu

diametrul de 2,50 m, rigidizate pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 1.00m, iar lungimea

variabila.

Pila P4 va fi realizata din beton armat fundata indirect pe 16 piloti forati de diametru mare. Radierul

de solidarizare al pilotilor va fi rigid, iar elevatia va fi de tip circular cu diametrul de 2,50m, rigidizate

pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 1.00m, iar lungimea variabila.

Pila P6 va fi realizata din beton armat fundata indirect pe 12 piloti forati de diametru mare.

Radierul de solidarizare al pilotilor va fi rigid, cu inaltime, iar elevatia va fi de tip circular cu

diametrul de 2,50m, rigidizate pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 1.00m, iar lungimea

variabila.

Riglele vor fi executate din beton armat, vor avea latimea de 2,00 m la partea superioara,

vor fi prevazute cu cuzineti pentru rezemarea grinzilor si dispositive antiseismice din beton armat.

SUPRASTRUCTURA

Suprastructura pe deschiderea 1 este alcatuita din 12 grinzi prefabricate din beton precomprimat

cu L=18.00m si h=0.80m solidarizate la partea superioara cu o placa de suprabetonare.


Page 9 of 88

Pe celelalte deschideri suprastructura este alcatuita din 7 grinzi prefabricate din beton

precomprimat cu L=40.00m(deschiderea 2), respectiv 36.00m pentru celelalte deschideri cu

h=1.60m, solidarizate la partea superioara prin placa de suprabetonare. Pe reazeme, pe

deschiderile de 36.00 si 40.00m sunt prevazute antretoaze din beton armat precomprimat.

Tablierele de pe deschiderile 2 6 vor fi continuizate prin placa de suprabetonare in dreptul pilelor.

Grinzile vor reazema pe infrastructure prin intermediul aparatelor de reazem din neopren.

Calea pe pod va avea latimea de 7,80 m , iar trotuatele vor avea latimea de 2,50 m, din care 1,50

m reprezinta latimea pistei de ciclisti, latimea totala a tablierului fiind de 13,90 m.

Calea pe pod va fi realizata din:

- 3 cm MAS 16 strat de uzura;

- 4 cm MAS 16 strat de legatura;

- 3 cm hidriozolatie tip membrane + protectie hidroizolatie din BA8;

Trotuarele vor fi realizate din beton C12/15 de cca. 27 cm grosime, peste care se va executa un

strat de 3 cm grosime si 1,0 m latime, de beton asfaltic BA8 zona pietonala si un strat de 3 cm

grosime si 1,50 m latime, de beton asfaltic BA8 colorat pista ciclisti.

Delimitarea intre trotuare si partea carosabila se va realiza cu borduri inalte prefabricate din beton

armat.

Podul este prevazut cu sistem de iluminat.

Pe fiecare deschidere se vor dispune guri de scurgere pentru colectarea apelor pluviale. Apele din

gurile de scurgere vor fi preluate prin tuburi colectoare in lungul podului.

RAMPE DE ACCES

Rampele de acces vor fi alcatuite din ziduri de sprijin din beton armat fundate direct. Zidurile vor fi

prevazute cu dren in spate si rigole pentru colectarea si evacuarea apelor. Intre zidurile de sprijin

se va realiza o umplutra de balast armata cu geogrile.

Profilul transversal al drumului pe rampele de acces are latimea de 7,80 m si trotuare realizate din

beton C12/15 de cca. 27 cm grosime, peste care se va executa un strat de 3 cm grosime si 1,0 m

latime, de beton asfaltic BA8 zona pietonala si un strat de 3 cm grosime si 1,50 m latime, de

beton asfaltic BA8 colorat pista ciclisti.

Sistemul rutier pe rampele de acces va fi compus din:

- 4 cm uzura MAS 16;

- 6 cm binder BAD 25;

- 20 cm piatra Sparta;

- 25 cm fundatie de balast;

- 7 cm nisip.

Intersectiile intre rampa Muresului cu str. Muresului si rampa Carpati cu Aleea Carpati vor fi

rezolvate prin executia unor sensuri giratorii.

LUCRARI IN ALBIE

Gabaritul pe dig va fi de 3.50m, in zona pilei P1 se va realiza un By-Pass(rampe de acces) pentru

asigurarea continuitatii circulatiei utilajelor pe dig in vederea intretinerii lucrarilor hidrotehnice

existente. Rampele de acces de pe si pe dig vor avea latimea de 4.00m si vor fi prevazute cu ziduri


Page 10 of 88

de sprijin din beton armat. Pentru impiedicarea accesului pe dig a vehiculelor neautorizate se vor

prevedea bariere de trecere.

In zona pilelor P2 si P5 se vor executa lucrari de consolidare la baza digului cu anrocamente. (vezi Plansa 04)

1.5 INFORMATII PRIVIND RESURSELE NATURALE FOLOSITE, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI

Cu privire la resursele si materiile prime folosite pentru realizarea viitorului pod peste Mures, acestea sunt prezentate mai jos detaliat pe lucrari si cantitati.

1.5.1 Resurse naturale

Agregate minerale (piatr spart, balast, nisip), pmnt pentru umpluturi

Avnd n vedere cerinele de calitate i ocuren n zon a unor astfel de resurse, se consider c piatra natural i balastul vor fi cumprarte de la cariere/balastiere existente reglementare ANRM, i de pe rurile din zona (balast pentru betoane de ciment).

Majoritatea locaiilor de procurare a agregatelor i materialelor de umplutur (nisip i pietri) vor fi alese astfel nct s fie ct mai aproape de zona proiectului. Materialul coeziv ar putea fi folosit ca material comun de umplutur, fiind necesare testri suplimentare pentru a stabili utilizarea lor corect.

O parte din cantitatea de pmnt necesar realizrii terasamentelor va putea fi preluat din sparea debleurilor prevzut n acest proiect, funcie de rezultatul testelor de laborator. Restul cantitii necesare va fi extras din carierele existente i/sau din gropi de mprumut identificate de constructor, n colaborare cu primriile localitilor din zonele adiacente.

Cantitatile de material excavat vor fi:

pamant excavat din zona de infrastructura a podului 9,986 mc (sapatura cu adancime mai mica de 4,00 m);

pamant excavat din zona de racordare cu terasamentele 10,224 mc (sapatura in teren tare);

pamant excavat din zona de amenjare a intersectiei pe malul stang 2,603 mc (sapatura in teren tare);

pamant excavat din zona de amenjare a intersectiei pe malul drept 4,989 mc (sapatura in teren tare).

Asadar va rezulta un total de 27,802 mc de pamant excavat.

Pamantul excavat se va reutiliza pe cat posibil in cadrul lucrarilor necesare, spre exemplu la umpluturile necesare din zonele de racordare cu terasamentele etc.


Astfel pentru devierea utilitatilor existente in subteran pe amplasamentul viitorului pod resursele si materiile prime folosite vor fi:

pentru relocare conducta gaz 105 ml; pentru relocare retele de canalizare apa 425 ml; pentru relocare retea electrica 340 ml; mutate stalpi electrici 15 buc.

