A. Substantiv

Masa (masă) , casa (casă), mama (mamă)

Obs – in aceste exemple, articolul a, morfem al determinarii definite, substituie o desinenta (desinenta suprimata), iar acest a devine un morfem cumulant, indeplinind si rolul desinentei suprimate, ilustrand fenomenul de bisincretism = o singura unitate de expresie materializeaza simultan doua seturi de categorii gramaticale – categoria determinarii si categoria numarului si a cazului, seturi care in mod obisnuit au segmente de expresie proprii, distincte, ocurente in succesiune. (comp. cu fet + e + i) – desinenta suprimata genereaza intotdeauna bisincretismul atat in codul scris, cat si in cel oral.

Elevul, baiatul, catelul, trenul,

Obs – -u devine o desinenta catalizata, desinenta care, la forma nearticulata, e zero, iar prin articulare devine pozitiva. Desinenta suprimata e inversul desinentei catalizate.

Pentru substantiv avem urmatoarele tipuri de structuri morfematice:

a. Radical + desinenta 0 - fie la singular, fie la plural) (substantive de genul masculin, feminin, neutru)

1. Substantive de genul feminin (desinenta 0 la plural)

Femei

Chei

Ploi

Oi

2. Substantive de genul feminin (desinenta 0 la singular, iar la plural –le intotdeauna)

Seria – dambla, pijama, sarma, puslama, basma

Seria – albastrea, cafea, masea, stea

Seria - zi

3. Substantive de genul masculin (desinenta 0 numai la singular)

Pom

Elev

Baiat

Barbat

1

Om

4. Substantive de genul neutru (desinenta 0 numai la singular)

Măr

Pai

Tren

Cap

b. Radical + desinenta pozitiva – fie la singular, fie la plural, fie la ambele ( substantive de genul feminin, masculin, neutru)

1. Substantive de genul feminin (desinenta pozitiva pentru ambele numere)

Fată / fete; masă / mese; seară / seri; lume / lumi; durere / dureri; soră / surori; noră nurori

2. Substantive de genul masculin (desinenta pozitiva pentru ambele numere)

Codru / codri; maistru / maistri; arbitru / arbitri

Leu / lei

Caine / caini

Popă / popi

3. Substantive de genul neutru (desinenta pozitiva pentru ambele numere)

Teatru / teatre

Lucru / lucruri

Tablou / tablouri

c. Radical + morfem al determinarii definite

1. Substantive de genul feminin (pentru singular, desinenta e suprimata, iar -a devine un morfem cumulant)

Casa

Fata

Seara

Vioara

Sora

Nora

Femeia

2

Cheia

Ploaia

Oaia

Obs – in cazul urmatoarelor substantive – lume, durere, carte – cu opozitia de nr. -e / -i, desinenta nu mai este suprimata, cele doua morfeme gramaticale (desinenta + morfemul determinarii definite) apar deopotriva – lumea, cartea, durerea, caz in care vorbim despre un flectiv bimorfematic.

d. Radical + desinenta pozitiva + morfem al determinarii definite

1. Substantive de genul femininCart + e + a

Cărţ + i + le

Lum + e + a

Lum + i + le

Cas + e + le

Fet + e + le

Ser + i + le

Vior + i + le

2. Substantive de genul masculinPom + u + l / pom + i + i

Elev + u + l / elev + i + i

Om + u + l / oamen + i + i

Unde -u = desinenta catalizata

Codr + u + l / codr + i+ i

Le + u + l / le + i + i

Unde -u = desinenta propriu-zisa (necatalizata)

