Stres Si Riscuri Psihologice

8/6/2019 Stres Si Riscuri Psihologice

1/18

Tema proiect:STRES SI RISCURI PSIHOSOCIALE


2/18

CUPRINS1.Stres si riscuri psihosociale........................................................22.Definirea stresului......................................................................4

2.1Ce este stresul?.....................................................................42.2 Ce reprezinta stresul in munca?..........................................4

2.3 Ct de serioas este problema stresului n munc i cinepoate fi afectat ?...........................................................................63.Legislatia...................................................................................6

4.Stadiile stresului(dupa Selye)....................................................75.Efectele stresului la locul de munca..........................................86.Inventarul factorilor de stres......................................................87.Cauzele stresului la locul de munca..........................................98.Masuri de prevenire a stresului................................................11

8.1Exercitiul fizic...................................................................118.2 Odihna...............................................................................128.3 Concediile.........................................................................12

8.4 Hrana.................................................................................128.5 Apa....................................................................................139. Combaterea stresului...............................................................1310. Factori care provoaca cresterea stresului..............................1411. Tratarea stresului...................................................................1412. Strategii privind evitarea stresurilor profesionale.................1613. Concluzii...............................................................................1714. Bibliografie...........................................................................18

2


3/18

STRES SI RISCURIPSIHOSOCIALE

Introducere

In ultima perioada de timp, stresul a devenit una dintre preocuparilede maxima importanta ale medicinei, dar si ale specialistilor in psihologiamuncii si aceasta datorita efectelor puternice pe care le are atat asuprasanatatii, cat si asupra calitatii muncii.

Dar ce anume poate determina aparitia stresului la locul de munca?Rapunsul este simplu: de cele mai multe ori se intampla ca un angajat sa fie

suprasolicitat, avand de efectuat prea multe sarcini simultan sau in scurttimp. Presiuneadeadline-urilor genereaza o stare de stres peste care se poatetrece destul de greu. Existenta mai multor sefi ingreuneaza activitateaangajatului si ii determina aparitia unor stari tensionate, mai ales dacaacestea se asociaza cu incertitudinile legate de activitatea desfasurata sausiguranta locului de munca. In alte situatii, lipsa unei bune pregatiri sauinstruiri pentru munca desfasurata ori conditiile neadecvate de lucru isi punamprenta asupra starii angajatului. Nu in ultimul rand, un alt factor stresanteste politica organizationala si/sau tipul de management al companiei. Mai

putem adauga pe aceasta lista neagra si neintelegerile dintre angajati,

nemultumirile financiare, supravegherea drastica, inlocuirea sistemului debeneficii si recompense cu cel de penalizari etc.

Majoritatea companiilor se confrunta cu situatii dificile, in care uniiangajati, afectati de stres, fie nu mai au randamentul asteptat, fie creazaanumite stari tensionante in randul celorlalti salariati. Din acest motiv, seimpune conceperea, adaptarea si mai ales mentinerea dimensiunilor unui job,astfel incat acesta sa raspunda si cererilor psiho-sociale pe care le auoamenii, nu numai sa priveasca interesul financiar al companiei. Majoritateaacestor strategii si solutii sunt luate de catre conducerea companiei si se

integreaza in politicile de schimbare ale firmei. Exista, desigur, si uneledimensiuni care pot fi ajustate de catre salariat, fara a afecta sau influentain vreun fel normele companiei. Prevenirea proactiva a surselor care ar puteagenera stres reprezinta calea cea mai eficienta in rezolvarea problemelor desanatate si siguranta ale salariatilor.

(Resurse Umane,Catalina Cochinescu)

3


4/18

Definitia stresuluiCe este stresul?Cea mai potrivit definiie ar suna cam aa: reaciile adverse, n plan

psihic i fiziologic, pe care le are o persoan atunci cnd nu estecapabil s fac fa solicitrilor la care este supus.

