Stresul„N-avem puterea să controlăm toate evenimentele din viața noastră,dar putem învăța cum să le facem față”

 

„Fără stres, viața nu ar putea exista!”

- Stimată d-nă dr. Vochescu, stresul este prezent în viața noastră de zi cu zi, iar confruntarea cu problemele cotidiene, în contextul societății moderne în care trăim, nu ne lasă nicio clipă de răgaz. Totodată, specialiștii afirmă că stresul este temelia suferințelor noastre trupești! Care este adevărul, de fapt?

- În ultimii ani, se consideră tot mai mult că stresul este inamicul public numărul unu. Fără el, însă, viața nu ar putea exista! Stresul este indispensabil pentru adaptarea omului la agresiunile mediului. Practic, stresul este un ansamblu de reacții de răspuns ale organismului la acțiunea unor agenți fizici (sonori, luminoși, de temperatură), chimici (radiații, poluare), biologici (boală, lipsa sau excesul de hrană etc.) și psihici (cerințe de ordin social, excesul sau lipsa activității, a atingerii, a interacțiunilor sociale, a somnului etc.).Atunci când vorbim despre stres ca factor nociv, ne referim la așa-numitul „distres”, ceea ce se traduce printr-un dezechilibru între solicitările mediului și posibilitățile de răspuns ale individului, care apare în momentul când resursele de adaptare sunt suprasolicitate. Aceasta se poate întâmpla atât în cazul unor evenimente pozitive (căsătorie, nașterea unui copil etc.), cât și a celor negative (decesul unei persoane apropiate, pierderea locului de muncă, divorț etc.).

- Conform definiției, stresul este o „stare” benefică, ce ne pune în alertă, ne ajută să luăm decizii și să acționăm corespunzător. Cum de se transformă un lucru pozitiv într-o pacoste pentru minte și trup?

- În momentul în care apare un factor de stres, acesta determină un sindrom general de adaptare a organismului, în mai multe etape:

* Inițial, intră întră într-o stare de „alarmă” – tensiunea arterială scade, bătăile inimii cresc, extremitățile corpului se răcesc, crește secreția de hormoni de stres (cortizol și adrenalină). Organismul este pregătit astfel pentru acțiune, gen „luptă sau fugi!”.

* În următorul stadiu, de rezistență, organismul continuă să lupte cu agenții stresori și pare că s-a adaptat la situație, persistând însă modificările din stadiul de alarmă.

* Dacă organismul continuă să fie supus stresului, se ajunge la al treilea stadiu – cel de epuizare. Adaptarea nu mai poate fi menținută și apar diferite boli.

În faza acută a stresului, pot apărea diferite manifestări:

 * Fizice – tensiune musculară, gură uscată, dificultăți la înghițire, arsuri gastrice, greață, balonare, diaree sau constipație, palpitații, dureri în piept, dificultate în respirație, amețeală, tremor, cefalee, palme transpirate, furnicături la nivelul membrelor, senzație de frig.

* Psihice – scăderea capacității de concentrare, tulburări de memorie, dificultăți în luarea deciziilor (de regulă, subiectul ia decizii pripite), gânduri negative, neliniște, iritabilitate, deprimare, sentimente de insecuritate și de vină, senzație de tensiune psihică.

* Modificări de comportament – tulburări ale somnului, apetit alimentar modificat, exagerarea consumului de tutun, alcool sau droguri, reacții emoționale necontrolate, comportament agresiv/ impulsiv, neliniște, agitație, tendință de izolare.

 

„Persoanele vulnerabile la stres pot fi recunoscute după modelul lor comportamental”

- Unii oameni sunt mai vulnerabili la stres?