Ap

Apa necesar pentru fabricarea betoanelor i pentru terasamente va fi preluat dintr-un foraj amplasat n organizarea de antier, din surse de suprafa sau racord la reeaua de


Page 11 of 88

alimentare existent n zon. Aceeai surs de preluare va fi i n cazul apei menajere. Transportul apei se va face cu cisterne.

Lemn pentru cofraje

Va fi asigurat de constructorul care ctig licitaia pentru construcia podului.

1.5.2 Informatii despre MATERIALELE FOLOSITE

Constructia/amplasarea obiectelor specifice instalatiilor folosite vor necesita materiale clasice de constructie si echipamente tehnologice specifice fluxurilor si in plus o serie de consumabile aferente functionarii utilajelor si echipamentelor.

Beton de ciment i betoane asfaltice

Betonul de ciment i betonul asfaltic /mixtura asfaltic nu se vor prepara pe amplasamentul podului, ele se vor prepara n instalaii specializate n cadrul organizrii de antier sau va fi transportat cu mijloace de transport specifice de la staii de betoane din zona punctelor de lucru.

Prefabricate din beton

Materialele prefabricate de beton vor fi fabricate conform dimensiunilor stabilite i vor putea fi aduse din locaii unde exist fabrici specializate.

Emulsia cationic pentru amorsare straturi bituminoase, vopseaua i diluantul pentru marcaje vor fi aduse ep amplasamentul podului n recipieni etani din care vor fi descrcate n utilajele de lucru specifice aplicrii lor.

Parapei metalici

Parapeii metlici vor fi achiziionai de al productorii de elemente metalice.

Emulsii, diluani, vopseluri

Vopselurile i diluanii utilizate n cadrul lucrrilor de constructie, protecie i marcaje rutiere, vor fi aduse n recipieni etani din care vor fi descrcate n utilajele de lucru specifice. Bidoanele goale vor fi restituite productorilor sau distribuitorilor, dup caz.

Materialele folosite in cadrul procesului de executie a podului au fost prezentate in Capitolul precedent.

Principalele materiale folosite in cadrul procesului de executie sunt reprezentate de:

beton necesar pentru fundatii, elevatii, suprastructura etc 10,967 mc; cofraje 11,812 mp; umplutura piatra sparta 15,900 mc; balast pentru umplutura 9,460 mc; materiale metalice (pentru aparatele de reazem din neopren si dispozitive artiseismice si

alte elemanente similare, pentru piloti etc) 33,768 kg; armaturi 1274 tone.

1.6 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI

Impactul potenial trebuie analizat atat in perioada de realizare a podului, precum i in cea de operare, caracteristicile acestuia, factorii asupra crora acioneaz, precum i msurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului fiind evideniate pentru toate tipurile de activiti.

Impactul potenial al organizrii de antier, incluznd luarea n considerare a zgomotului i vibraiilor, este prezentat mai jos. De asemenea sunt prevzute dotrile necesare pentru diminuarea impactului i controlul emisiilor de poluani n mediu.


Page 12 of 88

Pe perioada de funcionare a organizrii de antier, constructorul va elabora un program de monitorizare a calitii factorilor de mediu, cu accent pe calitatea apelor evacuate, a emisiilor n atmosfer i a zgomotului. Aceste determinri vor fi realizate de laboratoare acreditate. Determinrile se vor efectua trimestrial.

Toate echipamentele utilizate in perioada de construire vor respecta nivelul de puterea acustica impus de HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirii.

Avand in vedere specificul activitatii, necesarul redus si perioada de executie, mentionam ca utilajele si echipamentele folosite vor avea niveluri de zgomot reduse, puterile acustice ale acestor fiind reduse, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Conform prevederilor HG nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limita de expunere la zgomot este de 87dB. Pentru a nu fi depasite valorile limita la expunere a angajatilor la zgomot se recomanda: alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita, tinand seama de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispozitia lucratorilor echipamente care respecta cerintele legale al caror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot; informarea si formarea adecvata a lucratorilor privind utilizarea corecta a echipamentelor de munca, in scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la zgomot; programe adecvate de intretinere a echipamentelor de munca, a locului de munca si a sistemelor de la locul de munca; organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei si intensitatii expunerii si stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul programului de lucru.

Traficul camioanelor pe drumurile publice din cadrul Municipiului Targu Mures trebuie sa respecte valorile impuse prin STAS 10144/1-80 si anume mai putin de 65dB.


Page 13 of 88

Tabel 1.5.1: Informaii despre poluanii fizici si biologici, care afecteaz mediul, generai de activitatea propus

Tipul polrii Sursa de poluare Nr. surse de

poluare

Poluare maxim permis (limita

maxim admis pentru om i mediu)

Poluare de fond

Poluare calculat produs de activitate i msuri de eliminare/reducere

Pe zona obiectivul

ui

Pe zone de protecie/rest

ricie aferente

obiectivului, conform

legislaiei n vigoare

Pe zone rezideniele,de recreere sau alte zone protejate

cu luarea n considerare a polurii de fond

Msuri de eliminare/reducere a

polurii Fr msuri de eliminare/reduc

ere a polurii

Cu implementareamsurilor de eliminare/ reducere a

polurii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Poluare fonic

Perioada de construcie

Funcionarea utilajelor de construcie i traficul pe drumurile de legtur

Corespunz. numrului utilajelor i mainilor de transport folosite

Cf. STAS 10009/88

65 dB (A) (la limita incintei)

Poluarea specific zonelor urbane

70-85 dB (A)

Vezi cap.4 Vezi cap 4 Vezi cap.4 Evitarea lucrului n timpul orelor de odihn (pe tronsoanele aflate n imediata apropiere a zonelor locuite) - atenuarea zgomotelor si vibratiilor provenite de la utilajele de executie a podului cat si a transportului, se va asigura prin dotarea cu echipamente de reducere a zgomotului, deci pe cat posibil folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase;

Perioada de exploatare

Traficul rutier pe pod

Conform prediciei de trafic

Cf. STAS 10.009/88 Poluarea specific

zonelor urbane

Vezi cap.4 Vezi cap.4 Vezi cap.4 Vezi cap.4 Montarea de bariere fonice


Page 14 of 88

Radiaie electromag

netic


Nu este cazul - - Nivel de radiaie elecromagnetic existent

Nu este cazul


Nu este cazul - - Nu este cazul

Radiaie ionizant


Nu este cazul - -

Nu este cazul


Nu este cazul - -

Nu este cazul

Poluare bacteriolo-gic


Evacuarea necontrolat a apelor uzate menajere din organizarea de antier

Necunoscut

Cf. NTPA 002/2002

*) *) *) *) Utilizarea toaletelor ecologice Meninerea anurilor pentru colectarea apelor pluviale n stare bun


Numai ape pluviale

*)

Cf CMA *) *) *) *) Meninerea sistemului de canalizare a apelor pluviale n stare de funcionare

Tabel 1.5.2 Impactul potenial al organizrii de antier

Impact potenal

Natura impactului

Extinderea impactului Magnitudinea Msuri de evitare/diminuare Impact

remanent

Natura transfrontier a impactului

Ocupare temporar

a unor suprafee de teren

Direct, pe termen scurt, temporar, ca

urmare a ocuparii terenului

Se ocup o suprafa total de maximum 2,1 ha din care organizarea de santier va avea

maximum 500 mp si va fi amplasata la piciorul podului

Funcie de numrul proprietarilor particulari

de terenuri 0,8 ha suprafata expropiata

Reducerea la minim a suprafeelor ocupate de organizarea de antier

Folosirea unor spaii disponibile, fr a se ocupa o suprafata adiacenta podului

Refacerea terenului se va

face la terminarea lucrarilor

Nu este cazul


Page 15 of 88

Poluare ap, aer,

sol

Direct/indirect funcie de

natura poluantului

Local Redus

Depozitarea substantelor periculoase se va face in locuri speciale. Lacurile i

vopselele si aditivii vor fi depozitate in magazii in cadrul organizarii de santier,

departe de surse de foc. Magazia va avea posibilitate de aerisire.