Stres-ul este declanat mai puin de problemele externe cu care neconfruntm, ct de modul n care facem fa (sau nu reuim s facem fa)acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confrunt cu o marediversitate de factori de presiune n cursul ntregii lor existene, iar despreunii s-ar putea spune c sunt stimulai i dau maximum de randament doarcnd se afl sub tensiune, mai ales la serviciu. Dar, din momentul n carencetm s facem fa n mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor

ncepe s-i fac apariia.(Julian Melgosa, Fara stres,Editorial Safeliz,Bucuresti 2000)

Ce reprezint stresul n munc ?Stresul legat de activitatea profesional apare atunci cnd solicitarile

mediului de munc depesc capacitatea angajailor de a le face fa sau de ale menine sub control.

Stresul nu este o boal n sine, dar dac este intens i de durat, poates conduc la apariia unor probleme de sntate mental i fizic. Starea de

presiune, poate s mbunteasc performanele i s aduc o anumitsatisfacie n munc, prin atingerea obiectivelor urmrite. Dar atunci cndsolicitrile i presiunile depesc anumite limite, ele conduc la stres. iaceast situaie nu este favorabil nici pentru angajai, nici pentruintreprindere.

(FACTS,Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca)

Stresul provocat la locul de munca se poate prezenta sub formediferite, cu efecte diferite asupra corpului uman. Surse minore ale acestuia

pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din

sunat.Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic de

munca,prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de muncasau teama unor posibile neintelegeri cu superiorii.De obicei,sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare,depresie siscaderea productivitatii muncii.Stresul provocat de locul de munca poateinfluenta sanatatea si viata individului inafara serviciului. Nivele scazute de

4
http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-implicatiile-lui_8http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-tristetea-patologica_18http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-tristetea-patologica_18http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/stresul-si-implicatiile-lui_8


5/18

stres pot trece nedectabile, nivele usor mai mari pot avea un efectpozitiv,ajutand individul sa devina mai eficient si mai creativ,nivelele maripot fi daunatoare ducand uneori la boli cronice.

Sursele majore ale acestui tip de stres se impart in sapte categorii:

- controlul : acest factor este cel mai stans legat de aparitia stresului.Exista studii care demonstreaza ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate,

dar o putere de decizie redusa la locul de munca, au un risc crescutpentruboli cardiovasculare si alte afectiuni in care stresul poate fi implicat;

- competenta : teama de a nu se ridica la standardele cerute,de a nu avea o provocare suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factorideclansatori importanti;

- claritatea : neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se potschimba sau care sunt obiectivele departamentului sau organizatiei pentrucare lucreaza contribuie la stres;

- comunicare : atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori caurmare a lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul.Incapacitatea de a isi exprima temerile, frustrarile sau alte emotii pot cauzastres;

- sprijinul : lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea unor

probleme la locul de munca;

- importanta : stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoanenu se simt implinite sau mandre de serviciul lor;

- responsabilitati crescute : stresul poate apare si ca urmare a asumarii unorresponsabilitati aditionale.

(Julian Melgosa, Fara stres,Editorial Safeliz,Bucuresti 2000)

Ct de serioas este problema stresului n munc i cine poate fiafectat ?

Stresul n munc este cauza a peste un sfert din totalul concediilormedicale a caror durat reprezint cel puin dou sptmni de absene de lalocul de munc . Dup estimrile din anul 1999, costurile datorate stresuluin munc n statele membre UE reprezint circa 20 miliarde de euro pe an.

5
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologia-cuplului/a-comunica_134http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/biochimia-emotiilor_52http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-ale-inimii-si-vaselor/bolile-cardiovasculare_184http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologia-cuplului/a-comunica_134http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie-si-psihoterapie/biochimia-emotiilor_52


6/18

Stresul n munc poate genera stri ca: depresie, anxietate, nervozitate,oboseal i afeciuni cardiace. n afar de acestea, stresul antreneaz

perturbri considerabile pe planul productivitii, creativitii icompetitivitii.