- Factorii stresori nu sunt niciodată percepuți la fel de toată lumea. Unii factori, stresanți pentru unele persoane, pot să nu afecteze deloc alte persoane. Și asta deoarece modul individual în care reacționăm la stres este influențat de mai multe elemente. Fiecare individ este unic, se naște cu un anumit mod de gândire, pe care-l moștenește de la părinții săi. Pe măsură ce înaintează în vârstă, își formează propriile concepții și convingeri, pe baza cărora va acționa în viitor. Dar acestea pot fi eronate și devin cauza multor suferințe psihice. Traumele (verbale, fizice, sexuale) ori experiențele trăite de-a lungul vieții pot avea o influență profundă asupra modului în care gândim, adesea fiind mult mai semnificativa decât concepțiile părinților sau a rudelor pe care-i iau drept modele.De regulă, persoanele vulnerabile la stres pot fi recunoscute după modelul lor comportamental:

* se îngrijorează foarte ușor;

* au o atitudine pesimistă;

* se critică foarte mult;

* au credințe sau așteptări nerealiste;

* sunt perfecționiste;

* au o stimă de sine scăzută și lipsă de încredere în propria persoană;

* au un grad de furie excesivă sau reprimată.

Când aceste persoane se află într-o stare acută de stres, se manifestă ca atare:

* au sentimentul constant de urgență, de grabă și nu mai au timp să se relaxeze;

* sunt tensionați în relațiile lor de cuplu și se ceartă frecvent;

* au senzația că timpul curge prea repede;

* își doresc în mod constant o viață mai simplă și mai liniștită;

* dedică prea puțin timp propriei persoane sau familiei;

* se simt vinovați că nu au reușit să facă tot ceea ce și-au propus.

- Care sunt cei mai agresivi factori de stres cu care intrăm, de obicei, în contact?

- Pe lângă ritmul alert al vieții moderne, ne confruntăm frecvent cu o acumulare de evenimente stresante. Dacă le-am lua pe fiecare separat, ar putea fi suportate destul de ușor. Însă dacă încercăm să le facem față tuturor în același timp, capacitatea noastră de adaptare va fi depășită. Moartea unei persoane apropiate, divorțul, pierderea locului de muncă, dificultățile financiare, lipsa suportului social pentru persoanele necăsătorite sau văduve sunt considerați unii dintre cei mai agresivi factori stresori. De asemenea, responsabilitățile familiale, dificultățile în relațiile de cuplu, creșterea copiilor, problemele de sănătate personale sau ale unui membru al familiei, volumul excesiv de lucru la locul de muncă sunt alți factori de stres foarte des întâlniți.

- Ce efecte are stresul, pe termen lung, asupra sănătății?

- Stresul prelungit duce la creșterea frecvenței bătăilor inimii și creșterea tensiunii arteriale, ceea ce determină îngroșarea arterelor, fiind favorizată astfel apariția anginei pectorale și a infarctului, a hipertensiunii arteriale, a accidentelor vasculare cerebrale.

* Glicemia și nivelul acizilor grași din sânge cresc în condiții de stres, favorizând accelerarea procesului de ateroscleroză, ceea ce duce la apariția bolilor coronariene și a diabetului zaharat.

* Creșterea nivelului de acid gastric poate provoca iritația mucoasei stomacului, ceea ce duce la apariția unor afecțiuni digestive precum gastrita, ulcerul, colita ulcerativa sau colonul iritabil.

* Funcționarea sistemului imun este mai puțin eficientă, fiind mărit astfel riscul de infecții, alergii, cancer și boli autoimune.

* Alimentația în exces, intalnita la o parte din persoanele afectate de stres, duce la obezitate și sindrom metabolic.

* La nivelul aparatului respirator, s-a constatat că stresul provoacă exacerbarea astmului bronșic.

* Stresul ne afectează și musculatura – putem întâlni simptome de tensiune musculară dureroasă, agravarea ticurilor nervoase și a tremorului la bolnavii cu Parkinson.

* La nivelul sistemului nervos, stresul se manifestă prin stări de anxietate, depresie, oboseală cronică și migrene.

* Stresul prelungit poate duce la căderea părului, uneori până la calviție!