-Depozitele de materiale vor fi nchise sau acoperite, -Depozitarea agregatelor se va face pe platforme betonate avnd pante i rigole de evacuare a apelor

nu are nu este cazul

Intretinerea si splarea autovehiculelor se va realiza numai in locuri special amenajate.


-Adoptarea de tehnologii mai puin poluante. Aprovizionarea cu beton din statii certificate

nu are

nu este cazul

Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie colectata printr-un sistem de santuri sau rigole pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare, sau pot fi prevazute guri de scugere, de unde apa sa fie introdusa in decantor/separator prevazut pentru ape menajere


Deeurile de orice tip vor fi colectate i depozitate n spaii special amenajate, urmnd s fie eliminate sau valorificate

n funcie de specificul acestora..



Page 16 of 88

Vor fi respectate condiiile de depozitare in condiii de siguran a materialelor


poluare fonic

direct, funcie de

amplasament locuine fa de organizarea de

antier

Local

funcie de amplasament locuine fa de

organizarea de antier

realizarea unui ecran de protecie intre org. de antier i cea mai apropiat

locuin (ex. padocuri)

nu are

nu este cazul

Afectare flor i faun ca urmare a: -lucrrilor de defriare

direct,pe termen scurt, temporar

Local

Funcie de: - destinaia anterioar a terenului -gradul de poluare fonic i sensibilitatea speciilor din zona limitrof organizrii de antier -tipul vegetaiei din zona limitrof organizrii de antier

Nu se amplaseaz organizri de antier n parcuri naturale, sit-uri Natura 2000, rezervaii naturale Platforme amenajate cu containere inchise pentru depozitarea temporar a deeurilor Imprejmuirea organizrii de antier

Necesit o perioad de timp pn la refacerea zonelor ocupate de organizarea de antier

nu este cazul

Potenial pericol de incendiu

direct, negativ local Funcie de amploarea incendiului

Respectarea normelor in vigoare privind prevenirea i stingerea incendiilor Instruire personal Asigurare echipe de intervenie Organizarea i dotarea corespunzatoare a punctului PSI pentru a se putea interveni operativ n cazul izbucnirii unui incendiu

posibil, funcie de extinderea incendiului

nu este cazul

Utilizare forta de munc local

direct, pozitiv

Local Funcie de numrul de locuitori angajai

nu este cazul creterea veniturilor populaiei

Imbunatatirea conditiilor de trafic


Page 17 of 88

1.6.1 Poluarea fizica

Posibila forma de poluare fizica ca urmare executiei si exploatarii investitiei propuse o poate reprezenta poluarea sonora.

Pentru realizarea diferitelor categorii de lucrari, utilajele si echipamentele specifice perioadei de executie a podului pot reprezenta o sursa posibila de zgomot.

O alta potentiala sursa de zgomot in perioada de executie a investitiilor o reprezinta mijloacele de transport care vor transporta materialele prime necesare realizarii obiectivelor propuse.

Pentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a fi respectate nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate masuri de protectie impotriva zgomotului, si anume:

in vederea atenuarii zgomotelor si vibratiilor provenite de la utilajele de executie a podului cat si a transportului, se va asigura dotarea acestora cu echipamente de reducere a zgomotului, deci pe cat posibil folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase;

pentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie, utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului de atestare tehnica;

intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de angrenate in cadrul procesului de executie, precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat potentuialul impact sonor.

Putem concluziona ca nu se identifica sursa majore de poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.

1.6.2 Poluarea chimica

Avand in vedere specificul activitatii de executie si exploatare poluarea chimica asupra factorilor de mediu este redusa, probabilitatea impactului fiind foarte mica.

Preconizam ca magnitudinea impactului va fi una redusa, la nivel local cu o frecventa de aparitie ocazionala.

In cazul unei potentiale poluari chimice se poate vorbi doar despre o posibilitate redusa de producere, natura impactului fiind considerata secundara, locala si temporara.

Poluarea chimica in cazul activitatilor poate fi cauzata ca urmare a scurgerilor de produse petroliere, uleiuri sau evacuare de emisii prin aerisire in timpul depozitarii si manipularii.

Poluantii specifici in faza de executie pot fi reprezentati de particule in suspensie, COV si gaze de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf.

O prima masura importanta in vederea prevenirii unei posibile poluarii chimice o reprezinta prevederea si amplasarea corespunzatoare a echipamentelor prevazute in cadrul investitiilor.

De asemenea eventualele reparatii si verificari ale instalatiilor si echipamentelor se vor efectua doar in locurile special amenajate (impermeabilizate), reglementate, ateliere special destinate.

Detaliile privind posibilele mecanisme de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.


Page 18 of 88

1.6.3 Poluarea biologica

Prin specificul activitatii nu se poate vorbi despre o poluare biologica asupra factorilor de mediu.

Atat activitatea de constructie cat si cea de exploatare a investitiei nu prezinta un risc privind generarea unei poluari biologice asupra factorilor de mediu.

1.7 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

In cadrul Studiului de fezabilitate au fost prezentate si analizate doua Scenarii de alcatuire constructiva generala a podului.

Scenariile prezentate au fost realizate avand in vedere cerintele prevazute in tema de proiectare elaborata de catre Primaria Municipiului Targu-Mures, concluziile studiilor topografice, geotehnice, hidrologice, de trafic si notele de calcul intocmite.

Prin tema de proiectare nu s-au analizat variante de amplasament. Au fost analizate doar variante de solutie, in functie de caracteristicile albiei raului, gabaritul asigurat

Scenariul 1 Pod pe grinzi cu 7 deschideri si lungime totala L=495.95m


lungime totala 495,95 m;

nr. de deschideri 7 (36.25m+4x36.50m+40.50m+18.10m.);

lungimea podului 241,16 m;

latimea totala a podului 13,90 m;

latime parte carosabila 7,80 m;

latime trotuare 2 x 1,00 m;

latime piste biciclisti 2 x 1,50 m.

Inaltimea de garda intre cota coronamentului digurilor si cota intradosului va fi de:

dig mal stang 3.5 m;

dig mal drept 6.34 m.

25 cm fundatie de balast;

7 cm nisip.

