Strategia Nationala in Turism RO

5/11/2018 Strategia Nationala in Turism RO - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/strategia-nationala-in-turism-ro 1/105

INTRODUCERE

CAPITOLUL IEVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL1.1 Importanţa economică a turismului 21.2 Realizări şi tendinţe semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial 4

1.2.1 Performanţe economice prezente şi viitoare 4

1.2.2 Aspecte calitative ale evoluţiei turismului pe plan mondial 61.2.3 Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene 81.3. Competitivitate regională 9CAPITOLUL IISTAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC2.1 Informaţii generale 112.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc2.3 Starea mediului 13

2.3.1 Impactul dezvoltării economice asupra mediului 132.3.2 Factori poluanţi pentru turism şi agrement care provin din

folosirea mediului ambiant 152.4 Starea managerial

ă şi socio-uman

ă18

2.5 Cercetarea ştiinţifică 212.6 Sistemul informaţional 222.7 Legislaţia 222.8 Legăturile turismului cu alte sectoare şi organisme 232.9 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe 24CAPITOLUL IIIPREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc 273.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc 29CAPITOLUL IVANALIZA PRODUSELOR TURISTICE 1. Turism montan 312. Turism balnear 353. Turism de litoral 414. Turism cultural 455. Ecoturism 476. Turism de congrese şi evenimente 527. Turism rural 558. Turism religios 58CAPITOLUL VIDIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI 4.1. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului 604.2. Abordarea strategică 634.3. Direcţii de relansare şi dezvoltare a turismului 66

4.3.1. Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc şi creareaunei oferte turistice competitive pe piaţa internă şi externă 67

4.3.2. Dezvoltarea activităţii de marketing şi cercetare 844.3.3. Dezvoltarea capacităţii umane + formarea profesională 954.3.4. Integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale4.3.5 Perfecţionarea codului legislativ 994.3.6. Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil 99



4.4. Monitorizare şi evaluare 104.5. Condiţionări interne 10

Anexa 1



INTRODUCERE

România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa zonapromovând, cu precădere, produsele turistice de litoral, staţiunile balneare, programculturale şi mănăstirile din nordul Moldovei şi Bucovina.

Oferta turistică românească nu s-a schimbat de-a lungul timpului devennecompetitivă în raport cu exigenţele cererii turistice şi ale produselor turistice similare depiaţa internaţională.

Structurile turistice de primire şi îndeosebi oferta de agrement sunt învechnecompetitive, serviciile turistice şi programele turistice sunt realizate stereotip şi de calitmodică iar raportul calitate-preţ este neconcludent.

De aceea, în ultimii 20 de ani s-a constatat o scădere continuă a cererii turistexternă pentru România.

Pentru a ieşi din competiţia turistică internaţională este necesar ă modernizarrelansarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unor produse turistice modernecompetitive pe piaţa turistică.

Se impun, astfel, pe lângă

modernizarea structurilor turistice, a staţiunilor turistice

crearea de produse turistice noi, staţiuni, programe originale, atractive şi inedite ce ar putprintr-o activitate susţinută de promovare pe piaţa internaţională, să direcţioneze importafluxuri turistice spre România. În acest sens, se impune şi dezvoltarea ofertei de agremende animaţie, de mare atractivitate, prin crearea de parcuri tematice şi de divertisment, parcacvatice, oferte prezente în ţările cu tradiţie turistică din lume.

Alături de modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice diversificate şi competitsunt necesare şi măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţii de marketing şi promovade integrare în turismul mondial, de asigurare a cadrului legislativ şi mediului financiar-fisstimulativ şi stabil, corespunzătoare.

CAPITOLUL IEVOLUŢII ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL MONDIAL

1.1 Importanţa economică a turismului

La sfâr şitul acestui secol şi mileniu industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate şi, în acelaşi timp, cel mai importgenerator de locuri de muncă. Din punct de vedere economic turismul se constituie şi csursă principală de redresare a economiilor naţionale a acelor ţări care dispun de importaresurse turistice şi le exploatează corespunzător.

Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la stimularea dezvolteconomice la perfecţionarea structurii sociale, de la valorificarea superioar ă a resurselor

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.Privit în corelaţie cu ansamblul economiei naţionale, turismul acţionează ca

element dinamizator al sistemului global. Desf ăşurarea turismului presupune o cerspecifică de bunuri şi servicii, cerere care antrenează o creştere în sfera producţiei acestoCererea turistică determină o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, şi indirect, în stimularea producramurilor participante la : construirea şi echiparea spaţiilor de cazare şi alimenta



modernizarea reţelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalaţii agrement etc.

În acest context, principalele argumente care determină necesitatea dezvoltturismului, rezultă din următoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezintă unul din sectoar

economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;2. Exploatarea şi valorificarea complexă a resurselor turistice însoţite de o promoveficientă pe piaţa externă, poate constitui o sursă de sporire a încasărilor valutare statului, contribuind astfel la echilibrarea balanţei de plăţi externe;

3. Turismul reprezintă o piaţă sigur ă a for ţei de muncă şi de redistribuire a cedisponibilizate din alte sectoare economice puternic restructurate;

4. Turismul, prin efectul său multiplicator acţionează ca un element dinamizant al sistemueconomic global, generând o cerere specifică de bunuri şi servicii care antreneazăcreştere în sfera producţiei acestora, contribuind în acest mod, la diversificarea structsectoarelor economiei naţionale;

a) Infrastructura de transport:- reabilitarea

şi modernizarea re

ţelei de drumuri na

ţionale care s

ăfacilite

circulaţia şi accesul spre zonele de interes turistic;- relansare şi dezvoltarea aeroporturilor şi a porturilor;- modernizarea transportului pe căile ferate;- dezvoltarea sistemelor de transport combinat ;- programe de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implicaţii

diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţialului turisal tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul intern al DunăDelta, programe turistice pe Marea Neagr ă s.a.).

b)Telecomunicaţiile - modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esenţiale pentru întreprinderile sã devinã şi sã se menţinã competitive.

Turismulşi cãlãtoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã, pot ajuta România

obţinã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un ncompetitiv. O parte din ce în ce mai mare a opera ţiilor turismului şi cãlãtoriilor - precumtoate operaţiile virtuale de vânzãri şi distribuţie - comunicã prin sistemele de telecomunicaţ

E-marketing - pe o piaţã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziuaastãzi, existã o mare nevoie pentru un puternic branding naţional de conducere care optimizeze resursele, sã concentreze într-un nucleu interesele - sectorul public şi privnaţional, regional şi local - şi sã capteze atenţia turiştilor. Aceasta va necesita un inteaparte pentru o abordare coordonatã asupra marketing-ului şi distribuţiei prin internetscopul de a optimiza viziunea asupra României.

Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilitãţi trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltainternetului şi a telecomunicaţiilor la nivelul întregii tari. Recomandarea Onsiliului MondiaTurismului şi Călătoriilor (WTTC) este ca Guvernul României sã urmeze, în continuapolitica unei pieţe deschise a telecomunicaţiilor, care va genera costuri mici şi servicii demai bunã calitate pentru turişti şi companiile de turism.

c) Organizarea şi finanţarea activităţilor de comunicaţie - în multe cazuri o destinase compune din numeroşi ofertanţi diferiţi. Punerea în fapt a cooper ărilor între aceştia şi/sa alianţelor strategice sunt un mijloc puternic de a face faţă concurenţei marilor întreprindturistice cu sucursale sau activităţi în toata lumea. Sectorul public trebuie să furnizeze cadorganizatoric care să permită crearea şi buna funcţionare a unui organism pen



comercializarea unei destinaţii în ansamblul său. Sarcina principală a acestuia este aceeaa comercializa regiunea sau ţara ca o destinaţie turistică şi de a-i ameliora global imaginea

5. Dezvoltarea armonioasă a turismului pe întreg teritoriu contribuie la creşterea economşi socială şi la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o suimportantă de sporire a veniturilor populaţiei.

Politica de dezvoltare regională urmăreşte în principal :•

diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltechilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziatpreîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

• îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de accesinstrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi coeziune);

• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperinterregionale, interne şi internaţionale, care contribuie la dezvoltarea economicăcare este în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale încheide România.

6. Turismul reprezintă un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofespecifice

şi crearea de locuri de munc

ăîn mediu rural altele decât cele tradi

ţiona

ameliorând condiţiile de viaţă şi sporind veniturile populaţiei locale;7. Diversificarea industriei locale prin susţinerea înfiinţării de IMM-uri8. Dezvoltarea industriilor nepoluante conexe turismului şi de bunuri de consum (artizan

mobilă, marochinărie etc.);9. În condiţiile respectării şi promovării principiilor de dezvoltare durabilă, turismul constit

un mijloc de protejare, conservare şi valorificare al potenţialului cultural, istoric, folcloricarhitectural al ţărilor;

10. Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistică durabilă şi impunerea unor măsuri protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existenţei umane (apă, aer, flor ă, fauecosisteme, etc.), turismul are în acelaşi timp şi o vocaţie ecologică;

11. Pe plan social turismul se manifestă

ca un mijloc activ de educareşi ridicare a nivelu

de instruire şi civilizaţie a oamenilor, având un rol deosebit în utilizarea timpului libepopulaţiei.

• Învăţământ şi cercetareAbsenţa mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de producţie e

adesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţii. Prin urmare, punereafuncţiune a mecanismelor de creare a factorilor - educaţie şi cercetare, programe de inves

în aceste domenii - este instrumentul cel mai important în obţinerea de avantconcurenţiale durabile.

Utilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentrecerea de la concurenta preturilor la concurenta calităţii.12. Promovarea exporturilor, condi

ţionat

ăde înt

ărirea capacit

ăţii industriei române

şti de

exporta pe pieţele internaţionale.

1.2. Realizări şi tendinţe semnificative de evoluţie ale turismului pe plan mondial

1.2.1. Performanţe economice prezente şi viitoare

Datele oferite de OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) evidenţiază faptul că pe pmondial, în anul 2004 turismul s-a caracterizat prin următoarele valori:

• 763 milioane sosiri (11 % creştere faţă de anul 2003);



• 623 miliarde USD încasări (8,9 % creştere faţă de anul 2003),

La încasări în 2004 nu au avut loc schimbări majore faţă de anul 2003 în primelepoziţii. SUA (74 de miliarde dolari) continuă să fie pe primul loc la mare distanţă de Spa(45 de miliarde) şi Franţa (41 miliarde).

Încasări din turismul internaţional Variaţii

- miliarde USD - %

Cotade

piaţă 2003 2004* 03/02 04*/03 2004*

Total mondial 524 623 0,2 12,7 100

1. Statele Unite aleAmericii 64,3 74,5 -3,4 15,7 12,02. Spania 39,6 45,2 4,4 3,8 7,33. Franţa 36,6 40,8 -5,4 1,5 6,64. Italia 31,2 35,7 -2,1 3,8 5,75. Germania 23,1 27,7 0,4 8,9 4,46. Marea Britanie 22,7 27,3 2,1 7,5 4,47. China 17,4 25,7 -14,6 47,9 4,18. Turcia 13,2 15,9 10,5 14,3 2,69. Austria 14,0 15,4 3,8 0,4 2,510. Australia 10,3 13,0 0,8 10,7 2,1

Sursa: WTO, Tourism Highlights, 2005 Edition

Destinaţii de top în turism În 2004 primele 10 destinaţii turistice în termeni de sosiri au contabilizat împreună 3

de milioane de sosiri internaţionale de turişti sau aproape jumătate din sosirile de turiştnivel mondial. În ceea ce priveşte încasările situaţia este similar ă cu o valoare a încasărcelor 10 destinaţii turistice de 321 de miliarde dolari.

Sosirile internaţionale aleturiştilor

Variaţii

%

Cotade

piaţă

2003 2004* 03/02 04*/03 2004*Total mondial 690 763 -1,5 10,7 100

1. Franţa 75,0 75,1 -2,6 0,1 9,82. Spania 51,8 53,6 -0,9 3,4 7,03. SUA 41,2 46,1 -5,4 11,8 6,04. China 33,0 41,8 -10,4 26,7 5,5

5. Italia 39,6 37,1 -0,5 -6,4 4,96. MareaBritanie 24,7 27,8 2,2 12,3 3,67. Hong Kong 15,5 21,8 -6,2 40,4 2,98. Mexico 18,7 20,6 -5,1 10,5 2,79. Germania 18,4 20,1 2,4 9,5 2,610.Austria 19,1 19,4 2,5 1,5 2,5




În 2004 Germania şi-a menţinut prima poziţie ca topul ţărilor care cheltuiesc cel m

mult în turism, poziţie pe care a câştigat-o în 2003 în detrimentul SUA. Este important menţionat că aceste rezultate în dolari SUA, motiv pentru care au fost influenţate de curde schimb între euro şi dolar, favorabil zonei euro. În consecinţă în ciuda creşterii cheltuielturistice ale SUA cu 14% după trei ani de rezultate negative, SUA şi-a menţinut locul 2. altă parte ca reflectare a slăbirii dolarului, cheltuielile în turismul internaţional ale rezidenţ

germani exprimaţi în dolari SUA au crescut cu aproape 10%. În aceiaşi situaţie a fostCanada care aparent a avut o creştere substanţială (10,8%) exprimată în USD, cexprimată în moneda naţională a fost relativ modestă.

Cheltuieli din turismul internaţional Variaţii

- miliarde USD - %

Cotade

piaţă 2003 2004* 03/02 04*/03 2004*

Total mondial 524 623 0,2 12,7 1001. Germania 64,7 71,0 3,0 -0,2 11,42. Statele Unite 57,4 65,6 -2,2 14,3 10,5

3. Marea Britanie 47,9 55,9 6,0 4,1 9,04. Japonia 28,8 38,1 0,5 23,5 6,15. Franţa 23,4 28,6 0,6 11,1 4,66. Italia 20,6 20,5 2,4 -9,4 3,37. Olanda 14,6 16,5 -5,5 3,0 2,78. Canada 13,4 16,0 2,6 10,8 2,69. Federaţia Rusă 12,9 15,7 11,7 14,7 2,510.China 15,2 - -1,4 - -


Estimările Organizaţiei Mondiale a Turismului prevăd că, în perspectiva anilor 2020 turism

se va caracteriza prin:

• 1,56 mld. sosiri turişti internaţionali, dintre care 1,2 miliarde vor fi intra-regionşi 0,4 miliarde vor fi interregionale;

• totalul sosirilor de turişti pe regiuni arată că, în 2020, primele 3 regiuni voEuropa (717 milioane turişti), Asia de Est şi Pacific (397 milioane) şi Americ(282 milioane), urmate de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud;

• 2.000 miliarde USD încasări;

• peste 253 milioane locuri de muncă, ceea ce reprezintă 9,0 % din tota

locurilor de muncă;• 10,9 % din totalul investiţiilor de capital.

1.2.2 Aspecte calitative ale evoluţiei turismului pe plan mondial

Primele 4 pieţe emitente de turişti sunt şi cele care număr ă cei mai mulţi utilizatori Internet, conform studiului "Comercializarea în domeniul destinaţiilor turistice; strategii penera informaticii", SUA, Germania, Japonia şi Marea Britanie furnizează 2/5 din numărul turişti internaţionali şi peste 80 % din cei care apelează la Internet pentru efectuarea



călătorii externe. Serviciile turistice publicate în sistemele electronice din SUA au cupraproape 1 % din totalul vânzărilor. Pe de altă parte, în Europa, vânzările prin Internet au at1 mld. USD, reprezentând 0,5 % din totalul acestora. Pentru anul 2000 studiul apreciază

în Europa Occidentală, cifra de afaceri realizată prin intermediul Internet va atinge 4 mUSD, reprezentând 2 % din cifra de afaceri, în timp ce în SUA ele se vor ridica până la 10

Studii de specialitate din cadrul WTO au identificat principalele megatendinţe ce

înregistrează în domeniul turismului, până în prezent şi care se va amplifica în perspectanilor 2020, în ceea ce priveşte cererea şi oferta turistică. Printre cele mai semnificataspecte, pot fi menţionate următoarele:

- un număr mereu crescând de turişti doresc să-şi satisfacă hobby-urile şi intereslor speciale, bazate pe natur ă, locuri istorice, activităţi economice şi interese profesionale;

- turismul etnic, reprezentat de cei ce doresc să-şi viziteze locurile unde s-au născusau str ămoşii lor este în creştere; o latur ă aparte o formează turismul religios format persoanele care, prin pelerinaje, vizitează locuri sfinte, legate de convingerile lor religioase

- creşte cererea pentru noi destinaţii, cu repercusiuni benefice dezvoltării de noi zosau asupra îmbunătăţirii şi extinderii celor existente;

- sporeşte preocuparea pentru men

ţinerea sau ameliorarea st

ării de s

ănătate

şi,

acest fel, stimulează dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice şi centrelor de tratambalneare; hotelurile clasice din staţiuni încep să se adapteze la noile orientări ale cereincluzând facilităţi şi unităţi pentru gimnastică, fitness, alte tratamente şi procednetradiţionale etc., crescând interesul solicitanţilor;

- se constată o tendinţă de sporire a numărului de vacanţe de durată mai scuaceasta permiţând dezvoltarea mai multor destinaţii turistice, iar pentru satisfacerea cereocazia de a oferi facilităţi şi activităţi pentru turişti, în toate anotimpurile;

- creşte numărul persoanelor de vârsta a III-a care sunt mai active şi dornice călătorii, f ăr ă să se înregistreze reduceri la numărul de persoane de vârsta medie sau rândul populaţiei tinere; în paralel, persoanele handicapate călătoresc într-un numcrescând, fapt ce determin

ăadaptarea serviciilor

şi utilit

ăţilor pentru necesit

ăţile aces

segment de clientelă;- turiştii devin mai experimentaţi şi sofisticaţi şi aşteaptă atracţii de bună calita

utilităţi şi servicii pe măsur ă şi tarife /preţuri adecvate calităţii în călătoriile lor;- călătoriile de afaceri sau pentru congrese, conferinţe, reuniuni etc. continuă să

dezvolte, aducând beneficii tot mai mari organizatorilor; multe persoane care participăastfel de acţiuni sunt în acelaşi timp şi turişti "de vacanţă" care doresc să cunoască zonacare o vizitează;

- sporeşte numărul turiştilor care sunt preocupaţi de problemele de mediu natural ssocial şi, prin urmare, cresc căutările unor destinaţii foarte puţin poluate şi f ăr ă probleme mediu sau de natur ă socială; ca urmare a acestor orientări, foarte multe destinaţii spreocupate în adoptarea unor programe de dezvoltare şi doresc să încurajeze turismul bună calitate, care evită problemele de mediu sau de natur ă socială, optimizându-sebeneficiile economice;

- staţiunile turistice mai vechi sunt restructurate şi revitalizate pentru a corespunaşteptărilor prezente ale turiştilor, procesul fiind planificat şi condus cu multă precauţie;

- turismul utilizează într-o măsur ă tot mai mare, tehnologia modernă în domenii servicii de rezervare sau marketing; în ultima perioadă Internet-ul a devenit un mijloc tot mimportant de informare şi marketing.

1.2.3 Caracteristici ale dezvoltării turismului în ţările Uniunii Europene



Industria europeană a turismului va face faţă unei concurenţe în creştere atât

interiorul cât şi din afara regiunii. O serie întreagă de factori concur ă la această situa(concurenţa economică şi financiar ă, factorii politici, schimbările sociale şi demografiinovaţiile tehnologice etc.) inclusiv activităţile promoţionale ale regiunilor concurente.

În acelaşi timp, o serie de bunuri şi servicii vin în concurenţă cu turismul pentruocupa timpul liber al potenţialilor turişti ceea ce creează o altă formă de presiune competiti

Extinderea ofertelor de petrecere a timpului liber în zonele rezidenţiale (de exemplu parcutematice sau de distracţie, cluburile de sănătate, evenimentele culturale şi sportive) va dula scurtarea vacanţelor şi la vacanţe petrecute mai aproape de casă. Se aşteaptă ca aceatendinţă să fie marcată în timp de o creştere economică mai moderată.

De asemenea există şi alţi factori care vor marca turismul în Europa penurmătoarele decade. Introducerea euro ca monedă comună pentru multe ţări europene duce la creşterea numărului de călătorii în interiorul Europei. Dereglementarea în transpoaerian a determinat un aflux de noi linii aeriene şi care au costuri reduse, iar aceasta a dusscăderea tarifelor pe cursele pan-europene şi la creşterea numărului de călătorii penodihnă, în special pentru aşa numitele „scurtele ieşiri”.

Industria turismului a suportat un nivel de consolidare în ultimii ani, care va contincel pu

ţin

şi în perioada urm

ătoare. Aceast

ăactivitate se aplic

ăîn principal unui num

ăr m

de turoperatori germani şi britanici, ţări care sunt principalele ţări emiţătoare de turişti. Totcompetiţia de preţ pe pieţele europene pare a fi principalul motiv care duce la aceaconsolidare.

Turismul receptor În 2004 s-au înregistrat 416,4 milioane sosiri turişti în Europa, iar în 2020

estimează că numărul lor va ajunge la 717 milioane. Cota de piaţă a Europei se aşteaptăscadă la 54,5% cât era în 2004 la 46% în 2020, iar aceasta se va face pe seama creştcotei de piaţă a regiunilor Asia de Est şi Pacific, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud.

Subregiunea Europa de Vest se prezintă ca cea mai vizitată regiune din Euroatr

ăgând 117 milioane de vizitatori în 1995

şi 139 milioane în 2004. Totu

şi rata de cre

şt

pentru subregiunea Europa de Vest va fi cea mai mică în această perioadă de numai 1,pe an. Ca rezultat, această subregiune î şi va pierde cota de piaţă faţă de celelalte subregidin Europa. Sosirile din subregiunea Europa Centrală şi de Est se aşteaptă să creascămai rapid, până la sfâr şitul anului 2020 această regiune atr ăgând cu 40 de milioane vizitatori mai mult decât Europa de Vest. În plus faţă de subregiunea Europa Centrală şi Est, sosirile din Mediterana de Est şi Europa de Nord vor creşte mai rapid decât meeuropeană. Sosirile din subregiuneile Europa de Vest şi Europa de Sud vor fi mai mici cu rde creştere inferioare mediei europene.

În anul 2020 Franţa va r ămâne prima destinaţie a Europei cu peste 100 de milioade sosiri de turişti. Următoarele 5 destinaţii europene în anul 2020 vor fi Spania, MaBritanie, Italia, Federaţia Rusă şi Republica Cehă, fiecare înregistrând între 40 şi 75 milioane de sosiri de turişti.

Ratele cele mai mari de creştere pentru perioada 1995-2020 sunt prognozate penCroaţia (+8,4% pe an în medie), Federaţia Rusă (+6,8% pe an), Slovenia (+6,0% pe aTurcia (+5,5% pe an), Bulgaria şi România (amândouă cu 4,6% pe an).

Revigorarea pieţei emitente a Rusiei şi creşterea prosperităţii în statele CSI, determina un impuls în creşterea turismului în destinaţiile din Europa Centrală şi de Estgeneral. În ceea ce priveşte ţările europene din Mediterana, creşterea va continua săconcentreze în ţările din est în particular Turcia, Croaţia şi Slovenia care vor înregistra rde creştere peste media europeană. Multe din destinaţiile mediteranene care au ajuns deja



maturitate î şi vor pierde cota de piaţă deoarece se aşteaptă ca ele să aibă rate de creştinferioare mediei europene. Cele mai mici rate de creştere sunt prognozate pentru ţările Europa Centrală şi de Vest şi – Germania, Elveţia, Austria şi Ungaria.

1.3. Competitivitate regională Această analiză este bazată exclusiv pe datele oferite de Word Travel and Touri

Council (WTTC) în cadrul aşa-numitului <<Monitor de competitivitate>> elaborat

parteneriat cu Christel deHann Turism and Travel Research Institute de la Universitatea Nothingham – Marea Britanie.Acest Monitor de competitivitate este de fapt un cadru analitic care:

ofer ă o înregistrare a indicatorilor de politică şi a evoluţiilor care au impact asuindustriei turismului şi a călătoriilor

compar ă statisticile naţionale, politicile şi angajamentele guvernamentale pentru 2004 indică eficacitatea politicilor naţionale pentru a atrage investiţii str ă

directe şi a cheltuielilor ale turiştilor pe o piaţă competitivă arată importanţa planificării strategice şi nevoia ca industria turismului şi călătoriilor

fie inclusă în politicile şi deciziile guvernamentale

Analiza competitivităţ

ii în turism se bazează

pe o serie de indici de 8 indici – indiccompetitivităţii preţului, indicele Human Tourism, indicele infrastructurii, indicele mediuindicele tehnologiei, indicele resurselor umane, indicele deschiderii, indicele social - a căvaloare pe o scală de la 0 la 100 arată performanţa fiecărei ţări comparativ cu alte ţValoare 0 reprezintă cea mai mică valoarea a indicelui, iar valoarea 100 cea mai maSursele de date pentru aceşti indicatori sunt reprezentate în mare parte de indicatorii dezvoltare elaboraţi de Banca Mondială, dar şi de rapoarte ale ONU şi ale WTTC.

În analiza competitivităţii în turism s-au luat ca ţări de referinţă pentru comparaţie 8din apropierea României care sunt considerate ţări concurente în turism: Bulgaria, CroaSerbia şi Muntenegru, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Polonia şi Ucraina.

Analiza globală

Analiza globală face referire la compararea ţărilor supuse analizei din punct de vedal valorilor celor 8 indici. Prezentăm această situaţie în cele ce urmează:

Ţările

Indicelecompetiti

vităţiipreţului

IndiceleHumanTourism

Indiceleinfrastruc

turii

Indicelemediului

IndiceleTehnolog

iei

Indiceleresurselor umane

Indiceledeschide

rii

Indicelesocial

Indicemediu decompetiti

vitate*Bulgaria 58.46 80.04 64.05 67.86 69.23 71.60 76.42 60.89 68,57Croaţia 68.99 na na 69.60 87.98 68.62 55.62 57.43 68,04Serbia şiMuntenegru

na na na na 66,65 na 29,59 na 48,12

România 66,28 24,61 42,77 71,22 58,8 63,01 72,79 71,79 58,91Ungaria 50,02 92,91 77,26 76,06 92,34 84,7 79,4 74,81 78,44Slovacia 47,05 38,09 73,28 70,77 78,72 71,6 65,73 57,47 62,84Cehia 48,71 72,69 na 75,24 94,15 74,68 79,25 76,59 74,47Polonia 49,1 43,47 na 72,03 77,4 88,3 70,82 61,1 66,03Ucraina 68,25 73,73 na 23,12 41,35 81,23 58,02 52,88 56,94Notă:

* calculat prin media aritmetică a indicilor pentru care există informaţii disponibilen.a. – datele nu sunt disponibile



Dacă facem o medie simplă a valorilor indicilor presupunând că toţi aceştia au aceiimportanţă obţinem un aşa numit „indice mediu de competitivitate”. Conform acestRomânia în domeniul competitivităţii în turism este clar depăşită de Ungaria (78,44) şi Ce(74,47) dar şi de Bulgaria (68,57%), Croaţia (68,04), Polonia (66,03) şi Slovacia (62,8Totuşi ţara noastr ă păstrează un avantaj faţă de vecinele noastre Ucraina şi SerbiaMuntenegru. Trebuie însă să menţionăm că aceste rezultate sunt puţin influenţate de lipunor date mai ales în cazul Serbiei şi Muntenegru, dar şi într-o mai mică măsur ă pen

Croaţia, Ucraina, Polonia şi Cehia.România este mai competitivă faţă de unii dintre concurenţii săi în domeniul preţurial mediului, al deschiderii faţă de comer ţ şi turism şi domeniul social şi mai puţin în cetehnologiei, al resurselor umane şi al infrastructurii.

Pentru a conchide, competitivitatea României în domeniul turismului faţăconcurenţii săi se prezintă astfel: faţă de Bulgaria, România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele ta

pe camer ă în hoteluri, în 2004; indicele parităţii puterii de cumpărare; nivelul impozit în turism), infrastructur ă (doar la capitolele drumuri şi căii ferate – cu indici superBulgariei), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine decât Bulgaria, dardensitate a popula

ţiei mai mare), tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tec

social (la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor) faţă de Croaţia, România este mai competitivă în domeniile preţuri (doar la capito

nivelul impozitării în turism), mediu (emisii de dioxid de carbon mai puţine deCroaţia, dar o densitate a populaţiei mai mare), deschidere internaţională (la capitonivelul impozitării în comer ţul internaţional) şi domeniul social (la indicele ziarelorindicele televizoarelor). De asemenea, trebuie menţionat că analiza nu este compldatorită lipsei datelor pentru domeniile infrastructur ă şi human tourism.

faţă de Serbia-Muntenegru analiza competitivităţii de limitează doar la două domedatorită lipsei datelor: domeniul tehnologiei (România având un număr mai mare utilizatori de INTERNET) şi domeniul deschiderii internaţionale (capitolele vizenivelul impozit

ării în comer

ţul interna

ţional).

faţă de Ungaria, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitoltarife pe camer ă în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism) şi domeniul soc(doar la indicele televizoarelor)

faţă de Slovacia, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitotarife pe camer ă în hoteluri, în 2004), human tourism (doar capitolul implicoamenilor în turism), mediu, tehnologie (doar la capitolul exporturi high-tecdomeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize), şi domeniul social (la indicziarelor şi indicele televizoarelor).

faţă de Republica Cehă, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri capitolele tarife pe camer ă în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism)domeniul social (doar la indicele ziarelor şi indicele televizoarelor)

faţă de Polonia, România este mai competitivă doar în domeniile preţuri (la capitoltarife pe camer ă în hoteluri, în 2004 şi nivelul impozitării în turism), human touri(doar capitolul impactului economic al turismului), tehnologie (doar la capitoexporturi high-tech), domeniul deschiderii internaţionale (capitolele indicele deschid

în turism şi indicele deschiderii în comer ţ) şi domeniul social (doar la indicele ziareşi indicele televizoarelor)

faţă de Ucraina, România este mai competitivă în domeniile preţuri (la capitolele tape camer ă în hoteluri în 2004, paritatea puterii de cumpărare şi nivelul impozităriturism), human tourism (doar la capitolul implicării în turism a populaţiei), mediu (em



de dioxid de carbon mai puţine decât Ucraina, o densitate a populaţiei mai matehnologie (capitolele numărul de utilizatori de INTERNET, telefonie mobilă, exporhigh-tech), domeniul deschiderii internaţionale (capitolul vize, nivelul impozităriicomer ţul internaţional) şi domeniul social (capitolele indicele dezvoltării umaindicele ziarelor, indicele calculatoarelor şi indicele televizoarelor).

CAPITOLUL IISTAREA ACTUALĂ A TURISMULUI ROMÂNESC

2.1 Informaţii generaleRomânia este înzestrată cu un potenţial turistic deosebit de variat, diversificat şi concentcaracterizat prin:

• existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg teritoriu;• o climă favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;• potenţial faunistic şi floristic bogat, cu specii şi ecosisteme unicate în Europa;• factori naturali recomandaţi într-o cur ă balnear ă complexă;• patrimoniul cultural-istoric

şi arhitectural apreciat pe plan interna

ţional cu c

România se poate încadra în rândul destinaţiilor turistice atractive din Europa şi lume.

România a fost o destinaţie căutată de turiştii externi şi a avut un turism intern dezvoltat cs-a derulat pe baza unui cadru legal (Legea turismului) încă din perioada interbelică.

În prima jumătate a anilor '60 ţara noastr ă a cunoscut o dezvoltare semnificativăcapacităţilor de cazare turistică, în special în zona litoralului Mării Negre. La începutul an'70 România era deja cunoscută pe piaţa principalelor ţări europene generatoare de turiştispecial în Germania, Marea Britanie, Ţările Scandinave, Franţa, Italia, Austria, Belgia ş.a.

Începând cu anii '80 ţara noastr ă a cunoscut un declin puternic al sosirilor de turişti str ătendinţă care s-a menţinut, sub forma atenuată, şi în anii '90. Cauza principală o constitlipsa de fonduri pentru investiţii destinate dezvoltării, modernizării şi reabilitării infrastructurspecifice ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicării unei fiscalineadecvate, inexistenţei unor facilităţi în domeniul creditelor bancare etc.

2.2 Caracterizarea stării actuale a turismului românesc În prezent sectorul turistic românesc se caracterizează, la nivel global, prin următindicatori:

• 6,6 mil. vizitatori str ăini ;•

6,9 mil. plecări ale turiştilor români;• 607 mil. USD încasări din turismul internaţional;• 2,13 % contribuţie la PIB, după metodologia Institutului Naţional de Statistică• La nivelul anului 2005, conform datelor furnizate de WTTC (Word Trave

Tourism Council), contribuţia turismului in P.I.B. este de 4,7%.• 105 mii locuri de muncă oferite de sectorul turistic;• 1,2 % din totalul locurilor de muncă;• Investiţiile din ramura “Hoteluri şi restaurante”, în totalul investiţiilor

economie, de la 0,59% în 1990 la 1,35% în 2003, cu niveluri maximale atinseanii 1992 – 1,52%, 1995 – 1,68% şi 1999 – 1,41%;



În raport cu potenţialul existent în ţara noastr ă, şi comparativ cu celelalte ţări central şi europene România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţele economice industriei turismului.

Concluzii privind aspectele economice ale turismului românesc

a. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare:• Creşterea în prezent cu 24,9 % a numărului de structuri de primire;• Scăderea capacităţii de cazare cu aprox 2,4% faţă de anul 2000;

b. În ceea ce priveşte numărul de vizitatori şi numărul turiştilor înregistraţi :• În anul 2004 numărul de turişti români înregistraţi în structurile de primire

atins cifra de 4.279.105 turişti însumând 15.167.545 mii înnoptări;• Creşterea cu 13,8 % a numărului total de turişti înregistraţi în unităţile de caz

faţă de anul 2000, din care cu 5,3 % a turiştilor români şi cu 46,3 % a turiştstr ăini ;

• Creşterea numărului de înnoptări la total turişti cu 11,4% faţă de 2000, cu

% la turişti români şi 52,6 % la turişti str ăini;• Reducerea sejurului mediu de la 3,6 zile în 2000 (3,8 zile la turiştii români şi

zile la turiştii str ăini) la 3,3 zile în anul 2004 (3,5 zile pentru turiştii români şi zile pentru turişti str ăini);

• Creşterea 25,4 % a numărului de vizitatori str ăini la frontier ă;.• Creşterea cu 1,7% a numărului de turişti români care au plecat în str ăinătate;• Creşterea cu 5,1 % a numărului de turişti români sosiţi pe litoral şi cu ap

260% a numărului de turişti str ăini;• Scăderea cu 2,2 % a numărului de turişti români sosiţi în staţiunile balneare

creşterea cu 76,7 % a numărului de turişti str ăini;• Creşterea cu 7,7 % a numărului de turişti români sosiţi în staţiunile montane

cu 32,2 % a numărului de turişti str ăini;• Creşterea cu 87,6 % a numărului de turişti români sosiţi în Delta Dunării şi

360 % a numărului de turişti str ăini ;• Creşterea cu 4,8 % a numărului de turişti români sosiţi în Bucureşti şi în oraş

reşedinţă şi cu 47,2 % a numărului de turişti str ăini.

În Anexa 1 este prezentată în detaliu evoluţia indicatorilor turistici care caracterizeastarea actuală a turismului.

2.3 Starea mediului

Exceptând calamităţile naturale (cutremurele, alunecări de teren, inundaţii, secetă prelungetc.) şi unele cauze cu caracter conjuctural şi episodic (ex: confruntările armate pe unteritorii), degradarea mediului şi a resurselor turistice naturale provine de la două mari grude factori:

• factori care sunt urmarea directă a dezvoltării economice;• factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement.



2.3.1 Impactul dezvoltării economice asupra mediului

Prima grupă de factori sunt rezultaţi, în principal, din intensificarea activităţilor industriaagricole şi transport, care afectează atât mediul, cât şi cadrul general de desf ăşurareactivităţilor turistice cu componentele potenţialului turistic luate ca entităţi aparte, respecaerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, peisajele, monumentele naturii şi de arhitectur ă etc.

Principalele forme prin care se manifestă această categorie de degradări şi care se resimţite de mediul înconjur ător al ţării noastre sunt:

Poluarea aerului produsă de industrie, sursele de impurificare cu repercusiuni asupotenţialului turistic fiind considerate în ordine descrescătoare a nocivităţii următoareindustria energetică, metalurgică, chimică, petrochimică, a materialelor de construcprelucrarea lemnului, alimentar ă. Emisiile mixte de pulberi, gaze nocive, substanţe iritantemirositoare produse de unităţi ale acestor industrii pot polua resursele ce stau la badesf ăşur ării de activităţi specifice turismului balnear, de odihnă şi recreere, cultural, vânătoare şi pescuit sportiv etc.

Printre cele mai poluante surse ale aerului se situează

fabricile de ciment, ale căror pulb

de praf ce se pierd în timpul procesului tehnologic, alterează puritatea atmosferei, distvegetaţia şi peisajul, alungă fauna, atacă clădirile şi monumentele pe care se depun. Undintre aceste surse se găsesc în zone turistice importante (Bicaz, Taşca pe Valea BistriţCheile Bicazului, Câmpulung Muscel, Comarnic, Târgu Jiu, Chişcădagu, Hoghiz ş.Poluarea aerului se mai datorează şi altor surse, cum ar fi combinatele de la HunedoaReşiţa, Suceava, Piatra Neamţ, Ploieşti, Târgu Mureş, Govora, Râmnicu-Vâlcea etc. aflpe trasee turistice în centre sau zone turistice valoroase.