 * În aceeași măsură, stresul ne afectează și organele de reproducere – în practica medicală, la mulți dintre cei care suferă de stres am întâlnit infertilitate, tulburări menstruale și chiar impotență!

 

„Este esențial să prevenim transformarea stresului într-un inamic!”

- Ce soluții le oferă medicina modernă celor aflați în luptă cu stresul?

- Înainte de toate, este esențial să prevenim transformarea stresului într-un inamic pentru sănătate. Și chiar putem ajunge la rezultate bune, prin câteva tehnici eficiente.

 

Managementul psihicului

Prevenția bolilor cauzate de stres se poate face prin managementul psihicului. În această etapă, este important să conștientizăm mai întâi care sunt sursele de stres din viața noastră. Apoi, trebuie să ne dăm seama cum reacționăm la ele și ce grad de vulnerabilitate avem.

Singuri sau cu ajutorul unui psihoterapeut, trebuie să învățăm o serie reguli, benefice nu numai în cazul stresului, ci și pentru îmbunătățirea stării noastre psihice, care ne influențează fiecare acțiune:

* să comunicăm pozitiv cu cei din jur și să ne exteriorizăm emoțiile;

* să rezolvăm conflictele atunci când apar;

* să ne dezvoltăm stima de sine;

* să respectăm ritmul de funcționare al organismului;

* să ne stabilim scopuri realiste și să ne organizăm mai bine timpul.

 

Relaxarea

Aplicarea unor metode de relaxare în timpul sau după confruntarea cu o situație stresantă ne poate ajuta să eliminăm posibilele repercusiuni asupra organismului, ținând cont că stresul acționează cumulativ.Foarte benefice sunt ieșirile periodice în natură – o plimbare în parc, printr-o pădure, o excursie la munte sau lucrul în grădină ne ajută să scăpăm de ingrijorarile zilnice.Este bine să luăm pauze de câteva minute, la fiecare 2-3 ore lucrate, timp în care putem face scurte exerciții de imaginație, de exemplu o excursie cu gândul într-un loc pe care l-am vizitat cândva, care ne aduce amintiri plăcute și bucurie.Specialiștii au observat că exercițiile fizice regulate ne scapă de stres. Puteți alege între 30 de minute de alergare, o plimbare cu bicicleta prin parc, jocuri cu copiii etc. Esențial este ca acestea să se facă zilnic, într-un cadru natural, la aer curat.Muzica relaxantă liniștește bătăile inimii și calmează nervii. Putem asculta melodii de relaxare la volum mediu, cu ochii închiși, în timp ce încercăm să vizualizăm un peisaj de care ne aducem aminte cu plăcere.Respirația profundă ne ajută foarte mult la relaxare. În situațiile stresante, respirația noastră este superficială. Pentru a ne induce starea de relaxare, vom expira adânc tot aerul din piept, cu buzele ușor țuguiate, ca un oftat prelung; apoi ne vom concentra asupra părții centrale a abdomenului inferior – vom inspira normal și vom expira din nou, tot ca un oftat, eliminând tot aerul din piept. Inspirăm din ce în ce mai adânc, până când stomacul și spatele devin contractate. Este important să ne controlăm fiecare inspirație și expirație, în timp ce mintea ne rămâne concentrata pe zona abdomenului inferior. Exercițiul se repetă de 10 ori, iar cu fiecare exercițiu senzația de relaxare va fi mai puternică.

Persoanele care au un mediu de muncă stresant, cu îndatoriri multiple sau termene limită, pot încerca un excelent exercițiu de relaxare:

 Așezați-vă într-o poziție confortabilă și închideți ochii. Relaxați atent musculatura, concentrându-vă – pe rând – asupra fiecărui mușchi, ca și când ați avea sentimentul că o parte a corpului este mai grea decât restul întregului corp. Începeți cu picioarele (ca și când le-ați cântări pe fiecare în parte) și lăsați-le să atârne libere de pe canapea, apoi cu palmele, brațele, abdomenul și, în final, cu mușchii feței. Rămâneți relaxat. În tot acest timp, este important ca respirația să rămână regulată. Numărați în gând fiecare inspirație și expirație: unu, doi. Respirați în mod natural, nu profund. Continuați așa 10-20 de minute, apoi stați alte câteva minute nemișcat, la început cu ochii închiși, apoi cu ei deschiși. Alungați orice gând vă apare în minte. Această tehnică ar trebui să fie practicată zilnic.