Scenariul 2 Pod in arc si viaducte de acces pe grinzi cu 4 deschideri.

Podul construit va asigurara gabaritul de 3,50m pentru diguri si are o lungime totala de aproximativ L= 496.00;

Podul va avea 4 deschideri de 20.15m+40.50m+155.20m+40.25m executate din beton precomprimat si otel beton.

Schema statica sunt grinzi simplu rezemate continuizate pe pile la nivelul placii de suprabetonare pe 3 deschideri.


Page 19 of 88

Pe baza analizei multicriteriale prezentata in cadrul Studiului de Fezabilitate a fost aleasa cea mai buna alternativa, astfel Scenariul recomandat si propus de proiectant este Scenariul 1.

Ulterior, avand in vedere cerintele prevazute in tema de proiectare elaborata de catre Primaria Municipiului Tg-Mures, concluziile studiilor topografice, geotehnice, hidrologice, de trafic, notele de calcul intocmite si cerinta beneficiarului de a tine cont de o eventuala deviere a liniei de cale ferata, ce traverseaza orasul pe traseul paralel cu str. 22 Decembrie 1989, pe malul stang al raului Mures, a fost analizat inca un scenariu de alcatuire constructiva generala a podului:

Scenariul 1A Podul sa se situeze peste cladirea (depozit) care se demoleaza, si pastrarea a cat mai multe parcari si eliminarea bretelei A Carpati.

Prin eliminarea bretelei, se va renunta si la drumul de legatura ce trece pe sub pod. Scopul solutiei analizate este de a mari distanta dintre blocul de locuinte si pod, care in solutia initiala era de 20.00 m. Aceasta translatare a podului peste cladirea (depozit) conduce la marirea distantei fata de blocul de locuinte de la 20.00m la aproximativ 35.00m.

Tinand cont de noua pozitie a podului, din cele 36 de garaje, 2 vor trebui demolate pentru a se realiza by passul, ce asigura continuitatea circulatiei utilajelor pe dig, figura 1. 7.1


Page 20 of 88

Figura 1.7.1 Pozitia podului in scenariul 1A

Deoarece, odata cu translatarea podului se muta si sensul giratoriu. Mutarea sensului giratoriu impune largirea podului peste canalul Turbina.


Page 21 of 88

Prin eliminarea bretelei accesul locatarilor la blocurile de locuinta din zona se va realiza conform desenului din figura 1.7.2

Figura 1.7.2 Accesul la blocurile din zona

1.8 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTULUI

Proiectul se desfasoara in Municipiul Targu Mures, judetul Mures. Zona in care va fi amplasat viitorul pod se afla situata in intravilanul municipiului Targu Mures, in partea de Nord a localitatii (figura 1.8.1).


Page 22 of 88

Figura 1.8.1: Pozitia amplasamentului studiat

Obiectivul va supratraversa raul Mures la circa 1000 de metri amonte de podul situat pe strada Calarasilor si va face legatura intre strada Muresului si Aleea Carpati.

Figura 1.8.2: Imagine raul Mures si amplasament pod propus

In prezent, pe directia strazilor Aleea Carpati strada Muresului nu se poate circula, traseul fiind intretaiat de existenta raului Mures. Circulatia in zona se desfasoara pe podul situat pe str. Calarasilor, la cca 1000 de metri aval de pozitia amplasamentului.

Asadar localizarea directa vizeaza in principal strazile Aleea Carpati si strada Muresului.

Traficul este gandit sa se desfasoare pe ruta : Str.22 Decembrie Str. Secuilor Martiri Str. Luntrasilor str. Margaretelor Pod peste raul Mures (zona Aleea Carpati) str. Muresului Str. Tisei, fie prin str. Vornicenilor, fie prin strada Podeni.


Page 23 of 88

Terenul apartine Domeniului public al Municipiului Targu Mures, conform HG privind atestarea domeniului public a judetului Mures Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al Municipiului Mures.

Suprafata totala construita este de 21 640 mp.

Suprafata apartinand domeniului public este de 12 995 mp.

Suprafata expropiata este de 8 645 mp.


Page 24 of 88

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 INVESTIGATII PREMERGATOARE FAZEI DE CONSTRUCTIE

In cadrul investigatiilor premergatoare fazei de constructie au fost realizate studiile topografice si geotehnice, detaliate in cele ce urmeaza. De asemenea a fost realizat si un studiu hidraulic.

Suportul topografic

Pentru a realiza suportul topografic necesar proiectarii cat mai fidel si precis s-a executat o ridicare topografica a acestui culoar cu statia totala Leica TCR 702, ridicare care realizeaza reambularea si completarea planului topografic de baza.

Pentru realizarea proiectului s-au folosit coordonatele GPS. Sistemul de referinta utilizat in realizarea ridicarilor topografice este Stereo 70 Marea Neagra.

Pentru o tratare cat mai corecta a diverselor situatii aparute in teren echipa de proiectanti a efectuat deplasari in teren, si au fost facute completarile necesare pe planurile existente la scara 1:25.000 si 1:5000. In afara de aceste planuri au mai fost folosite si planuri de situatie, profile longitudinale cat si profile transversale rezultate pe baza ridicarilor topografice facute pe teren.

Ridicarile au fost detaliate in zonele de interes pentru proiectantul de poduri, astfel:

au fost realizate trei profile transversale amonte, trei aval si un profil in dreptul axului viitorului pod, la distanta de 20 m unul de celalalt. Profilele contin trei puncte in albia minora, oglinda apei pe ambele maluri, limita albiei minore, limita canalului, limita albiei majore, limitele digurilor. De asemenea s-a realizat si un profil longitudinal prin albie cu cotele talvegului si cotele oglinzii apei.

Au fost ridicate toate detaliile care pot constitui obstacole (stalpi, constructie, conducte, instalatii, etc.) aflate in albia minora sau in albia majora.

Studiul geothenic

Investigatiile au fost executate conform NP 074/2007 Normativ privind princiipiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare si STAS 1242/4-85 Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi. Astfel, au fost executate 5 sondaje cu adancimea de 5 - 11 m (F1 - F5).

Cercetarea geotehnica s-a stabilit tinand cont de prevederile normativului NP 074/2007, conform caruia s-a estimat incadrarea preliminara a lucrarii in Categoria Geotehnica 2 asociata unui risc geotehnic moderat.

Conform temei de elaborare a studiului geotehnic, in vederea determinarii conditiilor geotehnice de fundare pentru viitorul pod peste raul Mures, au fost efectuate lucrari de investigare ce au constat din 5 foraje geotehnice cu diametrul de 250 mm, pana la adancimea maxima de 20 m.

Interpretarea datelor obtinute din forajele executate evidentiaza urmatoara configuratie sintetica a terenului de fundare:

la suprafata, s-a interceptat o umplutura formata din praf argilos in amestec cu fragmente de caramizi, care prezinta o grosime de cuprinsa intre 0.40 si 1.60 m;

sub stratul de umplutura, s-a interceptat un pachet de depozite coezive alcatuite din argile prafoase, argile prafoase-nisipose si prafuri argiloase-nisipoase a carui grosime este cuprinsa intre 0.90 si 1.70 m;


Page 25 of 88

dupa pachetul coeziv s-au intalnit depozite necoezive formate din pietris cu nisip si bolovanis, cu grosimi cuprinse intre 3.00 si 5.50 m;

sub depozitele necoezive s-a intalnit, pana in talpa forajelor (20.00 m), un complex argilos - marnos alcatuit din argile marnoase cu intercalatii (lentile) de nisipuri.