Poluarea apei are implicaţii grave în cazul poluării apelor mării, lacurilor, râurilor şi DeDunării, prin reducerea efectelor relaxante ale acestora şi producerea unei scăderpropriet

ăţilor biostimulatorii sau terapeutice. Exemple de aceast

ănatur

ăle constituie lacu

terapeutice Techirghiol, Nuntaşi, Amara, Balta Albă, poluarea apelor freatice dulci sminerale etc.

Un capitol aparte se constituie poluarea litoralului românesc al Mării Negre, având ca suprincipală poluarea Dunării. Împreună cu celelalte râuri care se varsă în colţul nord-esticbazinului pontic, Dunărea transportă anual un mare volum de apă (circa 200 km3 transporde Dunăre şi 55 km3, de Nistru şi Nipru). Prin suprafaţa extinsă a bazinului hidrografic care se constituie, aceste ape au o contribuţie major ă în domeniul aportului de poluanţMarea Neagr ă. Dominanta curenţilor de la nord la sud determină ca aceste ape sădeplaseze în lungul litoralului românesc şi astfel, să influenţeze calitatea zonei.

Poluarea solului cu poluanţi proveniţi atât din apa ploilor contaminate cu diferite substachimice, cât şi direct, prin deversări de deşeuri, pesticide, îngr ăşăminte chimice etc. are lângă urmările de ordin economic şi socio-sanitar şi consecinţe pentru turism prin degradaapelor freatice şi a oglinzilor de apă utilizate în balneoturism şi agrement. În plus, degradasolului şi implicit a peisajului se datorează şi păşunatului intensiv şi necontrolat, ca în capajiştilor montane sau alpine din Munţii Bucegi, Ceahlău, Rodnei, Parâng, Ciucaş emasive montane cu o intensă circulaţie turistică.



Poluarea sonor ă, pe lângă factorul de risc pe care îl prezintă pentru sănătatea oameniare implicaţii şi asupra turismului, prin disconfortul pe care îl provoacă oamenilor dornici linişte şi odihnă la diversele destinaţii de sejur. Existenţa surselor de poluare sonor ăstaţiunile balneoclimatice are efecte negative în special asupra eficacităţii tratamentebalneare în toate staţiunile turistice balneare, montane şi de litoral;

Poluarea peisajului se manifestă prin ansamblul factorilor poluanţi care are acţi

distructive asupra elementelor sale componente (vegetaţie, faună, reţea hidrografică etc.care se adaugă defrişările nedirijate a pădurilor, depozitarea necontrolată a deşeurindustriale şi menajare, realizarea de construcţii neautorizate sau neadaptate la stilul specarhitectonic zonei etc. (toate staţiunile turistice şi zonele turistice periurbane).

Tot în această categorie se mai încadrează şi degradările produse de şantierele construcţii şi de drumuri industriale sau de alte obiective prezente îndeosebi în unimontane cu peisaje pitoreşti; aici în cele mai multe cazuri, în timpul executării lucr ărilor sauterminarea lor nu se respectă măsurile de protejare a peisajului sau de refaceredegradărilor suferite de acestea (Munţii Bucegi, Cindrel, Ceahlău, Rodna, Semenic etc.). li se adaugă neajunsurile provocate de construcţiile de drumuri forestiere, cu care ocazie produc defri

şări, excavarea versan

ţilor, defolierea copacilor etc., cazuri întâlnite în Mu

Apuseni, Cozia sau Bucegi, în rezervaţia Bila-Lala din Munţii Rodnei ş.a.

Degradări ale peisajului mai sunt provocate de carierele de calcare, cum sunt cele din CheCorcoaia (monument al naturii şi obiectiv turistic cu caracter de unicat al zonei turistice Porde Fier), de la Pecinişca, la intrarea în Băile Herculane şi de la Pietreni - Costeşti (jVâlcea), aflate în zone cu intensă circulaţie turistică, sau carierele de pe Valea Ilvei din MuBârgăului şi Cheile Bicazului, de haldele de steril depozitate în preajma exploatărilor mini(ca cele de la Băile Harghita şi Sântimbru – Băi care îngreunează accesul în staţiunlocalităţi turistice, de la Mintia de lângă Peştera Muierii, de pe Valea Lotrului etc.) sau depozitele de deşeuri menajere sau ale diferitelor întreprinderi, frecvente în preajma centreurbane, multe de interes turistic, care au luat locul parcurilor, gr

ădinilor etc.

Degradarea pădurilor cauzate de exploatările forestiere efectuate până în prezent, în MuApuseni care, pe lângă alte consecinţe de ordin social-economic, au afectat peisajul carsdin Platourile Padiş şi Lumea Pierdută, a căror atracţie turistică a constat şi în frumusepădurilor care le-au acoperit, în mare parte tăiate.

Tăierea necontrolată a pădurilor, poate provoca declanşarea unor procese de degradaresolului, afectând peisajul respetiv, dispariţia unor monumente ale naturii de interes ştiinţificturistic etc. (Munţii Călimani, Ceahlău, Retezat, Rodna, Gutâi).

În cazul tăierii pădurilor din preajma staţiunilor balneoclimatice şi, în general, a localităţilor,diminuează cu mult posibilităţile de autopurificare a atmosferei din jurul acestora, iar în castaţiunilor balneare, se pun în pericol zăcămintele hidrominerale, diminuându-le potenţialuldebitare până la dispariţie. Există pericolul potenţial ca, prin aplicarea legilor de retrocedarpădurilor, să nu se respecte un regim controlat al tăierii copacilor, generalizând astefectele negative ale acestei acţiuni, la nivelul întregii ţări.

Degradarea rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii prejudiciază de asemenpotenţialul turistic pe care îl lipseşte de aportul ştiinţific, cognitiv-educativ şi estetic al u



obiective cu caracter de unicitate sau de rar ă spectaculozitate, fie a unor habitate naturcare şi-au păstrat echilibrul biologic.

Degradarea acestor monumente şi rezervaţii naturale existente în număr apreciabil în ţnoastr ă, poate fi provocată în mare măsur ă de activităţile economice necontrolate, afectalor aducând prejudicii irecuperabile atât sub aspect ştiinţific, cât şi economic, prin diminuaposibilităţilor de valorificare turistică a lor (Delta Dunării, Parcul Natural Retezat, peşte

declarate monumente ale naturii, rezervaţiile din Munţii Bucegi, Cozia, Gutâi, turbărPoiana Stampei, Borsec, Sâncr ăieni, Mangalia etc.).

Degradarea obiectivelor turistice antropice - datorată substanţelor poluante ce atadegradează şi scurtează "viaţa" celor mai rezistente şi durabile materiale şi având ca urmadispariţia unor monumente de rezonanţă istorică, artistică sau culturală, durate de oameniveacuri în urmă. Clădirile din zonele impurificate cu fum, cărbune, ciment etc., deteriorează, se şterg sau î şi schimbă aspectul (frescele exterioare ale unor biserici sfaţadele unor monumente din unele centre urbane industrializate).

2.3.2 Factori poluanţi pentru turism şi agrement care provin din folosirea

mediului ambiantCa orice altă activitate umană, f ăr ă să conţină elemente intenţionale, turismul, fiind consumator de spaţii şi resurse turistice, participă implicit la degradarea şi poluarea mediu

înconjur ător a potenţialului turistic, fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajuflorei şi faunei sau altor obiective turistice pe care le poate deteriora par ţial sau total, fie pconcepţia greşită de valorificare şi echipare a unor zone, puncte sau obiective turistice.

În condiţiile în care turismul cunoaşte o continuă dezvoltare în întreaga lume, probledevine tot mai acută, acţiunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice prezentândintensitate şi varietate sporită de la an la an.Acţiunile distructive pot fi numeroase, mai ales în zonele sau obiectivele la care contureaz

ăo concentrare turistic

ă şi în condi

ţiile în care nu se realizeaz

ădot

ări s

amenajări specifice, necesare practicării diferitelor activităţi turistice şi îndeosebi penvizitare a acestora. Ele sunt provocate în primul rând de circulaţia turistică necontrolatăzonele sau la obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate, ducând la distrugervegetaţiei şi florei, la ruperea copacilor, distrugerea puieţilor sau a seminţişului natudesprinderea de roci, a stalactitelor şi stalagmitelor din peşteri ş.a.

Alte prejudicii sunt aduse prin declanşarea de incendii, împiedicarea regener ării plantetasarea solului, braconajul şi tulburarea biotopurilor specifice vânatului şi în general a faunmergând uneori până la eliminarea unor specii.

Dispariţia unor specii floristice poate fi datorată şi colectării abuzive a florei, în speciaplantelor declarate monumente ale naturii, urmare a insuficientei popularizări a planteocrotite şi a necunoaşterii de către turişti a gravelor implicaţii ce le pot avea acţiunile necontrolate, asupra factorilor de mediu. Aşa se explică de ce floarea de colţ (Leontopodialpinum), garofiţa de munte (Dianthus spiculifoluis) cu varietatea ei endemică "GaroPietrei Craiului" (Dianthus callizonus) şi alte specii de plante sunt pe cale de dispariţieunele areale, deşi sunt ocrotite prin lege.

Vizitarea intensivă, iluminatul cu lumânări şi lipsa unor dotări tehnice de aerisire sdeplouare au condus la degradarea unor fresce şi picturi din interiorul unor monume



istorice şi de artă, ca în Bucovina, iar iluminatul în trecut, a unor peşteri, cu feştile, a provodistrugerea definitivă a depunerilor calcaroase din interiorul unor peşteri (Peştera Ialomş.a.).

- Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării în corturi în zonelede-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiective turistice provoacă inevitadegradarea peisajului şi a altor componente ale mediului înconjur ător, datorită numeroase

urme reziduale lăsate la întâmplare de turişti în locurile în care au poposit. Astfel de situaţii întâlnesc în toate locurile destinate turismului de recreere şi odihnă, mai ales în preajcentrelor urbane, în munţi, în apropierea cabanelor şi staţiunilor turistice, pe malul râursau lacurilor etc.

- Prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibileabaterea turiştilor de la drumurile principale, prin văi lăturalnice, oprindu-se în poieni pitoreşi distrugând în calea lor pajişti, flor ă, arbuşti, prin strivire sau sub influenţa gazelor eşapament, poluând râurile şi lacurile etc. fenomenul poluării naturii a căpătat forme mcomplexe.

- Intensificarea circulaţiei turistice automobilistice în sta

ţiunile turistice, în general

şcelor balneare în special, în lipsa parcărilor situate în afara staţiunilor, contribuie la alteracalităţilor aerului, ale factorilor de cur ă, influenţându-se şi tratamentele balneare specifstaţiunilor.

- Concepţia greşită de valorificare a resurselor turistice a unor zone, concretizată printexploatare neştiinţifică şi neraţională a acestora sau prin realizarea necorespunzătoareobiectivelor de investiţii cu caracter turistic, conduce în final, la secătuirea sau degradaresurselor naturale de materii prime necesare activităţilor turistice. Această situaţie regăseşte atât în cazul exploatării de substanţe minerale balneare (Băile Felix, TechirghLacul Nuntaşi, Mangalia, Lacul Sărat, Strunga etc.), cât şi în exploatarea zonelor, localităţsau punctelor de interes turistic.

- O situaţie specială o prezintă degradarea sau epuizarea surselor de substanţe minerbalneare, caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni, orice intervennefavorabilă asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici şi chimici, pe bacărora au fost declarate resurse terapeutice (Vatra Dornei, Buziaş, Călimăneşti, SovaOcna Sibiului, Ocna Mureşului etc.).

Fenomenele de degradare întâlnite în cazul substanţelor minerale balneare, cu deosebireapelor minerale şi termominerale rezultă de cele mai multe ori, din nerespectarea principigenerale de protecţie şi exploatare a lor, care impun: limitarea exploatării zăcămintelorraport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare, executarea lucr ărgeologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate, evitaexploatării zăcămintelor până la epuizare şi o exploatare ştiinţifică, raţională a acestoinstituirea perimetrelor de protecţie hidrogeologică şi sanitar ă în jurul zăcămintelor etc.Unele cazuri semnificative de degradare a resurselor balneare s-au semnalat la zăcăminthidrominerale Covasna şi Buziaş, la care, exploatarea defectoasă a acestora a dusscăderea potenţialului surselor, diminuarea cantităţii de CO2 etc. La Băile Fesupraîncărcarea staţiunii cu structuri turistice balneare şi de cazare, f ăr ă o corelaţie rezervele de apă minerală a dus la o intensificare a exploatării apelor până la limita exploatare a zăcământului hidromineral, recondiţionarea acestuia ref ăcându-se anevoios.



Nerespectarea şi uneori chiar nestabilirea perimetrelor din punct de vedere hidrogeologicsanitar şi permiterea activităţilor economice poluante în limitele acestora, au condus, asemenea, la degradarea resurselor balneare (lacurile Nuntaşi, Techirghiol, Amara, BaAlbă şi Lacul Sărat) datorită irigaţiilor, chimizării agriculturii şi apelor reziduale industriale.

- În plan general, degradările produse obiectivelor turistice se datorează în primul râabsenţei sau nivelului scăzut al amenajărilor sau organizării lor pentru exploatar

turistică (vizitare, desf ăşurare de acţiuni specifice etc.). Astfel, lipsa sau stanecorespunzătoare a drumurilor de acces sau de circulaţie la un obiectiv într-o zomontană, rezervaţie naturală etc., dispersează turiştii pe suprafeţe întinse, iar lipsa dotărspecifice (scări, parapete, indicatoare ş.a.) conduc la o circulaţie anarhică, producerea accidente şi la ştirbirea mesajului cultural-educativ, recreativ al zonelor sau obiectiverespective. Astfel de situaţii se întâlnesc în cazul majorităţii atracţiilor turistice din ţara noasdar, îndeosebi, în unităţile montane. Nici Parcul Naţional Retezat (decretat din 1936) şi ncelelalte parcuri sau rezervaţii naturale nu sunt până în prezent organizate pentru vizitare.

Aceasta face ca, sub impactul turistic, cu toate măsurile de protecţie adoptate de ComiMonumentelor Naturii a Academiei Române, aceste resurse să fie supuse unei contindegrad

ări cu consecin

ţe din cele mai grave asupra unor teritorii, cu elemente de originalit

şi real interes ştiinţific, aflate în stare de echilibru natural.

- Altă cauză care conduce la degradarea mediului şi potenţialului turistic ca urmare a prestunor activităţi turistice necorespunzătoare o constituie şi proiectarea necorespunzătoareobiectivelor de investiţii cu caracter turistic, prin stabilirea de amplasamente neadecvpentru baza materială turistică, realizarea de construcţii inestetice, neadaptate specificuetnografic, arhitectural sau natural al zonei turistice, ocuparea intensivă cu construcţii turistcare poate afecta chiar echilibru ecologic al teritoriului respectiv etc.

Astfel de situaţii s-au creat, de exemplu, în unele staţiuni balneare, prin realizarea unei batehnico-materiale dispropor

ţionate ca volum

şi structur

ă, comparativ cu capacitatea

primire a teritoriului şi a rezervelor hidrominerale (Sovata, Buziaş, Vatra Dornei, SinaPoiana Braşov etc.). Rezultatul a fost "supraîncărcarea" teritoriului cu echipamentestructuri turistice, mergându-se până la o urbanizare a staţiunii (Băile Felix şi par ţial Sovatamajoritatea staţiunilor şi zonelor turistice).

- Exploatarea neraţională a unor zone de mare atractivitate turistică, în specialperioadele de week-end, în lipsa amenajărilor altor zone care să atragă fluxurile de turiştperioadele de timp în care se înregistrează un "vârf" al cererii (zone periurbane amenajainsuficiente din punct de vedere al numărului şi capacităţii de primire, staţiuni turistice situ

în apropierea marilor oraşe ca de exemplu: staţiunile de pe Valea Prahovei, Braşov etc.).

- Construirea unor reţele marcate de poteci şi drumuri forestiere sau mijloace ascensiune care, prin densitatea mare a lucr ărilor ce le necesită (defrişări, ziduri protecţie, poduri, viaducte, piloni etc.) poate afecta farmecul peisajului (Munţii BucePostăvari, Cindrel, Lotrului).

- Amenajările necorespunzătoare pentru vizitarea peşterilor , care fiind executate f respectarea tehnicii specifice unor astfel de lucr ări, produc degradarea totală sau par ţialăacestora. Este cazul peşterilor Muierii (Munţii Parâng) Ialomiţei (Munţii Bucegi) şi peştera



Ionel (Munţii Bihor) la care, amenajările efectuate din iniţiativa locală nu se ridică la un niadecvat.

2.4 Starea managerială şi socio-umană

Latura socială a dimensiunii fenomenului turistic este bine reprezentată de indicatfor ţei de muncă. Pentru a se asigura comparabilitatea totală a datelor în intervalul 1990-20

se vor folosi indicatorii populaţia ocupată şi numărul mediu de salariaţi din ramura „Hotelurrestaurante”.

2.4.1. Populaţ ia ocupat ă în ramura “Hoteluri şi Restaurante” în perioada 1990-2003

Analiza populaţiei ocupate în Hoteluri şi restaurante în perioada 1990-2evidenţiază tendinţa generală de scădere a numărului de lucr ători din această ramreflectând foarte bine involuţiile din circulaţia turistică şi dificultăţile în plan economic şi socale României. Astfel la sfâr şitul anului 2003 populaţia ocupată în “Hoteluri şi restauranreprezenta doar 56,4% din numărul de angajaţi în această ramur ă în 1990. Totuşi este remarcat c

ăîn ultimii doi ani tendin

ţa este una de u

şoar

ăcre

ştere dup

ăce în 2001

atinsese cel mai mic nivel din această perioadă de numai 79 de mii de lucr ători (42% nivelul atins în anul 1990).

Populatia ocupată în "Hoteluri şi restaurante", în

perioada 1990-2003

175

105

95

79

9310098

130

116

123136

131

213

186

0

30

60

90120

150

180

210

240

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

Anii

m i i p e r

s o a n e

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuare Statistice

2.4.2. Numărul mediu al salariaţ ilor în ramura “Hoteluri şi Restaurante” în perioada 1990-2003

Şi în cazul acestui indicator situaţia este în linii mari identică cu populaţia ocupatăaceastă ramur ă, între cei doi indicatori existând o strânsă corelaţie. Această tendigenerală de scădere este acţiunea conjugată a mai multor factori cum ar fi reducenumărului de turişti din perioada analizată sau scoaterea din funcţiune a unor capacităţi cazare.



Numărul mediu al salariaţilor în "Hoteluri şi

restaurante" în perioada 1990-2003

195

172

1188176

68849194109

115124

112

122

0

30

60

90

120

150

180

210

1 9 9 0

1 9 9 1

1 9 9 2

1 9 9 3

1 9 9 4

1 9 9 5

1 9 9 6

1 9 9 7

1 9 9 8

1 9 9 9

2 0 0 0

2 0 0 1

2 0 0 2

2 0 0 3

Anii

m i i p e r s o

a n e

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Anuare Statistice

În România, structura for ţei de muncă pe sectoare de activitate consemnează faptul că 3% din populaţia ţării este ocupată în sectorul ter ţiar din care, în comer ţ şi turism 10,6aceasta păstrând, în continuare, starea de subdezvoltare în oraşe şi mai accentuatălocalităţile rurale.

Evoluţia numărului şi a structurii salariaţilor pe principalele ramuri ale economiei, cu puţexcepţii, este atipică din perspectiva înscrierii economiei pe traiectoriile unei economoderne, competitive, capabilă să susţină ocuparea for ţei de muncă şi securitatea venitudin muncă.

Dezvoltarea sectorului privat în România, îndeosebi pe piaţa serviciilor (comer ţ, alimenta

publică, servicii prestate populaţiei, turism) şi eliberarea de personal din industrie ca rezual restructur ării acesteia va duce însă cu timpul la creşterea populaţiei ocupate în sfserviciilor.

În ţările dezvoltate, sectorul ter ţiar, din care face parte şi turismul, cunoaşte cel mai înalt gde ocupare a personalului, industria turistică fiind cel mai puternic absorbant de for ţămuncă comunitar ă. Ca în orice industrie a serviciilor, participarea feminină în sectorul turieste ridicată (la circa 65 %) iar în toate ţările Uniunii Europene este de 20-30 % din totaangajaţilor).

Problematica resurselor umane în turism este deosebit de complexă şi diversă şi cuprin

aspecte ca: recrutarea personalului, formarea şi perfecţionarea lui, repartizarea lucr ătorilordiferite sectoare şi perfecţionarea lui, repartizarea lucr ătorilor pe diferite sectoare în funcde priorităţi, implicaţiile sezonalităţii asupra activităţii turistice, cooperarea internaţionalăproblema cadrelor etc. Deosebit de importantă se remarcă însă formarea şi perfecţionapersonalului, nivelul de pregătire şi specializare al fiecărui lucr ător din turism. Acest fcomportă două direcţii mari de acţiune: ridicarea gradului de pregătire profesionalăschimbarea mentalităţii lucr ătorului din turism, proces de durată şi nu lipsit de complexitate

Analiza procesului formării profesionale a for ţei de muncă din sectorul turistic pune evidenţă deopotrivă procesele şi mutaţiile semnificative sub aspectul modernizării sistemu



a unei racordări mai bune la valorile europene şi a valorificării tradiţiilor naţionale, darnumeroase locuri înguste, incertitudini, tendinţe mai puţin pozitive.

Pregătirea profesională a personalului din turism implică atât formarea profesională câtperfecţionarea pregătirii profesionale prin şcolarizarea publică şi şcolarizadepartamentală, realizată la nivel central prin institute naţionale şi direct de ageeconomici.

Învăţământul public se înf ăptuieşte prin sistemul naţional de învăţământ, constituit ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat şi particulare şi acoper ă prac

întreaga gamă a formelor de pregătire profesională: şcoli profesionale, licee de specialitareconsiderarea vechii ucenicii, şcoli postliceale şi universitare.Deşi toate aceste tipuri de şcoli asigur ă la absolvire certificate/diplome care atestă pregăti

într-o ocupaţie/profesie a posesorilor acestora, de cele mai multe ori ele nu reprezintăgaranţie a calităţii pregătirii. Efectele se regăsesc în primul rând în numărul mare absolvenţi neabsorbiţi de piaţa muncii, dar şi în slaba calitate a serviciilor oferite. Explicaţse găsesc în deficienţe, precum:

• lipsa studiilor de cercetare care să

determine nevoile reale de pregătire;

• utilizarea în continuare a unor programe şablon f ăr ă formularea expresăobiectivelor, a formelor de evaluare;• lipsa unor discipline care să-i orienteze în viaţa socio-profesională;• neaplicarea metodelor participative de predare care să implice elevii, să-i motivezesă le stimuleze creativitatea;• lipsa dotării laboratoarelor/ atelierelor cu echipamentele/mijloacele pedagognecesare demonstraţiilor şi aplicaţiilor menite să formeze la elevi/cursanţi deprindde lucru;• lipsa unei instruiri realizate concret pe individ şi punct de lucru;• caracterul informativ în şcoli.

Sintetizând aceste neajunsuri, s-ar putea aprecia o lipsă a responsabilităţii în domenpregătirii tinerilor prin şcoală, care duce nemijlocit, nu numai la neadaptarea acestoracerinţele pieţei interne dar şi la o activitate necompetitivă, incapabilă să asigure servicii calitate recunoscute de piaţa internaţională.

În sectorul turistic apare evidentă necesitatea educaţiei permanente. Formareaperfecţionarea profesională în cadrul educaţiei permanente cade în sarcina MinisteruTurismului prin Centrul Naţional de Învăţământ Turistic (CNIT), precum şi a agenţeconomici din turism, cu respectarea reglementărilor legale.

CNIT organizează şi derulează cursuri şi programe intensive cu durata variabilă şi fordiferite, satisf ăcând o gamă foarte diversă de cereri de instruire:

• cursuri de calificare în meserii de bază din domeniul turistic şi hotelier;• cursuri de specializare profesională pentru diverse ocupaţii şi funcţii din turism

hotelărie: agent turism/touroperator, ghid naţional de turism, şef recepţie, guvernanta şeşef de sală, bucătar specialist, bucătar şef etc.;

• cursuri de formare managerială pentru toate categoriile de personal cu atribuţii conducere în industria hotelier ă şi turistică, inclusiv programe de utilizare a informaticiiactivităţile specifice;



• programe de însuşire a limbilor str ăine de circulaţie internaţională (limbaj uzual şispecialitate).

Cursurile şi programele CNIT sunt concepute pentru a fi derulate în stagii de pregătire mai scurte, cu caracter intensiv, asigurându-se caracterul de proces de instruire integrat pcare module complexe de pregătire teoretică sunt combinate cu activitatea practicăsimulare realizată în laboratoarele institutului şi cu practica efectivă desf ăşurată în ba

proprie de aplicaţii şi în unităţi din industria turistică, utilizând mijloace audio-vizumoderne.

Calitatea for ţei de muncă utilizată reprezintă un factor cheie, determinant al calitprodusului turistic în ansamblu. Elementul uman prin intermediul căruia se comercializeazăse consumă produsul turistic are un rol hotărâtor în politica de dezvoltare a sectorului turiastfel încât nici o dezvoltare turistică nu poate fi concepută f ăr ă antrenarea dezvoltării ufor ţe de muncă corespunzătoare.

2.5 Cercetarea ştiinţifică

Restructurarea, dezvoltareaşi modernizarea patrimoniului turistic românesc solicit

ăo no

orientare a cercetării ştiinţifice, în scopul fundamentării, prin studii şi analize, a priorităţilorvalorificarea potenţialului natural şi antropic la nivel zonal şi pe localităţi.

În lipsa unui buget special alocat pentru creşterea aportului cercetării - proiectării relansarea turismului românesc, cercetarea este lipsită de sprijin important pe care îl poavea în următoarele domenii:

• elaborarea de studii pentru fundamentarea politicii de dezvoltare a turismului csă r ăspundă cerinţelor pieţei mondiale şi de stabilire a priorităţilor în acordarea facilităţi pentru restructurarea, relansarea şi modernizarea bazei materiale

turismului;• realizarea de studii de prognoză şi de evaluare a tendinţelor ce se manifestăturismul internaţional care să fie utilizate de agenţii economici pentru elaborastrategiilor proprii (de firmă), precum şi a studiilor de fezabilitate sau a prognozepe termen mediu şi lung;

• studii destinate punerii în valoare pe scar ă largă a patrimoniului cultural-istoric ţării şi includerea acestora în oferta turistică internă şi internaţională şi elaboraunor programe speciale destinate popularizării ample a valorilor turistice, culturşi istorice din patrimoniul naţional.

2.6 Sistemul informaţional

În sistemul informaţional, de marketing şi promovare există nerealizări cauzate de:

• insuficienta dezvoltare a reţelei interne de birouri de informaţii turistice la nivelocalităţilor: sate turistice, centre turistice, staţiunii turistice;

• resurse financiare limitate la dispoziţia autorităţilor locale pentru co-finanţaacţiunilor şi/sau activităţilor de promovare turistică a localităţii, zonei sau regiurespective;



• insuficienţa fondurilor la nivel central pentru realizarea unei promovării eficientesusţinute a României ca destinaţie turistică pe plan internaţional, fapt ce condula o informare insuficientă despre România;

• neabordarea, la nivel central, a tehnologiilor moderne folosite în informaresistemul de rezervării, existând riscul r ămânerii în afara tendinţelor şi realităţilorpe plan internaţional.

2.7 Legislaţia În prezent legislaţia specifică sectorului turistic din România este armornizată în propor ţiepeste 80 % cu legislaţia comunitar ă. Elementele privind statistica turismului sunt încă întetapă de adaptare, în special în domeniul anchetelor privind aspectele economice sectorului (cheltuieli pentru turism, venituri din diferite componente ale consumului turisetc.).Perfecţionarea cadrului juridic necesar atingerii obiectivelor de dezvoltare a turismului, creare şi perfecţionare a mecanismului de funcţionare a acestuia se poate realiza prin:

• evaluarea nivelului actual de reglementare şi stabilire a necesităţilor;

• armonizarea deplină a cadrului normativ cu legislaţia internaţională;• corelarea activităţilor şi a necesităţilor de reglementare cu celelalte sectoeconomice;• eficientizarea controlului privind aplicarea legislaţiei specifice turismului în scoridicării calităţii prestaţiilor turistice.

În vederea transpunerii rapide şi eficiente a obiectivelor şi mai ales a măsurilor/căilor realizare preconizate, nu sunt necesare schimbări, adaptări sau modificări de acte normatcu excepţia prevederilor care se refer ă la aspectul economico-financiar al activităţii de turis

în special pentru acordarea de facilităţi şi reducerea fiscalităţii în scopul relansării acesdomeniu.

2.8 Legăturile turismului cu alte sectoare şi organisme

Turismul ca ramur ă economică are strânse relaţii cu alte sectoare ale activităţii economşi sociale cum sunt: agricultura şi industria alimentar ă, lucr ările publice şi amenajateritoriului, protecţia mediului, sănătate, învăţământ, cultur ă, finanţe, ordine publiadministraţie publică locală şi altele.

Transporturile, telecomunicaţiile, ordinea publică, finanţele (vămi), administraţie publlocală sunt în etapa actuală şi în perspectiva sectoarele cu cel mai mare impact asucirculaţiei turistice.

Transporturile, în calitatea acestora de sistem circulator, trebuie să faciliteze accesul raşi comod al turiştilor în orice punct al ţării. În prezent reţeaua de drumuri rutiere nu satisfacerinţele automobilistului european.

Aceeaşi apreciere poate fi f ăcută şi în ce priveşte transportul de pasageri pe calea feraNici transportul aerian de pasageri nu poate fi considerat ca satisf ăcător.Deoarece eforturile financiare de modernizare a reţelei de drumuri, a transportului feroviaa celui aerian sunt deosebit de mari, nu se întrevede o schimbare radicală a situaţieiviitorul apropiat.



Telecomunicaţiile trebuie să permită conexiuni rapide şi de buna calitate a turiştilor csosesc în România cu ţările de reşedinţă sau orice alt punct de pe glob. Deşi au fost realizmulte îmbunătăţiri în sistemul de telecomunicaţii nici acesta nu este încă la nivelul asisteme europene similare.

Ordinea publică. Organele de poliţie trebuie să asigure protecţia turiştilor împotriva orică

acte de agresiune, care, din păcate, s-au înmulţit în ultimii ani, fapt ce constituie un elemimportant care determină reţineri din partea turiştilor de a vizita România.

Vama şi organele de control al trecerii frontierei, trebuie să permită un flux rapidcălătoriilor la intrarea şi ieşirea din ţar ă întrucât aglomeraţiile la frontier ă constituie factori descurajare a călătoriilor.

Prin lucr ările de modernizare a punctelor de trecere a frontierei, aflate în curs de realizarecele avute în vedere pentru perspectivă, vor fi soluţionate, în cea mai mare parte, problemprivind traficul la frontiera.

Administraţia public

ălocal

ă trebuie s

ăacorde mai mult

ăimportan

ţăbunei gospod

ărir

staţiunilor, oraşelor şi localităţilor de interes turistic. În ultimii ani au fost total nemulţumitostarea în care s-au prezentat staţiunile de pe litoral, modul de îngrijire şi protecţie a zonede plajă.

O bună parte din oraşe şi localităţi se prezintă cu o infrastructur ă învechită, sunt prgospodărite, inclusiv Capitala, ceea ce constituie factori importanţi în diminuarea atractivitturistice.

2.9 Percepţia ofertei turistice româneşti pe pieţele externe

Studiile elaborate în cadrul OMT, bazate pe informaţiile

şi analizele de pia

ţărealizate în

ţămari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum şi anchetele întreprinse în rânturiştilor str ăini care vizitează România, caracterizează oferta turistică românească purmătoarele aspecte:

• toate tipurile de programe oferite de România întâmpină o concurenţă acerbăpieţele vest-europene;• destinaţiile concurente ofer ă o gamă variată de facilităţi pentru toate categoriile turişti;• oferta românească este relativ limitată, restrânsă la câteva staţiuni, iar în cadacestora, doar la câteva hoteluri;• serviciile sunt inferioare celor de pe destinaţii concurente precum Bulgaria, TurcGrecia sau Cipru;• agrementul nu se ridică la nivelul ofertei din alte destinaţii;• infrastructura tehnico-rutier ă este necorespunzătoare;• lipsa unor hoteluri de confort superior în marile oraşe şi în staţiunile turistice interes internaţional;• din punct de vedere al raportului calitate-preţ, România a încetat să mai fie o pituristică atractivă.



Organizaţia Mondială a Turismului sintetizează factorii de impact în dezvoltarea turismuinternaţional al României, după cum urmează:

Nr.crt.

Domeniul Factori pozitivi Factori negativi

existenţa în fază de studiu aunor proiecte de investiţii

pentru realizarea de noihoteluri, atât în marile oraşecât şi în staţiunile turistice

lipsa unui program de acţiuni,coerent şi stabil, privinddezvoltarea turismului

adoptarea de noi actenormative carereglementează desf ăşurareaşi controlul activităţilor turistice şi contribuie laameliorarea serviciilor turistice

lipsa sau starea precar ă aserviciilor publice înnumeroase staţiuni şi zonerurale

creşterea semnificativă acapacităţii de cazare înspecial ca număr de camereşi apartamente private

lipsa creditelor pentru

realizarea de investiţii şirestaurarea patrimoniului,fonduri insuficiente alocatepentru dezvoltarea turistică

ameliorarea şi dezvoltareaofertei pentru alte produse şiprograme turistice (sporturi,divertisment, manifestăriculturale, excursii etc.)

lipsa creditelor pentruactivităţile de promovare

modernizarea hotelurilor

existente şi construcţia denoi hoteluri şi a altor structuride primiredezvoltarea agroturismului şia reţelei de pensiuni turisticecare servesc micul dejunexperienţele reuşite ale unor noi forme de turism în unelezone turistice ale ţăriidezvoltarea şi diversificareadotărilor şi echipamentelor de agrementcreşterea profesionalismului

în activitatea de formare acadrelor

1. Produse turistice

adoptarea unui cadrulegislativ care a permisdeschiderea de noi şcolitehnice şi centre de formare

a cadrelor care î şi

concurenţa puternică din

partea ţărilor din EuropaCentrală şi de Est



desf ăşoar ă activitatea înturism (Bucureşti, Suceava,Constanţa, Braşov,Timişoara şi Cluj)dezvoltarea sectorului deagrement în structurilehoteliere (baruri de noapte,

cazinouri, centre de jocuri,discoteci, centre de sănătate,centre de conferinţe şiafaceri ş.a.)existenţa unui climatagreabil, natur ă bogată şiabundenţa monumentelor istoriceoferta turistică bogată prininternet

constrângeri bugetare

2.Marketing şipromovare

publicitate în media turistică din întreaga lume

insuficienţa informaţiei

turistice la nivelul staţiunilor turistice

modernizarea instalaţiilor vamale la frontiere

instabilitatea politică în zonabalcanică

declararea RezervaţieiBiosferei Delta Dunării şidezvoltarea ecoturismuluiposibilitatea valorificării înturismul ecologic a ariilor protejate importante (parcurinaţionale şi naturale)

3. Alte domenii

sensibilizarea, prin diverseacţiuni, a populaţiei privindvaloarea şi necesitateaprotejării mediului

existenţa sistemelor tehnico-edilitare necorespunzătoare

în unele oraşe şi staţiuni

turistice importante

În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze datorită cărora, comparativ cu celelaţări central şi est europene, România se prezintă modest în ceea ce privesc performanţeconomice ale industriei turismului :• Lipsa unui program de acţiuni, coerent şi stabil, privind dezvoltarea turismului;•

Lipsa fondurilor de investiţii destinate dezvoltării modificării şi reabilitării infrastructgenerale şi specifice, ca urmare a procesului lent şi complicat al privatizării, aplicării ufiscalităţi neadecvate, inexistenţa unor facilităţi în domeniul creditelor bancare ş.a.;

• Reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar dacă anumite încercări de reforeconomică au fost f ăcute încă de la începutul anilor '90, însă durata de aplicare a lor

întins pe o perioadă foarte mare de timp;• Cu câteva excepţii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atr ăgător pentru investit

str ăini (sub 1% din capitalul în valută subscris în perioada 1990-2000 pe total economie• Lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispoziţia întreprinderilor de profil;



• Practicarea unor dobânzi bancare foarte ridicate şi deci, neatractive, în paralel deprecierea permanentă a monedei naţionale precum şi persistenţa unei rate ridicateinflaţiei;

• Durata mare necesar ă reconstituirii proprietăţii private în cazul activelor naţionalizate;• Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei şi reordonarea priorităţilor;• Sistemul de formare profesionala atât pentru învăţământul preuniversitar şi universitar

şi pentru formarea adultului;

• Reorientarea unei păr ţi a cererii turistice interne către destinaţii externe.

CAPITOLUL IIIPREMISE ŞI TENDINŢE ÎN TURISMUL ROMÂNESC

3.1 Premize ale dezvoltării turismului românesc

Industria turismului şi a călătoriilor reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector activitate şi, în acelaşi timp, cel mai important generator de locuri de muncă precum şsursă de redresare a economiilor naţionale.

De altfel, specialiştii afirmă că, în perspectiva mondială, turismul şi călătoriile vor fi alăturitehnologia informaţiilor şi telecomunicaţii cele trei industrii ale serviciilor cu cea mai mare cde afaceri. Aceasta, deoarece, serviciile turistice vor atrage în permanenţă, indiferent stările conjuncturale şi de mutaţiile intervenite în cererea turistică, un segment tot mai made populaţie de pe mapamond.

Estimările specialiştilor de la OMT privind tendinţele turismului pe plan mondial, la niveanilor 2010-2020 constituie un argument în acest sens.