Aromoterapia cu uleiuri de levănțică, mentă, melisă, salvie, lămâie și portocală este foarte eficientă împotriva efectelor stresului. Cea mai simplă metodă de utilizare este să deschidem flaconul cu ulei și să mirosim. De asemenea, putem pune puțin ulei pe un tampon de vată umezit, pe care-l mirosim apoi, să picurăm câțiva stropi de ulei pe perna pe care dormim, să punem 4-5 picături de ulei într-un pulverizator cu apă, cu care odorizăm camera, să facem o baie timp de 15-20 de minute, iar în apa din cadă să adăugăm 5-10 picaturi de ulei (nu ne vom clăti după baie!).

Masajul are capacitatea să micșoreze nivelul plasmatic de cortizol (hormonul stresului) și reinstaurează echilibrul interior al organismului. Masajul cu uleiuri volatile ajută la relaxare, înlăturarea senzației de oboseală și favorizează un somn liniștit.

Reflexoterapia diminueaza stresul, stimulează circulația fluxului energetic prin organism, îmbunătățește circulația sanguină și ajută la tratarea mai multor afecțiuni.

 

„Rugăciunea ne scade nivelul de stres”

- Cât de important este stilul de viață sănătos în managementul stresului?

- Un stil de viață sănătos ne ferește de multe probleme, inclusiv de efectele stresului. Astfel, regimul alimentar este benefic pentru sănătatea întregului organism, dar este util și în ameliorarea stresului. În acest sens, trebuie să mâncăm fără grabă, într-o atmosferă relaxantă: mic dejun hrănitor, prânz consistent și cină foarte ușoară, înainte de ora 20. Între mese putem consuma fructe și obligatoriu vom bea doi litri de apă pe zi!Există alimente care ajută organismul în situații de stres:

legumele și fructele crude, cerealele integrale (pentru conținutul ridicat în vitaminele A, B, C și E, calciu, magneziu, seleniu și zinc) și peștele, bogat în acizi grași esențiali. Din bogăția de legume de primavara alegeți țelina, varza, broccoli,

pătrunjelul, spanacul, urzicile, salata verde, andivele, usturoiul. Orice fruct proaspat de sezon ajuta organismul supus stresului si este de preferat preparatelor industriale (compot, fructe confiate, gem etc.)!

Cereale benefice: germenii de grâu, ovăzul, orezul integral, secara (pâinea de secară).

De asemenea, se pot consuma semințe – de susan, floarea soarelui, migdale și nuci.

Drojdia de bere conține calciu, fier, crom și fosfor – microelemente utile în combaterea stresului, dar și vitamine din complexul B, care ajută la reglarea funcțiilor sistemului nervos.

Cacao și ciocolata, consumate în cantități moderate, cresc secreția de serotonină și ajută la menținerea unei stări de bine.

Polenul și mierea de albine sunt bogate în microelemente, vitamine și enzime naturale, care întăresc sistemul nervos central.O serie de alimente trebuie evitate în situații de stres:

* Cofeina și alcoolul cresc tensiunea nervoasa, irascibilitatea și dau insomnii, pentru că sunt excitanți ai sistemului nervos central.

* Alimentele sărate, grase, carnea roșie.

* Anumite condimente – piper, curry, chili.

* Băuturile răcoritoare carbogazoase.