Din lucrarile de investigare efectuate au fost prelevate probe tulburate si netulburate din terenul de fundare. Din punct de vedere granulometric probele analizate se incadreaza in categoriile: argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa-nisipoasa, argila marnoasa, praf argilos-nisipos si pietris cu nisip si bolovanis.

2.2 SOLUTIA TEHNOLOGICA PROPUSA

Activitatile ce se vor desfasura in cadrul amplasamentului constau in:

aprovizionarea cu materii prime necesare realizarii executiei; depozitarea materiilor prime in spatii special destinate; executia podului si a rampelor de acces; depozitarea deseurilor rezultate din procesul tehnologic cat si a deseurilor menajere; monitorizare lucrarilor propuse; monitorizarea in faza de executie a calitatii factorilor de mediu si a masurilor propuse

privind reducerea impactului asupra mediului; supravegherea conditiilor si masurilor impuse prin Acordul de Mediu si Avizul de Gospodarire a Apelor;

monitorizarea in faza de operare a factorilor de mediu si a respectarii conditiilor impuse prin Acordul de mediu, Avizul de Gospodarire a Apelor si conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.

Podul va fi proiectat cu un carosabil pentru doua benzi de circulatie. Acesta este prevazut a asigura toate relatiile de mers in intersectii inclusiv circulatia pietonala.

Asa cum a fost prezentat in cadrul Capitolului 1.8 Descrierea principalelor alternative Scenariul recomandat si propus este Scenariul 1.

Acesta prevede construirea unui pod pe grinzi cu 7 deschideri si lungime totala L=495.95m


lungime totala 495,95 m;

nr. de deschideri 7 (36.25m+4x36.50m+40.50m+18.10m.);

lungimea podului 241,16 m;

latimea totala a podului 13,90 m;

latime parte carosabila 7,80 m;

latime trotuare 2 x 1,00 m;

latime piste biciclisti 2 x 1,50 m.

Inaltimea de garda intre cota coronamentului digurilor si cota intradosului va fi de:

dig mal stang 3.5 m;

dig mal drept 6.34 m.

INFRASTRUCTURA

Infrastructurile podului vor fi alcatuite din doua culei fundate direct si 6 pile fundate indirect pe piloti forati de diametru mare.

Culeele vor fi de greutate, realizate din beton armat fundate direct. Fundatia va fi rigida. Elevatia este prevazuta cu ziduri intoarse scurte, dren in spate si rigole pentru colectarea si evacuarea apelor si dale de racordare cu terasamentele.


Page 26 of 88

Racordarile culeelor cu terasamentele se va face cu ziduri de sprijin datorita conditiilor din teren.

Pilele vor fi realizate din beton armat fundate indirect pe piloti forati de diametru mare.

Pila P1 va fi realizata din beton armat fundata indirect pe 10 piloti forati de diametru mare. Radierul de solidarizare al pilotilor va fi rigid, iar elevatia va fi de tip circular cu diametrul de 2,50 m, rigidizate pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 50 cm, iar lungimea variabila.

Pilele P2, P3 si P5 vor fi realizate din beton armat fundate indirect pe 12 piloti forati de diametru mare. Radierul de solidarizare al pilotilor va fi rigid, iar elevatiile vor fi de tip circular cu diametrul de 2,50 m, rigidizate pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 1.00m, iar lungimea variabila.

Pila P4 va fi realizata din beton armat fundata indirect pe 16 piloti forati de diametru mare. Radierul de solidarizare al pilotilor va fi rigid, iar elevatia va fi de tip circular cu diametrul de 2,50m, rigidizate pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 1.00m, iar lungimea variabila.

Pila P6 va fi realizata din beton armat fundata indirect pe 12 piloti forati de diametru mare. Radierul de solidarizare al pilotilor va fi rigid, cu inaltime, iar elevatia va fi de tip circular cu diametrul de 2,50m, rigidizate pe inaltime cu doua lamele, avand latimea de 1.00m, iar lungimea variabila.

Riglele vor fi executate din beton armat, vor avea latimea de 2,00 m la partea superioara, vor fi prevazute cu cuzineti pentru rezemarea grinzilor si dispositive antiseismice din beton armat.

SUPRASTRUCTURA

Suprastructura pe deschiderea 1 este alcatuita din 12 grinzi prefabricate din beton precomprimat cu L=18.00m si h=0.80m solidarizate la partea superioara cu o placa de suprabetonare.

Pe celelalte deschideri suprastructura este alcatuita din 7 grinzi prefabricate din beton precomprimat cu L=40.00m(deschiderea 2), respectiv 36.00m pentru celelalte deschideri cu h=1.60m, solidarizate la partea superioara prin placa de suprabetonare. Pe reazeme, pe deschiderile de 36.00 si 40.00m sunt prevazute antretoaze din beton armat precomprimat.

Tablierele de pe deschiderile 2 6 vor fi continuizate prin placa de suprabetonare in dreptul pilelor.

Grinzile vor reazema pe infrastructure prin intermediul aparatelor de reazem din neopren.

Calea pe pod va avea latimea de 7,80 m , iar trotuatele vor avea latimea de 2,50 m, din care 1,50 m reprezinta latimea pistei de ciclisti, latimea totala a tablierului fiind de 13,90 m.

Calea pe pod va fi realizata din:

3 cm MAS 16 strat de uzura;

4 cm MAS 16 strat de legatura;

3 cm hidriozolatie tip membrane + protectie hidroizolatie din BA8;

Trotuarele vor fi realizate din beton C12/15 de cca. 27 cm grosime, peste care se va executa un strat de 3 cm grosime si 1,0 m latime, de beton asfaltic BA8 zona pietonala si un strat de 3 cm grosime si 1,50 m latime, de beton asfaltic BA8 colorat pista ciclisti.


Page 27 of 88

Delimitarea intre trotuare si partea carosabila se va realize cu borduri inalte prefabricate din beton armat.

Podul este prevazut cu sistem de iluminat.

Pe fiecare deschidere se vor dispune guri de scurgere pentru colectarea apelor pluviale. Apele din gurile de scurgere vor fi preluate prin tuburi colectoare in lungul podului.

RAMPE DE ACCES

Rampele de acces vor fi alcatuite din ziduri de sprijin din beton armat fundate direct. Zidurile vor fi prevazute cu dren in spate si rigole pentru colectarea si evacuarea apelor. Intre zidurile de sprijin se va realiza o umplutra de balast armata cu geogrile.

Profilul transversal al drumului pe rampele de acces are latimea de 7,80 m si trotuare realizate din beton C12/15 de cca. 27 cm grosime, peste care se va executa un strat de 3 cm grosime si 1,0 m latime, de beton asfaltic BA8 zona pietonala si un strat de 3 cm grosime si 1,50 m latime, de beton asfaltic BA8 colorat pista ciclisti.