Se cunosc implicaţiile dezvoltării turismului şi a valorificării eficiente a resurselor turistice ş

altora conexe, cu precădere în turismul internaţional, în: sporirea încasărilor valutareechilibrarea balanţei de plăţi externe, absorbţia for ţei de muncă şi de redistribuire a celdisponibilizată prin restructurarea unor sectoare economice, dezvoltarea şi diversificasectoarelor economice furnizoare de bunuri şi servicii pentru turism, creşterea economicăsocială la nivel local şi regional şi sporirea veniturilor populaţiei locale, dezvoltarea durabilzonelor rurale, protejarea şi conservarea mediului înconjur ător, a resurselor turistice naturşi a tradiţiilor cultural-istorice ale ţării, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, educaşi ridicarea nivelului de instruire al acesteia, etc.

Aceste implicaţii economice şi sociale constituie argumente în modernizarea, relansareadezvoltarea turismului românesc, date fiind următoarele elemente:

a) potenţialul turistic natural de mare complexitate şi valoare turistică recunoscute pe pmondial:

• potenţialul turistic montan cu mare diversitate peisagistică, complexitate resurse turistice (peisagistice, domeniu schiabil, balneare, culturale, etc.) şi mposibilităţi de valorificare în turism (se pot promova 14 forme de turism şi modde agrement). Se impun ariile montane Bucegi-Postăvarul, Piatra Mare, ParâCindrelul, Şureanu, Retezat-Ţarcu-Muntele Mic, Semenic-Aninei, Bihor-VlădeaMuntele Mare, Rodna, etc., staţiunile şi complexele turistice care ofer ă mposibilităţi de valorificare pentru sporturi de iarnă, drumeţie montană, speoturism



alpinism, vânătoare şi pescuit sportiv, cur ă balnear ă, turism cultural, religiecoturism, etc.;

• potenţialul balneoturistic renumit pe piaţa internaţională prin factorii naturali cur ă, ca: ape minerale, nămoluri şi gaze terapeutice, bioclimat de salibioclimat aeroionizat, fitoterapie, etc. valorificat, par ţial, prin staţiunbalneoclimatice naţionale (circa 24) şi cele regionale şi locale sau localibalneare neatestate (36). La aceste elemente favorizante se adaugă

profesionalismul cadrelor medicale precum şi suita de medicamente şi tratameoriginale balneologiei româneşti;• potenţialul turistic al litoralului Mării Negre cu renumitele staţiuni turistice leg

de un potenţial turistic variat ca: apele minerale de la Mangalia, Venus, NeptEforie; nămolul sapropelic de la Techirghiol şi de turbă de la Mangalia; aclorosodică a lacului Techirghiol; bioclimatul marin şi alte obiective turistcultural-istorice şi naturale disipate pe circa 70 km între Capul Midia şi VaVeche;

• potenţialul turistic al Deltei Dunării prin valenţele ecologice, peisagistifaunistice (ornitologică şi piscicolă), croaziere şi expediţii într-un peisaj ineculturale (tradiţiile culturale şi economice ale comunităţilor locale ruse

ucrainene, româneşti), etc.;• potenţialul turistic al fluviului Dunărea şi aria limitrof ă cu zonele de atrac

predilecte pentru turism: Defileul Dunării şi Por ţile de Fier, bălţile Dunării, etc.;• potenţialul faunistic şi floristic al ţării, bogat în specii de interes ştiinţific

vânătoresc (pescuit) şi ecosisteme unicate în Europa;• zonele protejate (Parcuri Naţionale şi Rezervaţii ale Biosferei) ca destin

turistice reprezentative pentru geofondul internaţional şi activităţile de odihrecreere şi educaţional – ştiinţifice;

• potenţial speologic şi de alpinism şi de escaladă precum şi pentru sporextreme pe care le ofer ă, cu precădere, aria montană;

• clima României favorabilă practicării turismului în tot cursul anului prin regim

termic confortant, stratul de zăpadă care, prin grosime medie şi durată permdezvoltarea sporturilor de iarnă, valoarea terapeutică a bioclimatului (aeroioniznegativă, bioclimat tonic – stimulent montan, relativ de dealuri, excesiv – excitde câmpie şi litoral etc.);

b) patrimoniul cultural-istoric, de mare reprezentativitate pentru ţara noastr ă, dată fiistoria multimilenar ă a poporului român, nominalizat prin:

• existenţa a peste 680 de valori de patrimoniu cultural de interes naţional, încare 197 de biserici şi ansambluri mănăstireşti, 36 de monumente şi ansambluriarhitectur ă, 11 castele, conace şi palate, 70 de ansambluri arhitecturale urba(clădiri civile), 20 de centre istorice şi situri arheologice, etc. (Legea 5/2000).mare parte dintre monumentele istorice şi de artă sunt valori ale Patrimoniu

Cultural Universal UNESCO (biserici fortificate, biserici cu fresce exterioacetăţile dacice, cetatea Sighişoara, etc.);

• tezaurul etnografic şi folcloric românesc de o mare originalitate, reprezenprin arhitectura popular ă specifică satelor maramureşene, bucovinene, oltenedobrogene, transilvănene, etc. şi bisericile din lemn din Maramureş şi Săartizanat, prelucrarea lemnului, arta decor ării, manifestări cultural - religioatradiţionale, târgurile şi expoziţiile muzeale etnografice în aer liber sau pavilioaetc.;

c) potenţialul tehnico-economic prin lucr ări de artă inginerească, poduri, baraje, furnvechi, saline şi mine, vechi uzine şi clădiri de gări feroviare, podgorii, herghelii, etc.;



d) poziţia geoturistică îi confer ă României câteva avantaje prin:• prezenţa a trei componente naturale definitorii în structura peisagistică

economico-socială a ţării, de valoare şi integrare europeană: Munţii Carpaţi, fluvDunărea şi Marea Neagr ă;

• funcţia de tranzit turistic, România asigurând legătura între ţările Europei CentraNordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul apropiat şi mijloci

• reţeaua de drumuri europene cu cele şapte artere rutiere şi coridoarele europe

nord-sud (IX) şi est-vest (IV), magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridoVII), care stabilesc legăturile între ţările continentului şi bazinul Mării Negre.e) infrastructura generală cu o reţea de căi de comunicaţie bine dezvoltată şi în curs modernizare (căi de rulare şi mijloace de transport), care permite accesul în toate zonturistice importante ale ţării;f) industria turistică bine dezvoltată (peste 280.000 locuri de cazare), structuri alimentaţie publică, de tratament şi agrement, dar, care necesită un proces de modernizareadaptare la standardele internaţionale;g) industria călătoriilor destul de extinsă, cu touroperatori cu un profesionalism ascensiune (cca. 500 de agenţii de turism şi filiale);h) existenţa unei for ţe de muncă bine calificată în marea majoritate a agenţilor econom

prestatori de servicii sau touroperatori;i) cadrul legislativ corespunzător, aflat în permanentă perfecţionare pentru:• protejarea mediului înconjur ător şi a patrimoniului turistic;• asigurarea protecţiei şi securităţii turiştilor;• armonizarea legislaţiei şi a sistemului informaţional în domeniul turistic etc.

cerinţele sistemului comunitar.Desigur, sunt şi factori defavorizanţi în dezvoltarea industriei turistice româneşti, precum:

• lipsa fondurilor pentru investiţii;• infrastructura generală;• calitatea serviciilor turistice;• structuri turistice învechite şi cu un grad înalt de uzur ă, netehnologizarea

neadaptarea la standardele europene;• raport calitate-preţ;• agrementul şi animaţia reduse şi sub nivelul competitiv european;• calitatea telecomunicaţiilor;• nivelul educaţiei şi al formării profesionale;• legislaţia în turism etc.

3.2 Estimări privind dezvoltarea turismului românesc

In anul 2006 World Travel &Tourism Council şi partenerii săi economici şi de cercetarOxford Economic Forecasting – au realizat un studiu privind simularea unui Cont SatelitTurism pentru România, cercetare care este inclusă în standardele internaţionale de consatelit care a fost realizată de World Tourism Organization (OMT), Organisation Economic Co-operation and Development (OECD) şi Statistical Office of the EuropeCommission (EUROSTAT) şi aprobată de Comisia Naţiunilor Unite pentru Statistică în a2000.In cadrul acestei lucrãri, Oxford Economic Forecasting - (OEF) a urmãrit crearea unui moprin intermediului căruia să poată fi măsurată contribuţia economică a TurismuluiCălătoriilor la nivel naţional.



Potrivit datelor furnizate de acest studiu, industria de turism şi călătorii din România aşteaptă să contribuie în 2006 cu :

1,9% din total PIB (impact direct – industria turismului) 4,8% din PIB (impact direct+impact indirect – economia turismului) 3,1% din total ocupare (industria turismului) 5,2% din total ocupare (economia turismului) 5,2% din total exporturi

7,2% din investiţiile totale de capital 4,3% din cheltuielile guvernamentale

Previziunile WTTC pentru sectorul Turism şi Călătorii din România sunt în general foapozitive. Prezentăm în cele ce urmează previziunile de creştere în următorii 10 ani exprimca rate medii de creştere• în perioada 2007-2016:

7,4% a PIB în Industria Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul de 2,4% şi celei la nivel mondial de 3,2%

6,7% a PIB în Economia Turismului şi a Călătoriilor superioare mediei la nivelul de 3,1% şi celei la nivel mondial de 3,7%

1,7% a locurilor de muncă din Industria Turismului şi a Călătoriilor superio

mediei la nivelul UE de 1,0% şi celei la nivel mondial de 1,6% 1,6% a locurilor de muncă din Economia Turismului şi a Călătoriilor superiomediei la nivelul UE de 1,5%, dar inferioare celei la nivel mondial de 1,8%

7,9% a cererii pentru turism şi călătorii superioare mediei la nivelul UE de 3,5%celei la nivel mondial de 4,2%

8,5% a exporturilor vizitatorilor superioare mediei la nivelul UE de 4,3% şi celenivel mondial de 4,9%

6,2% a investiţiilor de capital superioare mediei la nivelul UE de 4,2% şi celenivel mondial de 4,6%

Conform acestor date, România se clasează pe locul 4 din 174 de ţări în ceea ce prive

ratele de creştere a cererii pe termen lung. Membr ă a NATO din 2002 şi proiectata aderareUniunea Europeană în 2007 înseamnă o creştere a conştiinţei despre România la nimondial. Modernizarea, investiţiile şi promovarea sunt vitale ca România să devinădestinaţie turistică internaţională de succes.

În 2016 se aşteaptă ca industria de turism şi călătorii să reprezinte 6,2 miliarde RON (miliarde USD) ajungând la o contribuţie de 2.4% din PIB. În acelaşi timp economia turismuşi călătoriilor va genera 48,4 miliarde RON (4,5 miliarde USD) cu o contribuţie de 5,8% PIB.

Evoluţia contribuţiei la PIB a domeniului Turism & Călătorii în perioada 2006-2016

2006E 2016P Rate de creştereanuală

2006-2016 (%)Industria turismului şi acălătoriilor

1,92 2,47 7,6

Economia turismului şi acălătoriilor

4,81 5,78 6,7

• rate reale de creştere ajustate în funcţie de inflaţie



Notă: E- estimări, P - previziuni

Ocuparea în industria turismului şi călătoriilor va creşte în 2016 ajungând în jur 315.000 locuri de muncă faţă de cele 265.000 de locuri de muncă în 2006. Ca procent totalul locurilor de muncă din economie acestea vor reprezenta 3,83% în 2016 faţă3,15% în 2006.Ocuparea în economia turismului şi călătoriilor va atinge în 2016 aproape 570.000

muncă faţă de 485.000 cât sunt estimate în 2006 rezultând un surplusul de 85,000 locuri de muncă. Ponderea acestora în totalul locurilor de muncă din economie va fi 6,92% în 2016 faţă de 5,75% în 2006.

Evoluţia ocupării în domeniul Turism & Călătorii în perioada 2006-2016

2006E 2016P

Miilocuri

demuncă

% dinocuparea

totală

Miilocuri

demuncă

% dinocuparea

totală

Rate de creştereanuală

2006-2016 (%)

Industria turismului şi acălătoriilor

265,17 3,15 314,67 3,83 1,7

Economia turismului şi acălătoriilor

485,00 5,75 569,53 6,92 1,6

Notă: E- estimări, P – previziuni

CAPITOLUL IVANALIZA PRODUSELOR TURISTICE

1. TURISMUL MONTAN

1.1. Potenţialul natural şi antropic În România, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvolt

datorită potenţialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpaţilor (Carpaţii OrientMeridionali şi Occidentali), fiecare dintre acestea cu caracteristicile şi peisajele sale.

În munţii României se pot practica drumeţiile montane, alpinismul, escaladă, mountbike, zboruri cu parapantă, sporturi de iarnă.

Cea mai importantă componentă a turismului montan o reprezintă sporturile de iar Între tipurile de sporturi de iarnă, turismul pentru schi dispune de un potenţial natural ridipentru dezvoltare.

În prezent, în România există 30 de staţiuni montane unde se pot practica acesporturi. Din cele 120 de pârtii existente, doar 30 sunt omologate, 7 sunt dotate echipamente pentru zăpadă artificială şi 13 au nocturnă. Dintre cele 30 de staţiuni montadoar 7 prezintă dotări adecvate turismului internaţional De asemenea, pârtiile de schi nu sechipate cu plase de siguranţă, sunt mici şi neîngrijite.

Domeniul schiabil actual al României este de câteva sute de ori mai mic decât în ţăalpine de referinţă ( ex. de 120 de ori mai mic faţă de al Germaniei şi de 510 ori mai mic f



de al Franţei). Acesta este prezent în 20 de masive montane ( dintr-un total de 72)respectiv 16 judeţe cu relief muntos ( din totalul de 27). Cea mai mare parte a domeniuschiabil amenajat se află concentrat într-un singur areal, care apar ţine judeţelor PrahoBraşov şi Dâmboviţa ( revenindu-i astfel 62.9% din suprafaţa totală).

Echiparea tehnică cuprinde 61 de teleferice – telecabine, telescaune şi teleschicare însumează 65 de km lungime (faţă de cele 3.696 teleferice în Austria, 3.033 în Fran1.534 în Elveţia) şi aproape 80 de km de pârtii amenajate (faţă de 9.500 km în Austria

2.500 în Franţa).Instalaţiile de deservire a domeniului schiabil sunt dominate de teleschiuritelescaune, ponderea lor cumulată fiind de 86%. În ceea ce priveşte distribuţia spaţială, acare cuprinde ofertele turistice de interes naţional şi internaţional concentrează cele mmulte şi mai moderne teleferice.

Un alt element important care caracterizează calitatea ofertelor pentru sporturile iarnă, îl reprezintă existenţa şcolilor de schi şi dotarea lor cu monitori şi calificarea acestoprecum şi programele oferite.

În ţările cu turism de iarnă dezvoltat numărul şcolilor şi al monitorilor eimpresionant: practic nu există staţiune pentru sporturi de iarnă care să nu aibă minimum şcoli ( pentru adulţi, începători şi avansaţi; pentru copii; pentru schi acrobatic, etc.) astfel

Franţa şi Elveţia au peste 200, iar Austria peste 400.Zonele şi pârtiile afectate şcolilor de schi sunt în special amenajate, marcate

semnalizate, sunt dotate cu echipament audio-recepţie şi camere de filmat etc. organizează cursuri pentru adulţi, fie începători, fie avansaţi dar şi pentru copii (preşcolarşcolari); se organizează, de asemenea, de peste două decenii, cursuri pentru schi fond, şi cursuri speciale, în anumite staţiuni, pentru schi acrobatic sau artistic (free style). România, numărul acestora este foarte redus şi în acelaşi timp nu sunt dotate corespunzăt

Din cele 60 de masive montane analizate, circa 20 dispun de o anumită echiptehnică, iar numai 13 au o dotare mai bună ( Postăvarul, Bucegi, Gârbova, Cindrel, SemenCeahlău, Muntele Mic, Ţarcu, Făgăraş, Rodnei, etc.). În prezent există aproximativ 61

cabane clasificate, care nu acoper ă întreg spaţiul montan, iar din punct de vedere tehnic,general sunt necorespunzătoare.

Pentru practicarea drumeţiilor montane foarte importante sunt traseele montane.munţii României existe peste 246 de trasee amenajate. O mare parte dintre acestea nu smarcate corespunzător, lipsa marcajelor reprezentând un punct slab pentru practicadrumeţiilor montane.

1.2. Indicatorii activităţii turistice

1.2.1. Capacitatea de cazareLa nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din staţiunile montane reprezintă 11,8

din totalul capacităţii de cazare. În ultimii 2 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o creştere uşoar ă în staţiunmontane, în 2004 numărul locurilor fiind cu 3,5 % mai mare faţă de anul 2002.Ponderea hotelurilor în locurile de cazare s-a menţinut constant în ultimii ani fiind în medie30 %.



Sursa: Institutul Naţional de Statistic

ă

1.2.2. Circulaţia turistică

Numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare din staţiunile montane au înregistraultimii ani o creştere, în 2004 înregistrându-se o creştere cu 19,4 % faţă de 2002, creştmai mare fiind la turiştii romani respectiv de 19,7%. Faţă de 2002 numărul de turişti str ăincrescut în 2004 cu 18,2 %. Aceasta s-a datorat în principal timpului favorabil practicsporturilor de iarna, a modernizării dotărilor domeniilor pentru schi şi a creşterii număruinstalaţiilor de produs zăpada artificiala, a instalaţiilor de transport pe cablu de capacitmica, de tip teleschi, babyschi,etc.

Evoluţia înnoptărilor în această perioadă este prezentată în figurile de mai jos:

Innoptarile turistilor straini in

unitatile de cazare din statiunile

montane

270352

216769

230267

212525

239762

226816

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

i n n o p t a r i

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Hotelurile deţin o pondere de 69 % din numărul total de înnoptări. În 2004 se constată o creştere de aproape 100% a înnoptărilor turiştilor în structurile cazare de categoria 4 stele, faţă de 2003.

Evolu ia locurilor de cazare existente în

turismul montan

34129

35626

31432

3255432458

34012

29000

30000

31000

32000

33000

3400035000

36000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

l o c u r i

Innoptarile turistilor în unită ile de

cazare din staţiunile montane

1876226

2060351

1808601

2014190

2137555

2317001

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

i n n o p t a r i



1.2.3. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului

1.3 Piaţa turistică

La nivelul anului 2004, 4,5 % din înnoptările din România sunt în staţiunile montane şi acestea 13,9 % sunt înnoptări ale turiştilor str ăini. Românii reprezintă 86,1 % din turiştii so

în staţiunile montane şi aproape 86,8 % din numărul înnoptărilor.

În cazul turiştilor str ăini după ţara de origine, Israelul ocupa primul loc cu 19 % din tota înnoptărilor turiştilor str ăini, urmată de Germania cu 9% şi Marea Britanie cu 8 %.


1.4. Analiza SWOT

Puncte ţări- potenţial turistic montan în toate sezoanele;- varietatea folclorului şi a tradiţiilor moştenite bine păstrate în zonele montane;- nivelul ridicat de conservare a zonelor montane;- nivelul redus de poluare în aer, apă şi sol;- creşterea suprafeţei de arii protejate din zonele montane;- faună şi flor ă foarte bogate în toate masivele montane;- acces relativ facil în majoritatea staţiunilor turistice de interes naţional şi în masiv

montane importante.

Puncte slabe- instalaţii de transport pe cablu învechite, uzate fizic şi moral;- domeniul schiabil modernizat numai par ţial;- lipsa instalaţiilor mici de transport cu cablu pentru persoane de tip teleschi, babysc

în multe staţiuni;- necorelarea dezvoltării domeniului schiabil cu infrastructura generala;- neamenajarea în totalitate a traseelor turistice montane din masivele circulat

marcaje, elemente de siguranţă pentru turişti);- lipsa structurilor primire turistică cu funcţiuni de cazare specifice zonelor montan

cabane, refugii, etc.);

Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe

ţări de origine

19%

50%

8%

9%7%

7%

Israel

Regatul Unit

Germania

SUA

Italia

Alte tari



- inexistenţa informaţiilor cu privire la starea traseelor turistice montane ( grad dificultate, accesibilitatea în funcţie de anotimp, etc.).

Oportunităţi- creşterea cererii privind ecoturismul/turismul în arii protejate;- creşterea cererii pentru practicarea turismului activ pe pieţele europene;- atenţia internaţionala acordata turismului montan în general şi domeniului schiabil

în principal;- dezvoltarea facilitaţilor de cazare în principal în mediul rural;- creşterea interesului touroperatorilor pentru turismul montan în general;

Ameninţări- domeniul schiabil mult mai dezvoltat în majoritatea ţărilor europene;- calitatea şi diversificarea serviciilor turistice de profil pe plan extern;- lipsa avioanelor charter şi a avioanelor de linie de pe principalele pieţe europe

importante pentru dezvoltarea turismului montan;- reducerea veniturilor populaţiei în general în paralel cu creşterea preţurilor la facilită

pentru practicarea schiului;

-lipsa materialelor de promovare pentru zonele montane sau calitatea slab

ăinformaţiei în majoritatea cazurilor;- stagnarea cererii europene pentru schiul de iarnă (ex. numai 10% din francezi merg

schi o dată pe an), cât şi tendinţa pentru experienţe “uşoare”, cu mai multe activităţiiarnă în afara schiului;

- costurile relativ ridicate ale unor astfel de produse care limitează accesul la publilarg;

- nivelul ridicat de investiţii necesar pentru dezvoltarea staţiunilor de schi, fie el pubsau privat (câteva comunităţi locale trebuie să-şi schimbe investitorii după câţiva ancare staţiunea s-a confruntat cu dificultăţi), ceea ce ar putea conduce la pierderunor oportunităţi mai favorabile (schi fond, mersul pe tălpici de zăpadă, activităţi var

ă);

- nevoia de contractori str ăini (companii de teleschiuri) pentru dezvoltarea staţiunilor schi, care ar putea limita beneficiile locale ale programului Superski în Carpa ţi;

- timpul de viata al produselor de schi, care necesita investiţii continue penmenţinerea teleschiurilor, pentru îmbunătăţirea dificultăţii pantelor sau calitcovorului de zăpada (zăpada produsa artificial) când se îmbunătăţeşte nivelul schiere (staţiunile se uzează moral foarte rapid);

2. TURISMUL BALNEAR

Este acea parte a turismului în care motivaţia destinaţiei este păstrarea sredobândirea sănătăţii, folosit de o largă categorie de turişti, în mod regulat.

2.1. Prezentarea potenţialul natural şi antropic pentru turismul balnear

România are un potenţial natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor bdat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile româneşti în momentul de faţă conpeste 1/3 din resursele de ape minerale europene, şi o serie întreagă de resurse minerunice sau foarte puţin r ăspândite pe plan european: mofetele din zona Carpaţilor Orientnămolurile sapropelice de la Lacul Sărat sau Techirghiol.



Climatul României este în mod special adecvat pentru tratamentele terapeutiincluzând arii cu un bio-climat tonic, sedativ, marin şi de salină.

Calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cur ă ssimilare şi chiar superioare celor existente în staţiunile balneare consacrate pe plan mond

în toate cele 14 categorii de afecţiuni cuprinse în Nomenclatorul Organizaţiei MondialeSănătăţii.

Resursele naturale balneare ale României cuprind :• ape minerale şi termale de nivel internaţional;• nămoluri terapeutice cu conţinut de substanţe organice şi minerale;• mofete – emanaţii naturale de bioxid de carbon• lacuri cu ape mineralizate de diferite concentraţii• diferite micro-climate (inclusiv cele din saline)

În România există 160 de staţiuni şi localităţi balneare care deţin resurse de facminerali de cur ă ( ceea ce face ca România să fie una dintre cele mai bogate ţări din lumsub acest raport), din care 24 de staţiuni balneare sunt de interes naţional, celelalte având

rol mai redus pe piaţa turistică internă şi europeană.Acestea se află în principalele zone naturale ale României, îndeosebi arcul Carpaticlitoralul Mării Negre, şi de asemenea în zonele de câmpie, de deal şi în zonele subcarpatice. În zona Carpaţilor Orientali se estimează că există 1500 de izvoare mineralecăror compoziţie chimică este foarte variată.

Multe dintre aceste staţiuni necesită modernizarea şi dezvoltarea reţelei de scurgerapei, a sistemului de livrare, îmbunătăţirea reţelei de drumuri în acestea, drumurile de accetc.

Cele mai mari staţiuni, incluse în circuitul internaţional, cu un număr total de loccuprins între 2.500 şi 8.500 sunt, în ordine: Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, BăHerculane, Sovata, Slănic Moldova, Băile Olăneşti, Băile Govora, Vatra Dornei, Covas

Buziaş. În multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cur ăcomplexe sanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, masă, diagnostic şi tratamsunt oferite în cadrul aceleaşi clădiri. Staţiunea balnear ă cu cea mai mare capacitate cazare este Felix, urmată de Herculane.

Staţiunea Băile – Felix, deţinea cele mai multe locuri de cazare (6069 de locuri) totalul capacităţii de cazare a turismului balnear.

O componentă deosebit de importantă a structurilor de tratament constituie aparatmedicală, care, după cum se cunoaşte, influenţează în bună măsur ă aprecierea turiştasupra serviciilor medicale prestate în staţiunile balneoclimaterice. Nefuncţionarea muaparate din cauza pieselor defecte, a lipsei personalului calificat pentru repararea

întreţinerea aparaturii conduce pe de o parte la aglomerarea şi degradarea calitativă

tratamentelor, ca şi la uzura permanentă a aparatelor în funcţiune, suprasolicitate de nevde a “face faţă” cerinţelor de moment.Turismul balnear din România este o formă de turism social. Tot sistemul balnear

bazează încă pe ajutorul social. Societăţile sunt preocupate de găsirea de alternative în cadispariţiei acestei forme de turism. Această formă de turism aduce o categorie specificăturişti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili.

Turismul balnear ca şi alte forme de turism din România este marcat de sezonalitaAceasta este redusă doar în câteva staţiuni de interes naţional. De exemplu, CălimăneşCăciulata, datorită apropierii de Bucureşti şi de alte oraşe importante, a dezvoltat o no



formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilităţi pentru organizade conferinţe, simpozioane şi training-uri.

Agrementul balnear se dezvoltă, în general, în funcţie de cadrul geografic, profstaţiunii şi grupele de vârstă care frecventează staţiunea.

În staţiunile destinate turismului internaţional, agrementul cuprinde următoarelepentru exemplificare sunt considerate staţiunile Herculane, Felix, Vatra Dornei): ştrandtermale în aer liber, piscine acoperite, saune, terenuri de sport, spaţii amenajate pen

picnic, bowling, carusele, pârtii de schi, pârtii pentru săniuţe, telescaun, jocuri mecanicinematografe, biblioteci, muzee, discoteci, săli de spectacole, parcuri, piste pentru atletisteren cros, cazinouri.

În cazul staţiunilor situate în apropierea marilor centre urbane, în weekend ştranduşi piscinele sunt supraaglomerate, creând disconfort pentru turiştii sosiţi în ţar ă sau de pehotare.

În celelalte staţiuni, agrementul este foarte redus sau chiar lipseşte.

2.2. Indicatori ai activităţii turistice

2.2.1 Capacitatea de cazareLa nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din sta

ţiunile balneare reprezint

ă14,8

din totalul capacităţii de cazare existente. În ultimii 4 ani, numărul locurilor de cazare în staţiunile balneare, a cunoscut o scăd

permanentă, în 2004 numărul locurilor fiind cu 10,7 % mai puţine faţă de anul 1999. Acease datorează retrocedărilor vilelor din aceste staţiuni sau trecerii unora din acestea în regde exploatare individual.

Cu toate acestea, în ultimii 3 ani, a crescut numărul de locuri în hoteluri de categsuperioare (3 – 4 stele) cu aproximativ 60% fapt ce se datorează fie prin construirea de hoteluri fie prin modernizarea şi ridicarea gradului de confort a unor hoteluri existente.


Ponderea hotelurilor în totalul locurilor de cazare în staţiunile balneare, a crescutultimii ani, de la 63% în 1999 la 70,9% în 2004.


turismul balnear

45768

43624

4273542189

40894

43186

38000

3900040000

41000

4200043000

44000

4500046000

47000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

l o c u r i




Numărul sosirilor turiştilor str ăini în staţiunile balneare, a înregistrat o scădere de 4,4 în 2004 faţă de 2003 iar numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare o creştere cu 8 %2004 faţă de 2002.


Innoptarile turistilor straini in unitatile de cazare

din statiunile balneare

184004156813159627

149349141725177768

1999 2000 2001 2002 2003 2004 ani

i n n o p t a r i

straini


2.2.3. Gradul de ocupare şi durata medie a sejurului

Gradul de ocupare în staţiunile balneare este de 48,6% în 2004, iar hotelurile au aun grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 52,4% - fiind cel mai macomparativ cu celelalte forme de turism.

Innoptari turisti in unitatile de cazare din statiunile

balneare

5882141

5299860

54067735628795

5831252

5554567

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Ani

I n n o p t a r i

total



Durata medie a sejurului este 8,1 zile, pe primele locuri, comparativ cu durata penalte produse turistice principale.

2.3. Piaţa turistică

La nivelul anului 2004, 36,9 % din înnoptările din România sunt în staţiunile balneadar numai 3,3 % din înnoptări sunt ale turiştilor str ăini.

Românii reprezintă 93,3 % din turiştii sosiţi în staţiunile balneare şi peste 96,6% numărul înnoptărilor.Numărul mare de turişti români este realizat în special datorită programelor sociale

sindicale. În cazul turiştilor str ăini, Ungaria ocupa primul loc, cu o treime din totalul înnoptări

urmată de Germania şi Israel.


Zona balnear ă are ca primă piaţă emitentă Ungaria cu o cotă de 26,98% - ttradiţional emitentă pentru zona balnear ă (locul 4 în perioada 1994-1999 şi 2001, locul 3perioada 2002-2003 şi 2000 – a se vedea Anexa I). A doua ţar ă emitentă este Germania19,96%, iar a treia Israel cu 18,82%, aceasta din urmă fiind într-o pierdere de cotă după ceanii 1994-1995,1998-2001 se afla pe primul loc, iar în anii 1996-1997 şi 2002-2003 pe lo

al doilea (conform Anexei I) . Austria, o ţar ă care nu s-a aflat până acum în top, se aflămod surprinzător pe locul 4 cu 5,13%, iar locul 5 este ocupat de Italia cu o cotă de piaţă4,03%. De asemenea, merită remarcat faptul c ă zona balnear ă concentreaz ă cel mai bfluxurile de turi şti str ăini , cele 5 ţări deţinând împreună 74,93% din piaţă un procent superior mediei pe ţar ă.

Principalul scop al călătoriei este tratamentul, alte motivaţii fiind observate în râncategoriei de vârstă tânăr ă şi în rândul celor cu studii superioare (odihnă şi relaxaredistracţie şi divertisment).

Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări de

origine

21%

20%

30%

5%

4%

20%Germania

Israel

Ungaria

Austria

Italia

Alte tari



70% din turiştii staţiunilor balneare au peste 50 de ani. 80% din ei vin pentratament. 50% cheltuiesc în staţiuni sub 100 de euro pe durata întregului sejur

2.4. Analiza SWOT

Puncte ţări- existenţa unor de resurse balneare unice pe plan european.;

- nivelul de pregătire al cadrelor medicale din domeniu;- gamă variată de proceduri de cur ă;- preţuri reduse în comparaţie cu alte ţări;- existenţa unor pieţe tradiţionale pentru turismul balnear din România – German

Franţa, Belgia, Israel.

Puncte slabe- structuri de primire şi tratament de slabă calitate;- asigurarea la un nivel scăzut a serviciilor de tratament, recreere

divertisment;- infrastructura de acces, utilizare şi colectare a resurselor balneare învechită

insuficientă

;- exploatarea intensivă, a substanţelor şi resurselor minerale din staţiunile balneare- infrastructura locală slabă ( acces, utilităţi);- mediul ambiant al staţiunilor prost întreţinut, lipsa spaţiilor verzi specifice îmbătrânirea parcurilor balneare ;

- acces dificil spre unele staţiuni balneare;- dotări de agrement insuficiente care sunt supraaglomerate şi creează disconf

pentru turişti.

Oportunităţi- creşterea solicitărilor pe plan internaţional/naţional privind turismul balnear;- tendin

ţa de îmb

ătrânire a popula

ţiei pe plan mondial;

- creşterea facilitaţilor specifice nu tratamentului recuperator ci de prevenţiewellness;

- creşterea numărului de touroperatori specializaţi şi specialişti în turismul balnear;- atenţia factorilor de decizie în politica de muncă/asistentă socială în preveni

accidentelor şi păstrarea capacitaţii de efort pe perioadă îndelungata;- Interesul crescând pe plan internaţional, mai ales, dar şi naţional privind tratament

tradiţionale;- accesarea fondurilor internaţionale de asistenţă.

Ameninţări- scăderea puterii de cumpărare a populaţiei;- oferta similar ă a unor destinaţii tradiţionale – Ungaria, Cehia;- creşterea competiţiei pe plan regional prin apariţia unor destinaţii noi – Croa

Slovenia - superioare din punctul de vedere al facilitaţilor;- anularea subvenţiilor statului, prin intermediul Casei de Pensii, pentru turism

balnear;- conservarea unor modele de management depăşite în condiţiile accesului în U.E;- neconstituirea parteneriatelor public privat pentru dezvoltarea complexelor

wellness pe plan regional.



3. TURISMUL DE LITORAL

3.1 Potenţialul natural şi antropic

Litoralul românesc al mării Negre se întinde pe o lungime de 245 km, de la GuDunării în partea de nord (braţul Chilia – frontiera ţării cu Ucraina) şi până la Vama Vecsituată la graniţa cu Bulgaria la sud. Între Gura Chiliei şi Sfântul Gheorghe, pe o distanţă

40 km, ţărmul marin este reprezentat de limita Deltei Dunării. De la Sfântul GheorgheCapul Midia se desf ăşoar ă o zonă cu nisipuri joase în mare parte dominată de prezecomplexului lagunar Razelm.

Pe lungimea litoralului se disting două sectoare diferite ca natur ă: la nord de CaMidia, litoralul este alcătuit din plaje joase, nisipoase cu formaţiuni care atestă geneza fluvi(întinderi acoperite cu stuf, lagune, grinduri) şi la sud de Constanţa, litoralul este alcătuit dio succesiune de promotorii între care se desf ăşoar ă alveole concave de coastă, cu fale

înaltă, aici întâlnindu-se cordoane litorale care delimitează lacurile Taşaul, Mamaia, AgigTechirghiol, Tatlăgeac şi Neptun.

Zona sudică a litoralului, acolo unde se găsesc staţiunile de litoral amenajate specpentru practicarea turismului de litoral este situată între paralela de 44° 25’ şi paralela 43° latitudine nordic

ă şi se întinde pe 82 km.

Condiţiile climatice ale litoralului românesc sunt dintre cele mai favorabile cu o cliblândă şi uscată, vara zilele fiind lungi şi călduroase. Durata de str ălucire a soarelui în luiulie este de 10 – 12 ore pe zi. Temperatura medie în timpul verii este de 24°C, iar meanuală este de 11°C. Iernile sunt moderate, cu vânturi puternice. La acestea se poaadăuga faptul că Marea Neagr ă este lipsită de flux şi reflux iar valurile care se formeazăpierd din for ţa lor în zona ţărmului datorită adâncimii reduse care se continuă sub apa măfavorizând talasoterapia.

Salinitatea redusă a apei ce favorizează practicarea sporturilor nautice şiscufundărilor subacvatice; lipsa curenţilor de mare intensitate în sezonul estival şi înălţimmică pe care o au valurile mării; lipsa mareelor ce ofer ă turiştilor plaje uscate în mpermanent; panta

ţărmului este lin

ă, f

ăr ă

adâncimi bruşte

şi f

ăr ă

stâncişi pietri

şc

stânjenesc accesul la mare; faptul că fauna mării este lipsită de elemente periculoase şi nuultimul rând aerul mării care este caracterizat printr-o mare puritate, aerosolii natuprovenind din sf ărâmarea valurilor ajută la mineralizarea organismului.

În ceea ce priveşte unit ăţ ile de alimentaţ ie public ă de pe litoral , inclusiv ConstanţaMangalia, numărul acestora este de aproximativ 800 iar capacitatea acestora se estimeazfi între 145.000 şi 150.000 de locuri la mese, f ăr ă însă a lua în calcul unităţile şi punctele lucru de tipul patiseriilor, gogoşeriilor, simigeriilor şi chioşcurilor – care vând produalimentare şi băuturi r ăcoritoare. Din calcule se observă că raportul locurilor la mese faţălocurile de cazare este de peste 1,2 locuri de alimenta ţie la un loc de cazare.

În ultimii ani şi oferta de agrement a staţiunilor de litoral s-a diversificat, în componeacesteia intrând agrementul terestru de interior şi în aer liber şi agrementul acvatic agrementul de plajă şi cel nautic. Agrementul de interior este reprezentat de discoteci, săli

jocuri distractive şi de noroc şi baruri de noapte, iar ca principala funcţie a acestuia este cde divertisment care se adresează în special turiştilor tineri. Cu unele excepţii, baza materieste în general bună, beneficiind de modernizări sau construcţii recente şi dotări de bucalitate, simţindu-se însă lipsa videotecilor şi a cluburilor cu funcţionalităţi multiple.

O formă superioar ă de agrement de incintă o constituie hotelul organizat pe sist„club de vacanţă” care începe să prindă contur şi în România, hoteluri de acest gen existâ

în Jupiter (hotel Capitol), în Venus (hotel Adriana), în Mamaia complexul hotelier Yaki şi C



Scandinavia care pun la dispoziţia turiştilor terenuri de tenis, volei, fotbal, minigolf, clubdiscoteci, terenuri de joacă pentru copii, cazinouri.