* Aditivii alimentari, conservanții și alte substanțe chimice din alimentele prelucrate industrial, care provoacă un stres enorm organismului, deoarece este nevoit să lucreze din greu pentru a le elimina. Astfel, energia și substanțele nutritive (atât de valoroase pentru sănătate) sunt irosite, în loc să fie folosite în mod profitabil – de exemplu, la întărirea sistemului imunitar.

Importantă este și menținerea greutății corporale normale, atat datorita efectelor negative asupra organismului(boli de inima, diabet, etc), cat si pentru efectul psihologic(frecvent, persoanele supraponderale au o stimă de sine scăzută, factor care contribuie la cresterea stresului).

Pentru combaterea stresului trebuie să avem un somn suficient (în medie, 7-8 ore pe noapte) și odihnitor!

Principalele măsuri de igienă a somnului constau în:

* respectarea unui orar strict de somn;

* evitarea alcoolului in exces, evitarea cofeinei în a doua parte a zilei;

* renuntarea la mese copioase de seara;

* plimbări în aer curat – seara, înainte de culcare;

* un program de relaxare înainte de culcare, băi calde, aromoterapie;

* îndepărtarea din dormitor a televizorului și a calculatorului.

Renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și evitarea automedicației (mai ales calmante, luate fără consultarea specialistului) sunt pași care ne ajută în combaterea stresului.

Relația cu Dumnezeu este la fel de importantă. Rugăciunea și dedicarea unui timp zilnic pentru dezvoltarea noastră spirituală ne aduc liniștea și relaxarea necesare și ne scad nivelul de stres. Ajutorul pe care îl putem da celor care au nevoie de sprijin moral sau material ne distrage gândurile de la propriile noastre probleme. Respectarea unei zile de odihnă săptămânale este un mijloc eficient de deconectare de grijile care ne copleșesc. Participarea constanta si activa la serviciile religioase este o modalitate de reîncărcare cu energie și de socializare cu cei ce ne împărtășesc convingerile.

- Dacă totuși nu ne putem feri de stres, ce soluții avem la îndemână pentru combaterea efectelor lui?

- Dacă prevenția stresului eșuează și se instalează suferințele organice, trebuie să apelăm la specialiști, pentru tratarea acestora.

Fitoterapia poate fi utilă în perioadele de stres crescut, în insomnii, în stadiile incipiente ale unor boli (anxietate, depresie) sau ca adjuvant la tratamentul medicamentos.

Plantele antistres cele mai utile sunt: valeriana, teiul, sunătoarea, menta, melisa, talpa-gâștei, hameiul, păducelul, passiflora. Se pot prepara ceaiuri (infuzii) din diverse amestecuri de plante sau se pot lua preparate naturale care conțin aceste plante – la recomandarea medicului, care stabileste daca fitoterapia este indicata pentru situatia in care ne aflam. Foarte utile se dovedesc și pernele care conțin aceste plante uscate – ajută la instalarea mai rapidă a somnului!

Psihoterapia este necesară în situațiile în care nivelul de stres ajunge să influențeze negativ viața socială a individului:

* probleme în familie (în cuplu, în relația cu părinții, socrii, copiii);

* dificultăți în îndeplinirea obligațiilor de la locul de muncă;

* inadaptarea la o situație nouă (căsătorie, nașterea unui copil, divorț, deces, schimbarea locului de muncă, emigrare) etc.

 Psihologul va urmări perfecționarea comunicării cu cei din jur, creșterea stimei de sine a pacientului, corectarea gandurilor si convingerilor eronate, aceste îmbunătățiri fiind necesare pentru schimbarea în bine a situației generale.

Tratamentul medicamentos psihiatric este necesar atunci când s-a dezvoltat o afecțiune nervoasă ca urmare a unui stres acut sau prelungit.

 Simptomele care aduc, de obicei, o persoană la medicul psihiatru sunt:

* Teama permanenta ce se manifesta in orice situatie obisnuita si pare ca nu are un motiv, teama că va „înnebuni”, că va muri, că va face o boală gravă sau atacuri de panică(accese bruste de frica intensa insotite de palpitatii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta).