Fiecare dintre noi poate fi victima stresului legat de activitatea profesional, indiferent de domeniul de activitate sau de mrimeantreprinderii n care lucram.

LegislaieComisia European a pus n aplicare unele msuri care au scopul de a

garanta securitatea i sntatea lucrtorilor.Directiva cadru (89/391) prevede reglementari fundamentale n

domeniul securitii i sntii n munc, care afirm cu claritate obligaiaangajatorilor de a asigura securitatea i sntatea la locurile de munc,

inclusiv cu referire la efectele stresului n munc.Toate statele membre au implementat aceast directiv n legislaia

proprie iar unele dintre acestea au elaborat, n completare, ghiduri deprevenire a stresului n munc. n conformitate cu abordrile din Directivacadru, pentru a elimina sau a reduce stresul n munc, angajatorii trebuie: s previn riscurile de stres n munc; s evalueze riscurile de stres n munc, prin identificarea acelor solicitriii presiuni ale activitii care ar putea s genereze niveluri crescute i dedurat ale stresului i prin stabilirea angajailor care pot fi afectai;

s acioneze n mod adecvat pentru evitarea vtmrilor produse de stres.(FACTS,Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca)

Se afirma deseori, fara pre multe argumente,ca stresul este provocat demunca sau de supramunca.O examinare mai atenta ne arata insa castarea de stres este uneori intovarasita de o reducere a activitatii,iar alteori deeforturi suplimentare.Pentru a explica prima situatie seincrimineazaoboseala,iar in cea de-a doua se vorbeste de osupracompensatie.

Nici una dintre explicatiinu ne poate multumi atat timp cat ne referimla munca in general ;observatia curenta arata ca oameni muncesc,obosescmai mult sau mai putin,dar nu sint si nu se simt stresati decat in anumitesituatii.Sursa fundamentala a oboselii fiziologice ,naturale este activitatea demunca fizica si intelectuala.Relatia este directa ,deoarece oboseala constituieun fenomen normal, care apare la orice om sanatos; in linii generale, ea se

6


7/18

exprima prin scaderea capacitatii functionale a organismului uman in urmamuncii de o anumita durata, variabila in raport cu caracterul mincii.

Din punct de vedere psihologic,munca face parte din trebuintelefundamentale ale omului, corespunzand nevoii de realizare,nevoii de

performanta,recompensata prin satisfactia rezultatelor obtinute.Ea reprezintainstrumentul principal al formarii personalitatii umane.

Desfasurata in conditii favorabile, munca reprezinta un factorantistressant prin excelenta, deoarece concentreaza activitatea nervoasa inmod selectiv,orientand conduita catre rezolvarea unor probleme(sarcinile demunca intelectuala si fizica) situate in afara individului.Asa se explica faptulca intalnim persoane care se cufunda in munca, alteori chiarse refugiazaintr-o munca fara limite pentru a reduce tensiunea psihica, starea de stress incare se gasesc la un moment dat.Si reusesc.In aceste cazuri munca poate ficonsiderata efect al stresului psihic si nu cauza a lui, in timp ce oboseala

ramane o consecinta naturala a muncii.Relatia dintre stress psihic,munca si oboseala nu poate fi privita doar

din punctul de vedere al perfotmantei sau randamentului, deoarece scaderealor reprezinta in unele cazuri unul dintre semnele oboselii, in altele reflectastarea de stress; uneori exprima lipsa de motivatie, dezinteresul saunesatisfactia in munca.