Agrementul în aer liber este foarte vast, axându-se în special pe activităţile sportiveaceastă categorie se încadrează terenurile de sport, parcurile de distracţii, închirierea biciclete, plimbările cu tr ăsura, echitaţie, plimbări cu helicopterul sau cu avionul şi salturiparaşuta. Acest tip de agrement este cel mai bine reprezentat de staţiunea Mamaia,celelalte staţiuni numărul acestor echipamente fiind prea redus, unele sunt vechi, cum a

teatrele de var ă pentru care nu s-au f ăcut deloc investiţii de modernizare, sau parcurile distracţii care au produs chiar şi victime omeneşti. În staţiunea Mamaia s-a construit parcul de distrac ţ ii acvatic Aqua Magic plus alte

baze de agrement nautic, 4 pe malul mării şi 4 pe malul lacului Siutghiol precumtelegondolă care a atras un număr foarte mare de turişti dornici să admire panorama staţiu

În Saturn s-a investit pentru realizarea complexului acvatic din zona hotelurilor Hora – Bala – Sirena care cuprinde piscine, fântâni arteziene, tobogan acvatic, bar pe apă, etc.

S-a realizat primul port privat de agrement pentru ambarcaţ iuni u şoare din Românconstruit la standarde occidentale – Yacht Club – „Europa” din Eforie Nord, primul aerodr

privat autorizat din România la Tuzla, unde se ofer ă turiştilor posibilitatea de a efectua zbode agrement şi salturi cu paraşuta. De asemenea Herghelia Mangalia a fost modernizată2004.

3.2. Indicatori ai activităţii turistice

3.2.1. Capacitatea de cazare

La nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din staţiunile de pe litoral reprezintă 4% din capacitatea de cazare existenta la nivelul întregii ţări.

În ultimii 4 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o uşoar ă creştere în staţiunlitorale, în 2004 numărul locurilor fiind cu 0,5 % mai multe faţă de anul 2002. Pondehotelurilor în locurile de cazare în ultimii ani a fost în medie de 63%.


Evoluţia locurilor de cazare existente

în turismul litoral

114000

115000

116000

117000

118000

119000

120000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

l o c u r i



În ultimii 2 ani, în România, a crescut de 4 ori numărul de locuri în hoteluri de categ

superioare (4 – 5 stele), fie prin construirea de noi hoteluri fie prin modernizarea şi ridicagradului de confort a unor hoteluri existente.


Numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare din staţiunile litorale a înregistratultimii ani creştere, astfel, în anul 2004 s-a înregistrat o creştere cu 10,3 % a numărului turişti şi cu 44,5 % de turişti str ăini fata de anul 2002.


Innoptarile turistilor straini in unitatile de

cazare din statiunile litorale

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

i n n o p t a

r i


Odată cu creşterea numărului de turişti s-a înregistrat şi o creştere cu 1,1%

numărului înnoptărilor în 2004. Totodată s-a constatat o reducere a duratei sejurului turiştromâni de la 6,1 zile în 2002 la 5,6 zile în 2004.Aceeaşi tendinţă s-a manifestat şi în rândul turiştilor str ăini care a scăzut la 7,5 zile

2002 la 7,1 zile în 2004.Din totalul înnoptărilor pe litoral, 86,4 % sunt în hoteluri. Unităţile de cazare de do

stele deţin 59,3 % din înnoptări urmate de cele de o stea cu 17,7 % şi 3 stele cu 11,5 %.

3.2.3. Gradul de ocupare şi durata medie a sejuruluiGradul de ocupare în staţiunile de pe litoral este de 41,8 % în 2004, iar hotelurile

avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune de 48,1% .Durata medie a unui sejur este 5,7 zile.

3.3 Piaţa turistică La nivelul anului 2004, 23,5 % din înnoptările din România sunt în staţiunile de

litoral din care 17,8 % sunt înnoptări ale turiştilor str ăini. Românii reprezintă 88,9 % din tursosiţi în staţiunile litorale şi realizează aproximativ 86 % din numărul înnoptărilor.

În cazul turiştilor str ăini, Germania ocupa primul loc cu 27 % din totalul înnoptărturiştilor str ăini, urmată de Federaţia Rusă cu 11% şi Franţa cu 7%.

Innoptarile turistilor în unităţile de cazare

din staţiunile litorale

4000000

4100000

4200000

4300000

4400000

4500000

4600000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani



În 2004 pentru zona de litoral principala ţar ă emitentă r ămâne Germania cu o cotăpiaţă destul de mare de 27,22% peste media înregistrată la nivelul ţării. „Challangerul” ereprezentat de Federa

ţia Rus

ăcu 11,17%, ajungând în aceast

ăpozi

ţie dup

ăce în perioa

1997-2003 a lipsit din primele cinci ţări emiţătoare de turişti (a se vedea Anexa I). A treia ţemiţătoare pentru litoral este Franţa cu o cota de piaţă de 6,9%, tar ă care în perioada 192003 deţinea locul doi (a se vedea Anexa I). Italia este a patra ţar ă emitentă cu 3,93% Ungaria a cincia cu 1,36%.

3.4. Analiza SWOT

Puncte ţări- orientarea geografică a plajei – spre r ăsărit - permite cura benefică de ra

ultraviolete;- situri istorice din perioada Greciei

şi Romei antice;

- poziţia în teritoriu: regiunea Dobrogea în general şi Litoralul, în particular, auimportantă poziţie strategică, politică şi economică, fiind situate la interferenţa a domari zone geopolitice: Europa Central-vestică şi Orientală şi Asia de Vest şi SudVest;

- drumurile europene E 60 şi E 87, magistrala feroviar ă Bucureşti - Constanaeroportul internaţional Mihai Kogălniceanu şi porturile maritime ConstanţaMangalia permit un acces facil spre şi dinspre Europa şi Asia;

- canalul Dunăre - Marea Neagr ă;- potenţialul natural şi antropic al litoralului;- numărul mare de structuri de primire turistice ( 42 % din capacitatea totală de cazar

României) ;- importanţa Marii Negre în politica internaţionala la nivel regional.

Punctele slabe- poluarea mediului şi procesele de degradare a plajei şi falezei ţărmul Marii Negre;- absenţa politicilor şi programelor coerente de dezvoltare integrată a litoralu

românesc (infrastructur ă şi echipare tehnico-edilitar ă, protecţia şi reabilitarea mediunatural şi construit etc.;

Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe

ţări de origine

27%

7%

50%4%

1%

11%

Germania

Franta

Italia

Ungaria

Fed. Rusa

Alte tari



- absenţa politicilor de dezvoltare economică şi turistică unitar ă a judeţului, în cele unităţi teritoriale specifice: zona litorală, zona centrală şi zona dunăreană, dar tostrâns legate de zona litorala;

- oferta de agrement săracă din punct de vedere cantitativ (număr redus al facilitaţiloruzată moral din punct de vedere al echipamentelor/instalaţiilor;

- necolaborarea la nivel regional a factorilor implicaţi în gestionarea turismului respeca autorităţilor publice locale şi autorităţilor publice centrale;

- nivelul de pregătire al personalului în scădere ca urmare a migraţiei for ţei de munca- durata foarte redusă a sezonului turistic estival, de multe ori de numai două luni ;- absenţa curselor aeriene directe spre aeroportul internaţional Constanţa;- calitatea scăzută a serviciilor în raport cu preţurile practicate ;- accesul dificil spre litoral, îndeosebi pe calea rutier ă ;- imaginea defavorabilă a României în str ăinătate, ca potenţială destinaţie turistică.

Oportunităţi- creşterea numărului de hoteluri cu standarde de confort de trei şi patru stele

detrimentul celor nemodernizate;- creşterea numărului de structuri turistice cu funcţiuni de cazare în conformitate

tendinţele pe plan interna

ţional: all inclusive, de dimensiuni reduse, personalizate

- implicarea touroperatorilor importanţi pe piaţa internaţionala în incoming pe litoral;- legislaţia coerentă în gestionarea plajelor, managementul integrat al zonei costiere;- proiecte internaţionale de asistenta în conservarea şi mărirea plajelor, conservare

zonei costiere.

Ameninţări- scăderea puterii de cumpărare a populaţiei;- dezvoltarea net superioar ă a produsului similar în Bulgaria, Croaţia şi Slovenia şi a

ţări din zonă;- posibila scădere a veniturilor din turism ca urmare a accentuării sezonalităţii ş

tendinţei de turism de weekend;

- tendinţa de migrare a for ţei de muncă în str ăinătate;

4. TURISMUL CULTURAL

4.1. Potenţialul cultural

România are un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoareatractivitate turistică. Există peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes naţionainternaţional, între care se remarcă: biserici şi ansambluri mănăstireşti, monumenteansambluri de arhitectur ă şi de artă, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice şi siarheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egUNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetăţile dacice, cetaSighişoara etc.).

Tezaurul etnografic şi folcloric românesc este de asemenea de mare originalitate, fireprezentat prin: arhitectura specifică satelor din provinciile istorice româneşti; bisericile lemn din Maramureş şi Sălaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decor ării; manifesetnoculturale şi religioase tradiţionale; târguri şi expoziţii muzeale etnografice în aer liber spavilioane expoziţionale etc.

Această formă de turism este susţinută de o capacitate de cazare care reprezi12,9% din totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări, în ultimii ani înregistrându-se



diminuare a acesteia, ca urmare a schimbării destinaţiilor unor unităţi de cazare. Număturiştilor str ăini în turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.

Aspectele problematice cu care se confruntă acest tip de turism sunt legate infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura învechităinsuficientă, lipsa spaţiilor de parcare dotate cu puncte de informare şi promovareobiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificaţii, cetăţi medievale, bisermonumente istorice şi mănăstiri, lipsa spaţiilor speciale de campare pentru turismul

pelerinaj.4.2. Analiza SWOT

Puncte ţări

- bogăţia patrimoniului cultural material şi imaterial al României;- multiculturalitatea spaţiului românesc;- numărul relativ mare de obiective turistice incluse în lista patrimoniului mond

UNESCO;- existenta unei reţele de structuri turistice cu funcţiuni de primire la nivel de 3* şi 4*

toate oraşele importante din România respectiv în principalele regiuni etnografice;

- existenta unor personalităţi pe plan mondial în ceea ce priveşte cultura – EnesBrâncuşi;

- avantaj competitiv din punct de vedere al turismului cultural în comparaţie principalele destinaţii din regiune.

Puncte slabe

- nivelul de pregătire destul de redus al ghizilor din turismul cultural (circuite în mspecial) şi al ghizilor de la diferite obiective turistice;

- neperceperea obiectivului turistic ca o sursă financiar ă suplimentar ă nici de gestionacestora

şi nici de comunitatea local

ă;

- marketingul obiectivelor turistice culturale este redus mai ales la nivel regional/loceea ce determina o necunoaştere a valorii acestora;

- cercetări de piaţa reduse din punct de vedere al numărului şi regiunilor în care au frealizate;

- rigiditatea instituţiilor culturale în desf ăşurarea programului de vizită indiferent că esau nu sezon turistic;

- lipsa evenimentelor culturale care să fie legate de numele unor obiective turistice;- lipsa conştiinţei/educaţiei a ceea ce înseamnă patrimoniu cultural naţional ş

importanţei acestuia în prezent dar, mai ales, în viitor;- lipsa de conlucrare între puterea administrativă/societatea civilă, societatea în gener- un sistem educaţional la nivelul şcolii bazat pe evaluare cantitativă şi nu calitativă;- accesibilitatea redusă la unele situri arheologice şi monumente istorice;- lipsa infrastructurii ( parcări, semne de vizitare, etc.)..

Oportunităţi

- programele culturale şi de finanţare ale Ministerului Culturii şi Cultelor;- creşterea numărului de turişti/vizitatori care au ca motivaţie diferite forme de turi

cultural ;



- la nivel internaţional, reviriment al turismului care ar putea fi denumit „post masa”care are conotaţii culturale profunde;

- extinderea spaţiului turistic după căderea comunismului care a izolat România;- extinderea spaţiului geografic al Uniunii Europene, cu influenţă directă asu

circulaţiei turistice,în special afaceri;- diversificarea ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turist

reprezentative pentru dezvoltarea spirituală a unei naţiuni – monumente paleocreşti

biserici rupestre;- diversificare ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turistreprezentative pentru dezvoltarea spirituala a unei naţiuni – monumente paleocreştibiserici rupestre;

- programele de finanţare LEADER şi INTERREG pentru turism şi cultur ă;- programul de finanţare CULTURA 2000.

Ameninţări- concurenţa pe plan internaţional – biserici de lemn există şi în Ungaria, bise

fortificate există şi în Slovenia;- concurenţa la nivelul monumentelor incluse pe lista patrimoniului mondial UNESCO

regiunea centrală şi estică a României;

-urbanizarea popula

ţiei rurale cu implica

ţii directe în pierderea patrimoniului cultu

imaterial;- dezvoltarea economică mai slabă a României comparativ cu ţările din regiune;- dezvoltarea transportului tip charter în capitalele ţărilor din Europa Centrală şi de Es

mai puţin la Bucureşti.

5. ECOTURISM

5.1. Potenţialul natural

România deţine în prezent 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă totală de 306,989 14 parcuri naturale cu o suprafa

ţăde 772,128 ha.

Suprafaţa totală a parcurilor naţionale, parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei esde 1.655.333 ha (121.779 ha S. maritimă), ceea ce reprezintă 6,43 % din suprafaţa teresa tării. Acestea sunt grupate astfel: 12 parcuri naţionale (306,989 ha), 14 parcuri naturale772,128 ha), rezervaţia Biosfera Delta Dunării ( 576,216 ha).

În afara parcurilor naţionale, parcurilor naturale şi rezervaţiilor biosferei există cir800 de rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale a căror suprafatotală nu a fost încă determinată însă este estimată la aproximativ 169.000 hectare. Purmare suprafaţa terestr ă a ariilor naturale protejate acoper ă 7,14% din suprafaţa terestr ăţării la finele anului 2004.

Rezervaţia Biosferei „Delta Dun

ării”

Din reţeaua naţională de arii naturale protejate Delta Dunării se distinge, atât suprafaţă, cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional: RezervaţiBiosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională), Sit al Patrimoniului MondNatural şi Cultural. În anul 2000, datorită stării favorabile de conservare în care se asistemele ecologice şi speciile din Delta Dunării, Consiliului Europei a acordat DiploEuropeană acestei rezervaţii.Procentual acestea sunt distribuite astfel:



Ariile naturale protejate

16.83%

42.32%

31.59%

9.26%

Parcuri Naţionale Parcuri Naturale R.B.D.D. Alte tipurii de arii protejate

5.2. Indicatori ai activităţii turistice din Delta Dunării

5.2.1. CapacitateLa nivelul anului 2004, capacitatea de cazare din Delta Dunării reprezintă sub 1,2% totalul locurilor existente la nivelul întregii ţări.

În ultimii 2 ani, numărul locurilor de cazare a cunoscut o creştere continuă în unităţile cazare din Deltă, astfel în 2004 numărul locurilor fiind cu 40,8 % mai mare faţă de anul 20

În aceeaşi perioadă numărul unităţilor de cazare a cunoscut o creştere cu 64,4 %.Cu toate că ponderea hotelurilor în locurile de cazare a scăzut de la 34,9 %, cât era în a2002 la 32,6% în 2004, se constată o creştere a ponderii locurilor de cazare in structurile categorie superioar ă (4 – 3 stele) de la 17,3% la 36,2% pentru aceeasi perioadă.

5.2.2. Circulaţie

Numărul sosirilor turiştilor în unităţile de cazare din Deltă au înregistrat în ultimii ani evolascendente, astfel în 2004 asistăm la o creştere cu 104 % a numărului de turişti faţă de 20şi o creştere cu 135 % de turişti str ăini.



Delta Dunării

2258

3180

2801

24782485

2692

0

500

1000

1500

20002500

3000

3500

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

l o c u r i



Innoptarile turistilor straini in unitatile de

cazare în Delta Dunării

17838

29785

19500

13543

11879

14349

0

500010000

15000

20000

25000

30000

35000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

ani

i n n o p t a r i


Odată cu creşterea numărului de turişti s-a inregistrat şi o creştere cu 60,7% a număru înnoptărilor in 2004. Totodată s-a constatat o reducere a duratei sejurului turiştilor românila 2,1 zile in 2002 la 1,8 zile in 2004.Aceeaşi tendinţă s-a manifestat şi în rândul turistilor str ăini care a scăzut de la 2,8 zile

2002 la 1,8 zile în 2004.Din totalul innoptarilor pe litoral, 72% sunt în hoteluri. Unităţile de cazare de categosuperioar ă (3 şi 4 stele) deţin o pondere de 58,3 % din înnoptări urmate de cele de 2 stea25,1 %.

5.2.3. Eficienţa

Gradul de ocupare în zona Delta Dunării a crescut de la 18,6 % în 2002 la 28,3%2004, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune carecrescut de la 27,5% la 37,3 % pentru aceeasi perioadă.Durata medie a unui sejur raportată este de numai 1,8 zile.

5. 3. PiaţaLa nivelul anului 2004, sub 0,7 % din înnoptările din România sunt în unităţile

cazare din Delta Dunării şi numai 0,9 % din înnoptările cetăţenilor str ăini.Românii reprezintă aproape 77 % din turiştii sosiţi în Deltă şi realizează aproape 76,8% numărul înnoptărilor.

În cazul turiştilor str ăini, Germania ocupa primul loc cu 20 % din totalul înnoptărilor turiştstr ăini, urmată de Italia cu 18 % şi Franţa cu 7 %.

Innoptarile turistilor în unităţile de cazare

în Delta Dunării

74533

128759

78193

97454

84816

86493

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

1999 2000 2001 2002 2003 2004

an i

Structura înnoptărilor turiştilor stăini pe ţări

de origine

20%

18%

44%

7%

5%6%

Germania

Italia

Franta

Regatul Unit

Austria

Alte tari




5.4. Puncte forte ale ecoturismului.• Diversitatea resurselor turistice naturale;•

Fauna şi flora bogata cu specii unicat in Europa;• Existenta unor zone salbatice, neafectate de interventia omului;• Infrastructura de acces in ariile protejate insuficient de…• Existenta cadrului legal care prevede atat delimitarea parcurilor naturale ş

zonelor protejate, cat şi conditiile necesare instituirii administratiei pentru zonele protejatevederea initierii managementului acestora;

6. Puncte slabe ale ecoturismului.• Extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in interio

ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea şi realizarea ulterioara a unor constructii schiar statiuni turistice;

• Supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat şi suprapasundefrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat, etc.;• Administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in interio

acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati impresionante de deseuri;• Nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei demarcarii in teren

limitelor şi a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate;• Nu exista încă organizate în toate zonele protejate a administratiilor care

initieze un management eficient al acestor arii naturale protejate instituite;

Unul dinte avantajele competitive de care beneficiază ţara noastr ă, in comparaţie destinaţiile turistice consacrate, este acela al păstr ării mediului natural nealterat de preze

şi activităţile omului. Astfel, in cadrul rezervaţiilor naturale nu puţine sunt speciile de planteanimale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, România încă mpăstrează in mediul natural nealterat de prezenta omului, exemplare de flora şi fauna carealte tari au dispărut sau nu mai pot fi vizitate decât in captivitate. Prin slaba dezvoltareunele zone a formelor de turism clasice, s-a realizat astfel o premisa importanta dezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar impune tara noastr ă ca o destinaţie importanta penaceasta forma de turism.

5.3. Analiza SWOT



Puncte tari

- bogăţia patrimoniului natural din parcurile naţionale şi naturale;- numărul relativ mare de obiective turistice incluse în lista patrimoniului mond

UNESCO şi care sunt amplasate în parcuri;- dezvoltarea permanenta a reţelei de arii protejate cu implicaţii directe în conserva

patrimoniului natural;

- existenţa cadrului legislativ care permite dezvoltarea reţelei de arii protejateconservarea acestora.

Puncte slabe

- nivelul de pregătire destul de redus al ghizilor din ecoturism/personalului specialitate care administrează structurile de cazare;

- capacitatea de cazare la nivelul ariilor protejate este redusă;- oferta de activităţi şi servicii redusă;- neperceperea ecoturismului/a parcului ca o sursă financiar ă suplimentar ă nici

gestionării acestora şi nici de comunitatea locală;

-marketingul parcurilor na

ţionale/naturale este redus mai ales la nivel regional/lo

ceea ce determina o necunoaştere a valorii acestora;- cercetări de piaţă reduse din punct de vedere al numărului şi regiunilor în care au f

realizate;- lipsa conştiinţei/educaţiei a ceea ce înseamnă patrimoniu natural naţional ş

importanţei acestuia în prezent dar, mai ales, în viitor;- tăierile masive de arbori şi depozitarea necorespunzătoare a rumeguşului pe margin

pâraielor – ce duc la degradarea mediului în multe parcuri;- amplasarea haotică a construcţiilor în unele zone;- lipsa gazului metan în zonă, situaţie ce duce la tăieri necontrolate de arbori;- lipsa reţelelor de canalizare, cu staţii de epurare pentru apele menajere uzate – du

la poluarea pâraielor.

Oportunităţi

- creşterea numărului de turişti/vizitatori care au ca motivaţie ecoturismul;- diversificare ofertei de specialitate prin includerea unor obiective turist

reprezentative pentru patrimoniul natural al României – Delta Dunării, Munţii Rodsau Munţii Retezat;

- promovarea unor evenimente bazate pe „calendare ale naturii” (ex.: boncăncerbilor, înflorirea bujorului de munte etc.);

- posibile facilităţi acordate investitorilor din parcurile naţionale/naturale de căadministraţia parcurilor.

Ameninţări

- concurenţa pe plan internaţional;- sistem superior de gestionare a deşeurilor, a ariilor protejate în general în ţările

regiune;- urbanizarea populaţiei rurale cu implicaţii directe în pierderea patrimoniului cultu

imaterial/material existent în parcuri;



- scăderea veniturilor comunităţilor din incinta parcurilor sau din apropierea acestoraurmare a restricţionării unor activităţi economice specifice zonelor;

- dezvoltarea în apropierea parcurilor a diferitelor forme de turism care pot atraturiştii/vizitatorii.

6. TURISMUL DE AFACERI

6.1. Prezentarea generală Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru indus

hotelier ă autohtonă. În ultimii ani, o dată cu intrarea pe piaţa românească a marilor compastr ăine, numărul celor care vin în România în interes de afaceri a crescut consideraEfectele pozitive se văd în Bucureşti şi în marile oraşe. De pe urma acestui fenomen au ade câştigat în principal marile oraşe.

Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt Bucureştiul, oraşele mari Transilvania şi Banat, Constanţa şi, într-o mai mică măsur ă, oraşele din Moldova. Aici s-construit cele mai multe hoteluri de categorie superioaSunt oraşele în care marile firme au deschis filiale şi în care se organizează evenimenteparticipare interna

ţional

ă. Analizele speciali

ştilor arat

ăcă

acestea vor absorbişi în continu

cea mai mare parte din investiţii. Conform acestora se preconizează o creştere a capacitde cazare, mai ales după intrarea României în Uniunea Europeană.

România este preferată pentru organizarea conferinţelor din mai multe motive: datoinfrastructurii generoase – există săli de conferinţe complet echipate, iar personalul corganizează astfel de evenimente este bine pregătit. Pe lângă organizarea congresului saconferinţei, beneficiarii au parte de un întreg pachet de servicii. Pachetul de servicii careofer ă este complex. În primul rând, cazarea se face la hoteluri 3-5 stele, iar transferurile deaeroport la hotel, biletele de avion şi serviciile de secretariat sunt incluse în pachOrganizatorii pun la dispoziţie săli de conferinţe dotate cu toate cele necesare, plus servde traducere simultană. De asemenea, sunt organizate vizite pentru participanţi, programedivertisment

şi mese festive.

Costurile sunt mai mici decât în alte ţări europene. Acest fapt se datorează mai anivelului de preţ scăzut al taxei de management, al serviciilor de traducere, al servicitehnice şi, uneori, al chiriei sălilor. Pentru primele trei elemente enumerate anterior, costusunt de 3 până la 10 ori mai mici decât în ţările Europei Occidentale. Pe de altă parte, exidiferenţe importante între locaţiile din Bucureşti şi cele din ţar ă, în ceea ce priveşte costurLa condiţii de organizare similare, un eveniment poate fi planificat în unele loca ţii provincie la trei sferturi sau chiar jumătate din costurile pe care le presupune organizarea

în Capitală. În opinia organizatorilor profesionişti de conferinţe, ţara noastr ă este o destinaţie no

şi e privită cu oarecare îngăduinţă, dar, în acelaşi timp, cu o atenţie sporită. Organizareaultimii ani, în România a unor conferinţe şi congrese importante, care s-au derulat în condfoarte bune, a generat o percepţie pozitivă asupra României ca destinaţie pentru reuniinternaţionale.

Este de remarcat faptul că, turismul de afaceri r ămâne cea mai solidă ramur ăindustriei turismului din România, semn că, deocamdată, cei mai mulţi dintre str ăini nu atraşi de frumuseţile patriei, ci de profiturile pe care le-ar putea obţine din afacerile derulaici. Hotelurile cu ţintă pe oamenii de afaceri, cursele aeriene de linie, agenţiile de turism, pionii implicaţi în acest sector al economiei, au simţit o creştere a business-ului anul trecut.

O situaţie alcătuită luând în considerare ultimii patru ani arată că majoritavizitatorilor sosiţi în România provin din Ungaria, Moldova, Germania, Italia, Turcia, Polon



Franţa, Austria, Cehia, SUA, Rusia, Marea Britanie, Olanda, Israel. S-au luat în consideraţările care „trimit" între câteva zeci de mii şi câteva sute de mii de vizitatori pe an în Românindiferent de motivaţia călătoriei. Însă, comparativ cu potenţialul, cifrele nu sunt nici departe satisf ăcătoare.

Specialiştii consider ă că în prezent nu există spaţii de cazare suficiente pentru a fafaţă organizării tuturor evenimentelor de amploare pentru care există solicitări. Penurmătorii ani se aşteaptă construirea unui număr mare de hoteluri de trei, patru şi cinci stel

Proiecte hoteliere noi se vor derula atât în ţar ă, Timişoara, Arad, Oradea, Cluj, SibAlba-Iulia, Iaşi, Constanţa, în staţiunile balneare şi Delta Dunării, precum şi în Bucureşti uns-a constatat pentru 2005 o concentrare notabilă a proiectelor de investiţii în construirea smodernizarea unor hoteluri de trei stele, deşi se observă un interes în creştere pentru nivede patru stele. Această evoluţie este impusă de cererea care va creşte în următorii ani, males după intrarea în Uniunea Europeană, fenomen cu care s-au confruntat şi celelalteadmise.

La toate intr ările în Bucureşti, în zona marilor centre comerciale şi pe linia de centva continua dezvoltarea a noi proprietăţi hoteliere de tip minihotel şi motel, în acord tendinţa ascendentă a tranzitului, ca breşă de piaţă. În prezent, numărul total al hotelurilor3 stele depăşeşte cu puţin 40 de unităţi. Aceste disponibilităţi sunt extrem de puţine faţăcapitalele altor

ţări din Europa Central

ă, care dispun de un num

ăr impresionant de asemen

locaţii. Nu întâmplător, nivelul de confort 3 stele este cel mai solicitat în lume, tendinţă dvizibilă şi în România. Deocamdată însă, lipsa de adaptare a ofertei la cerere face camulte cazuri operatorii hotelieri şi organizatorii de evenimente să refuze afaceri profitabpentru ca Bucureştiul nu are capacitatea de cazare necesar ă găzduirii unei manifestări impune o participare numeroasă (peste 2.000 de persoane).

România se află, în prezent, într-un context similar cazului Ungariei care, în special segmentul turismului de afaceri, a înregistrat în preajmă şi după aderare o creştsubstanţială şi bruscă a circulaţiei turistice cu până la 40%, f ăcând stringentă nevoia sporitmului investiţiilor hoteliere şi a capacităţii de cazare şi de reuniuni în această ţar ă.

Anual, în România sunt organizate aproximativ 800 de evenimente, dintre care 40au ca beneficiari companii sau organiza

ţii str

ăine. Majoritatea acestor manifest

ări (600) s

reprezentate de conferinţe, seminarii sau lansări de produse, în fiecare an fiind înregistrate100 de expoziţii. Bucureştiul reprezintă de departe cea mai atractivă locaţie, atât penturism, cât şi pentru investitori, atr ăgând aproximativ 75-80% din totalul evenimentelor

Dacă în anii trecuţi turismul de afaceri se baza exclusiv pe industria hotelier ă, în ultivreme şi turismul rural a început să ofere soluţii pentru turismul de afaceri. Specialiştii careocupă de turismul rural au constatat că dacă până nu demult se mergea numai pe hotelacum din ce în ce mai multe evenimente se desf ăşoar ă în turismul rural. Anul trecut, au aloc foarte multe evenimente, cel mai important fiind Conferinţa Mondială de Turism Rudesf ăşurată pentru prima oar ă în România, locaţia fiind localitatea Moeciu din judeţul Braş

În accepţiunea celor implicaţi, turismul rural este o alternativă mai interesantă, în specpentru programele de teambuilding, pentru grupuri ce nu depăşesc 30 de persoadeoarece ofer ă o plajă mult mai largă de distracţii, cum ar fi focul de tabăr ă, gr ătarul în liber, aroma mâncărurilor "ca la mama acasă", practicarea diverselor sporturi, excursidrumeţii.Este considerată benefică implicarea în turismul de afaceri deoarece este un segment caduce turişti nu numai în weekend sau în concediu şi care ofer ă astfel o continuitturismului rural. Totodată, este ideal pentru seminarii sau teambuilding, pentru că ofgrupului acea intimitate pe care un hotel nu o poate oferi.

Câteva dintre serviciile care pot fi puse la dispoziţie:



- Servicii de ticketing;- Servicii de consultanta;- Programe de repunere în forma - special destinate managerilor persoanelor cu un r

de lucru alert, expuse la suprasolicitare şi stres;- Pachete "Incentives", respectiv pachete de oferte turistice oferite ca "stimul

psihologice" echipei(echipelor) pentru atingerea obiectivelor propuse;- Rezervări hoteliere, în hoteluri de 2- 5 stele, din întreaga lume prin intermediul ce

mai importanţi touroperatori;- Servicii de întâmpinare a oaspeţilor la aeroport, hoteluri şi servicii anexe: badge-hostess, cadouri;

- Transferuri cu orice mijloc de transport dorit;- Decorarea/aranjarea sălilor, la cererea clientului şi amplasarea invitaţilor;- Dotarea sălilor cu echipamentul necesar susţinerii prezentărilor: echipamente

sonorizare, aparatura de proiecţie, flipchart-uri, articole papetărie şi altele, solicitarea clientului;

- Transferuri cu orice mijloc de transport dorit;- Organizarea de cocktailuri, mese festive;- Organizarea de programe sociale pentru participanţi şi "super party", pe teme divers

6.2 Analiza SWOT

Puncte ţări

- turismul de acest gen cunoaşte o dezvoltare din ce în ce mai mare în ultimul timp ;- interesul foarte mare al oamenilor de afaceri str ăini pentru investiţii pe pi

românească;- destinaţie stabilă economic şi militar;- preţurilor mai mici faţă de alte destinaţii din Europa.

Puncte slabe

- insuficientă şi inegală distribuţie în teritoriu a infrastructurii hoteliere de 3-5 stadresate segmentului business;

- acută lipsă a resurselor umane şi de management calificat pentru centrele de reunidin hoteluri;

- încă nu se pot organiza conferinţe internaţionale cu un număr foarte mare participanţi.

Oportunităţi

- sunt necesare investiţii pentru mărirea capacităţii de cazare şi sporirea numărului centre de conferinţă;

- integrarea României în Uniunea Europeană.

Ameninţări

- neintegrare României în Uniunea Europeană - terorism

7. TURISMUL RURAL



Turismul rural a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în ţara noastr ă. Român

întruneşte condiţii deosebite pentru desf ăşurarea acestei forme de turism.Aşezările rurale româneşti au apărut şi dezvoltat pe cele mai variate forme de rel

încă din vremea traco-dacilor. Acestea încă mai păstrează în bună măsur ă datinileobiceiurile str ăvechi, un bogat şi variat folclor, elemente originale de etnografie şi artizanat.

După 1989 primele gospodării înscrise în turismul rural au fost în zona Moeciu - Br

- Rucăr. Apoi s-au extins gospodăriile înscrise din zonele Bârsei, Dornelor, MaramureMunţilor Apuseni, Clujului şi Marginilor Sibiului. Începând cu anul 1990 interesul penturismul rural renaşte, iau naştere diverse asociaţii şi organisme care prin obiectivepropuse doresc afirmare şi dezvoltarea turismului în zonele rurale. Dintre acestea mermenţionate: Asociaţia Operaţiunea Satelor Româneşti – cunoscută ca “Operation VilagRoumains” a fost constituită în anii 1988-1989 pentru a proteja satele româneşti,FederaRomână pentru Dezvoltarea Montană ( 1990), Agenţia Română pentru Agroturism (1995)Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (ANTREC –1994membr ă a federaţiei Europene de Turism Rural ( EUROGITES ).

Un număr în creştere de turişti str ăini vin să se cazeze în casele oamenilor, atraşi posibilitatea tr ăirii unei experienţe cu totul nouă pentru cei mai mulţi dintre ei, viaţa la ţa

într-o fermă

adevă

rată.

În România există în momentul de faţă aproximativ 13000 de localităţi rurale. cadrul acestor aşezări echipamentele de primire sunt clasificate în echipamente tradiţionaşi echipamente moderne. Ele pot asigura găzduirea, servirea mesei funcţionând locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente.

Structurile de primire turistică din mediul rural pot fi :

- pensiuni turistice , cu până la 10 camere, totalizând 30 de locuri, clasificate de la margarete

- pensiuni agroturistice, clasificate de la 1-3 margarete, funcţionând în cadgospodăriilor ţăr ăneşti şi asigur ă o parte a alimentaţiei turiştilor cu produse alimentare surse proprii.

Oferta de agrement în turismul rural este reprezentată de echitaţie (tot mai mupensiuni turistice rurale ofer ă solicitanţilor posibilitatea de a călări în spaţii special amenajaşi sub îndrumarea unui bun cunoscător), drumeţii pedestre, cicloturism, pescuit şi vânătoavizite la stâne, degustarea unor produse specifice bucătăriei ţăr ăneşti

Capacitatea de cazareNumărul de locuri în pensiunile turistice rurale şi agroturistice în martie 2005 atinge

cifra de 16.848. Acestea erau repartizate în 1.926 de pensiuni turistice şi agroturistice.

Analiza SWOT∗

Puncte ţări

• faună şi flor ă bogată cu specii şi ecosisteme unicate în Europa, specii dispărute în ţăeuropene, existente în prezent numai în areale din România;• factori naturali şi resurse minerale recomandate în cur ă balnear ă complexă;• apă potabilă de calitate deosebită şi o mare varietate de ape minerale;• diversitatea produselor agro-alimentare ecologice, la preţuri foarte mici;

∗ sursa: ANTREC



• bucătărie tradiţională şi specialităţi regionale;• ospitalitate influenţată de caracteristica etnică latină;• poluare inexistentă sau foarte redusa în majoritatea zonelor rurale;• diversitatea resurselor turistice naturale şi antropice uşor accesibile şi armon

repartizate pe întreg teritoriul ţării;• climă temperat continentală favorabilă practicării turismului în tot cursul anului;• varietatea folclorului şi a tradiţiilor moştenite bine păstrate şi practicate în viaţa de

cu zi;• calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anulu

în toate zonele;• patrimoniul cultural–istoric şi arhitectural inclus în patrimoniul UNESCO care

încadrează în categoria destinaţiilor turistice atracţiile mondiale şi europene;• existenţa unei vaste reţele de localităţi rurale partenere cu localităţi europene;• cultur ă europeană;• cadru legislativ turistic aliniat la cerinţele şi standardele europene;• susţinerea de către autoritatea administraţiei publice centrale de turism a promovări

târgurile internaţionale de turism;• existenţa unui sistem adecvat de control al calităţii serviciilor turistice;• existenţa cadrului general legislativ pentru construcţiile, dotările şi clasificarea ba

materiale turistice;

Puncte slabe

• percepţia slabă a unei „dezvoltării durabile” a turismului şi implicit a importanprotecţiei mediului şi a patrimoniului cultural-istoric şi arhitectural specific;• degradarea incipienta a mediului şi inexistenţa unui sistem performant de colectare

deşeurilor în mediu rural;• degradarea rapidă a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităţilor ş

comunităţ

ilor rurale;• sisteme de informare şi semnalizare turistică insuficient dezvoltate şi necorelate

nivelul de dezvoltare al turismului rural;• lipsa reţelei naţionale de centre locale de informare şi promovare turistică;• fonduri alocate pentru promovarea turismului rural neacoperitoare, insuficiente

subdimensionate;• ofertă de servicii turistice puţin diversificată şi necoroborată cu preţul şi calita

serviciilor turistice prestate;• niveluri de câştig nemotivate pentru atragerea/reţinerea populaţiei rurale la ţar ă şţar ă;• cadru instituţional la nivel regional şi local pentru dezvoltarea turismului rural s

dezvoltat;

Oportunităţi

• relansarea rapidă şi durabilă a turismului cu acordarea unei atenţii speciale locuturismului în dezvoltarea economiei naţionale;• dezvoltarea şi promovarea de programe turistice în domeniul turismului rural (podgşi vinuri celebre tipice, bucătărie tradiţională cu produse agro-alimentare de tip ecologpelerinaje, ecoturism specializat - speoturism, fauna şi flora rara, ecosistemul De



Dunării, comunităţi care întreţin şi practică vechi tradiţii etnofolclorice, medicină naturietc.);• realizarea de proiecte care pun în valoare turistică elementele patrimoniului

naţional cultural-istoric şi de arhitectur ă tipica rurala;• susţinerea proiectelor care pun în valoare turistică obiective şi evenimente cultu

spirituale şi tradiţionale româneşti;• diversificarea ofertei turistice prin derularea şi promovarea unor micro-programe c

r ăspund tendinţelor actuale de agrement şi vacanţe active de tipul circuite de cicloturismountainbike, motociclism, deltaplan, rafting, parapantă, circuite pentru practicaturismului ecvestru, etc.• promovarea şi introducerea în circuitele ecoturistice a parcurilor şi rezervaţi

naturale;• declanşarea unor acţiuni promoţionale de amploare prin includerea ofertei turist

româneşti în cataloagele marilor firme touroperatoare;• dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice şi agroturistice prin reintroducer

extinderea de subvenţii şi facilităţi;• Introducerea sistemului de management al calităţii şi în turismul rural.