Sistemul rutier pe rampele de acces va fi compus din:

4 cm uzura MAS 16;

6 cm binder BAD 25;

20 cm piatra Sparta;

25 cm fundatie de balast;

7 cm nisip.

Intersectiile intre rampa Muresului cu str. Muresului si rampa Carpati cu Aleea Carpati vor fi rezolvate prin executia unor sensuri giratorii.

AMENAJAREA ALBIEI RAULUI MURES

La elaborarea studiului de fezabilitate s-a avut in vedere legislatia in vigoare privind traversarea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare, respectiv:

s-a facut dimensionarea hidraulica a podului astfel incat lucrarile proiectate sa se coreleze cu lucrarile hidrotehnice existente;

in vederea asigurarii stabilitatii digurilor de aparare, s-a evitat afectarea corpului digului sau a taluzului acestuia;

pentru asigurarea continuitatii circulatiei utilajelor pe dig in vederea intretinerii lucrarilor de protectie a digurilor, se va realiza un by pass in zona podului.

Pentru executia pilelor din albie (P2, P3 si P4) se vor realiza platforme in albia raului care sa permita forarea pilotilor. Realizarea radierelor se va face in incinta de palplanse.

La finalizarea executiei constructorul are obligatia de a dezafecta aceste platforme.

In aval si amonte de pila P2 si P5 s-au prevazut lucrari de consolidare la baza digului cu anrocamente (10 m aval, sub pod si 10 m amonte) suplimentar fata de lucrarile ce au fost deja executate.

2.2.1 Activitati de dezafectare


In cadrul perioadei de executie vor fi necesare lucrari de deviere a utilitatilor existente in subteran pe amplasamentul viitorului pod, dupa cum urmeaza:

relocare conducta gaz 105 ml; relocare retele de canalizare apa 425 ml; relocare retea electrica 340 ml;


Page 28 of 88

mutare stalpi electrici 15 bucati. Dupa finalizarea executie podului se va impune dezafectarea amplasamentului organizarii de santier si a utilajelor/echipamentelor angrenate in cadrul procesului de executie.

De asemenea la sfarsitul procesului de executie a podului amplasamentul ocupat de organizarea de santier va fi ecologizat si sa va impune aducerea la starea initiala a acestui.

Fig. 2.3.1 Amplasamentul organizarii de santier

2.2.2 Lucrari de pregatire a amplasamentului

Lucrarile de pregatire a amplasamentului se vor realiza inainte de inceperea executie si vizeaza in mod direct:

amplasarea organizarii de santier; indepartarea vegetatiei; excavarea pamantului; dezafectari; amplasarea si amenajarea corespunzatoare a spatiului de depozitare temporara a

deseurilor rezultate cat si a spatiului pentru depozitarea materialelor folosite.

Se considera ca amplasarea organizrii de antier pe o suprafata circa 500 mp va fi suficienta pentru depozitarea temporara a materialelor de constructie si a materiilor prime, pentru parcarea utilajelor folosite, contruirea unui birou, a unui laborator de materiale de constructie, a unei secii pentru repararea mijloacelor de transport i utilajelor care nu pot fi transportate la un service autorizat.

Prin caietele de sarcini se va impune folosirea unor instalatii de producere asfalt si beton omologate la nivel european.

La amenajarea organizarilor de santier trebuie respectate urmatoarele reguli:

dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal;

se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a terenului (birou, parcare, depozite materiale, ci de acces, platforme pentru calarea automacaralelor si a autopompei de beton, etc.).

Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sunt adiacente, cu retele de polietilena.

Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.


Page 29 of 88

Se vor organiza depozitele de materiale, materii prime i deeuri:

Avand in vedere specificul lucrarii cat si necesarul de personal din faza de executie (estimat la circa 38 de persoane), in cadrul organizarii de santier se vor propune containere sanitare (minim 2 bucati) dotate cu cate doua grupuri sanitare fiecare cat si un container prevazut cu rezervor de inmagazinare a apei potabile si hidrofor.

Alimentarea cu apa pentru uzul menajer se poate asigura zilnic prin transportul cu cisterna sau prin intermediul unui foraj de mica adancime, cu un consum maxim sub 2 l/s. Constructorul va decide solutia finala cea mai fezabila pentru alimentarea cu apa cat si solutia pentru apele uzate rezultate.

Carburanii necesari funcionrii utilajelor i mijloacelor de transport nu se vor stoca n cadrul organizrilor de antier. Carburanii se vor aproviziona periodic, n funcie de necesiti, cu ajutorul unei cisterne auto.

Din punct de vedere al protectiei mediului este deosebit de important sa se ia unele masuri cu caracter organizatoric i anume:

Cldirea administrativ poate fi realizat din barci monobloc sau ca o construcie propriu-zis. Funcie de dotrile edilitare ale zonei, cldirea poate fi branat la sistemul centralizat de alimentare cu ap i de canalizare, sau alimentarea cu ap se face dintr-un foraj propriu, iar apele uzate sunt evacuate ntr-o fos vidanjabila. Centrala termic poate fi electric sau pe gaze.

Depozitele de materii prime vor fi compartimentate i prevzute cu anuri perimetrale i jompuri pentru reinerea materialului antrenat de precipitaii. Ca materii prime se folosesc: agregate minerale, ciment, aditivi pentru ciment, fier, bitum i ap, dac nu se face racordul la sistemul centralizat de alimentare cu ap.

Stocarea cimentului i a filerului se realizeaz n silozuri, iar a bitumului n tancuri de bitum prevzute cu sistem de nclzire pentru meninerea acestuia la o temperatur ridicat.

Lubrefianii, uleiurile i vaselina necesare pentru ntreinerea utilajelor i a mijloacelor de transport vor fi depozitate ntr-o magazie, n recipiente etane.

2.2.3 Executia propriu zisa

Execuia propriu-zis a lucrrilor, n amplasamentul podului si a drumurilor de legatura se poate mpri n:

a) Circulaia vehiculelor de transport materiale i a utilajelor

b) Faze de execuie i procese tehnologice

a) Circulaia vehiculelor de transport materiale i a utilajelor

Pentru realizarea lucrrilor se consider c se vor utiliza urmtoarele tipuri de mijloace specifice:

- mijloace pentru transportul materialelor de la bazele de aprovizionare;

- utilaje pentru efectuarea lucrrilor;

- mijloace pentru transportul materialelor de construcie n amplasamentul obiectivului.

Dat fiind existena n zon a CF electrificate, se recomand utilizarea facilitilor oferite de aceasta pentru transportul unor materiale, cum sunt combustibili, elemente prefabricate, aditivi


Page 30 of 88

Emisiile specifice de poluani n mediu generate de aprovizionarea cu materiale prin utilizarea CF sunt nesemnificative, iar traficul se nscrie n traficul pe infrastructurile existente aferente i se efectueaz n afara amplasamentului obiectivului.