Stadiile stresului (dupa Selye)

1.Stadiul de alarma

Este primul raspuns al organismului, acest proces insemnand mobilizareagenerala a fortelor de aparare ale organismului. In faza acuta a reactiei dealarma rezistenta generala a organismului scade sub nivelul mediu.Raspunsul complet insa nu se reduce la reactia de alarma caci, in cazul incare agentul nociv continua sa actioneze se produce starea de adaptare saurezistenta. Cu alte cuvinte nici un organism nu se poate afla in starea dealarma permanenta. Aceasta reactie initiala este urmata in mod necesar de un

stadiu de rezistenta.2. Stadiul de rezistenta

Aceasta a doua faza se deosebste de prima prin reactiile chimice sifiziologice care se produc. Dupa ce organismul s-a adaptat, in faza derezistenta, capacitatea de rezistenta a organismului creste peste cea medie.

7


8/18

3. Stadiul de epuizare

Daca persoana este expusa mai mult timp actiunii unui agent nociv,adaptarea obtinuta dispare. Astfel se ajunge in al treilea stadiu ale caruisimptome seamana cu caracteristicile stadiului de alarma. In faza de epuizarerezistenta este mai mica decat cea medie.

Efectele stresului la locul de munca

Efectele stresului la locul de munca se pot manifesta in plan comportamentalfiziologic si psihologic.

Reactii comportamentale: sunt activitati practicate deschis, pe care individulstresat le foloseste in incercarea de a face fata stresului. Ele includ: atitudinide rezolvare a problemei, de retragere si de folosire a substantelor care

provoaca dependenta.Reactiile psihologice: implica in primul rand procesele emotionale sicerebrale. Reactia psihologica cel mai des intalnita este utilizareamecanismelor de aparare (eforturi psihologice de a reduce anxietateaasociata cu stresul).

Reactii fiziologice la stres: exista dovezi ca stresul la locul de munca seasociaza cu functionarea neregulata a inimii, hipertensiune, puls acelerat,cresterea colesterolului. Stresul a mai fost asociat si cu declansarea unor bolicum ar fi cele respiratorii si infectiile bacteriene.

Inventarul factorilor de stres.

Vom prezenta factorii de stres ce au fost mentionati in discutiile cu asistentiimedicali:1. nemultumiri in privinta carierei: imposibilitatea avansarii,conservatorism in ceea ce priveste designul posturilor;2. conflicte cu superiorii (medicii), colegii, subordonatii (infirmierele) si

pacientii;3. cerinte conflictuale din partea institutiei.4. obiective neclare sau nestructurate.5. resurse inadecvate6. conflicte intre nevoi si asteptari.7. conditii deficitare de munca (zgomot, iluminare defectuoasa).8. management inadecvat al timpului.9. rutina.10. suprasolicitare.

8


9/18

11. management slab al posibilitatilor si aptitudinilor angajatilor in sensulneutilizari resurselor, capacitatilor, indemanarilor.12. responsabilitati asupra altor persoane.13. termene limita nerealiste.14. orar indecvat.15. conflict intre cerintele de acasa si de la locul de munca.16. lipsa timpului liber.17. conditii familiale si locative.18. situatia financiara.19. somn insuficient.20. schimbari legislative.21. riscul de boli profesionale.22. comunicare deficitara.

Cauzele stresului la locul de munca

Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care locul de munca este unulplacut, in care mergi cu placere, exista totusi anumiti factori care intervin inactivitatea de rutina si provoaca, ceea ce specialistii numesc boala secolului:stresul. Cu cat nivelul de stres este mai mare, cu atat angajatul incepe sa seconfrunte cu probleme si la locul de munca (oboseala, pierderea capacitatiide concentrare, scaderea performantelor, iritare, demoralizare, pierdereainteresului pentru activitatile de la birou etc.).