Ameninţări

• îmbunătăţirea mai rapidă a standardelor de calitate a ofertelor turistice ale ţărvecine direct concurente ale României şi coroborarea nivelurilor tarifelor cu calitaserviciilor;• reorientarea unei păr ţi a cererii turistice interne către alte destinaţii externe;• firme de turism din ţările europene şi central-est europene recent intrate în Uniun

Europeană mai eficiente care valorifică resurse turistice asemănătoare celor din Român• existenţa unei pieţe româneşti f ărâmiţate în contradicţie cu concentrarea excesivă

pieţei turistice internaţionale pe un număr redus de pieţe şi touroperatori;• consolidarea, în lumea turistică, a percepţiei de ofertă ieftină în dauna calităţii; • lipsa cunoştinţelor minime de management turistic, în domeniu; • neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii; • nerespectarea principiilor „dezvoltării durabile” în evoluţia turismului românesc; • amânarea creării structurilor instituţionale administrative de turism, la nivel regiona

local; • micşorarea puterii de cumpărare a populaţiei, cu efect în evoluţia şi planifica

evoluţiei cererii de servicii turistice;• influenţele celorlalte sectoare de activitate asupra turismului - activitate economică

consecinţă;• lipsa unei susţineri tehnice şi financiare pentru promovare turistică, din partea statu

cel puţin de nivelul celei din statele vecine concurente;• constrângeri financiare;• lipsa unui sistem de creditare a investiţiilor în turism şi restaurarea patrimoniu

naţional cultural; fonduri alocate pentru dezvoltarea turistică, insuficiente;• existenţa unor dotări edilitar-gospodăreşti subdimensionate şi neadaptate cerer

determinate de dezvoltarea turismului rural;• infrastructura generală pentru transport, la nivel naţional şi mai ales local, insufici

dezvoltată şi modernizată;• aeroporturi regionale nemodernizate şi neadaptate pentru cursele de tip charter

zonele de mare circulaţie turistică;



• necorelarea furnizării de pregătire minimă precum şi a învăţământului turisticstructur ă, cu dezvoltarea actuală a turismului

8. TURISMUL RELIGIOS

Turismul religios constă în pelerinajele credincioşilor la lăcaşurile de cult, considersfinte de diferite religii. În aceeaşi măsur ă, marile sărbători de cult, hramurile mânăstirilo

bisericilor atrag, în perioada sărbătorilor religioase tradiţionale, un număr considerabil pelerini.Potenţialul turistic pentru această formă de turism în România este reprezentatde:

• monumentele de cult care adăpostesc r ămăşiţe pământeşti ale unor sfinţi ( mormânSfintei Paraschiva la Iaşi) sau martiri ( osemintele primilor patru martiri creştini romde la mânăstirea Cocoş din nordul Dobrogei);

• sanctuarul dacic de la Sarmisegetuza Dacica din Munţii Or ăştiei;• bunuri cultural – religioase, cum ar fi mânăstirile din Bucovina cu biserici ai căror pe

sunt pictaţi la exterior, mânăstirile din Oltenia sau Moldova, bisericile fortificate Transilvania, catedralele catolice ( Şumuleu, Ditr ău, Cluj Napoca, Braşov, etc.);

• destinaţiile religioase unde au loc manifestări religioase, cum ar fi: sărbătorile legateCr ăciun şi sfâr şitul anului în zona Maramureş, cu dansurile populare, Bucovina, etc.

Potenţial turistic religios în RomâniaŢara noastr ă este binecuvântată cu mii de lăcaşuri sfinte şi monumente religioase, unprovenind chiar din primele veacuri creştine.I. Regiunea turistică a câmpiei şi dealurilor de vestObiectivele religioase, din grupa bisericilor, catedralelor şi mănăstirilor nu lipsesc habitatele de mare tradiţie, etalând valori arhitecturale, picturi şi sculpturi interioare foainteresante. Catedralele din Timişoara , Oradea şi Satu Mare; mănăstirile Partos, SăraPovârgina; bisericile din Beltiug, Apa, Stana, Tileag devin puncte luminoase în ghidul turis

al regiunii.II. Regiunea turistică Oaş - Maramureş - Obcinile BucovineiBisericile de lemn din Maramureş (Ieudat, Şugatag, Sârbi, Breb, Giuleşti, MoisDragomireşti) constituie repere de marcă ale creativităţii şi originalităţii artizanilor localn

Înspre Podişul Sucevei mănăstirile Voroneţ, Humor, Moldoviţa, cu minunatele fresexterioare, atrag turiştii.III. Regiunea munţilor ApuseniBisericile din lemn de la Lupşa, Vidra, Garda de Sus, Rieni impresionează prin frumuselor. O mănăstire vestită este cea de la Râmeţi, printre cele mai vechi din Transilvania.IV. Regiunea depresiunii TransilvanieiObiectivele religioase sunt reprezentate prin bisericile de lemn din zona Sălajului (Fildu

Sus, Agrij), cele ctitorite de Ştefan cel Mare la Vad şi Feleac; ctitoria lui Mihai Viteazul deLujerdiu, dar şi prin bisericile fortificate din Podişul Târnavelor (Alma, Biertan, Axente SeveCatedralele gotice din Cluj-Napoca şi Alba Iulia, cele ortodoxe din Cluj-Napoca, Alba IuliaTârgu Mureş precum şi mănăstirile Nicula şi Rohia, întregesc o salbă de atracţii recunoscprin valoarea să.V. Regiunea Munţilor Poiana Ruscă La loc de frunte sunt bisericile de piatr ă ale Depresiunii Haţegului (Densuş, SântămaOrlea, Strei Sângeorgiu).VI. Regiunea grupei centrale a Carpaţilor Orientali şi Subcarpaţii Moldovei



Dacă în perimetrul muntos atracţiile de provenienţă antropică sunt puţine şi se datoreaetnografiei secuilor, în SubCarpaţii Moldovei ele predomină net. Este de ajuns să menţionmănăstirile Agapia, Neamţ, Văratec, Secu, Sihăstria, Bistriţa, Schitul Dur ău. În

judeţul Neamţ, întâlnim monumente religioase de peste 100 ani. Unele dintre ele au facilitde cazare pentru cei care vor să petreacă mai mult timp în preajma lor.VII. Regiunea turistică a Podişului MoldoveiSunt reprezentative pentru acest subiect bisericile cu fresce Suceviţa şi Arbore, mănăsti

Putna, Dragomirna, Trei Ierarhi, Golia, Galata, Cetăţuia, Bisericile Sf. Ion, Sf. Nicolae, Ioan Botezătorul precum şi cele din Dorohoi: Huşi, Bârlad, Rădăuţi, Hârlău, Dobrovăţ smărturia permanentei credinţei str ămoşeşti.VIII. Regiunea curburii carpaticeDe menţionat sunt Biserica Neagr ă şi mănăstirea Cheia.IX. Regiunea turistică a Carpaţilor MeridionaliObiectivele turistice religioase sunt mănăstirile: Sinaia, Sâmbăta, Cozia.X. Regiunea Subcarpaţilor GeticiEdificiilor religioase le revine poziţia dominantă. Mănăstirile Dealu, Curtea de Argeş, CozGovora, Fr ăsinei, Bistriţa, Hurez, Tismana sunt obiective cu o funcţie atractivă de matestată. Niciunde un circuit al mănăstirilor nu este mai dens şi mai uşor de parcurs deaici, iar faima marilor voievozi aureoleaz

ăctitoriile de la Cozia, Curtea de Arge

ş, Hurez.

XI. Regiunea Câmpiei RomâneEdificiile religioase, constituite din biserici şi mănăstiri sunt concentrate în Bucure(Stavropoleos, Sf. Gheorghe Vechi, Patriarhiei, mănăstirile Snagov, Cernica, Radu VoPasărea) dar şi în celelalte oraşe, sau în vecinătatea lor.XII. Regiunea Podişului Dobrogei

În această regiune amintim: Peştera Sf. Apostol Andrei, Basilica de la Niculiţel, CetaHalmirys, Complexul monahal de la Basarabi - Murfatlar.

În ceea ce priveşte România, numărul turiştilor implicaţi în turismul religios a depă500000. Această cifr ă, din păcate, nu este exactă, putând fi amplificată de numărul pelerincare merg la marile s

ărbă

tori religioase, cum este Sf. Paraschiva la Iaşi, Sf. Dimitrie cel N

la Bucureşti, 15 august la Nicula, sau Rusaliile la Şumuleu ( numai în ultimul caz număpelerinilor sosiţi aici depăşesc cifra de 100.000 de oameni anual.

Există şi câteva Centre de pelerinaj. Cel mai important este Centrul de peleriSf.Paraschiva, care a organizat peste 354 de pelerinaje dintre care:

• 31 de pelerinaje în str ăinătate;• 323 de pelerinaje în România;• pelerinaje în România, în special în regiunea Moldovei.

CAPITOLUL IV

DIRECŢII DE RELANSARE ŞI DEZVOLTARE A TURISMULUI4.1. Fundamentarea politicii şi strategiei de dezvoltare a turismului

În prezent, la scara planetei, turismul este caracterizat de o concurenţă puternică îndestinaţii. Unele dintre acestea reuşesc să facă faţă concurenţei internaţionale iar alteşuează. În aceste condiţii destinaţiile au din ce în ce mai mult nevoie de un nou model politică turistică care să le influenţeze poziţia concurenţială în condiţiile concurenţei mondia



Măsurile care se pot lua la nivel central pot ameliora poziţia concurenţială a propdestinaţii sau pot să-i aducă prejudicii.

Măsuri importante în acest sens pot fi:• politica în materie de rate de schimb şi de dobânzi;• politica veniturilor;• politica şi structura de încurajare a investiţiilor;• lupta contra poluării mediului;

• legislaţia concurenţei;• structura şi obiectivele organismelor naţionale/regionale/ locale pentru turism;• politica relativa la piaţa for ţei de muncă;• politica în materie de formare şi cercetare.

În mediul concurenţial de astăzi, strategia în domeniul turismului trebuie să ajutecrearea unui mediu favorabil acestui sector; el este o “întreprindere pluridisciplinara” care nevoie de o strategie îndr ăzneaţa, proprie sectorului, stabilita cu concursul responsabilla nivel operaţional, care să ofere o viziune, un model capabil să orienteze producţiacomercializarea produselor turistice.

Punctul de plecare în stabilirea strategiei pentru ameliorarea poziţiei concurenţialedestinaţiei îl constituie elementele determinante ale competitivităţii, care sunt date principal de:

1. Condiţiile factoriale, respectiv:• resursele naturale şi culturale (peisaj, cursuri de apa, lacuri, plaje, clim

populaţie, monumente, oraşe istorice, obiceiuri, opere de arta, patrimoniu cultural, colecţiiarta s.a.);

• resursele de capital şi infrastructura; turismul are nevoie de infrastructşi suprastructuri dezvoltate, mijloace de transport, de cazare, amenajări regionale şi locacapitalul unei tari şi potenţialul naţional şi internaţional de investiţii influenţeasemnificativ competitivitatea destinaţiei în cauza.

• resursele umane.2. Un alt element de baza îl constituie calitatea şi structura ofertanţilor care reprezi

destinaţia şi experienţele legate de aceasta.Poziţia concurenţială a unei destinaţii este determinată într-o mare măsura

diversitatea sa, gradul său de specializare şi nu în ultimul rând de calitatea ofertanţilor.Un important factor concurenţial este calitatea produselor turistice care, la rându

este data de:• calitatea naturală (condiţiile mediului);• calitatea materiala (echipamente hoteliere, de servire a mesei, transpo

comer ţ, culturale, sportive, spectacole s.a.;• calitatea imaterială ("software") : serviciile, gestionarea / administrar

organizarea, informarea s.a.)3. Structura pieţei, circuitele de distribuţie, în calitatea lor de determinante ale pozi

concurenţiale a destinaţiei, sunt puternic influenţate de dimensiunea întreprinderii. Faţăfaţă cu concurenţa mondială, numeroasele întreprinderi mici şi mijlocii au dificultateaconstituirea unei destinaţii unice şi în distribuirea produselor lor în lumea întreaga. Situaeste general valabila pentru întregul continent european. Pe de altă parte, acestea au cosde producţie şi comercializare de nivel mediu şi dovedesc în general dificultatea în a realeconomii interne, necesare dezvoltării. Având în vedere aceste dificultăţi, în contexconcurenţei companiilor de talie mondiala, pătrunderea şi rezistenţa acestora pe pi



concurenţei va deveni din ce în ce mai dependentă de gradul în care aceştia vor fi deschişcooperare şi vor fi capabili să renunţe la o parte din autonomia lor antreprenorială în scoasigur ării supravieţuirii lor economice în sectorul turistic.

4. Condiţiile de manifestare a cererii şi de adaptare a ofertei, elemente de baza competitivităţii, determinate de dimensiunea şi structura pieţei (ponderea pieţei turistspecifice, nivelul veniturilor şi nivelul social, gradul de saturaţie s.a.), de experienţa călătorfaţa de noile produse şi noile norme. Turiştii şi consumatorii evoluaţi sunt un factor import

pentru avantajul concurenţial al unei destinaţii; turiştii care dau prioritate calităţii servesc drcontrol permanent al calităţii şi pot contribui substanţial la avantajul concurenţial. Pentruadapta oferta la necesităţile consumatorilor trebuie reperate f ăr ă întârziere noile tendinţenoile posibilităţi de realizare a produsului turistic.

Măsura în care aceste determinante pot contribui la poziţia concurenţială depind tipul destinaţiei, respectiv de nivelul de dezvoltare socio-economica, particularitatopografice, climat, cultura, regim politic, factori speciali s.a..

Politica turistică durabilă trebuie să aibă în vedere şi să rezolve pe termen lung probleprincipale date de slăbirea pieţei şi de necesitatea eliminării distorsiunilor acesteia, caresectorul turistic, cel mai des se manifestă în domeniile:

•

Învăţământ şi cercetareAbsenţa mecanismelor moderne şi competitive de creare a factorilor de producţie eadesea una din slăbiciunile cele mai determinante ale unei destinaţii. Prin urmare, punereafuncţiune a mecanismelor de creare a factorilor - educaţie şi cercetare, programe investiţii în aceste domenii - este instrumentul cel mai important în obţinerea de avantconcurenţiale durabile.

În domeniul învăţământului se manifestă o necesitate crescândă de a se insista educaţie; este vorba de exemplu de a dezvolta mijloacele de învăţământ pentru a furnturismului un personal cu spirit de întreprinzător, un "savoir - faire" în materie de organizacapacitatea de a rezolva probleme şi conflicte, o competenţă socială şi cunoaşterea limbstr ăine, sau noi profiluri de post în materie, de ex., de gestiunea destinaţiilor sau organiza

loisir-ului, f ăr ă însă a neglija pregătirea de baza în domeniul prestării serviciilor turistiUtilizarea şi noua valorificare a capitalului uman abundent poate a fi o strategie pentrecerea de la concurenta preturilor la concurenta calităţii.

• Modernizarea infrastructuriiAvantajele naturale ale unui loc (frumuseţea şi diversitatea peisajului, factorii climat

aerul s.a.) nu sunt suficiente pentru atragerea vizitatorilor. O infrastructur ă adaptatăeficientă este în egală măsur ă necesar ă. Nu este vorba numai de aeroporturi, drumuri, ferate şi servicii publice; centrele turistice au nevoie şi de alte tipuri de infrastructur ă,special în domeniul culturii, sporturilor şi spectacolelor. Construcţia unor asemenechipamente este costisitoare. În măsura în care o asemenea infrastructura îmbracăcaracter public, subvenţiile statului sunt de dorit şi necesare.

•

Organizarea şi finanţarea activităţilor de comunicaţie În multe cazuri o destinaţie se compune din numeroşi ofertanţi diferiţi. Punerea în fa cooper ărilor între aceştia şi/sau a alianţelor strategice sunt un mijloc puternic de a face fconcurenţei marilor întreprinderi turistice cu sucursale sau activităţi în toata lumea. Sectopublic trebuie să furnizeze cadrul organizatoric care să permită crearea şi buna funcţionarunui organism pentru comercializarea unei destinaţii în ansamblul sau. Sarcina principalacestuia este aceea de a comercializa regiunea sau ţara ca o destinaţie turistică şi de ameliora global imaginea.

Cum campaniile publicitare şi de creare a imaginii pentru o întreaga tara sau pentrdestinaţie mai mare au efecte externe şi repercusiuni asupra economiei regiunii sau t



respective, activitatea organismelor respective îmbr ăca un caracter public şi au nevoie dfinanţare publica.

Un exemplu de efecte externe datorate unei campanii de imagine este ameliorarcondiţiilor structurale şi a imaginii unei destinaţii determinate, ceea ce atrage industriservicii importante care î şi vor stabili aici unităţi comerciale şi/sau sedii. Ulterior, necesităclientelei şi ale oamenilor de afaceri vor obliga întreprinderile locale să-şi diversifice ofertasă îmbunătăţească calitatea.

•

Politici promoţionale în industria turistică Încurajarea îmbunătăţirii competitivităţii destinaţiei trebuie să fie unul din obiectivmajore ale politicii turistice. Este necesar sprijinul financiar pentru dezvoltarea software-uturistic, stimularea cooper ării şi a alianţelor strategice. Îmbunătăţirea condiţiilor economgenerale pe care le antrenează reforma legislaţiei fiscale şi sociale şi eliminarea obstacolebirocratice întăreşte de asemenea poziţia concurenţială a industriei turistice pe piinternaţională.

• Protecţia şi valorificarea resurselor Mai multe regiuni turistice riscă să atingă limitele creşterii cantitative iar sta

mediului riscă să se degradeze. Aceasta situaţie este datorată în general supradezvoltofertei, de-a lungul timpului, în anumite regiuni, precum şi puternicei concent

spaţiotemporale a turismului. Se pot adopta măsuri de reglementare a turismului în zonprotejate, mai ales în zonele turistice supraaglomerate, unde este necesar să se fixeze limde capacitate pentru protejarea naturii împotriva dezvoltării turistice. Această gestionarecapacitaţii se poate pune în practică într-o maniera suplă: limitarea numărului de locuri cazare şi restaurante construite, a amplasamentelor pentru staţionări, limitarea fluxurturistice la anumite obiective, s.a.

Din acest punct de vedere politica şi strategia de dezvoltare a turismului trebuie stabilească principiile şi condiţiile necesare îmbunătăţirii poziţiei concurenţiale, prin prisma:• dezvoltării produsului turistic astfel încât să asigure o valorificare superioar ă

condiţiilor factoriale existente şi ridicarea calităţii acestuia;•

stimulării cererii, în condiţiile dezvoltării şi adaptării ofertei turistice în cadrul uprogram de dezvoltare şi promovare a produsului turistic;• dezvoltării învăţământului şi cercetării turistice necesare asigur ării calităţii

diversităţii ofertei turistice şi depistării din timp a tendinţelor pieţei, în scopul reglării mers a pieţei interne;

• modernizării şi dezvoltării infrastructurii, ca o condiţie de baza a existentei pieinterne şi a pătrunderii acesteia pe piaţa concurenţei;

• asigur ării comunicaţiei cu piaţa şi disiparea referitoare la oferta turistica şi condiţacesteia;

• îmbunătăţirii climatului economic general;• organizării şi dezvoltării spaţiale, prin urmărirea valorificării şi conservării elemente

de mediu ca şi componente de baza ale ofertei prezente şi de viitor.• îmbunătăţirii cadrului general de funcţionare a sectorului într-o economie de pi

concurenţială.

4.2. Abordarea strategică (principii)

Rolul Autorităţii Naţionale pentru Turism în prezent şi în viitor, va fi acela de a staprincipiile de bază, planificarea strategică devenind cu timpul, mult mai importantă decompetenţele administrative.



Poziţia Uniunii Europene şi a Organizaţiei Mondiale a Turismului privind turismurolul statului în stimularea dezvoltării acestuia sunt :

1. “Creşterea susţinută pe care o constatăm de la începutul deceniului şi proceaccelerator în curs dovedesc ca turismul este unul din sectoarele economice cele mdurabile şi cele mai dinamice din lume” (Francisco Frangialli, Secretar General Organizaţiei Mondiale a Turismului).

Prin acordul internaţional exprimat în Declaraţia de la Rio şi adoptarea Agendei dezvoltarea durabilă s-a constituit în opţiunea strategică globală pentru acest secol.Problema cheie a dezvoltării durabile presupune susţinerea:

- necesităţii continuării dezvoltării economice şi sociale- îmbunătăţirii şi conservării stării de mediu ca singura cale pentru creşte

calităţii vieţii- principiului fundamental al echităţii în cadrul aceleaşi generaţii, respectiv juste

distribuirii prosperităţii în cadrul societăţii- conservării biodiversităţii ecosistemelor.

Practicile managementului şi dezvoltarea turismului durabil sunt aplicabile tuturor formelorturism în orice tip de destinaţie, incluzând turismul de masa precum şi alte segmente turistvariate.Astfel turismul durabil trebuie :

o Să folosească optim resursele mediului care reprezintă un element cheie dezvoltarea turismului,menţinând procesele ecologice esenţiale, ajutând prezentarea moştenirii naturale şi biodiversităţii.

o Să respecte autenticitatea socioculturala a comunităţilor gazda, să păstremoştenirea lor culturala existenta,valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegereatoleranta interculturala.

o Să asigure operaţii economice de lungă durată şi viabile furnizând beneficii soceconomice la toţi participanţii, care să fie distribuite în mod egal incluzând locuri muncă stabile, servicii sociale pentru comunitatea, şi care să contribuie

îndepărtarea s

ăr ăciei.

Dezvoltarea turismului durabil cere ca toţi participanţii să fie bine informaţi, precum şi leader-shep politic puternic, pentru a asigura o participare mai vastă.Obţinerea unui turism durabil este un proces continuu care necesita o monitorizare constaa impactului,introducând masuri preventive necesare precum şi corective atunci când enecesar.Miniştrii turismului din peste 20 de tari au adoptat Declaraţia de la Vilamoura, prin care solicita responsabililor politici:

• să facă din turism o prioritate strategică a politicii de dezvoltare economică şi a fode muncă;

• să dezvolte pieţe deschise şi competitive;•

să promoveze o dezvoltare durabilă;• să elimine obstacolele în dezvoltarea turismului.• să considere turismul ca şi export, mai ales atunci când se iau masuri generale

încurajare a exporturilor;

2. Adoptarea Principiilor ecoturismului conferinţei declaraţiei din Quebec mai 2002.Ecoturismul reprezintă cea mai valoroasă formă de manifestare a turismului duraPrincipiile specifice care îl disting de conceptul mai larg al turismului durabil:

- contribuie activ la conservarea moştenirii culturale şi naturale



- include comunităţile indigene şi locale în planurile sale, în dezvoltare şi operacontribuind la îmbunătăţirea vieţii. Descrie moştenirea culturala şi naturala a destinaţivizitatorilor.

3. Respectarea Principiilor Codul Global de etică pentru turism adoptate de OrganizaMondiala a Turismului prin care se afirmă ca turismul :

- are contribuţii la înţelegerea reciprocă şi a respectului între popoare şi societăţi

- este un vehicul pentru împlinirea individuală şi colectivă - este un factor al dezvoltării durabile- este un utilizator al moştenirii naturale a omenirii şi contribuabil la îmbogăţirea ei- reprezintă o activitate avantajoasă pentru comunităţile şi ţările gazdă

4. Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificatepromovate de autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diveactori (privaţi, publici, voluntari), în scopul asigur ării unei creşteri economice, dinamicedurabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, în scopul îmbunătăcondiţiilor de viată.

Cadrul de implementare şi de evaluare a politicii de dezvoltare regională îl repreziregiunea de dezvoltare, constituită ca o asociere benevolă de judeţe vecine. Regiuneadezvoltare nu este unitate administrativ-teritorială şi nu are personalitate juridică.

Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt următoarele:

• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltechilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziatpreîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;

• îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene şi de accesinstrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale şi

coeziune);• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperinterregionale, interne şi internaţionale, care contribuie la dezvoltarea economicacare este în conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internaţionale încheide România.

Principiile care stau la baza elabor ării şi aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt:

• Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamenspre cel al comunităţilor regionale;

• Parteneriatul între toţi actorii implicaţi în domeniul dezvoltării regionale;• Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe

şi proiecte) în vede

atingerii unor obiective stabilite;• Cofinanţarea - contribuţia financiar ă a diver şilor actori implicaţi în realiza

programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.

MISIUNE

Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unei destinturistice pe plan internaţional competitiv, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispu



România şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritar ă în cadsistemului economic naţional.

OBIECTIVE GENERALE

• crearea unei oferte turistice diversificată şi competitivă prin susţinerea dezvoltinvestiţiilor interne şi internaţionale, care să conducă la creşterea volumu

activităţii turistice şi respectiv, a circulaţiei turistice;• stimularea dezvoltării ofertei turistice de calitate permite creşterea încasărilor –lei şi valută – a contribuţiei sectorului turistic în PIB şi a veniturilor nete populaţiei precum şi sporirea gradului de absorbţie a for ţei de muncă;

• crearea condiţiilor de integrare a turismului din România în tendinţele de dezvoltmondiale şi europene etc.

OBIECTIVE SPECIFICE

• creşterea numărului de turişti str ăini cu 10% anual;

• sporirea contribuţiei turismului la formarea PIB, în perioada 2007-2013, la 6%;• creşterea anuală a numărului de turişti romani cu 5%;• crearea unui număr de peste 350 mii de noi locuri de muncă în sectorul turistic

perioada 2007-2013;

4.3. Direcţii de relansare şi dezvoltare a turismului

Realizarea obiectiv(elor)ului strategic în turism vizează unele direcţii de acţiune, care prive:

modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică; îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii de marketing şi promovare;

integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale, prin asiguracadrului legislativ simplificat şi eficient al domeniului, armonizat cu legislainternaţ ional ă;

crearea unui mediu de afaceri competitiv respectiv a unui regim fiscal care încurajeze creşterea, exportul, investi ţ iile, infrastructura şi crearea de noi locuri munc ă.

Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potende dezvoltare, neexploatat încă suficient şi care poate deveni o sursă de atracţie atâinvestitorilor cât şi a turiştilor (români str ăini). Acest lucru este însă îngreunat de concureputernică din partea ţărilor învecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaţia) şi de amploa

problemelor legate de competitivitatea turismului românesc.Marele avantaj al României pentru dezvoltarea turismului este oferit de prezenţa resursenaturale şi culturale de o mare diversitate şi armonios repartizate în teritoriu, care dposibilitatea practicării întregii game de forme de turism.Pentru completarea ofertei turistice generale, slab diversificată în prezent, România dispude numeroase resurse turistice de exploatat şi valorificat, în vederea acoperirii întregului calendaristic.Sunt de remarcat în acest sens cele 18 parcuri naţionale şi naturale, ariile protejarezervaţia Biosferei Delta Dunării, bogăţia şi diversitatea patrimoniului cultural (mănăscetăţi, biserici, monumente), comunităţile umane care păstrează valorile civilizaţiei cultur



rurale în viaţa de zi cu zi, oportunităţile de practicare a turismului de aventur ă oferite râurile naţionale, a speoturismului, turismului ecvestru, turismului de croazier ă pe fluvDunărea, turismului uval, favorizat de faptul că România este a cincea ţar ă în ceea priveşte viticultura, oportunităţile pentru practicarea cicloturismului, a mountain-bike dar şconcursurilor out-of-road.Toate acestea confer ă României potenţial pentru dezvoltarea produselor turistice complexecreşterea numărului total de turişti. De asemenea, oportunităţile pentru atragerea turişt

str ăini în special sunt din ce în ce mai diverse: oferta staţiunilor turistice balneare, difeforme ale turismului de afaceri generate de congrese, simpozioane şi expoziţii, acţiuni caracter diplomatic generate de aderarea României la NATO, intrarea României în UE, vicultural-ştiinţifică, deschiderea de afaceri cu firme multinaţionale etc.

În acţiunea de modernizare şi dezvoltare a produsului turistic românesc trebuie să se puaccent pe componenta culturală alături de cea naturală (în cadrul valorificării acestora), calitatea şi funcţionalitatea amenajărilor turistice şi aplicarea standardelor europene în cece priveşte calitatea serviciilor turistice şi corelarea acesteia cu preţurile şi tarifele impuseprestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice.

In baza analizelor şi studiilor efectuate exist

ănecesitatea s

ăfie prioritizate urm

ătoar

sectoare:• Turismul montan – schiul pe timp de iarna şi drumeţiile în timpul verii• Turismul cultural• Turism rural – dezvoltarea traseelor (vin/mânăstiri) şi promovarea festivalurilor • Turismul balnear • Turism de afaceri şi evenimente

O concentrare asupra noilor tipuri de turism, şi asupra noilor produse, va încuraja dezvoltaunei industrii diverse atât în oportunitate cât şi ca sezonalitate.

4.3.1. Modernizarea şi dezvoltarea turismului românesc şi crearea unei ofeturistice competitive pe piaţa internă şi externă La baza stabilirii şi detalierii acestui obiectiv stau analizele efectuate privind evolu

cererii şi a ofertei turistice interne şi internaţionale, sintetic prezentate în Volumul 2, precumevaluarea patrimoniului turistic al României, realizat printr-o serie de studii anterioare.Aspectele principale ale obiectivului privind dezvoltarea produsului turistic vizează:

- modernizarea şi dezvoltarea produsului turistic naţional, astfel încât România sădistingă de alte ţări ca destinaţie turistică;

- diversificarea ofertei turistice prin adâncirea specializării şi creşterea calităţii ofeconsacrate şi promovarea pentru dezvoltare de noi oferte conform tendinţelor pieţei;

- crearea unor centre/zone/staţiuni turistice model în zone şi domenii selectate,

sprijin financiar din partea administraţiei centrale şi locale precum şi prin investiţii pe pieţele internaţionale de capital;- optimizarea la maximum a componentei culturale şi de afaceri a produsului în vede

atragerii unor schimbări profitabile în structura clientelei;- creşterea calităţii amenajărilor turistice şi dezvoltarea capacitaţii turistice în zonele

care cererea turistică este mai mare decât oferta specifică;- stabilirea de priorităţi în propunerile de infrastructur ă generală, pentru depăşi

dificultăţilor existente pentru turism;- ridicarea standardului serviciilor turistice de baza şi complementare în conformitate

categoria de confort şi tariful practicat;



- agrementarea ofertei;- stimularea dezvoltării unor forme de turism sau produse turist

complementare/paralele necesare asigur ării unui r ăspuns la anumite segmente cererii interne (turism de tineret, turism rural, turism social);

- dezvoltarea turismului în contextul durabilităţii, presupunând în toate obiectiveprogramele şi acţiunile de dezvoltare:

* protejarea şi îmbunătăţirea mediului în zonele turistice;

* programe şi planuri de dezvoltare a mediului construit care să respelegislaţia privind protecţia mediului, privind urbanismul şi amenajarea teritoriulucele specifice turismului, care au ca efect armonizarea cu mediul şi optimizalui;

4.3.1.1. Turism montan

Turismul montan românesc se caracterizează prin următoarele:• oferta de servicii învechită, necompetitivă pe piaţa internaţională;• structuri turistice de primire cu un grad de uzur ă înaintat;• oferta de agrement săracă şi de slabă calitate;•

domeniul schiabil neamenajat şi mijloace de transport pe cablu învechite tehnologic;• necorelarea între capacităţile de cazare din staţiuni şi dotările pentru sporturi de iar

care sunt subdimensionate;• concentrarea structurilor turistice pe Valea Prahovei – Poiana Braşov, celelalte mas

montane fiind slab dezvoltate;• reţeaua de cabane turistice este redusă şi cu structuri turistice de prim

necompetitive ca dotare şi categorie de confort, etc.

Direcţii strategice

a) Îmbunătăţirea standardelor de calitate pentru transportul pe cablu din România.

b) Delimitarea exactă a domeniului schiabil în staţiunile turistice de interes internaţio în concordanţă cu legislaţia din domeniului mediului şi agriculturii.c) Îmbunătăţirea infrastructurii specifice agrementului şi creşterea numărului

servicii/structuri specializate pe agrement.d) Modernizarea structurilor turistice cu funcţiuni de cazare.e) Creşterea reţelei de cabane şi refugii montane în masivele montane care

beneficiază de adăposturi.

Acţiuni• Dotarea la standarde internaţionale şi în conformitate cu legislaţia de specialitate

tuturor pârtiilor din principalele staţiuni turistice de schi.

• Dezvoltarea şi diversificarea agrementului cu accent pe agrementul „après ski”toate staţiunile de schi.

• Modernizarea reţelei de cabane şi refugii, existentă în prezent în masivele montadin România.

• Creşterea circulaţiei turistice (numărul de turişti) din masivele montane care beneficiază de structuri turistice cu funcţiuni de cazare.

Programea) Programul Superschi în Carpaţi - dezvoltarea şi modernizarea domeniului schiabil

România.



b) Reţeaua de cabane şi refugii turistice montane. Refacerea cabanelor turistice din zode creasta a masivelor montane şi construirea unei reţele noi de cabane în masmontane care nu beneficiază de structuri de primire.

c) Salvamont. Sprijinirea dezvoltării reţelei salvamont din România cu accent creşterea securităţii turiştilor.

Proceduri

- amenajarea de pârtii noi de schi.- construirea de instalaţii de transport cu cablu pentru persoane.- instalarea de echipamente de producere a zăpezii artificiale.- instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi.- dotarea cu echipamente pentru întreţinerea pârtiilor de schi.- reamenajarea şi amenajarea pârtiilor destinate practicării sporturilor de iarna, alt

decât schiul-biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină, patinoare şi echiparea cu instalaţşi echipamentele aferente.

- reamenajarea şi construirea de refugii montane pentru asigurarea siguranţeiprimului ajutor în caz de accidente.

- reamenajarea şi construirea reţelei de cabane de creastă.- amenajarea traseelor turistice montane pentru protejarea turi

ştilor (marcaje, cablu

asigurare, panouri indicatoare).• iniţierea unui Program complex de modernizare şi dezvoltare a reţelei de cabane,

precădere în masivele deficitare în astfel de structuri turistice, de dezvoltare a dotărilor penagrement şi sporturi de iarnă, de modernizare şi amenajare a traseelor montane. realizează astfel o ofertă competitivă, se asigur ă o dispersie corespunzătoare în amontană benefică pentru siguranţa circulaţiei turistice şi securitatea turiştilor;

• crearea unui cadru instituţional şi legislativ privind amenajarea complexă a amontane cu precădere pentru turism prin:

- elaborarea unor „norme pentru proiectarea, executarea, marcarea şi întreţinetraseelor turistice montane” prin care se reglementează unitar toate problemele legate

reţeaua de trasee turistice montane;- elaborarea unui „Ghid al marcajelor turistice” pe unităţi montane cu o „Schemă mgenerală a marcajelor turistice în munţi” (în baza H.G. nr. 1269/1996) care să permintegrarea în sistemul european de marcaje turistice;

- constituirea „Comisiei Centrale pentru Amenajarea şi Integrarea Traseelor TuristMontane”, organism de consolidare a activităţii la nivelul ţării subordonată MinisteruAdministraţiei Publice; la nivel de judeţ se vor constitui Comisii Judeţene.

- iniţierea şi susţinerea unui proiect de act legislativ pentru acordarea unor facilisimilare pensiunilor şi pensiunilor agroturistice pentru agenţi economic sau persoane fizcare investesc în construirea şi exploatarea unor cabane la peste 1000 m altitudine.

4.3.1.2. Revitalizarea ofertei balneoturistice În ansamblu, România are un potenţial bun fiind o importantă ţar ă de destina

turistică în viitor. Acest lucru se va realiza în condiţiile în care se vor aduce îmbunătăsubstanţiale asupra produsului turistic şi nivelului serviciilor. Diversitatea ofertei turistice staţiunile balneare este considerată ca fiind unul dintre punctele forte ale României turisticeOferta balneoturistică românească are o concurenţă mare pe piaţa balneoclimateuropeană, fiind rigidă, neperformantă şi neadaptată la cerinţele moderne ale pieţii turistiOferta europeană de profil s-a orientat spre curele de susţinere a sănătăţii, venind

întâmpinarea clienţilor cu amenajări moderne de lux, ca piscine de agrement, jacuzzi-jet po



saună, săli de gimnastică, instalaţii de siguranţă în exploatarea acestor dotări, terenuri sport, programe speciale, facilităţi turistice etc.

Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela a conştientizării la nivepieţelor internaţionale că România este o destinaţie balneoturistică de prestigiu în Europa.