Autovehiculele pentru transportul n amplasament al materialelor vor servi la :

transport pmnt pentru umpluturi de la gropile de mprumut;

transport balast din balastierele amplasate n zon

transport betoane de ciment i betoane asfaltice de la staiile de betoane de ciment i respectiv de betoane asfaltice

transport elemente prefabricate i alte materiale

transport muncitori

alte transporturi

b) Faze de execuie i procese tehnologice

Din punct de vedere constructiv un drum este aIctuit din:

- strat de form

- strat de fundaie (balast i piatr spart)

- strat de baz (mixtur asfaltic)

- stratul de legtur (binder de criblur)

- strat de uzur (beton asfaltic)

La acestea se adaug dispozitivele de scurgere a apelor, parapeii i mprejmuirile. La lucrrile de drum propriu zise se adaug lucrri de art (consolidare a malurilor, lucrri hidrotehnice), lucrarile de pod, lucrrile pentru protecia mediului, semnalizrile i marcajele.

Pentru execuia propriu zis a drumului, iniial sunt necesare lucrri de terasamente.

Terasamentele susin calea de rulare i asigur racordarea acesteia la terenul natural. Acestea preiau prin intermediul structurii rutiere eforturile ce apar din solicitrile autovehiculelor. Ele trebuie s reziste, pstrndu-i capacitatea portant constant, la variaia n timp a condiiilor climatice.

Drumuri laterale

Stratul de piatr spart n fundaii fr mpnare i nnoire se execut prin nivelarea cu buldozerul dup care se va compacta cu un cilindru lis tractat de buldozer.

Amorsarea suprafeelor cu emulsie cationic va fi fcut cu o autocistern special. Stratul de baz din mixturi asfaltice va urmri tehnologia prezentat mai sus.

anuri i rigole

Rigola carosabil din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montate pe un excavator. anul nepereat presupune realizarea excavaiei cu exacavtorul. anurile pavate cu elemente prefabricate presupun montarea de prefabricate cu o macara.

Parapei i bariere

Se vor monta cu o macara auto cu acces uor.

Semnalizri i marcaje

Se vor monta: stlpi de dirijare, stlpi pentru indicatoare de circulaie, marcaje rutiere, fiind necesar o macara pe pneuri i o main de marcat.

Lucrri de pod


Page 31 of 88

Suprastructura pentru poduri este format n special din grinzi prefabricate precomprimate. Metodologia de construcie va fi urmtoarea:

- curarea albiei pentru a asigura curgerea apei;

- instalarea de batardouri pe unul sau pe ambele maluri deodat din umplutur sau piloni scuri;

- excavare n condiii de deshidratare direct a fundaiei pn la atingerea nivelului proiectat;

- formingare, armare i turnare a pilelor din beton armat;

- instalarea blocurilor portante;

- montarea grinzilor din beton armat pretestat;

- ndeprtarea batardourilor;

- betonarea tablierelor, construcia carosabilului, trotuarelor i balustradelor;

- protecia malurilor cu contraforturi i dale de beton;

- amenajarea accesului.

n ceea ce privete execuia podurilor, este de dorit ca:

- batardourile i excavaiile pentru contraforturi s se fac la un nivel redus al apei

- batardourile s fie scoase cnd nivelul apei este mediu, pentru a nu crete prea mult ncrcarea apei cu aluviuni

- betoanele s se prepare n afara amplasamentului

- grinzile prefabricate s fie produse n ateliere specializate din zon.

Lucrri de art

Lucrri de art sunt lucrrile care asigur continuitatea drumului la trecerea peste obstacole sau prin locuri periculoase precum i cele care apr sau consolideaz zonele de drum, fiind situate n afara platformei.

Din lucrrile de art fac parte:

- podeele (cele cu lungimi sub 10 m);

- podurile (ele cu lungimi peste 10 m);

- galeriile de aprare mpotriva avalanelor sau surprilor de teren;

- ziduri de sprijin;

- pereurile;

- drenurile, situate n afara paltformei;

- lucrrile hidrotehnice de aprare a drumului.


Page 32 of 88

3. DESEURI

Mentionam ca proiectul va implica producerea de deseuri menajere si tehnologice atat pentru faza de executie cat si pentru cea de exploatare. Categoriile principale de deseuri ce vor fi colectate si preluate de operatorul de salubritate local cat si de firmele specializate, functie de tipul deseului, vor fi:

deseuri tehnologice ca urmare a procesului de executie a podului; deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie si institutii; deseuri menajere.

Categoriile de lucrri i categoriile de deeuri care vor fi produse sunt prezentate in tabelul de mai jos.

3.1 Categoriile de lucrri i categoriile de deeuri care vor fi produse n perioada de realizare a podului

Categorii de lucrari Categorii de deeuri

Lucrri de fundaii Deeuri solide, pulverulente

Realizare pod si drumuri Deeuri solide, pulverulente

Reparaii curente la echipamente Uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii, deeuri

metalice

Activitate administrativa in organizarea de

antier Deeuri menajere, hrtie, ambalaje

Examinnd lista categoriilor de deeuri care pot rezulta din lucrrile de realizare a poduluii, se constat c nu apar deeuri periculoase ntruct aceast categorie de deeuri nu se genereaz prin lucrrile de construcie proiectate.

3.2 Tipuri si cantitati de deseuri rezultate

a) In perioada de executie

In etapa de executie si amenajare a organizarii de santier vor rezulta cantitati semnificative de deseuri, in special in urma desfasurarii lucrarilor de excavare, betonare, cofrare, etc.

Edificarea podului si a infrastructurii conexe va implica o ampla activitate importanta de constructie. Pe parcursul acestei faze, vor fi generate deseuri specifice pe santierul de constructie si peamplasamentele temporare in care vor fi efectuate activitati de montaj.

In etapa de executie vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri din activitatile curente de constructie; uleiuri uzate rezultate de la utilajele/echipamentele utilizate in timpul lucrarilor de

constructii; deseuri de ambalaje rezultate din folosirea diferitelor materiale auxiliare (vopsele,

uleiuri), utilizate in lucrarile de constructii; deseuri menajere si asimilabile celor menajere, rezultate din activitatile specifice

personalului ce va deservi amplasamentul organizarii de santier.


Page 33 of 88

In conformitate cu HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, Anexa 2, in perioada de executie vor rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport;

ambalaje de hartie si carton (cod 15 0 01), ambalaje de materiale plastice (cod 15 01 02), ambalaje amestecate (cod 15 01 06);

deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08); deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01); deseuri municipale, fara alta specificatie cod (20 03 99); deseuri municipale amestecate cod (20 03 01).

b) In perioada de exploatare

In faza de exploatare a podului, sursele de deseuri vor fi reprezentate de lucrarile de intretinere/operare/reparatii, de traficul auto si curatenia periodica.

In etapa de operare (exploatare si intretinere) vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

deseuri specifice transportului rutier; deseuri rezultate de la activitatile de intretinere si reparatii; deseuri menajere.