Desi multi specialisti considera ca stresul este natural, intensitatea cucare acesta se manifesta, in cazul multor angajati, transforma aceasta stare inuna negativa, cu efecte puternice in viata profesionala, dar si personala aacestora. De exemplu, orice tensiune poate genera o stare de stres, cu toateca nu toate tensiunile sunt negative. Unele dintre ele pot energiza corpul

punand sangele in miscare si mintea la contributie. Modul in care individulpercepe tensiunea respectiva si o gestioneaza este cel care faciliteaza sau nu

instalarea starii de stres.Pe langa factorii personali (oboseala, graba, teama, probleme desanatate, senzatia de pierdere a controlului, excese etc.) care intervin si careaccentueaza o tensiune transformand-o in stres, exista la locul de munca si oserie de surse specifice care pot genera astfel de stari:

Prea multe sarcini efectuate in acelasi timp Toate joburileau stipulate in fisa de post o serie de responsabilitati, sarcini, activitati si

9


10/18


11/18

insufla in permanata angajatilor o starea de teama care se finalizeaza prinstres.

Neintelegeri intre angajati In momentul in care intre doiangajati exista o serie de neintelegeri care nu sunt indepartate, starea detensiune care apare este o sursa sigura de stres atat pentru cei implicati, cat si

pentru restul angajatilor care fac parte din colectivul respectiv. In aceastasituatie, conducerea ar trebui sa intervina pentru detensionare, fie prinlamurirea problemei, fie prin separarea partilor combatante.

Supravegerea prin camere de luat vederi Efectul bigbrother este extrem de puternic mai ales in prima faza in care angajatiiconstientizeaza faptul ca fiecare miscare le este urmarita si analizata prinintermediul camerelor de luat vederi. Stresul se instaleaza in timp datorita

presiunii psihologice exercitate de sistemele de urmarire.Stresul nu apare brusc si la cote maxime. El trece prin mai

multe faze care ii permit individului sa ia masurile potrivite pentruameliorarea starii si inlaturarea factorilor generatori. Din acest motiv, pentrua evita ca stresul sa afecteze un numar mare de angajati, managementul,sustinut de departamentul de resurse umane, poate analiza pe bazachestionarelor interne, care sunt sursele de stres ale salariatilor si sa incerceinlaturarea acestor factori negativi.

[ http://www.hr-romania.ro]

MASURI DE PREVENIRE A STRESULUI

1. Exercitiul fizic

Cei mai multi oameni care sufera de stres nu fac niciexercitiu fizic si nici nu se pot odihni cum trebuie ,si iata-i astfel intrati intr-un cerc vicios din care le este greu sa iasa. Exercitiul fizic este cea mai

eficienta forma de a rupe acest cerc.Odihna recuperatorie vine de la sineatunci cand se practica exercitiul fizic cu regularitate.Exista multiple beneficii pe care exercitiul fizic le are impotriva

stresului,trebuie sa tinem socoteala de urmatoarele: Regularitate.Exercitiul fizic trebuie sa fie regulat.Nu se pot

acumula rezerve de exercitii pentru a fi practicate intens intr-o singura

11


12/18

zi.Expertii recomanda ca acesta sa se practice zilnic sau macar de 4-5ori pesaptamana.

Intensitate.Exercitiul fizic va va obosi,mai ales daca se doresteobtinerea efectelor cardo-vasculare adecvate. Aceasta oboseala totusi nutrebuie sa treaca dincolo de capacitatea personala pentru fiecare varsta.

Durata. Durata exercitiului fizic nu ar trebui sa fie mai mica de20 de minute zilnic.Nu e o paguba atunci cand facem mai putin,insarezultatele nu vor fi semnificative.

Tipul exerxitiilor. Cel mai bun fel de exercitiu este acela carereclama folosirea tuturor muschilor mari intr-o forma ritmica siconstanta.Activitatile ideale la indemana tuturor sunt:alergarea,inotul,ciclismul sau plimbarea in pas alert.