- Extinderea în toate staţiunile balneare modernizate a tratamentelor gerontologicemedicamente originale romaneşti.- Dezvoltarea unei reţele de 5 parcuri balneare în prima faza pentru tratame

wellness.- Dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturali

toate staţiunile balneare modernizate.- Dublarea capacitaţii tuturor facilitaţilor de petrecere a timpului liber.- Îmbunătăţirea tuturor facilitaţilor din staţiunile balneare modernizate pen

exploatarea resurselor naturale.- Îmbunătăţirea accesului pe cale rutier ă, feroviar ă şi aeriană, în staţiunile balne

modernizate;

Acţiuni- Crearea unei reţele de minim 15 staţiuni balneare echipate la standa

internaţionale şi în concordanţă cu tendinţele pe plan internaţional – wellness.- Includerea a trei saline în circuitul turistic internaţional.- Reabilitarea infrastructurii necesare exploatării resurselor minerale (de la izvoare

apă minerală la nămol terapeutic) în staţiunile modernizate.- Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea şi ridicarea gradu

de confort al structurilor de primire, extinderea amenajărilor şi dotărilor de agremspecific şi general;

- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi acces în staţiunbalneare.

ProgrameRevitalizarea ofertei balneoturistice presupune eforturi financiare şi manageriale deosebAcestea se pot realiza treptat în baza unor studii de pia ţă şi proiecte concrete, începândstaţiunile necunoscute ca profil balnear pe pieţele externe. Se au în vedere următoarele:

- Programul Staţiuni balneare - modernizarea şi introducerea în circuitul turisinternaţional a unui număr de 15 staţiuni balneare.

- Programul Salina Verde. Modernizarea infrastructurii generale şi specifice la treisaline - Praid, Slănic Moldova şi Slănic Prahova.

Proceduri- Amenajarea de laboratoare/cabinete speciale pentru tratamente naturiste/tradiţion

specific romaneşti.- Construirea de bazine cu apă termală/minerala sub forma unor complexe de relaxşi odihna.

- Amenajarea de trasee turistice pentru întreţinerea condiţiei fizice/petrecerea timpuliber în staţiuni/parcurile din staţiuni şi împrejurimi.

- Modernizarea modalităţilor de captare a factorilor naturali de cura, a accesuluiaceştia şi întreţinerea lor.



- Construirea de structuri adaptate organizării evenimentelor culturale în aer liber sspatii închise – expoziţii, concerte, festivaluri de muzică etc.

4.3.1.3. Turism cultural

România deţine un patrimoniu cultural-istoric şi etnofolcloric de mare valoare turistică

reprezentativitate pentru poporul român. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei turistculturale, precum şi conştientizarea la nivelul pieţelor internaţionale că România estedestinaţie culturală cu obiective şi atracţii turistice de valoare europeană şi univers(biserici cu fresce exterioare, biserici fortificate, cetăţi medievale, arhitectur ă populaartizanat etc.), sunt obiective prioritare în dezvoltarea produsului turistic cu componeculturală.

Direcţii strategice- Stabilirea elementelor de patrimoniu material identitare pentru cultura româneasca- Stabilirea elementelor de patrimoniu imaterial reprezentative pentru Român

inclusiv pentru minorităţi.- Promovarea turismului religios din România pe plan interna

ţional.

- Creşterea nivelului de pregătire al ghizilor implicaţi în turismul cultural.- Amenajarea accesului la obiectivele turistice, a zonei amplasata în apropie

acestora şi a incintelor.- Dezvoltarea unei reţele de centre de informare turistica în zonele cele m

reprezentative din punct de vedere al turismului cultural

Acţiuni- Includerea monumentelor de pe lista patrimoniului mondial UNESCO în program

touroperatorilor din România.- Includerea în programele touroperatorilor a tuturor obiectivelor turistice legate de c

mai proeminente figuri ale culturii romaneşti pe plan interna

ţional: George Enes

Constantin Brâncuşi, Ciprian Porumbescu, Tristan Tzara, Gustav Klimt. - Creşterea numărului de programe turistice care includ oraşul Bucureşti şi a calit

acestora prin extinderea programelor şi în zona limitrofa (case şi conace boiereşti)- Stabilirea unui calendar cu minim 12 evenimente internaţionale la nivel naţio

pentru promovarea internaţionala şi atragerea de turişti (festivalul George Enesfestivalul de Cr ăciun etc.)

- Crearea unei reţele de 15 centre de conservare şi dezvoltare a patrimoniului cultuşi material în principalele regiuni turistice din România.

Proceduri

Elaborarea unor programe complexe de dezvoltare, amenajare şi diversificare a ofeturistice şi crearea unui „produs turistic integrat” şi competitiv pe piaţa externă, în ccomponenta culturală este reprezentativă. Aceste programe se adresează unor zone turistcare concentrează o multitudine de obiective turistice naturale şi de factur ă cultural-istoricăreligioasă, unele reprezentative pentru spiritualitatea românească.

Aceste zone turistice, pe care le consider ăm reprezentative, sunt:• zona turistică Sibiu se suprapune sudului Transilvaniei între localităţile Sebeş

vest, Făgăraş-Şercaia la est, Sighişoara -Mediş la nord şi versanţii MunţFăgăraş şi Cindrel la sud. Deţine biserici fortificate, cetăţi medievale, tradiţii etn



folclorice, peisaje montane şi domenii schiabile, podgorii, centre turistreprezentative (Sibiu, Făgăraş, Sighişoara, Sebeş, Mediaş), staţiuni montanebalneare, sate turistice etc.

De altfel, prin O.G. nr. 5/1999 municipiul Sibiu şi zona înconjur ătoare a fost declarat obiectiv turistic de interes naţional.

• zona turistică Braşov ocupă, în general, Depresiunea Braşovului (par ţial), amontană limitrof ă şi br ăneană. Printre localităţile deţinătoare de importa

obiective turistice culturale (biserici fortificate, cetăţi ţăr ăneşti, vestigii medievabiserici şi catedrale, castele, tradiţii etnofolclorice) se număr ă: oraşele BraşCodlea, Râşnov, Zărneşti sau comune ca Bran, Hărman, Prejmer, etc. alături renumitele staţiuni montane Poiana Braşov şi Predeal.

• zona turistică Transilvania de Nord, care cuprinde judeţele Cluj, Alba şi BistNăsăud, cu importante obiective cultural-istorice (biserici fortificate, vestmedievale, palate, castele, edificii de arhitectur ă etc.) ape minerale şi domemontan. Centre turistice reprezentative: Cluj Napoca, Alba Iulia, Bistriţa, Năsăud

• zona turistică Maramureş – Oaş se suprapune celor două depresiuni şi amontană limitrof ă (Munţii Oaş – Gutâi – Ţibleş – Rodna- Maramureş)depresiunile Lăpuş – Chioar. Reprezentative sunt elementele etno - folclor

(arhitectur ă popular ă, biserici din lemn, artizanat, port popular, prelucralemnului, folclor coregrafic şi muzical, tradiţii şi obiceiuri, sate turistice cărora liadaugă alte monumente istorice şi de arhitectur ă, muzee, domeniul montschiabil şi peisagistic).

Centre şi localităţi turistice: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Tărgu - Lăpuş, Negreşti-Ostaţiunile Bor şa şi Ocna Şugatag.

• zona turistică Moldova de Nord cuprinde judeţele Suceava, Neamţ, BotoşanIaşi, cu renumitele biserici cu frescă exterioar ă (Bucovina), bisericile şi mănăsti

în stil moldovenesc, vestigii medievale, muzee, palate şi castele, tradiţii etnfolclorice, creaţii ale unor mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti, sturistice, ape minerale, domenii schiabile şi peisaje montane etc.

Iniţierea unor proiecte de valorificare şi amenajare turistică a unor centre turistreprezentative prin valoarea patrimoniului cultural: Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara, ArOradea, Satu Mare, Sighişoara, Târgu Mureş etc. Sunt necesare:

• restaurarea şi conservarea centrelor istorice şi a principalelor monumente istorşi vestigii arheologice;

• marcarea circuitelor pietonale de interes istoric, cultural sau arhitectusemnalizarea monumentelor istorice şi arhitecturale, a siturilor arheologice etcrealizarea unor panouri – hăr ţi.

• modernizarea şi dezvoltarea structurilor turistice, a spaţiilor comerciale ş

dotărilor recreaţionale.

Iniţierea unor programe turistice tematice culturale, religioase (pelerinaje ale creştinla mănăstiri – Putna, Rohia, Cozia, Tismana, Goria şi Trei Ierarhi, pelerinaje ale adepţaltor religii etc.), istorice (legate de voievozii Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, ConstanBrâncoveanu etc., de daco-romanitate, altele), aşezări şi civilizaţie germană, armeană, ceslovacă, maghiar ă, etc., dezvoltarea structurilor turistice adecvate în localităţile vizitabile.

Realizarea de proiecte privind punerea în valoare a creaţiei artizanale şi aprelucr ării lemnului în zonele tradiţionale (Maramureş, Oaş, Bucovina, Oltenia de Nord, Pr



– Corund, Mărginimea Sibiului etc.) şi în zone cu concentr ări mari de fluxuri de turişti, carecuprindă:

• identificarea (prin instituţiile specializate) a satelor cu producţie mare de artizapentru a asigura asistenţă pentru dezvoltarea meşteşugurilor, selecţionameşterilor populare, identificarea pieţei de export şi sprijin pentru crearpromovarea şi comercializarea artizanatului tradiţional. În acest sens, s-au obţi

rezultate apreciabile de către muzeul Astra – Sibiului, în zonele etnografice BistrNăsăud, Maramureş, Ţinutul Codrului, Sălaj etc.• crearea de centre de producţie, expunere şi comercializare a produselor artizana

ceramică, sticlărie, etc. în principalele zone etnografice, staţiuni turistice.• promovarea târgurilor populare, festivalurilor şi a spectacolelor populare în cen

turistice, staţiuni şi centre artizanale.• promovarea artiştilor populari în cadrul târgurilor de turism, festivaluri, expoziţii

profil organizate în staţiuni şi centre turistice.• realizarea unui proiect – tip privind realizarea design-ului producerii, ambalări

promovării produselor de artizanat.• promovarea unor programe turistice tematice pentru valorificarea artei populare

principalele zone etnografice: „Drumul Lutului” (ex.: în Moldova: MargineaRădăuţi, Poiana Deleni – Iaşi, Garoafa – Focşani; Maramureş - Oaş: Săcel, Vam„Civilizaţia lemnului” (Bucovina, Maramureş, Ţara Moţilor, Vâlcea etc.); „Popopular tradiţional” (în fiecare zonă folclorică); reprezentative (Bucureşti, SibCluj-Napoca, Oradea, Timişoara, Sighetu Marmaţiei, etc.; „arhitectur ă popular„biserici din lemn” (din Maramureş şi Sălaj).

Program complex de selectare, restaurare, conservare şi amenajare pentru vizitadezvoltarea infrastructurii generale şi a structurilor de primire turistică pentru introducereacircuitul turistic a unor obiective cultural-istorice de rezonanţă pentru România:

• bisericile fortificate şi cetăţile ţăr ăneşti din sudul Transilvaniei, zona Braşov şi zoBistriţa, multe trecute pe lista Patrimoniului Cultural Universal – UNESCO (BiertPrejmer, Hărman, Ghimbav, Rupea, Călinic, Sânpetru etc.).

• oraşele – cetăţi medievale din Transilvania, Banat, Crişana, Moldova şi Muntenia• situri arheologice de mare valoare istorică din Moldova (Cucuteni, Ruginoas

Dobrogea (Capidava, Niculiţel) ş.a.• lăcaşe rupestre de cult: Basarabi, Ion Corvin, Niculiţel (Dobrogea), mănăstirile

nordul Dobrogei (Niculiţel, Saon, Cocoş, Celic Dere).• edificii arhitectonice şi monumente istorice şi de arhitectur ă (foste palate şi caste

din Sibiu, Cluj Napoca, Alba Iulia, Târgu Mureş, Braşov, Oradea, Timişoara etc.

Introducerea în circuitul turistic a tradiţiilor spirituale şi obiectivelor culturale apar ţinâminorităţilor naţionale în scopul dezvoltării şi promovării turismului etnic. Se pot realprograme turistice speciale pentru turişti etnici originali din România (evrei, germani, armemaghiari, slovaci, cehi etc.). Se poate iniţia amenajarea pentru turismul rural a unor ssăseşti din zona Sibiu – Braşov sau sate şvăbeşti din zona Timiş – Arad - Caraş – Severin

Extinderea ofertei pentru turismul de afaceri şi reuniuni (structuri turistice de cazarecategorie superioar ă, săli de conferinţe, săli expoziţionale, mobilier şi instalaţii adecvdotării comerciale, programe turistice pre şi post reuniuni) expoziţii (târguri etc.) principalele oraşe ale ţării (Timişoara, Cluj Napoca, Sibiu, Braşov, Constanţa, Iaşi etc.)



staţiuni turistice (Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Covasna, Băile Tuşnad, SlăMoldova, Buşteni, Dur ău etc.).

4.3.1.4. Turism de litoralLitoralul românesc al Mării Negre a fost unul dintre principalele produse turistice ofe

pe piaţa externă, dar în ultimele decenii, oferta acestuia s-a învechit şi a r ămas sexigenţele actuale ale cererii pe plan mondial, fiind necesare măsuri de reabilita

modernizare şi promovare.Turismul de litoral pe piaţa internaţională a ajuns la un nivel în care accentul este pus dezvoltarea calitativa în detrimentul extinderii cantitative, în special a structurilor de primOferta internaţională a staţiunilor de litoral prezintă următoarele tendinţe în dezvoltastructurilor de primire:

- structuri de primire de lux, dezvoltate pe orizontala, în hoteluri şi vile grupate;- structuri parahoteliere (case de vacanta, campinguri);- structuri extrahoteliere ( cazare la particulari).Ritmurile cele mai mari de creştere sunt înregistrate de ultimele doua tipuri

structuri, reflectând tendinţa cererii internaţionale. Piaţa internaţionala a litoralului eputernic concentrata în Europa de Sud-Est, în cadrul căreia destinaţia majora este Grecia,5-6 milioane turi

şti estivali pe an, Bulgaria

şi Turcia.


- extinderea sistemului de pregătire profesională în colaborare cu APC şi APL penrealizarea cursurilor de pregătire profesionala anual.

- dezvoltarea infrastructurii generale pentru plajele/staţiunile litoralului respectiv a cespecifice.

- dezvoltarea/diversificarea procedurilor de tratament pe baza factorilor naturalitoate staţiunile balneare modernizate.

- dublarea capacitaţii tuturor facilitaţilor de petrecere a timpului liber.- cre

şterea num

ărului de tari care au leg

ătura directa cu aeroportul N. Kog

ălnicea

din Constanţa.- modernizarea porturilor amplasate în lungul Canalului Dunăre - Marea Neag

Cernavodă, Medgidia şi Basarabi.- modernizarea şi extinderea activităţii de turism prin dezvoltarea componente

agrement şi divertisment cultural.

Acţiuni

- creşterea calităţii serviciilor turistice (training anual pentru toţi angajaţii) în principastructurile hoteliere cu funcţiune de cazare respectiv alimentaţie din cadcomplexelor hoteliere.

- creşterea calităţii serviciilor oferite pe plajele litoralului – respectarea criteriilor BFlag de către toate plajele.

- diversificarea ofertei turistice prin dezvoltarea a doua noi produse turistice în legătdirecta cu litoralul - turism activ, turism cultural.

- modernizarea tuturor bazelor de tratament din staţiunile de la mare.- modernizarea hotelurilor care beneficiază de baze de tratament şi dotarea acest

cu sisteme de încălzire pentru mărirea perioadei de funcţionare.- dezvoltare programe speciale pentru conservarea, reabilitarea plajelor respec

pentru prevenirea poluării plajei şi apei de îmbaiere.



- protecţia mediului şi a resurselor turistice prin: reabilitarea ecologică a litoraluromânesc, prevenirea poluării şi degradării mediului.

Proceduria) dezvoltarea infrastructurii generale şi echiparea teritoriului pentru a faci

dezvoltarea turismului.• realizarea autostr ăzii Bucureşti – Cernavodă – Constanţa şi a drumurilor expr

Tulcea – Constanţa – Vama Veche, Râmnicu - Sărat – Hâr şova – ConstanţaSlobozia – Hâr şova – Tulcea.• Modernizarea transportului feroviar prin dublarea şi electrificarea unor segmente

cale ferată (Constanţa – Mangalia, Medgidia – Tulcea şi Medgidia – Negru Vodă), precumintroducerea unor trenuri moderne de mare viteză pe relaţia Bucureşti - Constanţa eventual, Mangalia);

• echiparea turistic ă a porturilor situate în lungul Canalului Dunăre-Marea NeagCernavodă, Medgidia şi Basarabi;

• modernizarea aeroportului Constanţa – Mihail Kogălniceanu şi asigurarea ufacilităţi turistice adecvate;

• construirea unui pod la C ăl ăraşi cu implicaţii şi în turismul judeţului Constanţa;

• modernizarea punctelor de frontier ă şi vamale Vama Veche şi Negru Vodă;• turistic Marea Neagr ă - Marea Baltică, între Constanţa - Gdansk (Polonia), ca varia

a culoarului european K 9 (în proiect);realizarea podului de la Smârdan - Br ăila pentru traficomercial ;

b) diversificarea ofertei turistice prin: consolidarea şi dezvoltarea formelor de turiconsacrate - odihnă şi recreere, cur ă balnear ă şi tranzit; promovarea altor forme de turiprecum: turismul itinerant, cu valenţe culturale şi religioase, turismul rural şi agroturismturismul de afaceri şi reuniuni, turismul specializat (echitaţie, ştiinţific, speoturism, naturietc.); diversificarea ofertei de agrement (nautism, croaziere, scufundări, filmări subacvatisporturi, piscine etc.).

c) modernizarea şi extinderea activităţii de turism prin dezvolta

componentelor agrement şi divertisment cultural;- amenajarea punctelor de acostare pentru echipamente usoare de agrem

(Mamaia);• construirea de miniporturi pentru ambarcaţiunile de agrement (Năvod

Eforie Nord, Costineşti, Jupiter, Venus şi Vama Veche);- realizarea unor parcuri de agrement nautic de tip „Aqua Land” (Neptun – Olim

Costineşti, Venus şi 2 Mai);- creşterea atractivităţii generale a staţiunilor prin:

• îmbunătăţirea iluminatului stradal, al parcurilor, zonelor şi punctelor agrement;

• extinderea panourilor informative privind obiectivele de interes general;• asfaltarea şi repararea căilor de acces în staţiuni;• eliminarea echipamentelor şi dotărilor de agrement învechite şi înlocuirea

cu echipamente moderne;• reamenajarea spaţiilor verzi şi a gr ădinilor de agrement (ex: gr ădina japone

din staţiunea Venus etc.);- creşterea funcţionalităţii şi atractivităţii plajelor prin :

amenajarea acestora conform normelor tehnice consacrate pe pinternaţional,



instalarea unor panouri cu informaţii privind temperatura (aer, sol, apumiditatea, viteza vânturilor etc.;

asigurarea unui sistem de iluminare specific, cu precădere în zonele mfrecventate;

dezafectarea tuturor construcţiilor şi improvizaţiilor care creează un aspestetico-ambiental necorespunzător şi dezagreabil.

d) protejarea mediului natural şi construit, cu precădere a celui costier care este

mai predispus degradării de către factorii naturali şi entropici;e) integrarea în programele europene şi internaţionale pentru Marea Neagr ă şispecial în politica de dezvoltare a turismului în bazinul Mării Negre, aspect reiterat şişedinţa Adunării Generale a Comitetului “Dezvoltarea turismului în regiunea Mării NegIstanbul, 23 iunie 1999;

f) accentuarea politicilor promoţionale în domeniul promovării ofertei turistice;g) dezvoltarea unor acţiuni de instruire şi informare a populaţiei cu privire la rela

turism-mediu şi necesitatea protecţiei acestuia din urmă, inclusiv prin cunoaşterea cadrulegislativ specific;

h) dezvoltarea turismului în teritoriu şi introducerea în circuit a noi arii şi valori turistprin:

•

valorificarea optimă a resurselor turistice de pe litoralul românesc al MNegre, cu precădere a celor legate de talasoterapie şi agrement nautic preabilitarea cu maximă urgenţă a celor două componente de bazăpotenţialului turistic - faleza şi plaja mării;

• promovarea unor noi puncte de atrac ţ ie pe litoral: Vama Veche (cheliomarină, sporturi nautice, agroturism), Istria - Nuntaşi (cur ă balneaagroturism);

• introducerea în circuitul turistic a arealului dunărean al judeţ ului, cu resuturistice importante pentru diversificarea şi promovarea unei oferte ce podeveni competitivă pe piaţa turistică românească (pescuit sportiv, vânătosportivă, agroturism, odihnă şi recreere, într-un peisaj ce poate rivaliza cu

deltaic etc.) şi crearea de noi poli ai turismului ca: Ostrov - Oltina - DunăreHâr şova - Topalu - Capidava etc.;• reconsiderarea obiectivelor cultural-istorice dobrogene şi introducerea lor

circuitul turistic;• promovarea turistic ă a axei mediane a Dobrogei - Canalul Dunăre-Ma

Neagr ă, prin valorificarea principalelor localităţi riverane (Cernavodă Medgidia) precum şi a resurselor turistice de mult consacrate şi peste hot(podgorii, canalul, vestigiile romane şi ansamblul rupestru de la Basaraaxate pe viitoarea autostradă şi pe coridorul IV european;

• valorificarea obiectivelor turistice dobrogene (din cele două judeţe ConstanţaTulcea) şi dezvoltarea unei armături turistice adecvate pe viitorul corid

european nord-sud: Gdansk - Constanţa - Salonic (cetăţile Măcin, Turcoamănăstirile Uspenia şi Vovidenia din judeţul Tulcea pe DN 22 Dmonumentele din judeţul Constanţa).

i) Constituirea a doua centre de pregătire permanentă a adultului la ConstanţaMangalia.

j) Îndeplinirea criteriilor pentru acordarea distincţiei Blue Flag.k) echiparea turistică a porturilor situate în lungul Canalului Dunăre şi construi

centrelor de informare turistica în aceste porturi.l) atragerea de noi companii aeriene internaţionale în utilizarea facilitaţilor oferite

aeroportul internaţional M. Kogălniceanu Constanţa.



4.3.1.5. Ecoturismul

Din analiza anterioara a oportunităţilor şi constrângerilor dezvoltării ecoturismului în Romârezultă necesitatea :

1. Imbunătăţirii resurselor de bază pentru ecoturism în zonele protejate: resu

naturală principală pe care se va dezvolta ecoturismul, managementul AriProtejate (AP), infrastructura şi serviciile publice oferite turiştilor.2. Creării condiţiilor favorabile pentru intensificarea dezvoltării afacerii în domen

ecoturismului.3. Clarificarii politicii şi cadrului legal la toate nivelele.


- Elaborarea planurilor de management pentru fiecare parc naţional şi natural.- Dezvoltarea parteneriatelor dintre administraţia parcurilor, autorităţile publice locale

touroperatori.- Promovarea ecoturismului pe plan intern

şi pe plan interna

ţional.

- Creşterea nivelului de pregătire al ghizilor implicaţi în ecoturism.- Dezvoltarea unui sistem educaţional în învăţământul preuniversitar cu accent

unităţile şcolare din incinta/apropierea parcurilor naţionale/naturale.

Pentru obiectivele de mai sus ar trebui adoptate proceduri specifice ţinând cont diversitatea habitatelor naturale implicate în dezvoltarea ecoturismului şi de vulnerabilitaecosistemelor cu o separare clara intre zonele de munte şi Delta Dunării.

Acţiuni

- Crearea infrastructurii specifice ecoturismului în ariile protejate incluse în program.- Dublarea numărului touroperatorilor care promovează programe de ecoturism

toate judeţele care includ parcuri naţionale şi naturale şi în Bucureşti.- Crearea unui sistem informaţional pentru fiecare parc,- Dezvoltarea unui sistem de rangeri voluntari pentru fiecare parc în vederea protej

patrimoniului natural (flora, fauna şi peisaje) în toate ariile protejate propuse pendezvoltarea ecoturismului şi atragerea de turişti (festivalul George Enescu, festivade Cr ăciun etc.)

- Certificarea tuturor produselor ecoturistice în concordanta cu normativele U.Elegislaţia din România.

Imbunătăţirea resursei de baza pentru ecoturism în zonele protejate

Ariile protejate sunt resurse de baza ale dezvoltării ecoturismului şi ele pot fi transformateatracţii puternice şi brand-uri. Astfel, prioritatea este să se consolideze aceste resurse, înproaspete în România, să se îmbunătăţească calitatea mediului lor şi să se dezvolteinfrastructura şi facilităţi care să permită primirea unui număr mai mare de turişti romanstr ăini f ăr ă impact negativ asupra mediului.

Stabilirea reţelei şi managementul ariilor protejate din România



Statutul actual şi sistemul de conservare şi management al ariilor protejate din Româasigura un context favorabil şi un bun potenţial pentru dezvoltarea ecoturismului în aceteritorii.Cerinţele de baza pentru un management minimal al fluxului de turişti sunt stabilitperimetrele ariilor protejate sunt delimitate, echipele de management sunt stabilite şi câtereguli sunt aplicate (controlul campării, colecţionarea de specii).

Totuşi, pe termen mediu ar trebui introduse câteva îmbunatăţiri şi schimbări în următoardomenii: Îmbunătăţirea calităţii mediului Ariilor Protejate şi prevenirea impactur

negative existente şi viitoare ale turismuluiPentru Îmbunătăţirea calităţii mediului în turism este necesar a se acţiona atât la nivel firma cat şi la destinaţie. Fata de încă slaba conştientizare despre mediu a turiştiloroperatorilor privaţi se recomanda următoarele acţiuni :

- Campanii de informare (instruire, seminarii, conferinţe, filme video) desmanagementul de mediu al cazării turistice şi alte facilitaţi : probleme implicate şi soloferite (etichete “eco”, certificare, indicatori de dezvoltare durabila a turismului).

- Dezvoltarea proiectelor pilot privind etichetele “eco” şi sistemelor de certificabazate pe oportunit

ăţile oferite prin finan

ţările de la UE, de exemplu prin instrument

financiare LEADER şi LIFE. Iniţiativele EU actuale, cum ar fi “Ecolabel” în cazarea turisticaEuropa (“Floarea” UE) sunt de asemenea bune oportunităţi.

- Introducerea normelor şi criteriilor de mediu în standardele de clasificare ale cazcare pot fi o modalitate suficienta de prevenire a impacturilor fata de reînnoirea turismuromanesc (s-au construit multe pensiuni şi hoteluri noi).

- Dezvoltarea proiectelor pilot privind managementul mediului în turism în ArProtejate prin parteneriat cu Ministerul Mediului. Acestea pot include o campanie na ţionalacomunicare pentru prevenirea murdăririi cu gunoaie a zonelor naturale şi de asemenea proiect pilot pentru administrarea deşeurilor (sortare pe categorii) şi folosirea energireînnoibile (lemn şi hidro-enegie la munte, energie solara şi eoliana în Delta Dunarii).

- Acordarea unei priorităţ

i ariilor protejate pentru infrastructura de mediu : strângerea şi îndepărtarea deşeurilor, aprovizionarea cu apa şi staţii de tratare a apei.

Stabilirea de infrastructuri şi facilităţilor de turism pentru tipuri diferite utilizatori şi activităţiAriile protejate romaneşti nu sunt încă potrivite pentru potenţiale activităţi de turism şi penprimirea nivelului dorit de turism [ex. trasee (poteci, drumuri) turistice proaste, foarte puţindicatoare şi puncte de informare], prin urmare trebuie să fie f ăcute îmbunătăţiri în câtedomenii :

- Îmbunătăţirea aleilor (potecilor) de acces, conform cu recomandările fiecărui planmanagement.

- Îmbunătăţirea telecomunicaţiilor (telefoane celulare) în cele mai îndepărtate par ţi

Ariilor Protejate, în scopul informării şi siguranţei turistului.- Dezvoltarea parcărilor în locaţii strategice în scopul managementului vizitator(informarea despre reglementările zonelor protejate şi sporirea conştientizării privconservarea). Toalete şi alte facilitaţi (colectarea de gunoi la locurile de parcare)

- Îmbunătăţirea informaţiei pentru vizitatori : trasee explicite, materiale educaţion(broşuri, video), centre pentru vizitatori. Poate fi acordata o prioritate zonelor proteja

în cadrul programului naţional pentru birouri de turism (de informare turistica).

Crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor de ecoturism



Ecoturismul poate genera venituri pentru comunităţile locale care sunt în apropierea ariprotejate. Contribuţia sa economica poate deveni importanta în sate, dar nu ar tresupraestimata în contexte urbane : turismul nu poate fi unica soluţie pentru rezolvaproblemelor uriaşe din zonele de depresiune economico-sociala ca Zărneşti sau Petroş(din preajma parcurilor naţionale Piatra Craiului şi Retezat).

Îmbunătăţirea mecanismelor de finanţare În prezent exista unele oportunităţi de finanţare pentru dezvoltarea ecoturismu

Instrumentele SAPARD şi PHARE finanţează pana la 50% (zone rurale) şi 65% (munte) pensiunile şi casele de oaspeţi.Dincolo de aceste oportunităţi, schemele de finanţare ar fi putut să fie îmbunătăţite pcâteva cai :

- Dezvoltarea ecoturismului solicita eforturi simultane în toate domeniile pentru ca fie eficient (instruire şi crearea aptitudinilor, infrastructura, marketingmanagementul de mediu). Trebuie definite arii prioritare şi priorităţi tematice (schi-fond) conform cu strategia naţională. Dezvoltarea ecoturismului în zonprotejate ar trebui în mod categoric considerat ca o prioritate, fata de tr ăsătunaturale şi culturale remarcabile găzduite înăuntru lor şi adiacente lor.

- Să ajute investitorii romani (în special micii investitori) să aibă acces la fondu

existente, în special fondurile actuale şi viitoare ale UE, de vreme ce procedurile sadesea foarte tehniciste şi necesita asistenta.- Diversificarea tipului de proiecte sprijinite financiar, concentrate nu numai pe caz

ci acordând o prioritate activităţilor (ex. servicii de ghid, tur operatori, activisportive) şi alte facilităţi turistice (ex. birouri de informare turistică).

- Introducerea instrumentelor usoare pentru finanţarea proiectelor simple şi ieftine [lansarea afacerii (instrumentului financiar) mountain bike]. Aceasta ar putea săfacilitata de exemplu prin colaborarea cu băncile comerciale pentru a c

împrumuturi cu dobânzi mici, clauze de garantare de câtre guvern, micro-credfonduri comunitare şi alte mijloace.

- Introducerea unor criterii clare pentru garantarea subvenţiilor pentru afacerile

turism care necesita fonduri pentru cazare şi dezvoltarea serviciilor (ex. nivele standarde de mediu sau profesionalism, cerinţe de instruire preliminara, afilierea lasociaţie profesionala pentru marketing).

Asigurarea asistentei tehnice şi organizaţii de sprijin colectiv ale actorilor privimplicaţi

Pentru ca să dezvolte cazări specifice precum “cazarea eco”, să organizeze producomplexe sau să vândă produse de nisa de piaţa cum sunt « observatorii de păsbritanici », adesea ecoturismul solicita anumite abilităţi tehnice. Dincolo de finanţare,România exista o nevoie evidenta de asistenta tehnica la factorii din domeniul privat spublic.

În aceasta perspectiva, crearea unui “grup operativ” de ecoturism în cadrul ANT ar puteutila. Acest grup operativ ar putea asigura asistenta tehnica operatorilor locali şi destinaţimai degrabă decât controlul legal.

Pana acum, câteva iniţiative de ecoturism în România au fost r ăspândite în tara, cu foapuţine legături intre ele. Crearea unei reţele şi parteneriate intre factorii implicaţi şi micafaceri, pare o prioritate pentru schimb de experienţa, pentru conducerea de campa



comune de promovare, sau să vândă împreuna cu tur operatorii internaţionali de ecoturisAceasta iniţiativă ar trebui să demareze cu un inventar complet (baza de date) a operatorimplicaţi acum în ecoturism.

Dezvoltarea cazării adaptată la cerinţele şi speranţele (aşteptările) ecoturiştilo

Ecoturismul nu solicita un fel special de confort şi poate fi găzduit în multe tipuri de cazări,la campinguri la hoteluri de 5 stele. Ecoturiştii au totuşi unele cerinţe specifice, cum arespectarea arhitecturii tradiţionale, integrarea în natura, asigurarea materialelor educaţionşi de traducere (ghiduri, har ţi, binocluri, etc.).

- Pot fi realizate ghiduri naţionale pentru crearea cazării în contextul ariilor protejatear putea fi sprijinita o schema pe baza de voluntariat de certificare a cazării şproduselor de ecoturism.

- Ar trebui dezvoltata (extinsa) cazarea în cabanele RNP-ului. Aceste cabane auprezent un grad foarte scăzut de ocupare şi pot fi utilizate eficient pentru ecoturifiind un uriaş potenţial de generare a veniturilor pentru parcuri. Intr-adevăr, folosaceste cabane pentru dezvoltarea turismului s-ar putea crea o mare originalitpentru turismul în parcuri şi ar putea fi de ajutor pentru finanţarea conservării.

Acordare de prioritate activităţilor în aer liber Analizarea turismului rural şi montan în România cat şi situaţia din Delta Dunarii au ar ătattara are potenţial bun dar slab exploatat pentru desf ăşurarea activităţilor în aer libVânzarea cazării nu mai este suficienta şi eforturile din trecut s-au concentrat excesiv dezvoltarea capacităţii de cazare.

Implicarea populaţiei locale în “iniţiative, responsabilităţi şi beneficii dezvoltării turismului”

Pentru ca existenta lor să fie mai bine acceptata, Ariile Protejate trebuie să contribuie mbine la dezvoltarea locala. Aceasta presupune implicarea populaţiei locale – în special c

mai săracă – în realizarea de noi afaceri de ecoturism cat şi, de asemenea, căutarea căde îmbunătăţire a efectului de multiplicare locala a turismului, prin asigurarea de bunurservicii locale.

- “Pachete” specifice de afaceri (inclusiv instruire, asistenta tehnica şi finanţare pmicro-credit) ar putea să ajute familiile sărace în lansarea afacerilor.

- Dezvoltarea legăturilor intre oferta turismului rural şi activităţile de ecoturism pacurilor (ex. cazarea şi ospitalitatea în sate, atracţii culturale, stil de viata rurPoate fi utila combinarea strategiei de ecoturism cu strategia naţională a turismurural pentru care Ariile Protejate sunt atracţii puternice şi satele înconjur ătoare beneficia de fluxul de turism din parcuri.

Adaptarea instrumentelor de promovare şi marketing la piaţa de ecoturism România

Ecoturismul romanesc trebuie să se concentreze mai întâi pe piaţa interna şi pieţele Europa centrala şi de est, care sunt mai accesibile decât să ţintească Europa de vest starile de peste ocean.

- În ceea ce priveşte turismul intern, chiar daca situaţia actuală arată că cetăţeromani nu au tradiţii ale produselor bazate pe natura, exista dovezi ca podezvoltate astfel de produse spre tineret care este deja foarte prezent în unele protejate. Parcurile ar trebui să îndeplinească obiectivele lor de educaţie de me



prin organizarea acestui turism (parcări organizate, cu informaţii despre problemeconservare, de exemplu în perioada sezoanelor de vârf).

- Piaţa din Europa centrală şi de est a fost excesiv de neglijata în trecut, deşi are puternic potenţial de creştere în domeniul ecoturismului. Aceste produse ar trebuifie vândute atât câtre turişti individuali cat şi câtre grupuri insistând asupotenţialului munţilor României pentru activităţi în aer liber, asupra accesibilităţiasupra preturilor rezonabile.

- Potenţialul pieţei ruseşti este necunoscut : în ciuda celor 250 milioane de cliepotenţiali, Rusii nu par a fi atraşi de produsele ecoturistice având şi ei în propria tara majoritatea lucrurilor pe care le ofer ă România. Totuşi aceasta piaţa nu e

încă bine cunoscuta (este nevoie de un studiu de piaţa).

- Pieţele din Europa de vest (şi altele mai depărtate) ar trebui să fie abordate ca o nde piaţa pentru turiştii specializaţi cu ajutorul tur operatorilor romani de ecoturismcăutând parteneriate cu tur-operatori internaţionali. Intr-un stadiu ulterior câaccesul şi infrastructura vizitatorului va fi îmbunătăţită în ariile protejate, ar puteţintiţi turişti de ecoturism individuali din aceste tari prin activităţi intense de market(ex. Internet, târguri internaţionale şi târguri specializate de calatorii)

Stabilirea mecanismelor de coordonare şi încurajarea parteneriatelor la toate nivelele.

Elaborarea strategiei naţionale de ecoturism actuale a demarat un parteneriat intre ANMinisterul Mediului, Academia Romana şi RNP.

Mai precis, coordonarea dezvoltării ecoturismului ar trebui realizată la nivele diferite.

- Înfiinţarea unei Comisii Naţionale de Ecoturism sau un multi-grup de lucrufactorilor implicaţi, cu implicarea reprezentanţilor de la autorităţile publice principasectorul privat, ONG-uri şi instituţii academice. Pentru continuarea procesuconsultativ condus până acum este foarte recomandata stabilirea unei com

naţionale permanente sau grup de lucru cu puncte focale (centrale) marcateprincipalele autorităţi şi organizaţii. Aceasta ar putea să servească ca o organizaoficiala de consultanta pentru următoarele faze de dezvoltare şi implementarestrategiei. Una din principalele recomandări ale Organizaţiei Mondiale a Turismucătre guverne, în perioada Anului internaţional al ecoturismului 2002, a fost să

înfiinţeze comisii naţionale de ecoturism, care exista şi funcţionează acum în mutari.

- La nivel regional, utilizând agenţia de dezvoltare regională recent înfiinţata, caasociaţiile regionale de turism (Maramureş, Bucovina...) ca puncte focale (centraşi baza pentru coordonarea regionala pentru dezvoltarea ecoturismului.