In acest stadiu nu se pot inventaria exact cantitatile de deseuri rezultate in faza de operare a podului. La faza de proiect tehnic si detalii de executie se vor detalia lucrarile propuse cat si estimarea cantitatilor de deseuri tehnologice rezultate. Se recomanda prevederea masurilor privind reducerea permanenta a deseurilor, gestionarea corespunzatoare si preluarea acestora de operatorii de salubritate autorizati din zona, functie de natura acestora.

3.3 Modul de gospodarire a deseurilor

Gestionarea deseurilor va urmari reducerea continua a acestora, colectarea corespunzatoare, valorificarea si preluarea acestora de catre operatori de salubritate autorizati in vederea valorificarii si/sau eliminarii acestora.

In faza de executie ca modalitati de gestionare eficiente a deseurilor identificam:

inventarierea tipurilor si cantitatilor de deseuri ce vor fi produse, inclusiv clasa de periculozitate a acestora;

evidenta generarii si colectarii deseurilor; identificarea masurilor privind reducerea generarii deseurilor si valorificarii pe tipuri

de deseuri; desemnarea unui responsabil privind implementarea si monitorizarea masurilor

propuse pentru gestionarea deseurilor cat si a respectarii conditiilor impuse prin Acordul de Mediu si Avizul de Gospodarire a Apelor.

Principala masura privind gospodarirea deseurilor in etapa de executie a podului o reprezinta amenajarea spatiilor speciale destinate depozitarii temporare. Aceste spatii se recomanda a se amenaja in vecinatatea zonelor de lucru, in containere inscriptionate functie de tipul deseului generat, cu o evidenta stricta a generarii si colectarii deseurilor. De asemenea se recomanda ca aceste spatii de depozitare sa nu fie amplasate in apropierea raului Mures, a zonelor verzi, a digului sau a vecinatatilor.


Page 34 of 88

Se estimeaz ca la sfritul lucrrilor circa 40 % din pmntul vegetal decapat va fi utilizat pentru mbrcare taluze, iar restul de circa 60 % va fi transportat la alte lucrri din zon pentru refacere zone verzi i redare n circuit a gropilor de mprumut. Pmntul vegetal care va fi utilizat la sfrsitul lucrrilor pentru mbrcare taluze va fi stocat temporar, pn la finalizarea lucrrilor, n cadrul organizrii de antier.

Asfaltul vechi rezultat n urma ndeprtarii sistemului rutier uzat din zona interseciilor cu drumurile de legatur va fi transportat la statiile de preparate asfalt pentru introducera lui n procesul de fabricatie.

Nivelul pierderilor de material ca urmare a transportului, depozitrii sau instalrii este evaluat la circa 1%. Majoritatea acestor pierderi tehnologice pot fi folosite pentru diverse umpluturi, funcie de rezultatele de laborator geotehnic. Restul va trebui evacuat i depozitat n amplasamente autorizate de Agenia de Protecie a Mediului.

In conformitate cu Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, amplasarea eventualelor puncte de lucru i suprafaa lor este stabilit de ctigtorul licitaiei pentru executarea lucrrilor. Cu toate acestea, se poate presupune c toate materialele inerte vor putea fi folosite n umpluturi locale, sau transportate la un depozite de deeuri situate n zonele fronturilor de lucru.

n ceea ce privete deeurile rezultate de la reparaiile curente la echipamente (uleiuri uzate, anvelope uzate, deeuri metalice) acestea nu vor rezulta pe amplasamentul analizat deoarece utilajele vor fi aduse pe amplasament n bun stare de funcionare, iar reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic i de transmisie), anvelope uzate, baterii, precum i reparaiile curente vor fi realizate numai n ateliere autorizate la fiecare schimbare de sezon. Deeurile de lemn, sticl, materiale plastice se ncadreaz n categoria deeurilor menajere; sunt generate de personalul de execuie a lucrrilor de construcii.

Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie (hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentare) vor fi depozitate in containere la locurile de munca in continua miscare (circa 0,3 kg/om/zi). Acestea vor fi colectate la sfritul programului n organizarea de antier, iar o firm de salubritate se va ocupa de ridicarea periodic a containerelor. Aceste deseuri se vor elimina periodic prin grija executantilor, la firme specializate pentru revalorificarea dupa caz a acestora sau la un depozit ecologic de deeuri situat n zonele fronturilor de lucru.

Deeurile reciclabile i cele de ambalaje vor fi colectate selectiv i valorificate conform legislaiei n vigoare.

Antreprenorul general al lucrrilor va trebui s ncheie contracte cu operatorii de salubritate locali n vederea depozitrii lor.

Avand in vedere cantitatea de deseuri generata se recomanda ca spatiile de depozitare a deseurilor sa fie imprejmuite.

Alte masuri recomandate a fi prevazute in faza de executie pentru gospodarirea deseurilor si reducrea impactului asupra mediului sunt:

depozitarea separata a pamatului de excavatie si reutilizarea acestuia ca material de umplutura, urmand ca surplusul sa fie transport pentru ale lucrari din zona sau eliminat in cadrul unui depozit de deseuri inerte;

depozitarea separata a solului vegetal excavat si reutilizarea pe cat posibil pentru ecologizarea zonelor ocupate temporar de organizarea de santier sau a zonelor ce nu vor fi ocupate de investitie;

colectarea si depozitarea separata a deseurilor generate in vederea valorificarii, astfel resturile de lemn, resturile metalice etc se vor putea valorifica de catre societatile autorizate in aces sens;


Page 35 of 88

depozitarea separata si marcarea containerelor cu deseurile periculoase (uleiuri uzate, diluanti, vopsele etc) si preluarea cat mai rapida de catre operatorul de salubritate;

verificarea periodica a etanseitatii containerelor pentru colectarea deseurilor generate;

incurajarea colectarii si depozitarii separate a deseurilor menajere (hartie/carton, plastic, sticla , metal) in vederea valorificarii;

interzicerea incinerarii locale a oricaror tipuri de deseuri generate; repararea/verificarea tehnica a utilajelor si echipamentelor folosite se va realiza doar

in cadrul societatilor de profil; schimbarea/folosirea uleiurilor pentru utilajele si echipamentele folosite se va realiza

pe cat posibil in cadrul societatilor specifice sau in locuri special destinate din cadrul organizarii de santier; aceste zone se recomanda a fi betonate sau impermeabilizate astfel incat eventuale scurgeri de la utilaje sau echipamente sa nu pericliteze calitatea solului.

3.4 GOSPODRIREA SUBSTANELOR I PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE

combustibil folosit pentru utilaje i vehicule de transport;

benzina;

lubrifiani (uleiuri, parafin);

vopsele, diluant, etc.

Pot aprea unele probleme in timpul manevrrii i utilizrii acestor produse din partea constructorului. Personalul va respecta normele specifice ale lucrrilor pentru a asigura utilizarea acestor produse n condiii de siguran.

Perioada de constructie

Alimentarea cu carburanti a utilajelor i mijlo

STUDIU DE IMPACT.rev 3 octombrie - Municipiul Tirgu Mures DE IMPACT rev. 4.pdf · 1.6.2 Poluarea...

Documents

Transcript of STUDIU DE IMPACT.rev 3 octombrie - Municipiul Tirgu Mures DE IMPACT rev. 4.pdf · 1.6.2 Poluarea...