2. Odihna

Odihna zilnica trebuie, de asemenea, sa fie de calitate, pentru aputea recupera pierderea fizica si psihica.Exercitiul fizic pastreaza o legaturafoarte stransa cu odihna.De asemenea,odihna saptamanala are o mareimportanta in prevenirea stresului.Sunt anumite personae care profita dezilele de sambata si duminca pentru a-si continua munca din timpulsaptamanii.Aceasta reprezinta o mare primejdie ,care poate sfarsi cu un stresaccentuat. Aceasta odihna saptamanala inseamna mai mult decat incetarealucrului obisnuit. Ea da o dimensiune spirituala fiintei umane si sta la

temelia prevenirii si eliberarii de stres.3. Concediile

Concediile anuale constituie alt factor care ne ajuta sa nerefacem in urma stresului. In acelasi timp cum natura isi repeta ciclurileanuale, innoind si refacand viata,tot la fel si fiinta omeneasca are nevoie deun timp pentru odihna in fiecare an.

4. Hrana

Deprinderile alimentare sunt importante in orice situatie, dar inca simai mult in cazurile de stres.Persoana care sufera de stres are tendinta samanance prea mult, prea putin sau sa manance grabit si la ore nepotrivite.Pede alta parte organismul stresant foloseste mai multa energie si intr-un timpmai scurt,in asa fel ca pe moment stresul adauga o povara suplimentareasistemului cardiovascular.

12


13/18

Va prezentam cateva principiide baza care vor fi de ajutor oricareipersoana stresante:

chear daca la inceput trebuie sa faceti un efort,mancati incet,mestecati corect si la ore fize, fara sa luati absolute nimic intre mese;

limitati cantitatea de grasime.O persoana adulta in functe degreutatea corporala si activitatea pe care o desfasoara, ar trebui sa foloseasca

intre 33-67 grame de grasime zilnic; consumati din plin fructe,verdeturi si cereale.Aceste alimente

suplinesc cantitatea necesara de vitamine,minerale si fibre de careorganismul nostru are nevoie;

reduceti consumul de zahar, sare si condimente; complexul vitaminic B este esential asa cum s-a

demonstrate,pentru pastrarea echilibrului nervos si o functionare optima acreierului.Este un lucru evident ca acesta este un factor de baza pentru

prevenirea si rezolvarea stresului; vitamina C desfasoara o functie de cea mai mare importanta in

mecanismul stresuiui,de aceea cautati sa cosumati alimente bogate in aceastavitamina;

Nivelul excesiv de cholesterol in sange constitiue un risc in pluspentru cei ce sufera de stres. De aceea se recomanda sa reducem la minimumconsumul produselor care contin grasime animala.

5. Apa

Apa constituie un ajutor important atat pentru controlul stresului,cat si pentru sanatate, in general. In manifestarile fiziologice ale stresului seinclude: lipsa de secretie salivara, ca si concentratia anumitor hormone insange. In consecinta metabolismul este tulburat. De asemenea, apa aplicataextern are un efect tonic extraordinar. Un dus sau o baie linisteste starea detensiune. Iar daca dusul se face cu apa rece, efectele asupra stresului vor fichiar mai bune.

Combaterea stresuluiAjutorul celorlalti . Stresul poate fi combatut mai ales cu un sistem

bun de ajutor care sa include si alte persoane, cum ar fi un bun prieten,tovarasul de viata sau cineva din familie demn de incredere.

Una dintre problemele de baza este iritabilitatea celui stresat. Unexemplu poate fi un om care sufera de stres .Problema ii produce

13


14/18

iritabilitatea si ostilitatea.Postul sau de la serviuciu nu-i ingaduie sa semanifeste in mod deschis. Insa,ajungand acasa, nu suporta galagia, sau altelipsuri. Isi descarca supararea pe persoanele din jur si se arata totdeaunasuparat.

Factorii care provoaca cresterea stresului

Factorii cei mai importanti care duc la cresterea stresului suntprodusele excitante. In relatiile de la serviciu si societate se consuma in modobisnuit cafea, bauturi alcoolice sau se fumeaza.Dar efectul aparentcalmant , atunci cand stam la taifas cu un grup de prieteni sau colegi, poateduce la ruiuna completa prin actiunea cofeinei,a alcoolului sau a nicotinei.