- În fiecare arie protejata, înfiinţarea grupului factorilor implicaţi în dezvoltaecoturismului, asocierea în final cu autorităţile locale, operatorii privaţi şi echipelemanagement ale ariilor protejate.

4.3.1.6. Turismul rural şi agroturismul

Aceste forme de turism ofer ă posibilitatea cunoaşterii directe a tradiţiilor poporuromân, ospitalitatea acestuia şi bucătăria autentică din fiecare zonă şi creează în acelaşi ti



premisele obţinerii de către populaţia din zona rurală, în special din spaţiul montan, importante venituri suplimentare.

Totuşi, turismul rural nu este dezvoltat la nivelul cererii pieţei turistice interne şi internaţionaTurismul rural se poate practica pe toată durata anului, implică investiţii reduse şi grad de rscăzut, reprezintă o alternativă ocupaţională pentru for ţa de muncă rurală, o modalitate diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilitate şi stabilizar

populaţiei din zonă. În acelaşi timp turismul rural are şi o puternică componentă de dezvoltdurabilă şi ofer ă o cale de integrare în UE a societăţii rurale româneşti.

Legea muntelui stabileşte unele facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism rural zona montană, pentru susţinerea iniţiativelor familiale în sensul că gospodăriile ţăr ăneşti fi autorizate să presteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Pentru încurajarea şi dezvoltarea agroturismului sunt necesare şi următoarele amendamen

• valorificarea experienţei „Organizaţiei satului românesc” (OVR), care, spatronajul PHARE, a elaborat în anii 1996 – 1997 un „program de dezvoltare

satelor agroturistice”, iar nucleul acestui program este „Asociaţia locală pendezvoltarea turismului”, care are menirea să dezvolte şi promoveze un turism „sprijinul şi sub controlul populaţiei locale având ca partener autorităţile locaDeci, este benefic pentru comunităţile locale organizarea şi dezvoltarea turismurural prin asociaţii locale şi nu alte asociaţii independente de acestea.

• elaborarea unor criterii de identificare şi omologare a satului românesc ca “turistic” şi legiferarea acestei categorii de “produs turistic” prin Lege sau Hotărde Guvern.

Argumente: satul românesc prin valoarea turistică atestată poate deveni un “produs turisti“satul turistic” (format din mai multe subproduse: culturale, istorice, gastronomice, pensiunturistică şi agroturistică, etc.) de mare originalitate şi de marcă pentru turismul românesc.

•

pentru a da imaginea reală a spaţiului rural românesc cu spiritualitatea ancestrală, turismul rural şi agroturismul nu pot fi promovate ca ofertă turistdecât în contextul “satului turistic” şi al “zonei etnografice” căreia se integrează. Nu promovăm judeţul Sibiu şi pensiunea turistică “x” ci zonele etnofolclorMărginimea Sibiului, Braşov sau Mureş cu pensiunile respective, din judeţul Sibiu

4.3.1.7. Alte forme de turism

Obiectiv specific

Valorificarea potenţialului turistic natural, a patrimoniului cultural-istoric, a tradiţi

etnofolclorice, tradiţiilor şi a legendelor poporului roman, în vederea creării de noi produturistice cu specific românesc, care să constituie atracţii inedite în turismul internaţional.

Proceduri Realizarea unor produse turistice sau structuri de primire turistică de tip sate de vaca

pentru tineret, cu toate dotările specifice acestui segment al cererii în staţiuni şi zoturistice atractive:

• pe litoral: Mamaia Nord, Vama Veche sau Venus;• în staţiuni balneare: Sovata (Stâna din Vale), Stâna de Vale;



• în zone montane: Buşteni (Valea Cerbului), Băile Herculane (Cerna Sat), DefilDunării (Dubova sau Golful Mraconia);

• în delta Dunării: localitatea Sf. Gheorghe sau pe plaja de la Sulina;• pe trasee turistice: spaţii de cazare de 2 stele în motelurile sau în campingurile

se realizează.

Iniţierea, în colaborare cu departamentele de resort, a unor programe speciale pen

promovarea turismului de vânătoare şi pescuit sportiv pentru care România are o madisponibilitate prin fauna variată, abundentă şi trofee valoroase.

Iniţierea uni program de dezvoltare şi promovare a unor forme de turism specializat ca:

• turismul pentru echitaţie: hergheliile de la Lucina (Bucovina), Sâmbăta (Făgăraetc.

• turismul uval pentru degustări de vinuri, în renumite podgorii, unde se află cradotate în acest scop: Recaş, Giarmata - jud. Timiş, Mineş - Pâncota, Arad, OradDiosig - Bihor, Jidvei - Blaj - Alba, Apold - Sibiu, Valea Călugărească - PrahoPietroasele - Buzău, Panciu, Costeşti, Odobeşti - Vrancea, Cotnari, Bucium - Ia

Huşi, Niculiţel - Tulcea, Murfatlar, Ostrov - Constanţa, Segarcea - Dolj, CarcovMehedinţi;• turismul pentru gastronomie realizat prin itinerare speciale în Banat, Maramur

Bucovina, Neamţ, Iaşi, Braşov, Sibiu, Mureş, Delta Dunării, Dobrogea etc. renumite pentru bucătăria specializată;

• speoturism, valorificând cele peste 300 de peşteri vizitabile Necesită amenapentru acces şi amenajări în general, costisitoare a peşterilor, costume şi dospeciale, ghizi profesionişti, spaţii de cazare de tip camping, cabană şi locuri parcare;

• turismul pentru alpinism şi escaladă practicat, empiric, în cele mai importante montane: Munţii Bucegi, Cheile Bicazului, Munţii Piatra Craiului, Munţii Retezat e

Se pot dezvolta şi dota ca centre internaţionale pentru şcoli specializate staţiunBuşteni şi Lacul Roşu, oraşul Zărneşti. Necesită dotări şi amenajări tehnspeciale, o accesibilitate uşoar ă şi spaţii de cazare adecvate (cabană, camping steren de campare);

• turismul pentru sporturi extreme (de aventur ă) are mari posibilităţi de dezvoltaprecum: rafting, plutărit şi canoeing pe râurile Bistriţa (Vatra Dornei - PoiaTeiului), Mureş (Topliţa - Reghin), Olt (Avrig - Cozia), Trotuş, Someşul MSomeşul Mare etc.; delta-plan şi parapantă (în Munţii Parâng, Bihor, CeahlRar ău în ariile depresionare montane şi Transilvania etc.); schi nautic, surfinghidroscuter pe lacurile interne şi pe Marea Neagr ă; schi extrem şi snowboardtoate staţiunile pentru sporturi de iarnă; roling şi skate-boarding în toate staţiun

turistice; mountain bike pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar etc.

Deoarece practicarea acestor sporturi extreme necesită o anumită pregătire, dotăriamenajări speciale, este necesar ă iniţierea unor proiecte speciale pentru dezvoltareapromovarea lor în turism, ca amatorism sau competiţie.

Iniţierea şi susţinerea unor proiecte de modernizare şi dezvoltare a dotărilor de agrem în staţiunile şi centrele turistice în raport cu:



• funcţia şi poziţia în teritoriu: staţiuni montane şi complexe turistice pentru sportude iarnă (agrement “apres schi”) şi odihnă - recreere (în sezonul estival shivernal); staţiuni balneare cu diverse profile terapeutice (care necesităagrement diferenţiat) dar şi pentru odihnă şi recreere (agrement comupoziţionate în munte (deci şi sporturi de iarnă) deal, câmpie şi pe litoral (agremdiferenţiat), staţiuni de litoral pentru odihnă şi recreere la unele dintre acestea alătur ă şi tratamentul balnear (deci şi un agrement diferenţiat şi specific profilu

terapeutic); centre turistice aşezate într-o arie de concentrare a fluxurilor turistsau pe trasee de tranzit; Delta Dunării cu un agrement specific, adaptat la cerinţecologice ale Rezervaţiei;

• tipologia agrementului: sub acoperiş; în hotel, restaurant, centru de agrement, spolivalentă, club etc.; în incinta staţiunii (în aer liber sau pavilionar, parcuri distracţii), în apropierea staţiunii sau centrului turistic (de regulă terenurile sport, cluburile de nautism, echitaţie, parcurile de distracţie tematice, etagrement comun (jocuri de club); agrement sportiv (sport sau sport dirijat; piscietc.), agrement nautic şi sporturi nautice; divertisment cultural, muzical şi sporparcuri de distracţie tematice.

Program pentru valorificarea complexă prin ecoturism şi agroturism a RezervaBiosferei Delta Dunării: dezvoltarea structurilor de primire turistică, infrastructgenerală, selectarea formelor de turism, monitorizarea circulaţiei turistice organizateindividuale, personalizarea materialelor de promovare turistică etc.

Elaborarea unui program de valorificare integrală a potenţialului turistic al fluviuDunărea şi integrarea acestuia în turismul european (Defileul Dunării şi zona Por ţile Fier, zona de bălţi (inclusiv Insula Mică a Br ăilei, declarată arie protejată de intenaţional prin Legea nr. 5/2000), zona Giurgiu – Călăraşi, Canalul Dunăre – MaNeagr ă).

Iniţierea de proiecte de valorificare şi amenajare turistică a zonelor periurbane pincluderea în circuitul turistic a atracţiilor naturale şi cultural-istorice, modernizareadezvoltarea infrastructurii generale a structurilor turistice de primire, agrementuluidotărilor sportive. Asemenea proiecte se pot realiza pentru ariile periurbane ale maroraşe: Timişoara, Arad, Oradea, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Sibiu, Craiova, Braşov, Iaetc.

Promovarea unor proiecte de amenajare turistică, agroturistică, recreaţională şi sportivzonei periurbane a municipiului Bucureşti cu arealele Snagov, Cernica, PasărCăldăruşani, Ţigăneşti, Mostiştea – mănăstirea, Buftea – Mogoşoaia, Str ăuleşti, Bănea

Cornetu – Buda. Iniţierea unei Hotărâri de Guvern privind atestarea localităţii Snagovstaţiune turistică.

Program de modernizare şi dezvoltare a structurilor turistice de primire şi echipare tehnpe principalele trasee turistice, artere rutiere de tranzit şi în ariile turistice prioritare prin:

• amenajarea la standarde europene a principalelor arii turistice limitrofe cu structuristice hoteliere şi de alimentaţie, dotări comerciale, parcări, auto-service, utilipublice. Este vorba de zone şi trasee intens utilizate pentru turism din BucoviMaramureş, Neamţ, Transilvania de Sud, Oltenia de Nord, Braşov – Valea Prahovei



• amenajarea şi dotarea principalelor artere rutiere de tranzit şi de intrare/ieşire din ţşi a oraşelor limitrofe cu dotări turistice moderne de infrastructur ă rutier ă, parcutilităţi publice, centre de informare turistică, puncte de prim ajutor etc. Se impdrumurile europene magistrale şi secundare, pe care se canalizează fluxurile turistinternaţionale dar şi cele interne.

4.3.2 Dezvoltarea activităţii de marketing şi cercetareStudiile de opinie, realizate1 de Autoritatea Naţională pentru Turism în colaborare

instituţii de cercetare specializate din str ăinătate, în rândul vizitatorilor potenţiali şi efectivi 12 pieţe turistice internaţionale au indicat următoarele probleme:

existenta/ persistenta unor probleme de imagine a României ca destinaţie turistica,infrastructura pentru turism din multe zone ale ţării necesită ample lucr ări dezvoltare şi de modernizare,produsele turistice şi aranjamentele de călătorie oferite de operatorii de tururi România nu sunt atractive sau nu sunt competitive ca preţ şi/ sau structura cu produ

similare oferite de alte destinaţii turistice din lume,calitatea serviciilor din majoritatea facilitaţilor de cazare, restaurante şi alte facilipentru turişti nu se ridică la nivelul celor oferite de destinaţii turistice din EuroCentrala,eforturile de marketing ale României, pe pieţele turistice internaţionale, au finconsecvente şi/ sau insuficiente.

Concomitent cu susţinerea eforturilor de actualizare şi dezvoltare a ofertei turisticeRomâniei, Autoritatea Naţionala pentru Turism va analiza în mod curent dimensionarcorectă a eforturilor de promovare a turismului pe pieţele turistice internaţionaleconcentrarea acestora în ţările/ zonele cu cel mai important potenţial pe termen mediu

lung.A. Tendinţe ale cererii turistice internaţionale de produse turistice / aranjamente de

călătorie

Următoarele decenii vor aduce schimbări semnificate în structura demografica a lu(vârsta medie, ponderea grupurilor etnice şi religioase). Principalele tendinţe care influenţa direct circulaţia turistica la nivel mondial includ insa nu se vor limita la următoarele

1. Populaţia lumii se va dubla în următorii 50 de ani. Speranţa de viaţă şi implicit media vârsta a populaţiei ţărilor lumii2 vor creste. Seniorii (pensionarii) vor dispune de timp şi resurse pentru a calatori.Imaginea generala a destinaţiilor turistice, securitatea personala şi calitatea asistenmedicale sunt şi vor r ămâne aspecte extrem de importante. Cererea pentru produse turiva fi elastică în funcţie preţ însă potenţialul acestui segment de piaţa pentru atenuasezonalităţii nu trebuie ignorat.

1 La sfarsitul anului 2005 2 Mai ales tarile din Europa de Vest, SUA si Japonia



2. Reţeaua Internet va fi utilizată de tot mai mulţi turişti şi vizitatori potenţiali3 atât penobţinerea de informaţii de vacanţă cât şi pentru achiziţionarea de produse turistice şi aranjamente de călătorie.Accesul la informaţie, la opiniile turiştilor în legătura cu experienţele lor de călătorie şi atractivitatea destinaţiilor turistice (blogs) va fi liber şi universal.3. Dezvoltarea transporturilor aeriene, diversificarea şi creşterea vitezei de deplasaremijloacelor de transport terestru vor permite accesul relativ facil (şi ieftin) la destinaţii turist

aflate la distante mari (extracontinentale).Unul dintre efectele directe ale acestor fenomene va fi probabil scăderea duratei de şedereo anumita destinaţie/ facilitate de cazare.4. Creşterea interesului pentru programe turistice/ vacanţe care combină relaxareadivertismentul cu posibilităţile de cunoaştere a culturii şi istoriei popoarelor lu“Edutainment”.Zonele care vor reuşi să î şi păstreze caracterul şi autenticitatea, modul tradiţional de viaţăprezenta interes pentru tot mai multe segmente de turişti şi de vizitatori potenţiali.5. Efectele globalizării vor fi evidente pe toate meridianele lumii. Cele mai multe facilitaţi cazare şi de relaxare vor oferi condiţii uniforme, vor fi similare dar probabil nu identice. aceste condiţii individualizarea serviciilor şi conservarea/ evidenţierea caracterului destinadevin extrem de importante.6. Calitatea mediului înconjur ător, lipsa poluării, cur ăţenia şi atitudinea populaţiei locale vomai importante pentru turiştii potenţiali decât varietatea posibilităţilor pentru divertismencumpăr ături.7. Deşi vor fi interesaţi de experienţe inedite, cei mai mulţi dintre turiştii potenţiali vor dori

î şi poată continua stilul sănătos de viaţă atunci când vor călătorii. Facilităţile pentru spalimentaţie şi accesul la informaţie vor r ămâne elementele motivaţionale importante.

B. Obiectivele strategiei de promovare a turismului

Obiective Generale• Poziţionarea României drept o destinaţie turistica care ofer ă atracţii turistice

experienţe de călătorie unice, o destinaţie cu oamenii primitori şi cu servcomparabile cu cele oferite în ţările din Europa de Vest,

• Stimularea interesului turiştilor potenţiali din str ăinătate de a vizita România, de apetrece vacantele în una sau mai multe din numeroasele zone turistice din tara,

• Promovarea produselor turistice care pot să atragă noi segmente de piaţă şi/ sau csă determine prelungirea duratei vizitei/ vacantei în România şi implicit creşte

încasărilor din activitatea de turism.

Următoarele principii au stat la baza elabor ării şi vor guverna implementarea de că

Autoritatea Naţională pentru Turism a Strategiei de Promovare a Turismului:1. Valorificarea potenţialului turistic al tuturor zonelor turistice din România în condiţ

protejării mediului înconjur ător şi al conservării particularităţilor culturale ale acestoProgramele şi a acţiunile de promovare.

2. Concentrarea asupra tendinţelor şi a exigentelor pieţei potenţiale. AutoritaNaţională pentru Turism va analiza natura şi amploarea eforturilor destinaţiilor turist

3 Cele mai recente statistici indica faptul ca la sfarsitul anului 2005 a fost inregistrat utilizatorul Internet

‘numarul 1 miliard’, o tanara de 24 de ani din Beijing.



care au înregistrat succese notabile în promovarea turismului insa nu va trebui săimite în mod automat.

3. Parteneriatul dinamic şi flexibil cu reprezentanţii industriei turismului din Românicompanii hoteliere, companii de transport, prestatori de servicii, operatori de turinstituţii de învăţământ pentru turism.

4. Coordonarea programelor de promovare derulate de Autoritatea Naţională de Turicu cele ale altor organizaţii şi instituţii naţionale, regionale, judeţene sau loca

Susţinerea iniţiativelor locale care susţin îndeplinirea obiectivelor generale cu privirede promovarea şi dezvoltarea turismului.5. Modelarea şi dimensionarea eforturilor de promovare în funcţie de limitele produse

turistice oferite de România, de ciclul de viata al acestora.

C. Principalele pieţe turistice pentru România grupe de produse turistice

În baza cercetării4 potenţialului pieţelor turistice internaţionale şi a situaţperspectivei în legătura cu principalele produse turistice ale României au fost identificate pieţe turistice de interes major pentru România.Urmare analizei principalelor pieţe turistice internaţionale - prin prisma criteriilor prezentate

pagina anterioara - Autoritatea Naţională pentru Turism a grupat pieţele turistice potenţialetrei categorii majore:

a. Pieţe Turistice de Prioritate Maxima:o Germaniao Marea Britanieo Ungariao Olanda şi Belgiao Ţările Scandinaveo Statele Unite ale Americiio Austria

b. Pieţe Turistice de Prioritate Medieo Franţao Italiao Israelo Poloniao Cehiao Spaniao Rusiao Turcia

c. Pieţe Turistice de Perspectivao Ucrainao Canadao Chinao Japonia

Grupe de Produse Turistice pentru Pieţele Turistice PrincipaleCererea efectiva pentru turism este determinata în mare măsura de atractivita

produsului turistic. Din acest motiv Autoritatea Naţională pentru Turism va monitor

4 Au fost analizate aspecte cu privire la caracteristic demografice, venituri, stiluri de calatorie, educatie, aspiratii, stil decalatorie, produse turistice preferate



implementarea Programelor de Dezvoltare a Turismului şi va stimula diversificaproduselor turistice şi creşterea calităţii serviciilor oferite.

Principalele grupe de produse turistice care vor face obiectul eforturilor de promova în perioada 2006 - 2011 vor include:

Programe/ Pachete Turistice pentru sezonul de vara: • Tururi tematice sau de interes general în România• Tururi combinate: România şi una sau mai multe ţări vecine•

Vacante active şi de recreere, hobby în aer liber • Vacante la tara/ turism rural• Vacante pe Litoralul Marii Negre• Croaziere pe Dunăre şi în Delta Dunarii

Programe/ Pachete Turistice pentru sezonul de iarna: • Ski şi alte sporturi de iarna,• Evenimente culturale şi sociale (obiceiuri şi tradiţii, sărbătorirea Cr ăciunului şAnului Nou)

Programe/ Pachete Turistice pentru tot timpul anului: • Vacante sau călătorii scurte în principalele oraşe/ centre culturale ale ţării• Conferinţe, Incentives and Evenimente (MICE)

• Călătorii de interes special• Tratament medical, odihna şi refacere în staţiuni de tratament• Evenimente cultural - artistice

D. Direcţii de acţiune

o Poziţionarea României ca destinaţie turistică Succesul eforturilor de promovare a turismului în România depinde în mare măsur ă

poziţionarea5 ofertei turistice a ţării pe principalele pieţe turistice internaţionale.România se va diferenţia de destinaţiile concurente prin diversitatea şi unicita

atracţiilor sale turistice, concentrate intr-un spaţiu relativ restrâns.

România va fi prezentata aşa cum este: o tara cu oameni ospitalieri, dinamicasigura, care ofer ă experienţe de călătorie inedite, multidimensionale.Obiectivul cu privire la poziţionarea destinaţiei turistice România se va realiza p

campanii complexe de comunicare care vor include promovarea de programe tematicProgramele tematice vor reliefa multitudinea de valori culturale şi artistice ale României: avizuale, muzica, dans, tradiţii, gastronomie.

Strategia de Promovare pune accent pe aspecte legate de atmosfera şi spiritualitate şi nu pe atributele fizice ale produselor turistice oferite.

Oamenii şi nu calităţile infrastructurii vor reprezenta România. În campania de imagine generala a României vor fi atraşi cei mai cunoscuţi artişt

sportivi romani - solista de opera Angela Gheorghiu, artista plastica Alexandra Nech

campioana la gimnastica Nadia Comănaci - dar şi oameni simpli ale căror inteligenta şi talpot oferi vizitatorilor momente unice (Comorile Vii ale României - Programul “RomanLiving Human Treasures”).

Imaginea turistică ‘neutr ă’ a României va fi schimbată prin promovarea autenticitaţiatributelor intangibile ale ţării, prin accentuarea elementelor de provenienţă (“provenance”a experienţelor rezultate din interacţiunea cu mediul natural şi cultural.

5 Modelarea perceptiilor in legatura cu ...6 De exemplu: vestigii culturale ale comunitatilor germane si evreiesti, muzica romanilor, pictori si artisti

plastici romani, Sibiu - Capitala Culturala Europeana.



Campaniile de Comunicare Integrată de Marketing care vor fi derulate de AutoritaNaţională pentru Turism pe principalele pieţe turistice internaţionale vor reflecta elementmotivaţionale în paralel cu schimbările majore care au/ vor avea loc în România7 pânăsfâr şitul primului deceniul al secolului 21.

Promovarea turismului pentru piaţă românească, creşterea cotei din piaţă turistinternă reprezintă un alt element al Strategiei de Promovare a Turismului în România careface însă obiectul unui program distinct.

Având în vedere faptul ca atât gradul de cunoaştere al destinaţiei turistice Româcât şi volumul circulaţiei turistice difer ă semnificativ de la ţar ă la ţar ă şi de la continentcontinent am considerat oportună formularea unor direcţii de acţiune distincte penprincipalele grupe de ţări şi anume:

1. Pieţe Turistice Europene

2. America de Nord

3. Asia de Sud-Est

Principalele canale de comunicare care vor fi utilizate vor fi similare însă

ponderea lor în mul de comunicare va avea în vedere particularităţile culturale şi de consum ale turiştpotenţiali.

În plus priorităţile şi obiectivele strategice vor fi raportate la imaginea României în rânpieţei potenţiale şi vor diferi semnificativ de la continent la continent.Trebuie notat faptul ca pentru fiecare dintre pieţele turistice internaţionale vor fi dezvoltcampanii de comunicare care se vor raporta strict la principalele segmente de piaţă cprezintă potenţial pentru România.

1. Pieţe Turistice Europene - Direcţii de Acţiune

Acţiuni:1. Recâştigarea pieţelor tradiţionale - Germania, Benelux, Ţările Scandinave, Polonia

Cehia şi atragerea unor noi segmente de piaţă, cu venituri disponibile substanţiale,2. Explicarea/ eliminarea percepţiilor negative în legătur ă cu România şi crearea u

identităţi puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produse turistice ţării. România poate şi trebuie să redevină una dintre principalele destinaţii turistdin Europa Centrala şi de Est,

3. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite destinaţiile concurente. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poamarca “Numai în România”.

Audienţă

:Mesajele care vor avea drept scop crearea unei identităţi noi pentru România

stimularea interesului pentru vacante şi călătorii în România vor fi îndreptate în principal căurmătoarele categorii de Audienţă:

• populaţie adulta cu vârstă de peste 40 de ani,• familii cu copii din ţările/ zonele cu venituri medii anuale de peste 25.000 de Euro• seniori interesaţi în relaxare, tratament şi vacante la mareCanale de comunicare:

7 Dezvoltarea infrastructurii, aderarea la Uniunea Europeana



• publicaţii cotidiene de interes general,• târguri şi expoziţii pentru turism,• reviste pentru turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor de tururi,• radio, • afişaje şi reclame stradale, • Internet

2. America de NordAcţiuni:

1. Crearea unei identităţi puternice pentru România şi pentru principalele zone/ produturistice ale ţării.

2. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite destinaţiile concurente. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poamarca “Numai în România”.

3. Atragerea interesului/ ‘activarea’ americanilor de origine romana în ac ţiunile popularizare a publicului american cu România şi cu atracţiile sale turistice.

Comunicarea cu Turiştii şi Vizitatorii Potenţiali:Mesaj:România este o destinaţie care ofer ă vizitatorilor un mix de atracţii şi cultura unice

Europa!Va invitam să vizitaţi mai mult din Europa! (“Come and See More of Europe”) va

sloganul utilizat în America de Nord8, în anii 2006 şi 2007.- “Come” are nota personală, directă - “See” sugerează sinceritate – nimic de ascuns, participare, impact vizual- “More of Europe” – România, tara sigura şi stabila ca toate celelalte ţări din Uniun

Europeana.

Sloganul va fi completat cu menţiunea în legătura cu numărul considerabil de atraaflate pe lista UNESCO a valorilor culturale mondiale şi cu faptul ca americanii şi canadiesunt bine primiţi în România

Accesul facil din marile oraşe europene şi aderarea la Uniunea Europeana voaspecte care nu vor fi omise din mesajele adresate publicului american şi canadian. Curde schimb euro/ dolar ii determina pe mulţi americani să asocieze destinaţiile turistice Uniunea Europeana cu preturi şi tarife ridicate. Din acest motiv nu va fi omisa menţiuneaRomânia nu utilizează moneda unica europeana.

Audienţă:Următoarele categorii de Audienţă se vor afla în centrul strategiei de comunicare

America de Nord:• populaţie adulta cu vârstă de peste 45 de ani, persoane care au vizitat cel puţidata destinaţii turistice din Europa,

• familii sau călători independenţi cu venituri medii anuale de peste 65.000 de doSUA,

• persoane şi asociaţii interesate cu interes special în atracţii sau activităţi preze în România (călătorii de interes special).

8 Pana la sfarsitul anului 2007 speram ca eforturile de comunicare in America de Nord vor reusi sa capt

atentia pietei potentiale.



Canale de comunicare:• publicaţii periodice specializate în turism şi călătorii inclusiv broşurile operator

de tururi,• Internet, • evenimente speciale inclusiv expoziţii pentru turism, • publicaţii cotidiene de interes general,•

Televiziune (cablu).

3. Asia de Sud-Est

Acţiuni:

a. Crearea unei identitatea puternice pentru România şi pentru principalele zoproduse turistice ale ţării.

b. Poziţionarea României drept tara cu cea mai mare diversitate de atracţii turistice Europa Centrala şi de Est, tara cu cele mai bine păstrate tradiţii, tara care nu trebomisa în timpul c

ălătoriei în Europa Centrala.

c. Introducerea unor produse turistice care să concureze cu cele mai bune oferite destinaţiile concurente. Promovarea de aranjamente de călătorie care să poamarca “Numai în România”.

Comunicarea cu Turiştii şi Vizitatorii Potenţiali:

Mesaj:România este o destinaţia turistică din Europa care a reuşit să î şi păstreze trad

ancestrale şi vestigii ale istoriei naţionale şi europene!Tara sigura şi primitoare, uşor accesibila din marile oraşe europene.Audien

ţă:

Mesajele care vor avea drept scop crearea unei identităţi noi pentru Româniastimularea interesului pentru vacante şi călătorii în România vor fi îndreptate în principal căurmătoarele categorii de Audienţă:

• populaţie adulta cu vârstă cuprinsa intre 35 şi 65 de ani,• persoane care au călătorit în Europa cel puţin o data, cu venituri medii anuale

peste 40.000 de dolari,• persoane şi asociaţii interesate cu interes special în atracţii sau activităţi preze

în România (călătorii de interes special).Canale de comunicare:• publicaţii cotidiene de interes general,• reviste pentru turism şi călătorii inclusiv broşurile operatorilor de tururi,• afişaje şi reclame stradale, • târguri şi expoziţii pentru turism, • Internet

Activitatea de Relaţii Publice

Întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu reprezentanţii mass-media şi cu creatorii opinie va ocupa un rol primordial în Strategia de Promovare a Turismului în România.



Studiile realizate recent de Autoritatea Naţională pentru Turism indica faptul operatorii de tururi î şi modelează oferta în funcţie de percepţiile şi de preferinţele clienţiDin acest motiv este esenţial ca periodic, mass-media de interes general dar şi cspecializate în subiecte despre turism şi călătorii, stil de viata, hobby să conţină în paginilerelatări pozitive în legătur ă cu România.

Autoritatea Naţională pentru Turism va continua să susţină financiar călătorii documentare pentru reprezentanţi ai mass-media din Europa în scopul publicării de editori

în cotidiene şi periodice care se adresează principalelor segmente de piaţă de interes penRomânia.Menţinerea României în atenţia editorilor şi reporterilor va fi realizata şi p

următoarele mijloace:• Crearea şi transmiterea ritmica a unor buletine informative şi ştiri de presa care

permită publicarea - cat mai frecventa a - unui volum însemnat de ştiri pozitivelegătur ă cu România,

• Punerea la dispoziţia mass-media internaţionale a informaţiilor cu privire evenimente culturale şi sociale din România, la noutăţile din industria turismucare pot să prezinte de interes pentru editori şi pentru vizitatorii din str ăinătate,

• Participarea la evenimente pentru reprezentanţii mass-media în scopul stabilirii contacte

şi al stimul

ării interesului acestora pentru România,

• Organizarea de evenimente speciale pentru reprezentanţii mass-meinternaţionale, inclusiv a unei întâlniri/ conferinţe anuale sponsorizate Autoritatea Naţională pentru Turism. În mod tradiţional asemenea evenimente fost organizate cu ocazia participării la principalele târguri pentru turism din Euroinsa în anii care vor urma prezentările pentru creatorii de opinie vor constitui eveniment în sine.

• La sfâr şitul fiecărui an Autoritatea Naţională pentru Turism ii va onora pe editorirealizatorii de emisiuni care realizat, în cursul anului, cele mai originale editoriaemisiuni despre România, care au adus în atenţia publicului str ăin atracturistice, aspecte culturale sau experienţe inedite care ii pot inspira pe turpoten

ţiali s

ăviziteze România.

• Comunicarea prin mijloace electronice (Internet şi E-mai) va completa eforturile relaţii publice desf ăşurate prin mijloace tradiţionale. Atât Autoritatea Naţionpentru Turism cat şi reprezentantele sale din str ăinătate vor avea până la începusezonului de vara 2006 site-uri Internet noi care vor prezenta informaţii actualiz

în legătura cu potenţialul turistic al României, programe turistice şi oferte specipentru călătorii în România.

Site-urile Internet speciale pentru fiecare piaţă turistica/ reprezentanta în str ăinătvor permite personalizarea conţinutului şi a formei de prezentare şi vor facidezvoltarea parteneriatelor cu operatori de tururi şi mass-media locale.

Relaţiile cu operatorii de tururi

şi cu distribuitorii de aranjamente de c

ălătorie

Operatorii de tururi şi agenţiile de turism continua să reprezinte principalul canal distribuţie pentru aranjamentele de vacanta şi de călătorie, în ţările europene şi din Asia Sud-Est. Deşi numeroşi analişti susţin ca reţeaua Internet va ocupa un loc tot mai însem

în mix-ul distribuţiei de produse turistice ei nu neaga ca distribuitorii tradiţionali vor reuşi săpăstreze rolul important.

Câştigarea încrederii operatorilor de tururi, oferirea de facilitaţi şi stimulente materişi sprijinirea eforturilor lor de publicitate şi reclama vor romane o prioritate, cel puţin penurmătorii cinci ani.



Prezenta unui număr cat mai însemnat de programe pentru România în cataloagelesite-urile Internet ale operatorilor de tururi prestigioşi va aduce un plus de credibilitatepoate stimula interesul turiştilor potenţiali. Din aceste motive Autorităţii Naţionale penTurism va acţiona în următoarele direcţii:

• Amplificarea colabor ării cu operatorii de tururi care ofer ă în prezent prograpentru România şi dezvoltarea de relaţii cu operatori de tururi care se adresea

principalelor segmente de piaţă interesate de vacante în România. Atendeosebita va fi acordata operatorilor de tururi care ofer ă cu succes programedestinaţii turistice concurente (Bulgaria şi Turcia pentru vacante pe litoralul MNegre, Polonia, Ungaria şi Turcia pentru excursii şi vizite scurte în oraşe marcentre culturale, Cehia, Slovacia şi Ungaria pentru sejururi în staţiuni de tratame

• Reprezentantele din str ăinătate ale Autorităţii Naţionale pentru Turism şi intensifica activitatea în cadrul organizaţiilor profesionale în scopul dezvoltrelaţiilor cu parteneri potenţiali,

• Sponsorizarea de vizite de documentare şi evenimente pentru agenţi de turismpentru operatori de tururi în scopul stabilirii de relaţii directe şi al câştigentuziasmului lor în legătur ă cu produsele turistice româneşti,

• Dezvoltarea de parteneriate cu cluburi automobilistice, cu companii de transpferoviar din Europa,

• Organizarea începând cu anul 2007 a unui eveniment anual pentru operatorii tururi din str ăinătate: Bursa Anuala pentru Incoming9 (“Welcome to RomâniIncoming Workshop”).

• Dezvoltarea în colaborare cu operatorii de tururi specializaţi din Europa şi America de Nord a unui program de dezvoltare şi de promovare a facilitaţpentru conferinţe, expoziţii şi incentive (MICE - Meetings, Incentives, Conferencand Exhibitions) pentru principalele pieţe internaţionale.

Reclama în mass-mediaEforturile de rela

ţii publice vor fi dublate de campanii de reclama în mass-med

Reclama în mass-media va avea rolul de a sprijini pozi ţionarea României pe pieţele turistprincipale şi de a informa pe turiştii potenţiali în legătura cu produsele turistice pe careofer ă România.

Strategia cu privire la reclama în mass-media care se adresează turiştilor potenţialoperatorilor de tururi va fi modelata în funcţie de gradul de conformitate a ofertei turistromâneşti cu exigentele pieţei turistice şi de mijloacele financiare aflate la dispoziţia AutoritNaţionale pentru Turism.

Fragmentarea accentuata a mass-media şi tendinţa de personalizare a mesajepromoţionale face tot mai dificila stabilirea mix-ului ideal pentru orice campanie de reclam

În tabelul care urmează sunt prezentate principalele categorii de mijloace de comunicacare for fi utilizate pentru campania de reclama pentru România în anii 2007 şi 2008:

Europa America de Nord Asia de Sud-Est

PieţeTuristice:

Tip Mass - Media: intensitate intensitate intensitate

Secţiunea pentru turism apublicaţiilor cotidiene

Reviste/ publicaţii pentru turism/

medie

maxima

redusa

maxima

medie

medie

9 Bursele anuale pentru incoming au dat rezultate excelente pentru diferite destinatii turistice ale lumii intre c

Turcia, Slovenia, Mexic.



interes specialPresa pentru specialişti redusa medie maxima

Radio medie redusa medieInternet medie maxima medie

Afişaj/ reclame stradale maxima redusa maxima

Televiziune redusa redusa redusa

Iniţierea unei ample campanii de reclama la televiziune - în anii 2006 şi 2007 - nu aeficienta din punctul de vedere al raportului cost/ beneficii. Autoritatea Naţională penTurism va stimula insa realizarea şi difuzarea de filme documentare despre România. O adirecţie de acţiune care va avea drept scop aducerea României în atenţia telespectatorilor

întreaga lume va consta în încheierea de parteneriate cu posturi de televiziune care să of- cu ocazia emisiunilor de divertisment care se adresează turiştilor potenţiali - premii cconstau în vacante şi tururi în România şi în produse româneşti.

Buget

Principalele categorii de activităţ

i de promovareşi propunerile pentru buget pentru c

trei grupe de pieţe turistice sunt prezentate în continuare. Este puţin probabil ca în anii 20şi 2007 companiile pentru turism din România sau autorităţile locale vor susţine financaceste eforturi insa Autoritatea Naţională pentru Turism va iniţia discuţii pentru încheiereaparteneriate în scopul susţinerii acţiunilor care implica acordarea de servicii în Româ(transport, cazare, masa, vizite la atracţiei turistice, cadouri publicitare).

Suplimentarea fondurilor pentru promovare a turismului va fi discutata reprezentanţii organizaţiilor internaţionale reprezentate în România (UE, USAID)

Bugetul pentru activităţi de promovare a turismului în anul 2007

Europamld lei

America deNord

mld lei

Asia de Sud-Est

mld leiRelaţii Publice/ Comunicare 15 5 3Evenimente Speciale 10 4 2Expoziţii pentru Turism 40 1 3E-Marketing/ Internet 5 5 2Direct Marketing / SuporturiComunicare

15 5 2

Reclama şi Publicitate 20 4 3Stimularea Vânzărilor 2 1 1Alte Ac

ţiuni de Promovare 3 2 2

Total pe grupe de pieţe 110 27 18TOTAL GENERAL: 155 (estimat pentru 2007)

Autoritatea Naţională pentru Turism va analiza trimestrial executarea programului implementare a Strategiei de Promovare a Turismului şi rezultatele (preliminare) obţinute.

Strategia va fi adaptată ori de cate ori schimbările pieţei, acţiunile competiţieiconjunctura internă sau internaţională vor impune acest lucru.



