Structuri Spatiale Reticulate

download Structuri Spatiale Reticulate

of 13

Transcript of Structuri Spatiale Reticulate

STRUCTURI SPATIALE RETICULATE

Structurile spatiale reticulare sunt ansambluri tridimensionale de elemente care lucreaza tridirectional. Elementele componente , de forma unor grinzi, sunt interconectate la toate intersectiile si sunt incarcate de forte perpendiculare pe planul retelei. Aceste structuri sunt folosite pentru deschideri foarte mari ca in cazul arenelor sportive, sali de sport, sali polivalente, sali spectacole, pavilioane expozitionale, piscine, hangare, ateliere si hale industriale, etc. Pentru exemplificare am ales proiectul unei arene polivalente numite SAITAMA din Omiya, o suburbie a orasului Tokyo in Japonia si cel a garii portuare din Yokohama. Arena din Omiya asigura un mare grad de flexibilitate a locurilor (de la 5.000 la 40.000) si este conceputa atat pentru targuri, expozitii si concerte cat si pentru manifestari sportive

. Solutiile functionale ale spatiului sunt rezolvate eficient si elegant nu numai prin oferirea multiplelor variante de asezare si organizare a locurilor pentru spectatori (unitati individuale pot fi ridicate sau coborate) dar si prin inaltimea ajustabila si intimitate date de panouri acustice si cortine coborate din acoperis. Spatiile sunt croite dupa nevoia utilizatorilor lor. Impartit in doua sisteme structurale independente, acoperisul este suspendat deasupra gradenelor permitand o deschidere neintrerupta. Patru stalpi ascutiti din otel inoxidabil, de 90 metri inaltime si sectiune eliptica de maxim 4 metri, sustin o grinda tridimensionala de 3 metri care inconjura perimetral arena de joc. Acestea ofera un suport structural retelei ortogonale de bandouri din otel care brazdeaza arena.

Aripile sunt acoperite de o serie de bandouri liniare, care pleaca de la grinda inelara si se leaga de gradene cu cabluri de otel, folosite pentru a sustine panouri de inox de 9 x 10 metri.

Stabilitatea laterala a ambelor acoperisuri (foarte importanta in Japonia datorita seismelor) este asigurata de patru diagonale de cabluri tensionate care unesc grinda inelara cu cele de margine.

Flexibilitatea maxima la sol este asigurata prin sustinera gradenelor cu imense bandouri asezate pe o structura tip arbore, astfel incat lasa suprafata arenei libera, fara a fi ocupata de stalpi.

Statia maritima din Yokohama este conceputa ca o cladire partiala, incompleta, atat conceptual cat si formal, intarind ideea ca astfel de programe arhitecturale sunt caracterizate prin doua continuumuri : ciclul imbarcarii si cel al debarcarii unui terminal naval si aspectul social ca loc de odihna si de recreere in timpul unei excursii.

Constructia este una de tip hangar, cu o lungime de 412 m si compusa din 27 de arce tridimensionale de 42,5 m deschidere medie, care sunt dispusi la intervale de 16 m. Arcele sunt imbinate longitudinal cu grinzi tridimensionale, care fac parte din structura formala a cladirii, si cabluri care sustin atat acoperisul metalic cat si suprafata vitrata.

Arcele nasc din articulatiile dispuse la nivelul principal. Articulatiile sunt prinse in pilonii care se ridica de la nivelul parcarii. Contravantuirea grinzilor dintre arcele tridimensionale se face cu ajutorul unor tije

pretensionate care unesc articulatiile opuse ale unui arc. Aceste tije servesc si ca suport pentru planseul nivelului principal.

Acestea sunt doua din nenumaratele exemple in care se folosesc structuri tridimensionale, rescunoscandu-li-se avantaje deosebite ca o greutate proprie redusa, acoperirea unor suprafete mari fara sprijine intermediare, solutii functionale si estetice in compunerea spatiilor, flexibilitate in realizarea formei in plan si a configuratiei geometrice a retelei, posibilitatea industrializarii executiei, facilitarea manipularii si transportului, grad sporit de siguranta in exploatare, posibilitati de demontare si extindere.

STRUCTURI SPECIALE

STRUCTUR = Mod de organizare intern, de alctuire a realitii materiale, mod de asociere a componenilor unui corp sau ai unui ntreg organizat, caracterizat prin forma i dimensiunile fiecrui element n component, cum i prin aranjarea lor unul faa de cellalt. Mod de construire a unui edificiu, a unui pod, etc. citat din Dicionarul limbii romne moderne. Am nceput cu aceast definiie pentru a releva importana structurilor n viaa noastr cotidian. Gsim structuri oriunde: n tot ceea ce ne nconjoar, n tot ceea ce facem, n tot ceea ce gndim, vorbim, pn i n interiorul nostru scheletul uman reprezint structura noastr. nelegem de ce i construciile au nevoie de o structur de rezisten i, din ce n ce mai ades, chiar de una special: deschideri mai mari, materiale rezistente i mai uoare. n proiectele personale am avut ocazia, i nu o singur dat, s m folosesc de acest tip de structur. Cnd am avut nevoie de acoperiri ale unor spaii vaste care nu permiteau sprijine intermediare, trebuiau s fie lejere i de o transparen considerabil soluia a fost ntotdeauna o structur reticulat, grinzile tridimensionale, arce, ferme, etc. Sli de sport, piscine, holuri de hotel, holuri urbane din cadrul unui centru de afaceri, al unui centru cultural, a unei reconversii urbane, etc. toate au necesitat o astfel de structur. Drept exemplu voi lua sistemul de acoperire al holului urban, pies important a Centrului Cultural din IAI, punct de reper n Piaa Eminescu i element de agrementare a spaiului citadin n general, nu numai a centrului. Situl Centrului Cultural este unul bine cunoscut, n Piaa Eminescu, puin mai jos de Biblioteca Eminescu, spre Rpa Galben. Este un loc ncrcat de istorie (Biblioteca, strada Lpuneanu) i deosebit de pitoresc prin deschiderea pe corni spre colinele Iaiului, spre Galata i Cetuia. Ca funcional centrul se compune din trei corpuri: cel al slilor de spectacol, cel al spaiilor expoziionale, bibliotecii si cinematografelor i corpul aezat spre sud care adpostete spaii de alimentaie public. Ca element liant ntre

aceste corpuri se gsete holul urban care este organizat de-alungul unui parcurs paralel pieii, de la Bibliotec spre strada Rpa Galben. nchiderea acestui hol urban se realizeaz prin perei cortin verticali pentru articularea volumelor principale i un sistem tridimensional care susine acoperirea cu panouri vitrate.

Sistemul tridimensional este constituit din grinzi cu zbrele tridimensionale din oel, cu deschideri medii de 18m, dispuse la 12m ntre ele. Aceste grinzi sunt nclinate la 10 grade i se descarc, prin intermediul unui sistem mecanic compus din articulaii i resorturi, pe stlpi din beton armat, pri componente ale structurii pe cadre. Contrevntuirea ansamblului de grinzi este asigurat de cabluri tensionate aezate n X.

Pe grinzile tridimensionale se gsete o gril din profile metalice din aluminiu care servete ca structur pentru panourile termopan.