Câin + e + le / câin + i + i

3

3. Substantive de genul neutruMăr + u + l / mer + e + le

Pai + u + l / pai + e + le

Tren + u + l / tren + uri + le

Cap + u + l / cap + ete + le

Unde -u = desinenta catalizata

Teatr + u + l / teatr + uri + le

Lucr + u + l / lucr + uri + le

Tablo + u + l / tablo + uri + le

Unde -u = desinenta propriu-zisa (necatalizata)

e. Radical + desinenta pozitiva + morfem al determinarii nedefinite

1. Substantive de genul feminino fată = fat (R) + o...ă (Fl), Fl = o (morfem al determinarii nedefinite) + ă (desinentă de nr si caz)

unei fete = fet (R) + unei...e (Fl), Fl = unei (morfem al determinarii nedefinite) + e (desinenţă de nr si caz)

2. Substantive de genul masculinUn elev = elev (R) + un...0(Fl), Fl = un (morfem al determinarii nedefinite) + 0 (desinenta de nr si caz)

Un câine = câin (R) + un...e (Fl), Fl = un (morfem al determinarii nedefinite) + e (desinenta de nr si caz)

Niste elevi = elev (R) + niste ...i (Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + i (desinenta de nr si caz)

Niste câini = câin (R) + niste...i(Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + i (desinenta de nr si caz)

3. Substantiuve de genul neutru Un mar = mar (R) + un...0 (Fl), Fl = un (morfem al determinarii nedefinite) + 0 (desinenta de nr si caz)

Un lucru = lucr (R) + un..u (Fl), Fl = un (morfem al determinarii nedefinite) + u (desinenta de nr si caz)

Niste mere = mer(R) + niste ...e (Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + e (desinenta de nr si caz)

4

Niste lucruri = lucr (R) + niste...uri (Fl), Fl = niste (morfem al determinarii nedefinite) + uri (desinenta de nr si caz)

B. Verbul

1. Gerunziul - are structura Radical + sufix modal (fara desinente) care poate fi -ind sau -ând

Observatie: in combinatie cu pronume personale / reflexive, forme neaccentuate postpuse, apare, din motive fonetice, amplificativul vocalic -u care face parte din sufixul modal – vazandu-l.

Văzând – văz (R) + ând (sufix modal)

Văzându-l – văz (R) + ându (sufix modal)

Observatie: asa-numitul gerunziu acordat de tipul surazanda, suferinzi etc., nu se analizeaza ca verb, ci ca adjectiv cu 4 forme de tipul surazand + 0 / ă / i / e, iar sufixul gerunzial devine sufix derivativ si intra in structura radicalului.

Suferinzi – suferinz (Radical format din Radacina sufer + sufixul derivativ inz) + -i (Fl = desinenta de gen, nr si caz)

2. Participiul – este format din Radical + sufix modal sau sufixe modale (fara desinente):

a. Structura bimorfematica de tipul -at, -it, -ât, -ut (la verbe cu infinitivul în -a, -i, -ea, -î si o parte din cele in -e. Vocalele ce preceda sufixul participial propriu-zis au semnificatie temporala de trecut si se regasesc in structura perfectului simplu si a mai mult ca perfectului.

b. Structura monomorfematica, respective -t ca atare, fara sufix temporal de trecut. Acest tip apare la cateva verbe in -e, a rupe, a sparge, a coace.

c. Structura monomorfematica – sufixul -s pentru o parte din verbele in -e – a zice – zis, a duce – dus, a spune – spus, a arde – ars = participiu sigmatic.

Observatie: structura morfematica data are in vedere participiul invariabil, adica pe acela din componenta formelor verbale compuse. Daca participiul este utilizat variabil (adjectival), el este tratat nominal si se analizeaza in Radical ( = formata din radacina + sufixul derivativ) + Fl = desinenta de nr, gen, caz.

Batută – bătut (Radical format din Radacina bat + sufix derivativ ut) + ă (Fl = desinenta de gen, nr si caz)

3. Indicativul imperfect – structura morfematica este Radical + sufix ( -a – pentru verbele in -a si -î, -ea – pentru restul verbelor) + desinenta (de nr si persoana)

5

Observatie: sufixul -ea apare la verbele in -e – a incepe – incepeam, verbele in -ea – a vedea – eu vedeam, verbele in -i – a veni – eu veneam.