Modul în care produsele turistice oferite de companiile româneşti de turism r ăspuexigentelor pieţei se va afla în permanenta în atenţia reprezentantelor din str ăinătate Autorităţii Naţionale pentru Turism. Vor fi urmărite în mod special:

• Atitudinea personalului din turism şi calitatea produselor şi a serviciilor ofeturiştilor şi vizitatorilor,

• Generalizarea acceptării mijloacelor de plata electronice - cârti de debit/ credit -

scopul facilitării operaţiunilor de plata a prestaţiilor şi a îmbunătăţirii sistemului evidenta a turiştilor. Autoritatea Naţională pentru Turism va analiza oportunitaincluderii intre condiţiile eliber ării autorizaţiilor de funcţionate a facilitaţilor de cazacceptarea mijloacelor de plata electronice,

• Semnalizarea şi marcarea obiectivelor turistice,• Percepţia turiştilor romani şi str ăini în legătur ă cu raportul dintre calita

produselor şi serviciilor şi preţul plătit pentru acestea,• Facilitatea comunicării cu personalul din industria turismului şi cu reprezenta

autoritarilor naţionale şi locale. Accesul la servicii: telecomunicaţii, asistemedicala, informare.

Nota :Prezentul document a fost elaborat în baza următoarelor studii/ surse:

- Raportul cu privire la situaţia turismului în România (United States Agency Internaţional Development, 2004),

- Studiu privind fundamentarea Strategiei de Dezvoltare a Turismului în Româniacontextul ader ării la Uniunea Europeana (Institutul Naţional de Dezvoltare şi CercetareTurism – I.N.C.D.T. , 2005),

- Profilul Turistului/ Vizitatorului str ăin care vizitează România (United States Agenfor Internaţional Development, 2005),

- Raport 2005 : Turismul în România (World Travel and Tourism Council), - Studii de percepţie a României ca destinaţie turistica pe 11 pieţe turistice europe

(Austria, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Norvegia SpanSuedia, Ungaria), 2005,

- România: Percepţii şi intenţii de călătorie ale vizitatorilor potenţiali din Statele Unale Americii (Smithsonian Magazine/ Biroul de Turism New York, 2005),

- Studiu de Atitudine a operatorilor de tururi americani specializaţi în ţări europe(Biroul Naţional de Turism al României - America de Nord, 2004),

- Interviuri cu unii dintre reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism în cadbirourilor de promovare a turismului din str ăinătate, Strategia de Promovare a Turismului va fi analizata şi actualizata din sase în sase luni sau de cate ori conjunctura interna sau internaţională impun acest lucru

4.3.3. Dezvoltarea capacitaţii umane – formarea profesională Pregătirea personalului de specialitate pentru turism este realizată în cadrul

sistemului naţional de învăţământ/formare profesională iniţială şi continuă.Autoritatea Naţională pentru Turism apreciază că turismul are maturitatea de a

investi în educaţie şi este în măsur ă de a se implica în activitatea de formareprofesională potrivit competenţelor atribuite de legislaţia în vigoare.

Situat în topul sectoarelor implicate în implementarea principiilor „formăriiprofesionale a adulţilor”, turismul este conştient de faptul că orientarea către o societate



bazată pe cunoaştere presupune investiţii în dezvoltarea resurselor umane cu scopul dea încuraja angajaţii să dobândească noi competenţe şi în acest context, acţionează pentru promovarea calităţii ofertei de formare şi asigurarea relevanţei acesteia în raportcu abilităţile, cunoştinţele şi nevoile persoanei.

Autoritatea Naţională pentru Turism recunoaşte că schimbările rapide în turismdetermină un spectru al nevoilor de noi competenţe mult mai dinamic şi î şi propune să sprijine logistic şi financiar acest domeniu, astfel încât asigurarea calităţii în formarea

profesională din sector să prindă viaţă, să se transpună real în practică, să nu r ămână doar un simplu deziderat.Pentru planificarea strategică a obiectivelor, Autoritatea Naţională pentru Turism a

pornit de la o radiografie a situaţiei învăţământului/formării profesionale a adulţilor din şipentru turism şi în urma unei analize, având la bază date statistice publicate de InstitutulNaţional de Statistică şi date culese şi prelucrate de sector, se poate concluziona faptulcă, o parte din greutăţile cu care se confruntă turismul românesc are drept cauză şinumărul redus de unităţi, facultăţi, respectiv furnizori şi programe de pregătire pentruacest sector .

Monitorizarea reformei sistemului naţional de învăţământ în plină desf ăşurare, cudese evaluări, armonizări a reuşit să identifice, par ţial, principiile de îmbunătăţire acalit

ăţii educa

ţiei

şi a stabilit, respectiv a implementat mecanisme institu

ţionale

şi

procedurale de evaluare, asigurare şi control asupra calităţii.Cu toate acestea, apare ca necesar ă implicarea politică şi strategică a

Ministerului Educaţiei şi Cercetării în pregătirea elevilor/studenţilor pentru turism, pentruca învăţământul preuniversitar şi universitar de specialitate, să fie în concordanţă cunevoile pieţei muncii şi să fie articulat cu pregătirea continuă, cu formarea profesională aadulţilor.

Specialiştii din turism constată că, pentru învăţământul preuniversitar,implementarea şi actualizarea periodică a programelor lasă de dorit, planurile deşcolarizare nu se coroborează cu cerinţele de pe piaţa muncii, învăţământulpreuniversitar nu este în concordanţă cu nevoile pieţei muncii.

Această

situaţie coroborat

ăcu situa

ţia unit

ăţilor/claselor de înv

ăţământ

profesional şi tehnic pentru turism ca areal geografic, slab reprezentată în principal înzona rurală, cu dificultăţile înregistrate în organizare, cu diferenţele economice întrezonele rurale şi cele urbane, legate de lipsa dotărilor în şcoli (echipamente didactice,baze de aplicaţii), demonstrează că mai sunt multe de f ăcut în domeniul investiţiei înresursa umană de specialitate, că apare ca necesar ă obligativitatea MinisteruluiEducaţiei şi Cercetării de a consulta Autoritatea Naţională pentru Turism pentru a seimplica în acest domeniu.

Pornind de la analiza învăţământului universitar de specialitate se apreciază că o reformă curricular ă pentru unităţile de învăţământ cu facultăţi sau specializări specificedomeniilor turism, hoteluri, restauraţie, trebuie să lanseze un învăţământ superior caresă promoveze şi să asigure pregătirea practică necesar ă absolvenţilor de a se integraimediat în activitatea agenţilor economici din turism.

Problema formării profesionale a adulţilor pentru şi din turism este importantă pentru susţinerea transformării for ţei de muncă, fiind principalul instrument prin careaceasta se poate adapta la noi cerinţe, prin care se facilitează mobilitatea for ţei demuncă disponibilizată din sectoarele economiei care se restructurează către turism.

Studiile efectuate până acum cu privire la utilizarea programelor de formareprofesională pentru adulţi şi preferinţele exprimate de cei care sunt direct interesaţiindică tendinţa marii majorităţi de a aprecia pozitiv utilitatea acestor forme de instruire cao şansă în plus pentru persoană de a-şi construi o carier ă. Tendinţa este mai



semnificativă în rândul persoanelor tinere pre-calificate, care se dovedesc mai mobiledin punctul de vedere al reorientării profesionale, dar se simte nevoia articulăriisistemului de formare profesională continuă cu sistemul educaţional şi de formareprofesională iniţială.

Situaţia actuală a formării profesionale a adulţilor din şi pentru turism, impuneimplicarea Autorităţii Naţionale pentru Turism în definirea unor direcţii strategice petermen mediu şi lung pentru formarea profesională a adulţilor din şi pentru acest

sectorul, care să aibă în vedere contextul de politici sectoriale, naţionale şi europene,promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi şi atingerea ţintelor privind performanţelesectorului din state ale Uniunii Europene cu tradiţie în domeniu.

Urmărind o schimbare a mentalităţii în ceea ce priveşte formarea profesională, însensul creşterii gradului de conştientizare cu privire la importanţa învăţării continue, agradului de motivare pentru lărgirea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor angajaţilor din turism, Autoritatea Naţională pentru Turism î şi propune să acţioneze, înprincipal, pentru sprijinirea acestei forme de pregătire ca fiind cea mai perfectibilă şi maiapropiată, organizatoric, structural şi tematic de cerinţele sectorului.

Făr ă a se limita la responsabilităţile instituţionale atribuite de legislaţia în vigoare,de a colabora cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi cu MinisterulEduca

ţiei

şi Cercet

ării în elaborarea politicilor

şi strategiilor în domeniul form

ării

profesionale continue, Autoritatea Naţională pentru Turism consider ă necesar să-şielaboreze propriul plan strategic şi un plan de acţiune, urmărind structura Strategiei petermen scurt şi mediu pentru formarea profesională continuă, 2005 – 2010, cunominalizarea activităţilor prevăzute a se implementa pentru fiecare obiectiv strategic,direcţiile de acţiune şi responsabilităţile partenerilor implicaţi.

Planul strategic de formare profesională continuă a personalului din şi pentruturism, vizează două obiective strategice.

Obiective strategiceA. Sprijinirea sistemului de formare profesională continuă a personalului din

şi pentru turism.Direc

ţiile de ac

ţiune specifice se refer

ăla:

1. Conştientizarea cu privire la beneficiile formării profesionale continuepentru persoane, angajatori şi alţi factori interesaţi;

Activit ăţ i : 1.1. Susţinerea de activităţi formative specifice care să conducă la conştientizarea

şi schimbarea atitudinii persoanelor şi agenţilor economici din turism, în favoareacreşterii motivării participării la formare profesională continuă şi a învăţării pe totparcursul vieţii, respectiv: campanii mass-media destinate unor grupuri ţintă, elaborareade materiale relevante pentru factorii interesaţi, referitoare la formarea profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţii, seminarii, conferinţe, programe de pregătireetc.

1.2. Diseminarea exemplelor de "bune practici" şi "istorii de succes" pentru asensibiliza persoanele, partenerii sociali din sector asupra beneficiilor pe care le poateaduce formarea profesională continuă şi a învăţării pe tot parcursul vieţii.

1.3. Diseminarea informaţiilor privind oferta de servicii de formare, posibilităţile deacces la aceste servicii, modalităţile de finanţare a formării profesionale continue şi a

învăţării pe tot parcursul vieţii (inclusiv schemele de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane şi perspectiva utilizării Fondului Social European).

2. Susţinerea investiţiilor publice şi private în formarea profesională continuă şi eficientizarea lor;

Activit ăţ i :



2.1. Susţinerea organismului de profil constituit şi a altor structuri cu atribuţii îndomeniul formării profesionale continue, de drept public sau privat, identificareaoperaţionalizarea şi implementarea unor scheme de cofinanţare public-private pentruinvestiţii în dezvoltarea capacităţilor administrative, de funcţionare a acestor structuri şi acapacităţilor formative specifice pentru dezvoltarea instrumentelor specifice sectorului:standarde ocupaţionale, programe cadru, completarea, modificarea Registrului Naţionalal Calificărilor etc.

2.2. Sprijin logistic şi financiar acordat sectorului în implementarea mecanismelor de cofinanţare din fonduri publice şi private în vederea accesării Fondurilor Structuralepentru dezvoltarea resurselor umane.

2.3. Susţinerea şi introducerea unor stimulente administrative, formative,financiare etc. în sector, pentru ca angajatorii din sector să investească mai mult înformarea profesională a angajaţilor şi perfecţionarea personalului propriu.

3. Promovarea unui sistem de formare profesională continuă flexibil şitransparent;

Activit ăţ i: 3.1. Sprijin acordat actorilor din turism pentru implementarea unui sistem formativ

care să permită evaluarea/validarea şi recunoaşterea experienţei şi învăţării anterioare,inclusiv a competen

ţelor dobândite în contexte de înv

ăţare non-formale

şi informale, un

sistem de certificare a competenţelor, a calificărilor par ţiale, care să permită practicareauneia sau a mai multor ocupaţii şi a calificărilor complete.

3.2. Dezvoltarea şi implementarea, etapizată în turism a unui sistem unitar decredite transferabile pentru formarea profesională continuă şi formarea profesională iniţială.

B. Creşterea calităţii şi eficienţei sistemului de formare profesională continuă printr-un management orientat spre rezultate.

Direcţiile de acţiune specifice vizează:4. Consolidarea structurilor instituţionale şi a parteneriatelor în formarea

profesională continuă; Activit

ăţ i :

4.1. Definitivarea rolurilor şi a responsabilităţilor instituţionale, în cadrul sectoruluipentru funcţiile şi structurile sistemului de formare profesională continuă, avându-se învedere, evitarea conflictului de interese.

4.2. Semnarea unor acorduri şi stabilirea de parteneriate între instituţiile, actoriireprezentativi din sectorul şi instituţiile cu atribuţii în dezvoltarea şi actualizarea CadruluiNaţional al Calificărilor, a Registrului Naţional al Calificărilor, în dezvoltarea, validarea şiactualizarea Standardelor Ocupaţionale (SO), implementarea metodologiilor pentrudefinirea şi validarea calificărilor, ca şi pentru înscrierea acestora în Registrul Naţional aiCalificărilor (RNC).

4.3. Sprijinirea furnizorilor de formare existenţi şi a celor potenţiali, pentrudezvoltarea unei oferte de formare profesională continuă relevante şi adecvate nevoilor de formare identificate;

4.4. Perfecţionarea profesională a persoanelor care lucrează în domeniul formăriiprofesionale continue în vederea dezvoltării competenţelor de identificare a cererii şiofertei de formare profesională continuă în sector.

Direcţiile de acţiune transversale sunt:5. Realizarea de studii, analize şi statistici reprezentative privind formarea

profesională continuă a personalului din turism; Activit ăţ i:



5.1. Evaluarea cererii şi a ofertei de formare profesională pentru turism: sondajeşi studii privind gradul de satisfacere a aşteptărilor beneficiarilor de formare profesională continuă, de apreciere a ofertei de formare profesională continuă existentă pe piaţă,precum şi a calităţii şi relevanţei formării furnizate în şi pentru sector.

5.2. Evaluarea impactului investiţiei realizată în formarea profesională continuă asupra performanţelor profesionale ale angajaţilor din sector.

5.3. Anticiparea nevoilor de formare viitoare, la nivel sectorial, pe baza

programelor de dezvoltare naţionale, sectoriale, a informaţiilor colectate sistematic, astudiilor, analizelor şi prognozelor elaborate de instituţii de specialitate şi alţi actorireprezentativi ai sectorului.

6. Adaptarea cadrului legal propriu care face referire la sistemului deformare profesională a adulţilor din şi pentru turism.

Activit ăţ i :6.1. Corelarea actelor normative proprii cu legislaţia specifică formării

profesionale continue.6.2. Modificarea cadrului legislativ propriu privind formarea profesională a adulţilor

din şi pentru turism, astfel încât să satisfacă cererile de formare la nivelul sectorului, să acopere cât mai multe domenii ocupaţionale, să abordeze proactiv viitoarele nevoi deformare profesional

ă, s

ăr ăspund

ănevoilor de formare a spiritului antreprenorial pentru a

dezvolta libera iniţiativă a persoanelor individuale.6.3. Reglementarea calităţii în formarea profesională a adulţilor luând în

considerare criteriile şi condiţiile majore stabilite de EFQM (Fundaţia Europeană pentruManagementul Calităţii) şi prevederile privind necesitatea parcurgerii "ciclului calităţii",respectiv: stabilirea şi planificarea obiectivelor, implementarea, analiza şi evaluarea,feed-back-ul şi schimbarea.

6.4. Sprijinirea formatorilor din sector în introducerea mecanismelor de asigurarea calităţii în sistemul de formare profesională a adulţilor.

Pentru implementarea planului strategic, Autoritatea Naţională pentru Turismelaborează, anual, Programe de formare profesională a adulţilor din şi pentru turism şide sprijinire a înv

ăţământului turistic, detaliate, cu obiective coroborate cu prevederile

Programului de guvernare, cu ale Planului Naţional de Acţiune în domeniul Ocupării, cunominalizarea de acţiuni şi măsuri prevăzute a se implementa pentru fiecare obiectiv înparte cu stabilirea responsabilităţilor instituţionale, structurale, a termenelor, surselor definanţare şi a feed-back-ului.

4.3.4 Integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale prin:

a) Oferta turistică:• iniţierea de proiecte de modernizare şi dezvoltare a unei oferte turistice competit

pe piaţa turistică europeană legată de Munţii Carpaţi (sporturi de iarnă, drumemontană, vânătoare şi pescuit sportiv, sporturi extreme, etc.), fluviul Dunărea

Delta Dunării (croaziere, turism ecologic şi ştiinţific, etc.), Marea Neagr ă (sejcroaziere), staţiuni balneare, patrimoniul cultural (german, slovac, ceh, maghucrainean, armean, etc.);

• iniţierea unor programe turistice transfrontaliere cu Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova şi Ukraina, prin crearea de zone turistice transfrontaliere şi a uprograme turistice cu toate ţările din bazinul Mării Negre;

• dezvoltarea şi promovarea unui turism durabil în ariile transfrontaliere şi în ţar ă.b) Cadrul legislativ şi de cooperare



• armonizarea cu legislaţia din ţările UE pentru standarde de calitate; standapentru construcţii şi amenajări turistice; standarde tehnice; uniformizareautilizarea indicatorilor statistici pentru turism, a înregistr ărilor şi analizelor statistialinierea la standardele ecologice şi de pregătire profesională în domeniu;

• dezvoltare cadrului de colaborare internaţională la nivel guvernamental şisectoarelor public şi privat, a asociaţiilor profesionale din turism;

• participarea activă în cadrul organismelor internaţionale şi elabora

documentelor necesare pentru integrarea europeană pe linie de turism.c) Asigurarea protecţiei, securităţii şi siguranţei turiştilor • protecţia turiştilor faţă de riscuri privind sănătatea şi siguranţa acestora;• reglementarea protejării intereselor turiştilor şi disponibilitatea agenţilor econom

pentru despăgubirea acestora faţă de daunele aduse;• facilitatea accesului consumatorilor de servicii turistice la informaţiile adecvate;• promovarea codurilor de conduită al agenţilor economici şi al turiştilor faţă

mediu.

4.3.5. Perfecţionarea codului legislativ prin iniţierea în colaborare cu asociaţprofesionale, patronale, sindicale şi neguvernamentale a unor reglementări, care să impu

în domeniul turismului acte normative unitare, simplificate şi funcţionale, urmărindu-se:• promulgarea unei legi cuprinzîtoare a turismului;• realizarea cadrului de cooperare între Ministerul Turismului şi celelalte autorităţi

administraţiei publice centrale şi locale privind iniţierea, aprobarea, executareafinanţarea noilor proiecte de investiţii majore în domeniul turismului;

• asumarea de către Autoritatea Naţională pentru Turism a rolului exclusiv reglementare a metodologiei de atestare a localităţilor şi staţiunilor turistice şzonelor cu potenţial turistic;

• realizarea unor reglementări ale regimului juridic al plajelor, falezelor şi zoneadiacente, al terenurilor aferente pârtiilor şi instalaţiilor pentru sporturile de iarnă.

4.3.6. Corelarea politicii în domeniul turismului cu politicile la nivel naţionarespectiv integrarea politicii în domeniul turismului în politica economica naţională, pstabilirea de propuneri legislative şi masuri concrete care sa faciliteze dezvoltarea turismulu

1. Politica fiscală şi bugetar ă Din punct de vedere financiar, statul nu a f ăcut multe pentru a stimula creşte

calităţii şi atragerea investitorilor în domeniul turismului. Comparativ, Grecia şi Turcia au crun climat extrem de propice pentru investitorii care vor să dezvolte afaceri în turism. Creditsunt rezonabile iar condiţiile sunt excelente, ca să nu mai vorbim de sprijinul pe care staofer ă prin sumele generoase destinate promovării.

În România, principalele slăbiciuni identificate în sistemul fiscal sunt :• Serviciile publice se plătesc de două ori din cauza faptului că administraţiile loc

ofer ă servicii îndoielnice iar plătitorii sunt obligaţi să-şi gestioneze infrastructura pe cpropriu.

• Fiscalitatea excesivă obligă agenţii economici din turism să achite 14 impozcentrale şi 3 locale (taxele reprezintă 35% din preţurile practicate de hoteluri şi restauran19% TVA. În 2003 acesta s-a redus la 9%, 4% pt. bucătărie şi bar, taxe progresive în funcde mărimea capitalului fix de până la 15% din costuri. Nivelul actual de 9% pentru hotelurB&B este sub media din regiune.



• Rata profitului în turism este de 2-6% anual (cel puţin cel declarat oficial; realitapoate să fie diferită în funcţie de nivel şi locaţie) una dintre cele mai scăzute în economie. aici şi frauda fiscală, fenomen conştientizat la nivel de autorităţi.

În Turcia şi Grecia, taxele sunt de 4-5 ori mai mici decât în România pentru că autorităţile a înţeles că pe lângă sectorul turism se pot dezvolta şi alte domenii conexe.Operatorii din zona costierã plãtesc 29 de taxe diferite. În timp ce turismul ar trebui sãplãteascã partea corectã de taxe, prosperitatea şi creşterea industriei - inclusiv investiţ

necesare pentru generarea de venituri viitoare - depind, în mare mãsurã de competitivitaturismului românesc. Acesta depinde, de asemenea, de faptul cã turismul trebuie sã fie traca orice alt domeniu, în ceea ce priveşte taxele.

Existã o tendinţã, la nivel global, ca guvernele sã ia ca ţintã turismul, ca generator de vepentru obiectivele pe termen scurt, fãrã sã se ia în considerare consecin ţele termen luasupra cererii şi creerii de locuri de muncã. WTTC recomanda guvernului sã asigure regimfiscal în turism care sã încurajeze creşterea, exportul, investiţiile, infrastructura, inovaţiileafaceri şi crearea de locuri de muncã. Principiul platã - beneficiu ar trebui sã fie implemenastfel încât fondurile colectate din turism sã fie îndreptate spre infrastructurã sau promovaturisticã.

Este, de asemenea, vital ca taxele aplicate sã fie echitabile şi, acolo unde este posi

ipotecate. Este important ca autoritãţile din România sã î şi aminteascã principiile şi linWTTC de Taxare inteligenţ ã - care recomandã echitate, eficienţã, simplitate, genercorectã de venituri şi stimularea efectivã a creşterii – care sã se refere la aceste princiatunci când se considerã noi taxe sau ajustãri ale celor existente.Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ şi stabil prin:

- stimularea dezvoltării economice, investirii şi creării de noi locuri de munca în sectoprivat; - creşterea ponderii subvenţiilor bugetare în totalul cheltuielilor bugetare pensusţinerea noii politici privind promovarea exporturilor; - raţionalizarea cheltuielilor bugetare în funcţie de priorităţile reformei;- îmbunătăţirea sistemului finanţelor locale în scopul:

- corelării necesarului de resurse financiare locale cu necesităţile de dezvoltareadministrare locala;- stimulării mobilizării de resurse proprii locale s.a..- scutirea pentru plata impozitului pentru profitul reinvestit;- stimularea investiţiilor noi, cu deosebire în zonele turistice “speciale” (Delta Dună

staţiunile balneare, parcurile turistice), în staţiunile turistice sezoniere, precum şi penanumite forme de turism (agroturism, turismul la cabane) precum şi a altor forme de turismcategorii de turişti (tineret, pensionari, persoane cu dizabilităţi);

- acordarea de credite cu dobândă preferenţială pe termen mare;- subvenţionarea cu 50% a nivelului dobânzii din Bugetul Naţional

2. Politica comercială;- promovarea exporturilor, condi

ţionat

ăde înt

ărirea capacit

ăţii industriei române

şti

a exporta pe pieţele internaţionale;3. Protecţia consumatorului

- extinderea cadrului legislativ în acord cu directivele Comisiei Europene (Directpentru turism organizat-excursii şi vacante organizate);- programe de educare şi informare a turistului;- diversificarea instrumentelor de finanţare a programelor;- dezvoltarea resurselor umane;- dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniul turismului s.a.

4. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor



Relansarea turismului românesc va face necesar ă şi corelarea politicii în domeniul turismucu politica economică naţională, prin stabilirea propunerilor legislative şi a măsurilor complcare să faciliteze dezvoltarea turismului. Evidenţiem, ca importante: politica fiscalăbugetar ă, politica de dezvoltare regională şi locală, politica pentru dezvoltarea infrastructurgenerale şi reforma structurală şi organizatorică.

• Transporturi eficiente şi moderne:- reabilitarea şi modernizarea cu prioritate a reţelei de drumuri naţionale şi

ferate care sa faciliteze circulaţia şi accesul spre zonele de interes turistic;- program de relansare şi dezvoltare a aeroporturilor şi a porturilor;- modernizarea transportului pe căile ferate;- lansarea programelor de autostr ăzi şi cai ferate situate pe marile coridoare

transport N-S şi E-V;- dezvoltarea sistemelor de transport combinat ;- relansarea programului de dezvoltare a flotei maritime şi fluviale, cu implic

în diversificarea ofertei de servicii turistice şi valorificarea unor elemente ale potenţialuturistic al tarii aflate într-un stadiu redus sau chiar inexistent de valorificare (cursul internDunarii, Delta, programe turistice pe Marea Neagra s.a.).

• Telecomunicaţiile

Modificãrile la nivelul economiei digitale sunt esenţiale pentru ca întreprinderile sã devinãsã se menţinã competitive. Rãspândirea facilitãţilor de internet şi a computerelor personeste una dintre cele mai sărace din Europa. Din punctul de vedere al Eurostat, numã

întreprinderilor din România, care angajeazã mai mult de 9 salariaţi, având acces la intern în anul 2004 a fost de numai 13%, comparativ cu o medie de 52% în cele 25 de ţãri memUE.

Turismul şi cãlãtoriile, privite ca o industrie intensiv tehnologicã, pot ajuta România obţinã şi sã aplice sistemele tehnologice ale informaţiilor şi telecomunicaţiile la un ncompetitiv. Un bun exemplu îl reprezintã telecomunicaţiile. O parte din ce în ce mai mareoperaţiilor turismului şi cãlãtoriilor - precum şi toate operaţiile virtuale de vânzãri şi distribu- comunicã prin sistemele de telecomunicaţii. Acolo unde existã un monopol asu

telecomunicaţiilor, existã adesea restricţii în ceea ce priveşte accesul, costurile maricondiţiile de operare nerezonabile. Aceasta în schimb, limiteazã potenţialul expansiuturismului şi cãlãtoriilor orientat spre piaţã, având efecte negative, atât la nivel naţional, câinternaţional, din punct de vedere al costurilor, eficienţei operaţionale şi serviciului de clienţ

Recomandarea WTTC este ca Guvernul României sã urmeze, în continuare, politica upieţe deschise a telecomunicaţiilor, care va genera costuri mici şi servicii de o mai bucalitate pentru turişti şi companiile de turism.E-marketing şi distribuţiaPe o piaţã globalã competitivã şi din ce în ce mai dezvoltatã din ziua de astãzi, existã o manevoie pentru un puternic branding naţional de conducere care sã optimizeze resursele, concentreze într-un nucleu interesele- sectorul public şi privat, naţional, regional şi local- şi

capteze atenţia turiştilor. Aceasta va necesita un interes aparte pentru o abordare coordonasupra marketing-ului şi distribuţiei prin internet în scopul de a optimiza viziunea asuRomâniei.

Desigur, dezvoltarea unei asemenea facilitãţi trebuie sã meargã în paralel cu dezvoltainternetului şi a telecomunicaţiilor la nivelul întregii tari. Cu toate acestea, planurile ar trefãcute, în primul rând, pentru un site al brandului de ţarã de calitate, care sã punã în evideprodusele turistice şi care sã ofere turiştilor informaţii şi sfaturi despre România ca destinaturisticã. In al doilea rând, o listã a serviciilor de cazare precum şi a persoanelor de contaar trebui adaugatã. În prezent existã planuri de a dezvolta un asemenea serviciu la nivesectorului Bed and Breakfast şi cã aceastã iniţiativã trebuie sã fie sprijinitã de autoritã



competente. Cum disponibilitaţile tehnologice ale ţãrii cresc, mai ales în zona ruralã - lucare se va întâmpla încet - pregãtirile pentru o bazã de date on-line ar trebui începute, pena îi face conştienţi pe vizitatori de toate serviciile turistice din ţarã şi, în timp, de a le permsã facã rezervări on-line. O abordare coordonatã va ajuta la creşterea expunerii afacermici şi la o creştere a rãspândirii vizitatorilor internaţionali în ţarã.

4.4. Monitorizare şi evaluare

Strategiile de turism necesită proceduri de monitorizare şi evaluare complete, corecte şi clpentru a asigura succesul implementării strategiei. Implementarea actualei strategii dezvoltare a turismului din România este planificată a se desf ăşura în perioada 2007-2013Monitorizarea implementării strategiei de dezvoltare implică colectarea datelor şirezultatelor privind realizarea obiectivelor propuse astfel incât să permită iniţiatorilor să faaprecieri asupra progreselor realizate şi totodată să iniţieze ajustările necesare.Monitorizarea şi evaluarea vor fi realizate la o scar ă largă, faţă de principalele obiective strategiei şi la o scar ă mai redusă de implementare.Procesul de evaluare este planificat a se realiza anual pentru revizuirea (analiza) indicatoriar rezultatele obţinute să permită efectuarea ajustărilor necesare privind redefiniobiectivelor şi acţiunilor.

Monitorizare şi Plan de Evaluare

Obiective Indicator VerificareProduse turistic şi Marketing1. Creşterea circulaţieituristice

Indicatori ai activităţii decazare in structurile deprimire

Date statistice furnizatede INS

2. Creştereaperformanţelor pe piaţa

turistică internă

Indicatori ai activităţii decazare în structurile de

cazare turistică

Date furnizate de INS

3. Creşterea ponderiicapacităţilor de primire cufuncţiuni de cazareturistică de categoriisuperioare (3 şi 4 stele)

Indicatori specifici privindcapacitatea de cazareturistică

Date furnizate de INS

4. Susţinerereacompetitivităţii industrieituristice

Numărul de locuri demuncă directeContribuţia sectoruluiturism la PIBInvestiţia de capital în

turism

Date statistice furniyatede INSRapoarte BNRRapoarte Cont Satelit

4.5. Condiţionări interne

Condiţionările interne care influenţează dezvoltarea turismului privesc:

1. Evoluţia economiei naţionalePână în anii 2006-2010 cu toate că economia naţională va înregistra un r

ascendent, veniturile realizate nu vor fi suficiente pentru modernizarea generală



transporturilor rutiere, feroviare, aeriene şi navale, a telecomunicaţiilor, pentru înfrumuseţaşi buna gospodărire a localităţilor şi staţiunilor turistice, pentru reducerea poluării în zonafectate etc. De aceea se impune cu necesitate etapizarea şi stabilirea obiectivelor strategprioritare pentru această perioada, atât în turism cât şi în ramurile conexe şi corelastrategiilor sectoriale cu urmărirea realizării acestora la termenele şi volumele stabilite.

2. Dinamica evoluţiei veniturilor reale ale populaţieiDeşi se considera că perioada următorilor ani va consemna o creştere a venitur

reale medii, aceasta nu va fi suficient de importantă ca să determine modificări esenţialestructura consumului.Pentru marea majoritate a populaţiei nu se vor produce modificări majore în struct

de consum, volumul cheltuielilor afectat turismului r ămânând în continuare la un nivel redApare deci ca necesara intervenţia statului pentru protejarea consumului turistic al unei bupar ţi din populaţia ţării - pensionari, tineri, salariaţi cu venituri modeste etc., în specialperioada 2006-2010.

3. Schimbări demografice şi socialeStructura demografică a României pana în anul 2010 î şi va menţine tendinţ

manifestate în prezent, generate de o rată scăzută a natalităţii, emigr ări etc. Va creponderea persoanelor în vârsta în totalul populaţiei a cărei consecinţa va fi o uşoara creşta cererii pentru turismul balnear.

Sub aspect social se pot anticipa, în mod deosebit în perioada 2006-2010, modificimportante în structura populaţiei determinate de accelerarea procesului de extindereactivităţilor private în economie fie prin libera iniţiativa, fie prin trecerea în proprietatea priva capitalului de stat deţinut de societăţi comerciale.Ca urmare se va dezvolta clasa micilor proprietari, care va avea un comportament turiscontradictoriu.

Pe de o parte vor avea venituri care să le permită cheltuieli suplimentare penturism, iar pe de altă parte activităţile private le vor limita mult timpul liber care ar puteadedicat turismului.

De asemenea este probabilă creşterea numerică a celor cu venituri mari, care dispune de resurse pentru turism de categorie superioara.

4. Evoluţii politice şi legislativeClimatul politic intern constituie un important factor de influen ţare atât a circula

turistice internaţionale, cât şi a celei interne.Stabilitatea politică dă o mai mare încredere turiştilor şi investitorilor str ăini, creeaz

imagine favorabilă ţării şi o face mai atractivă ca destinaţie turistică.Având în vedere tendinţele evidente de consolidare a democraţiei, de creştere

maturităţii clasei politice româneşti se poate considera că în viitorii ani climatul politic România va fi favorabil dezvoltării turismului.

Cadrul legislativ general din ţar ă şi cel specific necesită îmbunătăţiri în senfavorizării creşterii economice în general şi dezvoltării turismului. În măsura creştresurselor la dispoziţia statului vor putea fi promovate reglementări care să stimuleze mmult dezvoltarea turismului. Se are în vedere, pe lângă propunerile f ăcute la capitolul privreglementarea sectorului turistic şi acordarea unor facilităţi pentru acele segmente turistcare trebuie sprijinite, cum ar fi turismul pentru tineret, alocarea unor resurse pendezvoltarea infrastructurii generale şi pentru îmbunătăţirea gospodăririi localităţilor staţiunilor.

5. Relaţiile cu sectoarele conexeTurismul ca ramura economica are strânse relaţii cu alte sectoare ale activit

economice şi sociale cum sunt: transporturile, comunicaţiile, unele sectoare industriaagricultura şi industria alimentara, lucr ările publice şi amenajarea teritoriului, protec



mediului, sănătate, învăţământ, cultura, finanţe, ordine publică, administraţia publică locetc.

Transporturile, comunicaţiile, ordinea publică, finanţele (vămi), administraţia publlocala sunt, în etapa actuala şi în perspectiva, sectoarele cu cel mai mare impact asupcirculaţiei turistice.

Transporturile, În calitatea acestora de sistem circulator, trebuie să faciliteze accesul rapid şi com

al turiştilor prin orice punct al ţării. În prezent reţeaua de drumuri rutiere nu satisface cerinţautomobilistului european. Aceeaşi apreciere poate fi f ăcută şi în ce priveşte transportul pasageri pe calea ferată. Nici transportul aerian de pasageri nu poate fi apreciat satisf ăcător.

Eforturile financiare de modernizare a reţelei de drumuri, a transportului feroviar şcelui aerian sunt deosebit de mari şi în consecinţa nu se întrevăd schimbări radicale situaţiei transporturilor în viitorii 3 ani, previzionându-se o îmbunătăţire a acesteia perspectiva anului 2005.

ComunicatiileTrebuie să permită turiştilor care sosesc în România conexiuni rapide şi de bu

calitate cu ţările lor de reşedinţa sau oricare alt punct de pe glob.Contribu

ţia tehnologiilor avansate

şi a comunica

ţiilor în dezvoltarea econom

generala este deja bine cunoscută în toată lumea. Statisticile internaţionale, care desccalitatea vieţii, considera accesul la mijloacele de comunicaţii (telefon,telex, fax, posradio,TV, mijloacele electronice de comunicaţie) ca element de comparaţie a nivelului dezvoltare generala;

Ordinea publică.Organele de politie trebuie să asigure protecţia turiştilor împotriva oricăror acte de agresiucare, din păcate, persistă şi în ultimii ani, fapt ce constituie un element important cadetermina reţineri din partea turiştilor de a vizita România.

Vama şi organele de trecere a frontiereiTrebuie să permită un flux rapid al călătorilor la intrarea şi ieşirea din ţara, întru

aglomeraţiile la frontiera constituie un factor de descurajare a c

ălătorilor.

Prin lucr ările de modernizare a punctelor de trecere a frontierei realizate, aflate în cde realizare, sau avute în vedere în perspectiva, vor fi soluţionate în cea mai mare paproblemele privind traficul la frontiera.

Administraţia publică locală Trebuie să acorde mai multă importanţă bunei gospodăriri a staţiunilor, oraşelor

localităţilor de interes turistic. În ultimii ani a fost total nemulţumitoare starea în care s-au prezentat staţiunile de

litoral, modul de îngrijire şi protecţie a zonelor de plaja.O bună parte din oraşe şi localităţi se prezintă cu o infrastructura învechită, sunt pr

gospodărite, inclusiv Capitala, ceea ce constituie factori importanţi de diminuareatractivităţii turistice.

6. Situaţiile de criză Atacurile teroriste, actele de r ăzboi şi calamităţile naturale au adus nori negri asup

sectorului turistic în multe păr ţi ale lumii, subliniind nevoia urgentă pentru un managemeficient al turismului în situaţii de criză.

Într-un mod cât mai simplu „o criză este reprezentată de orice eveniment care afectea încrederea turistului într-o anumită destinaţie turistică şi care împiedica desf ăşuraactivităţii în mod normal”.



Strategiile de management al situaţiilor de criză sunt necesare pentru a ajmenţinerea încrederii turiştilor în industria turismului şi pentru minimizarea impactului criasupra destinaţiei turistice.

Indiferent de natura crizei, tehnicile de înfruntare a acesteia sunt aproximativ aceleaO bună comunicare bazată pe principiile sincerităţii şi transparenţei reprezintă chsuccesului pentru managementul crizei, dar şi alte caracteristici ale turismului sunt necesa fi implicate, în special:

comunicare promovare protecţie şi siguranţă cercetare de piaţă

Strategia Nationala in Turism RO

Documents

Transcript of Strategia Nationala in Turism RO