* Dispoziție depresivă, cu plâns frecvent, lipsa chefului de viață, de muncă, lipsa apetitului (sau excesul) alimentar și sexual, sentimentul că viața nu mai are sens, idei de sinucidere, insomnii, coșmaruri.

* Simptome ce mimează anumite boli organice, fără ca acestea să fie prezente: palpitații, dureri de cap, „căderi” de calciu, amețeli, simptome de colon iritabil.

Pentru tulburările psihice determinate de stres utilizăm medicamente sedative, anxiolitice, antidepresive, vitamine. Este de preferat asocierea tratamentului medicamentos (care duce la rezolvarea rapidă a simptomelor) cu consilierea psihologică, prin care se află cauzele care au dus la problema respectivă. Consilierea oferă modele de comportament și încearcă prevenirea unor noi episoade, prin modificarea gândurilor eronate, a ideilor preconcepute etc.

 

„Un tratament psihiatric corect condus nu dă dependență și ajută la remisiunea simptomelor”

- Aplicarea unui tratament medicamentos psihiatric nu-i poate face mai mult rău pacientului?

- In nici un caz! Un specialist are capacitatea de a conduce corect tratamentul si de a alege acele medicamente care sa nu dea dependenta si nici efecte secundare notabile asupra pacientului. Exista si medicamente care dau dependență și de aceea se folosesc numai într-un anumit context, pe durată scurtă de timp sau strict la nevoie, pentru ca dau rezultate rapide. Insa acestea nu duc la vindecare, fiind utile doar până la instalarea efectului dorit, apoi administrarea lor se oprește. Orice medicament (psihiatric sau pentru alte boli) este o substanță chimică cu efecte

benefice, dar și cu potențiale efecte secundare. De aceea, nici un tratamentnu se administrează „după ureche” sau pentru că „i-a făcut bine vecinului”, ci numai la sfatul medicului!

Medicamentele echilibrează nivelul neurotransmițătorilor din creier și nu se pot recomanda la întâmplare, ci numai pe baze științifice, ținând cont de modificările biochimice specifice fiecărui tip de tulburare. Cert este că un tratament psihiatric corect condus nu dă dependență și ajută la remisiunea simptomelor, dând răgaz pacientului să-și facă modificările necesare în viață, fără acestea vindecarea nefiind posibilă.

- Primăvara este și anotimpul asteniilor. Această stare, cumulată cu factorii de stres, ne poate destabiliza sănătatea?

- Multe persoane întâmpină primavara cu organismul slăbit din cauza alimentației predominant carnivoră, cu produse de origine animală, și a consumului insuficient de legume și fructe.

Diferenţele de temperatură la trecerea de la un anotimp la altul, lumina redusă din încăperi, poluarea, alimentația necorespunzătoare, combinate cu factorii de stres și scăderea imunității, cresc riscul apariției stărilor de oboseală, slăbiciune, amețeli, a durerilor de cap și a diferitelor infecții.

De aceea, curele cu vitamine naturale sunt binevenite primăvara. Cele mai eficiente sunt sucurile proaspete din legume şi fructe, salatele de crudităţi – cu urzici, spanac, pătrunjel verde, ceapă verde, ridichi, usturoi etc. Dacă ne hrănim sănătos și-i oferim organismului vitaminele, mineralele și fibrele alimentare de care are nevoie pentru o funcționare optimă, nu vom avea dificultăți de adaptare sezonieră, deci nici stresul nu se va putea instala atât de ușor.

- Ne putem ordona activitățile zilnice din viața noastră atât de activă, astfel încât să nu mai fim afectați de stres?

- Sigur că da! Chiar dacă este evident că n-avem puterea să controlăm toate evenimentele din viața noastră, putem învăța cum să le facem față și cum să răspundem la acestea, scăzând astfel efectele negative pe care le au asupra vieții noastre.

 

Interviu cu dr. CARMEN VOCHESCU publicat in mai 2013 in revista Asul Verde