ALCATUIREA

INTERNA A

PAMANTULUI

A. Structura interna a pamantului

Dim cei 6 370 km , cat reprezinta distanta de le

suprafata pana in centrul Pamantului , omul a reusit sa

cunoasca direct , cu ajutorul forajelor , doar primii 10-12

km . Pentru stabilirea alcatuirii interne a planetei noastre

, s-au analizat vitezele undele provocate de cutremure ,

care starbat interiorul Pamantului . Undele cutremurelor

isi schimba viteza la trecerea dintr-o zona in alta ,in

functie de-alcatuirea si starea materiei din fiecare zona.

Astfel , s-a ajuns la concluzia ca interiorul Pamantului este format din trei

importante invelisuli concentrice : nucelul , mantaua si scoarta terestra .

Aceasta structura poate fi comparata cu aceea a unui ou.

Se afla in centrul Pamantului , intre 2

900 si 6 370 km adancime . El este

compus dintr-un nucleu intern si un

nucleu extern . Nucleul intern este solid ,

dens si are forma unei sfere . Nucleul

extern este in stare lichida si acopera pe

cel intern . Temperatura ajunge la 3 000-4

000 C , iar presiuile sunt foarte mari

Mantaua este urmatorul invelis care reprezinta o mare parte din structura interna a Pamantului. Este situate in tre 70 si 2 900km adancime . Partea

inferioara a man -talei este foarte densa. In partea superioara a mantalei se

formeaza materie topita, numita magma. De asemenea , aici iau nastere

circuite de de curenti magmatici (asema-natori celor dintr-un vas in care

fierbe apa). Acesti curenti, prin presiunea pe care o exercita asupra scortei de

deasupra, reusesc sa o fragmenteze intr-o serie de blocuri uriase , numite placi

litosfrice. Acestea sunt purtate de curentii magnetici pe mantaua superioara.

Scoarta terestra

Scorta terestra reprezinta invelisul extern, solid, al planetei. Are

grosimi mai mari pe continente (70-80km)si mai mici sub oceane (5-15

km). Scoarta continentala este formata dintr-o mare varietate de roci,

iar in scoarta oceanica predomina roci grele , de origine magmatica.

Partea superioara a mantalei are rolul cel mai important in producerea

fenomenelor ce se resimt in scoarta terestra

B. Componente ale scoartei terestre :minerale si roci

Scoarta terestra este alcatuita din numeroase minerale si roci

Mineralele Mineralele sunt corpuri naturale, aproape in

totalitate solide, care prezinta insusiri proprii. Mineralele sunt alcatiute din unul sau mai multe elemente chimice. Din punct de vedere structural, mineralele se se afla in stare cristalizata sau necristalizata (amorfa). Cristalele au diferite forme (cubica, rombica) mineralele mai prezinta si alte propietati prin care se diferentiaza. Ele pot fi transparente sau opace, colorate sau nu, mai dure sau mai moi. Unele prezinta un luciu metalice, altele au proprietati magnetice(sunt atrase de magneti) sau electrice (sunt bune conducatoare de electricitate).

Mineralul cel mai raspandid in scoarta terestra este cuartul.

Rocile Rocile sunt asocieri de minerale. Exista si roci formate dintr-un singur

mineral (calcarul,sarea).

Dupa modul de formare rocile se clasifica in roci magmatice,roci

sedimentare si roci metamorfice.

Rocile magmatice Rocile magmatice s-au format prin racirea si intarirea magmei. Magma din

mantaua superioara patrunde in scoarta terestra prin unele crapaturi ale

acesteia, putand ajunge pana aproape de suprafata. Prin racirea si intarirea

magmei, la adancimi mari ale scoartei, se formeaza rocile magmatice de

adancime. Dintre acestea, foarte raspandit este granitul.

Prin eruptiile vulcanice, magma ajunge la suprafata Pamantului sub

forma de lava. Prin intarirea lavelor se formeaza rocile magmatice de

suprafata (vulcanice). Cele mai raspandite sunt adezitul si bazaltul.

Ricile sedimentare Rocile sedimentare. O prima categorie de astfel de roci a luat

nastere la suprafata scoartei, prin actiune ade distrugere a rocilor existente, de sub forma de grohotisuri, pietrisuri, nisipuri si malauri. Rocile faramitate si transportate de ape ajung pe fundul raurilor, marilor sau oceanelo, unde se depun sub forma de strate. In decursul timpului, prin cimentare naturala, pot deveni roci sedimentare cimentare. In bazele de sedimentere, pietrisurile devin conglomerate, nisipurile se transforma in gresii, iar malurile in argile si marne.

In mari se depun schelete si cochilii calcaroase ale unor vietuitoare, formandu-se treptat strate de calcar. Asemenea roci poarta numele de roci organogene. Carbunii,petrolul si gazele naturale sunt tot roci organogene, formate prin descompunerea resturilor vietuitoarelor.

O alta categorie de roci sedimntare provine din evaporarea apelor cu un continut mare de saruri , acolo unde adancimile sunt reduse.Astfel de

roci sunt sarea si gipsul.

Rocile metamorfice Rocile metamorfice s-au format prin transformari ale

rocilor magmatice si sedimentare, la temperaturi si

presiuni foarte mari, in scoarta terestra. Exemple sunt

sisturile cristaline, care fac parte din alcatuirea muntilor.

Printr-un alt proces de metamorfism, desfasurat la

temperaturi foarte mari, calculele aflate in apropierea

unui bazin magmatic se transforma in marmura.