Stratul de spuma se formeaza in procesul de fermentare primara a mustului de bere si este compus din rasini de hamei si substante proteice precipitate.

Inainte de trecerea berii tinere la fermentarea secundara, stratul format la suprafata berii se indeparteaza cu atentie, deoarece rasinile amare pe care le contine ar da berii un gust prea amar, neplacut.

Pentru indepartarea acestui strat se folosesc diferite metode si dispozitive. Indepartarea cea mai simpla consta in adunarea spumei cu ajutorul unor site metalice cositorite, care permit scurgerea berii si retinerea precipitatelor de hamei si proteine

Desi stratul de spuma care reprezinta 0,2% fata de bere nu se foloseste inca, s-a ajuns la concluzia ca, la fel ca in cazul sedimentului proteic, este posibila o extractie a rasinilor de hamei cu dizolvanti organici.

Cu extractul obtinut se pot inlocui aproximativ 20% din hameiul proaspat folosit la fabricarea berii. Extractul obtinut din stratul de spuma contine cu 14% mai multe rasini tari in comparatie cu extractul obtinut din hamei proaspat, atunci cand se foloseste ca dizolvant benzina.

In urma extragerii substantelor amare, produsul obtinut are urmatoarea compozitie raportata la substanta uscata, în %:

Rasini 0,4 Proteine digestibile 71,5

Proteine totale 72,0 Cenusa 1,2

Se vede ca din stratul de spuma au fost indepartate, prin extractie, aproape toate substantele amare. Continutul ridicat de proteine digestibile arata ca, dupa indepartarea substantelor amare, reziduul poate fi folosit ca furaj.

3. DROJDIA DE BERE

Drojdia rezulta ca deseu la fabricarea berii, atat din linurile de fermentare (drojdie de fermentare primara), cat si din tancurile de depozitare (drojdie de fermentare secundara).

Randamentul de drojdie sub forma presata (circa 25% substanta uscata) variaza intre 0,5 si 1 kg/hl de bere, in functie de rasa de drojdie folosita, procesul tehnologic aplicat etc.

Sub forma umeda, asa cum rezulta de la fabricarea berii, drojdia este extrem de degradabila: la temperatura ambianta intra intr-un proces de degradare la cateva ore. Daca este deshidratata, astfel incat sa ajunga la o umiditate mai mica de 10%, poate fi pastrată fara alterare un timp foarte lung.

Principalul neajuns pe care il prezinta in raport cu drojdia de panificatie sau drojdia furajera este gustul pronuntat amar, datorat rasinilor de hamei pe care le contine.

Datorita principiilor sale valoroase, drojdia de bere este folosita, ca atare sau dupa o prealalabila uscare, in zootehnie, drept component al nutreturilor concentrate.

Depozitarea deseurilor din industria berii

Deseurile din industria berii se depozitează in silozuri speciale cimentate.

Silozul este o constructie de mari dimensiuni inzestrata cu instalatii speciale de uscare si de transport, care serveste la depozitarea si pastrarea pe termen lung a unor cantitati mari de produse agricole sau de alte materiale.

Acestea pot fi confetionate din materiale precum: lemn, beton sau otel.

Silozurile pot fi : - silozuri de suprafata (orizontale sau verticale);

- silozuri semiingropate (transee sau celule);

- silozuri ingropate