Stresul in timpul orei de.pptx

17
Manifestarea gindirii la adolescenți pe fon de acțiune a factorului stresogen fizic. A efectuat : Arjintari Rodica. Grupa:402. A verificat: Mosanu Lora

Transcript of Stresul in timpul orei de.pptx

Stresul in timpul orei de Ed-fizici

Manifestarea gindirii la adolesceni pe fon de aciune a factorului stresogen fizic.

A efectuat : Arjintari Rodica.Grupa:402.A verificat: Mosanu Lora

. Reieind din cele relatate ne-am trasat ca scop studierea manifestrii procesului gndirii la adolesceni la aciunea factorului stresogen fizic. Pentru realizarea scopului au fost trasate urmtoarele obiective:1. Studierea bazelor tiinifico-metodice ale stresului i gndirii.2. Evaluarea gradului de stresare la liceeni la aciunea factorului stresogen fizic.3. Aprecierea manifestrii procesului gndirii la adolesceni n condiii relativ confortogene i la aciunea factorilor stresogeni.4. Estimarea corelaiei dintre nivelul stresrii i manifestarea proceselor gndirii la adolesceni.

Din punct de vedere etimologic termenul de stress provine din limba englez i nseamn: presiune, ncrcare, apsare, aprare, solicitare, rspuns nespecific al organismului la orice solicitare. n limba romn, cuvntul stres are o semnificaie asemntoare celei din limba englez, dar lipsit de nuana pozitiv. n general, acest termen este menionat pentru a indica o stare emoional att de intens nct mpiedic realizarea dorit a sarcinilor.

Concluziiile la care au ajuns specialitii de-a lungul timpului sunt referitoare la faptul c stresul nu reprezint numai o stare nervoas, c nu este intotdeauna consecina unei aciuni nocive, c efectul stresului persist i dup ncetarea influenei stresorului, i c stresul nu trebuie evitat ci trebuie meninut la un nivel optim. Stresul influenteaza si asupra gindirii. Facind partea experimentala la liceul teoretic Ion Creanga din orasul Chisinau in clasa XI-a. cu ajutorul metode de determinare a FCC i PA am determinat nivelului de stresare dup eih-Zade Iu.R. i col. si cu ajutorul a 2 teste am determinat nivelului gindirii la copiii de 16-17 ani.In baza metode de determinare a FCC i PA am obtinut urmatoarele rezultate: FCC la bieii testai are valorile medii 95,6 bti/minut, ceea ce este mai sporit de valorile admisibile normale (94,01 bti/min) (Fig. 1). Acest fapt ns nu este caracteristic pentru toi tinerii investigai. La 33,3% din adolesceni FCC este mai diminuat fa de valorile admisibile normale. La restul FCC este mai sporit de valorile admisibile normale, ceea ce i denot c mai exist la ei o necorespundere ntre indicii fiziologici i funcionali la vrsta dat.

Indicii FCC la fete i biei n condiii relativ confortogene.Norma f93,6FCC f95,4Norma b94,01FCC b95,6 Indicele dat nregistrat de ctre noi la fetele din lotul investigat are valorile medii 93,6 bti/min (Fig. 1), ce e mai sporit fa de valorile admisibile normale pentru vrsta dat. ns nu la toate fetele este o asemenea stare de lucruri. La 21,3% acest indice este mai diminuat, la 20,8% n limitele valorilor normale stabilite pantru vrsta dat i la 59,9% mai sporit ca valorile normale (Fig. 2). Putem conchide ca mai mult de jumtate din fetele investigate se afl nc la etapele iniiale ale perioadei nfloririi biologice i finisarea stabilirii psihicului. Datele obinute de ctre noi ne orienteaz s presupunem reactivitatea fetelor i bieilor la aceeai factori stresogeni va fi diferit i o stresoreactivitate mai sporit ar fi cazul s se manifeste la fete. Dupa cum se stie sistemul cardiovascular este unul din cele mai vulnerabile sisteme ale organismului i ne-am pus ca scop studierea variabilitii lui la copiii de 16-17 ani pentru a evidenia reacia lor la factorii stresogeni. Schimbrile care au loc n sistemul cardiovascular la aciunea stresului emoional snt destul de evidente.