Cafeina este un drog care deregleaza metabolismul,accelereaza

ritmul cardiac si activeaza anumiti centri ai creierului ca sa nu se mai simtaobositi,dand astfel o senzatie de energie reinnoita. Cafeina se dovedeste

primejdioasa pentru cei care sufera de stres deoarece impiedica relaxarea sideregleaza somnul.Orice program integral de eliminare a stresului trebuie saexcluda folosirea cofeinei in oricare din aceste forme.

Teobromina din cacao, care este un component de baza alciocolatei,prin compozitia si efectele ei,poate fi comparata cu cafeina. Cheardaca actiunea ei este mai slaba,ea nu inceteaza sa fie un excitan si de aceeanu se recomanda consumul ei de catre copii sau adulti si mai ales atunci

cand este nevoie sa se lupte impotriva stresului. Nicotina este o substanta toxica pentru fiinta umana, astflincat , ingerata in stare pura , produce moartea instantanee. Multi dintrefumatori spun ca ii relaxeaza,dar atunci cand nicotina ajunge in sange,tensiunea urca si inima bate mai repede,iar temperature pielii coboara,marind in felul acesta efectele fiziologice ale stresului. Astfel ca, in realitate,tutunul face sa se agraveze efectele stresului.

Alcoolul este un drog primejdios, groaznic de daunator pentrusanatate si care creste nivelul de stress. O persoana stresata tinde sa-sigaseasca alinarea in alcool in momentele deosebit de tensionate.

Tratarea stresului

Relaxarea este un exercitiu usor de invatat si foarte eficient intratamentul stresului. Una din manifestarile fiziologice ale stresului estetensiunea musculara. Cand aceasta tensiune este continua timp de mai multe

14


15/18

ore, muschii se obisnuiesc cu aceasta stare de incordare si tind sa adopteaceasta pozitie. Ca rezultat, apar atat cunoscutele dureri de sale, de cap , side muschi in general asociate cu stresul.

Atunci cand stresul se prezinta sub forma acuta, respiratia seaccelereaza datorita gandurilor si motivelor stresante, fara nici o activitatefizica.

Tehnici de cunoastere . In timp ce o situatie poate fi stresanta pentru o persoana,pentru alta, aceasi experienta nici macar nu-i tulbura stareaemotionala. Atunci cand aceste diferente se datoreaza diferitelor niveluri

personale de intelegere acest fenomen, de asemenae, se poate explica prinfaptul ca unele persoane sunt obisnuite sa evalueze informatiile intr-o forma

plina de neliniste si griji, iar altele au obiceiul de a interpreta informatiile inmod pozitiv.

Tratamentul medical al stresului. La inceputul deceniului cincizeci,

cand la Paris se faceau cercetari asupra unui grup de antihistaminice, s-adescoperit clorpromazina, un derivate chimic despre care se crede ca are celemai bune efecte linistitoare.

O data cu descoperirea tranchilizantelor de prim rang si cu aparitiaaltor substante cu efecte linistitoare,beta-blocante, tranchilizantele usoare,cele regulatoare de stare psihica si cele antidepresive,s-au salvat multe vietide la sinucidere si au fost ajutate o multime de persoane ca sa poataimbunatati conditiile care ajuta la vindecare.

In cazul unui stres puternic, neliniste sau depresie,unele persoane pot

fi puse in situatia de a inghiti somnifere sau alte medicamente. Cea mai mareparte dintre aceste medicamente au efect secundar si mai ales pot provocadependenta. Deci, trbuie sa fie luate cu precautie si intotdeauna sub controlfacultativ.Dar, mai presus de toate,cel mai bine este sa recurgem latratamente naturale.

