structura lucrare

3

Click here to load reader

Transcript of structura lucrare

Page 1: structura lucrare

7/23/2019 structura lucrare

http://slidepdf.com/reader/full/structura-lucrare 1/3

1. sămân a, factor de produc ie:ț ț

a. importan a calită ii semin elor în realizarea producţiei (vezi anexa 1)ț ț ț

 b. semin e certificateț

c. semin e de fermă (vezi anexa 2)ț

d. ttp:!!a"rointel.ro!#$%##!subventii&apia&incepand&cu&2'1%&culturi&doar&cu&samanta&certificata&care&sunt&documentele&doveditoare&care&vor&fi&luate&in&considerare!

e. seminţe falsificate2. soi vs ibrizi

a. definiţia soiului i a ibridului b. avantaele cultivării ibrizilor ttp:!!***.incda&fundulea.ro!anale!+!+.+.pdf c. avantaele cultivării soiurilor d. păstrarea biodiversităţii

i. soiurile în a"ricultura ecolo"ică#. obţinerea ibrizilor la porumb

ttp:!!***.rasfoiesc.com!business!a"ricultura!-/03-3/-&43565057%.pp8. tenolo"ia de producere a seminţelor ibride de porumb

. obţinerea ibrizilor la floarea&soarelui%. tenolo"ia de producere a seminţelor ibride de floarea&soarelui+. obţinerea soiurilor de "râu$. tenolo"ia de producere a seminţelor de "râu

a. ttp:!!***.rasfoiesc.com!business!a"ricultura!9/;0<-&43=5>/3&=/&?--;77.pp

 b. obţinerea ibrizilor de "râuc.

Page 2: structura lucrare

7/23/2019 structura lucrare

http://slidepdf.com/reader/full/structura-lucrare 2/3

Anexa 1Sporul de randament la cereale este determinat de elemente tehnologice în moddiferit (în paranteză efectul cumulat, după ICD Fundulea): lucrările solului - !"(,), epoca de semănat - !" (,#), rota$ia % !" (,&&), calitatea semin$elor -#!" (,'!), fertilizare -#" (#,!), irigare -&" (#,)* I +icu , + Săădeanu %

aport către .anca /ondială

Folosirea seminţei de calitate este importanta, dar rolul hotărâtor in realizarea nivelului

şi calităţii recoltei îl are tehnologia de cultura (V. opescu!

  -"ricultura 3omaniei ;r. 12!2'' (12+)

#$@ prin aplicarea corecta a in"rasamintelorA

B #8,@ datorita lucrarilor solului, semanatului si intretinerii culturilorA

B 1@ prin folosirea semintei corespunzatoareA

B 12,@ datorita respectarii asolamentului si rotatiei culturilor.

4rin urmare, samanta de calitate participa la realizarea unui nivel sporit de productie cu 1@,

iar tenolo"ia de cultura cu $@.

Cu pri0ire la importanta semintei de calitate in sporirea cantitatii si calitatiirecoltei, unii culti0atori au inteles in mod eronat ca este su1cient s-o insamantezisi succesul este asigurat* 2a cules, 0azand ca au otinut o productie su

asteptari, se intreaa contrariati: 3cum asa, domnule, cand mi%am procuratsamanta chiar de la Fundulea45

6ste ade0arat ca o samanta de calitate, prin insusirile sale genetice, arecapacitatea de a 0alori1ca mai ine apa, elementele nutriti0e si energia solara*Dar tot pe atat de ade0arat este ca fata de populatiile locale si soiurile mairustice care se multumesc si cu o tehnologie de cultura mai precara, hirizii sisoiurile superioare pretind o tehnologie de cultura optima* Din acest moti0, inaceleasi conditii precare de cultura soiurile superioare nu pot realiza nici ni0elulde productie otinut de populatiile locale*

Anexa "

#* Calitatea semin7elor* 8ot despre săm9n7ă din pătul este 0ora i în cel de aldoilea 3e;periment< realizat de fermierul nostru* =nul trecut nu produceasăm9n7a în fermă, de aceea a 0rut să facă nite economii i a utilizat pentrusemănat săm9n7a din produc7ia proprie* De data aceasta, riscul folosiriisemin7elor din pătul este mai mic, deoarece este 0ora de gr9u i de orz, planteautogame, iar scăderea de produc7ie nu este la fel de e0identă ca în cazulhirizilor (unde micorarea recoltei are uneori 0alori de #!->!")* Dar? =ceastanu este singura aatere tehnologică* Din diferite moti0e, a semănat săm9n7ăneselectată, cu germina7ie ună, dar cu multe impurită7i* = crezut că, mărind

densitatea, 0a diminua efectul negati0 al neuniformită7ii semin7elor* Din păcatepentru el, nu a fost aa* Din semin7ele mici i din spărturile care con7ineau

Page 3: structura lucrare

7/23/2019 structura lucrare

http://slidepdf.com/reader/full/structura-lucrare 3/3

emrionul, au ieit plante care au produs mult mai pu7in dec9t cele pro0enite dinoae mari*

2a gr9u, produc7ia este in@uen7ată negati0 de //.-ul mic i deneuniformitatea semin7elor* A plantă pro0enite din semin7e (foarte) mici, nu

numai că produce mai pu7in, dar i concurează pe cele mai producti0e, pro0enitedin semin7e mari* ăsărirea i toate consecin7ele care decurg de aici (înfră7ire,călire etc*) este in@uen7ată mai puternic de uniformitatea oaelor dec9t demărimea lor*

Bn 1nal, a scăzut numărul de oaespic, masa oaelorspic i //.* Dacă în anumite condi7ii produc7ia de & tha o7inute ar 1 fost mul7umitoare, de dataaceasta, 3mintea fermierului cea de pe urmă<, a concluzionat că utilizareasemin7ei neselectate a fost o greeală* = in0estit destul de mult: #! g Eha, '!g +#Aha, # fungicide, un insecticid, îngrăăminte foliare, iar pre7ul un al

recoltei a pus sare pe rană* Ceea ce a c9tigat prin semănatul la timp (deoarecenu a ateptat să selecteze săm9n7a), a pierdut prin 0aloarea componentelor deproduc7ie (nr* de oae în spic, //.)*

A palidă consolare a fost faptul că pe unele parcele culti0ate cu orz deprimă0ară a o7inut tha, utiliz9nd de asemenea săm9n7ă neselec7ionată*