Indicii care reflect starea de stres, s-au dovedit a fi modificai la aciunea stresului. Indici la biei au luat valorile medii 97,5 bti/min fiind putin mai sporii fa de indicii nregistrai n stare de confort relativ (95,4 bti/min) i de valorile normei admisibile pentru vrsta dat (94 bti/min). Aceste date releva implicarea sistemului cardiovascular n reaciile stresogene foarte evident i denot reactivitatea sporit a bieilor la aciunea factorilor stresogeni. E cunoscut faptul, c toi bieii reacioneaz la factorul stresogen, ce denot stresoreactivitate sporit la bieii de aceast vrst.Indicii similari nregistrai la fete indic sporirea lor la aciunile stresogene la nivelul 93,60,84 bti/min, ceea ce de asemenea este mai sporit fa de valorile atestate n condiii relativ confortogene i normele admisibile pentru vrsta dat. (Fig. 8). Faptul c indicii nregistrai la fete snt mai apropiai de indicii atestai n condiii relativ confortogene denot maturitatea sistemului nervos vegetativ, care este implicat n reaciile stresogene ale organismului.

Valorile indicilor FCC la biei i fete n condiii relativ confortogene i la aciunea stresului . confortstresbiei95,4109,8fete95,4106,25Analiza rezultatelor noastre denota, c n mediu la biei indicele de stresare S i-a valorile 1,33 u. c., iar la fete acelai indice se situeaz la valorile 1,39 ceea ce este mai sporit. Indicii de stresare la biei i fete sub aciunea stresului emoional.13Metoda determinrii nivelului gindirii la copiii de 16-17 ani.Gandirea reprezinta nivelul cel mai inalt de prelucrare si integrare a informatiei despre lumea externa si despre propriul nostru EU. Prin ea se realizeaza saltul calitativ al activitatii de cunoastere de la particular la general, de la accidental la necesar, de la simpla constatare a existentei obiectului la interpretarea si explicarea lui legic-cauzala, se face trecerea de la procesele psihice cognitiv senzoriale la cele cognitiv superioare.

Asupra gindiri poate influenta si stare de stres. Pe parcursul cercetari am efectuat doua teste, unul a fost efectuat inainte orei de Ed-fizica si al doilea dupa ora de ed-fizica. Testul se numeste particularitatile gindirii verbal-logice. Scopul a fost studierea gindirii verbal-logice, a capacitatatii de a generalize, compara, clasifica, analiza notiunile dupa sens. Procedura: Elevilor li se propune sa gaseasca cuvintul de prisos pe formularul care se distribuie fiecaruia si sa inscrie numarul lui in rublica respectiva de pe foaia de raspuns.

Analiza cantitativa: Fiecare raspuns carect se apreciaza cu 2 puncte, iar cel incorrect cu 0 puncte. Suma tuturor punctelor caracterizeaza generalizarea gindirii. Se apreciaza nivelurile dezvoltarii gindirii verbal-logice conform tabelului.

Nr. de ordinePunctajNr. greselilorNiveluri128-301Foarte inalt222-262-4Inalt316-205-7Suficient416 si mai putinMai mult de 7RedusIn urma efectuari testului am obtinut urmatorele rezultate:

Nr.Raportul obtinut inainte de ora Ed-fizRaportul obtinut dupa ora de Ed-fizNivelul164.7%11.7%Foarte inalt223,5%58.8%Inalt311.7%29,4%SuficientIn urma obtineri rezultatelor am ajuns la concluzia ca factorii stresogeni influenteaza si asupra gindiri.