4. Indicativul perfect simplu – are structura morfematica Radical + sufix de perfect simplu + desinenta bimorfematica (de nr – ocupa prima pozitie si de persoana – ocupa a doua pozitie)

Observatie: sufixele de perfect simplu sunt:

Î (â)– pentru verbele în -î – eu coborâi, eu doborâi, eu hotarâi

I – pentru verbele în -i – eu sosii, pierii, eu venii, eu suferii

U – pentru verbele in -ea – eu putui, eu vazui, eu cazui, eu sezui, verbele in -e – eu începui, eu batui, eu pricepui, eu dadui, eu statui, eu stiui

Se – pentru verbele in –e – eu mersei, eu adusei, eu fransei

A – pentru verbele in -a – eu lucrai, eu dansai, eu mancai

5. Indicativul mai mult ca perfect – structura morfematica – Radical + sufix bimorfematic ( format din sufix de perfect simplu si sufix de mmcp) + desinenta bimorfematica (desinenta de nr – prima pozitie, desinenta de persoana – a doua pozitie)

Observatie: sufixele de la perfect simplu se pastreaza, la ele se adauga -se, sufix specializat pentru mmcp.

Eu lucrasem / incepusem / mersesem

Tu lucrasesi / incepusesi / mersesesi

El lucrase / incepuse / mersese

Noi lucraseram / incepuseram / merseseram

Voi lucraserati / incepuserati / merseserati

Ei lucrasera / incepusera / mersesera

6. Indicativul present – are structura morfematica formata din Radical + sufix de prezent + desinenta (de nr si persoana).

Observatie: sufixul de prezent la singular se realizeaza ca -0, cu exceptia unui grup de verbe terminate in -a – de genul a lucra, a unora in -î sau -i – a citi. Tot -0 este sufixul si la persoana a III-a plural – eu vad / ei vad. La plural, persoana I, II, sufixul de prezent are realizare pozitiva si variaza in functie de conjugarea verbului.

Observatie: vom da mai jos urmatoarele tipuri de sufixe pentru indicativul prezent:

a. Sufix e-0 – verbele in ea – eu vad / tu vezi / el vede / noi vedem / voi vedeti / ei vadb. Sufix e-0 – verbele in e – eu incep / tu incepi / el incepe / noi incepem / voi incepeti / ei incepc. Sufix i-0 – o parte din verbele in –i – eu vin / tu vii / el vine / noi venim / voi veniti / ei vin

6

d. Sufix î-0 – pentru o parte dintre verbele în –î – eu cobor / tu cobori / el coboară / noi coborâm / voi coborâţi / ei cobor

e. Sufix a (ă)-0 – pentru verbele in –a – eu mananc / tu mananci / el manaca / noi mancăm / voi mancati / ei manancă

Observatie: in urmatoarele situatii avem sufixe pozitive (cele boldate):

A lucra – eu lucrez (desinenta -0) / tu lucrezi (desinenta -i pentru nr si pers) / el lucreaza (-ă desinenta pentru nr si pers) / noi lucram (-m desinenta) / voi lucrati (-ti desinenta ) / ei lucreaza (-a desinenta)

A veghea – eu veghez (desinenta 0) / tu veghezi (desinenta -i) / el vegheaza (-a desinenta) / noi veghem (-m desinenta)/ voi vegheati (-ti desinenta) / ei vegheaza (-a desinenta)

A povesti – eu povestesc (desinanta -0) / tu povestesti (desinenta -i)/ el povesteste (desinenat -e) / noi povestim (desinenta -m) / voi povestiti (desinenta -ti)/ ei povestesc (desinenta -0)

A hotarî – eu hotarasc (desinenta -0) / tu hotarasti (desinenta -i)/ el hotaraste (desinenta -e) / noi hotaram (desinenta -m )/ voi hotarati (desinenta -ti) / ei hotarasc (desinenta -0)

7