Cea mai buna cale de atrata stresul este aceea de a-i asiguraorganismului cele mai bune conditi pentru a fi capabil sa lupte impotrivastresului, si sa-l controleze prin puterea proprie.De cele mai multe ori, acestlucru nu se obtine cu ajutorul medicamentelor si nici prin tratamentesofisticate ,ci pur si simplu prin adoptarea unui stil de viata sanatos si

folosind in mod potrivit elementele pe care ni le ofera natura: alimentatianaturala, exercitiul fizic moderat, odihna, recrearea si relaxarea.

Plantele medicinale.Sunt doua gupe de plante folosite contrastresului. Tonifiante: Spre deosebire de stimulantii de sinteza chimica, acestea

nu creeaza obisnuinta .Acste plante pot ajuta organismul sa infrunte

15


16/18

cu mai multa energie situatiile de stres. Sunt in mod deosebirrecomandate: cimbrul, ginseng, menta, rozmarinul.

Echilibrante ale sistemului nervos: Sunt plante care produc o uriasaliniste nervoasa, facand ca raspunsul in fata situatiilor stresante sa aiba

un impact mai usor. Se recomanda urmatoarele plante: paducelui,pasionaria, valeriana si teiul.[Dr. Julian Melgosa, Fara stres, Editura Viata si Sanatatea,

Bucuresti,2000]

Strategii privind evitarea stresurilor profesionale

Consideram ca orientativ- se pot face recomandari in acasta directieprofilactica pe baza altor constatari din domeniul psihologiei sociale aplicatela stresurile profesionale. Propunem astfel urmatoarele masuri in care se pot

implica atat societatea,cat si individul.1. Alegerea profesiunii pe baza unor inclinatii personale, validate

de consultul psihopedagic de orientare scolara si profesionala.2. Atragerea in permanenta a unor elemente de suport social intra-

sau extra profesionala.3. Recunoasterea si tentativa de anihilare a impactului psihologic

pe care il au la nivelul locului de munca-tipurile de sefi ierarhicisau desarcini profesionale.

4. Abordarea sarcinilor profesionale pe baza unui algaritm care sa

implice:- ierarhizarea obiectivelor,termenelor si pulberizarea sarcinilor- comutari frecvente pe domenii de maxim interes si randament pentru

individ in momentele de stres realizat prin acumularea unei stari de obosealaexterna.

- Cresterea relatiilor de comunicare in cadrul echipei profesionale.5. Rotatia personalului care lucreaza in servicii generatoare de

sindromul Burn-out (oncologie,pavilioane cu bolnavi SIDA.etc)

16


17/18

CONCLUZII

In concluzie toate joburile indiferent de mediulin care se defasoara au o serie de responsabilitati,

sarcini, activitati si actiuni specifice,iar angajatul

ajunge sa efectuieze simultan mai multe astfel de

indatoriri.Fiecare avand o importanta

deosebita,necesitand alocarea unui timp mai

indelungat,iar persoana in cauza are sanse mari sase confrunte cu o stare de stres din teama de a nu

gasi rezolvarea la niciuna dintre activitatile sale.

Problema stresului in zilele noastre

a devenit dupa cum spune un citat vechi si anume:

Stresul incepe sa ne scuteasca de obsesia utilizarii

timpului liber. [Vasile Ghica]

17


18/18

BIBLIOGRAFIE

1. Julian Melgosa, Fara stres,Editorial

Safeliz,Bucuresti 2000;2. Dan Barbu, I.B.Iamandescu, Stresul psihic sibolile profesionale, Editura ALL, Bucuresti1993;

3. R. Florin, Stresul psihic, Editura EnciclopediaRomana, Bucuresti 1974;

4. Dr. Julian Melgosa, Fara stres, Editura Viata siSanatatea, Bucuresti,2000

5. [ http://www.hr-romania.ro]

18

Stres Si Riscuri Psihologice

Documents

Transcript of Stres Si Riscuri Psihologice