1 o

-Suport pentru dezbateri-

IN MILENIUL TREI

TIMPUL ESTE VIATA, NU BANI. Autori: Dr. Ing. Neculae Pandele – Vicepresedinte al Forumului Dezvoltarii Durabile Romania – Orizont 2020 Prof. Dr. Stefan Ragalie – Centru de Economie Industriala si Servicii – Academia Romana Conf. Univ. Eugen Gheorghita – Universitatea Spiru Haret Ec. Dan Gabriela – Cordonator de proiect Planul Local de Dezvoltare Durabila Agenda Locala 21 O data cu normalizarea vietii economice si sociale generata de apropiata aderare a tarii noastre la structurile europene, dezvoltarea economica viitoare se cere tot mai insistent sa raspunda unei strategii unitare agreata de toate fortele politice si sociale. Aceasta strategie de dezvoltare nationala se bazeaza pe crearea unei economii de piata functionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene. Convergenta conturata in acest sens se intemeiaza pe evaluarea resurselor si posibilitatilor, a contextului intern si international. Ea raspunde dublului imperativ al incheierii tranzitiei la economia de piata in Romania si al aderarii sale la Uniunea Europeana. Evolutia reala a economiei nationale, este strans legata de decalajele de productivitate si standardele de viata fata de Uniunea Europeana, in directiile preconizate se are in vedere sa se promoveze idealurile si interesele nationale ale poporului roman, identitatea si traditiile sale. S-a apreciat ca fiind intru totul posibil ca prin eforturile proprii, sustinute de o larga cooperare, sa se asigure atenuarea si eliminarea treptata a decalajelor fata de tarile avansate, modernizarea Romaniei, in pas cu exigentele traditiei si vocatiei spre o economie cultural- informationala in care capitolul educational sa reprezinte elementul de baza a dezvoltarii economice si sociale. In acest sens putem privi o recenta interventie a presedintelui tarii, domnul Ion Iliescu,care sublinia ca ,,sigur exista decalaje de productivitate intre angajatii romani si cei din tarile industrializate, dar ele nu justifica nici pe departe ecartul urias intre puterea de cumparare a cetateanului obisnuit din Romania, bazat pe un venit mediu de circa 120-130 euro si media din Uniunea Europeana, care este in jur de 1200-1300 euro. Deci, din perspectiva sociala, elaborarea strategiei asigura premisele dezvoltarii unui model social romanesc compatibil cu cel european, lucru care implica o crestere accentuata a solidaritatii nationale si sociale, a justitiei si echitatii sociale, a procesului generalizat la serviciile

2 o

publice’’.( Alocutiunea domnului Ion Iliescu presedintele Romaniei, la prima sesiune de dezbateri a Strategiei de Dezvoltare Durabile a Romaniei, Orizont 2025, Bucuresti, 27 ianuarie 2004) Dezvoltarea durabila a economiei romanesti se refera la realizarea unei stategii de management economic ce va avea in vedere caracterul finit al resurselor existente la nivel national urmarindu-se necesitatea de utilizare a acestora in mod rational. Dezvoltarea durabila imbunatateste calitatea vietii pentru fiecare individ, in prezent, dar si pentru generatiile viitoare. Se realizeaza astfel o integrare a progresului economic, dezvoltarii sociale si problemelor de mediu cu scopul de a asigura o calitate a vietii pentru viitoarele generatii cel putin la fel de buna ca cea din prezent. Notiunea de dezvotare durabila a fost definita in anul 1987, de catre Comisia Mondiala de Mediu si Dezvoltare prin raportul ,,Viitorul nostru comun” a sintetizat intr-o forma concisa obiectivul noului mod de dezvoltare, respectiv ,,satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati”. Se considera ca economia mondiala trebuie sa accelereze cresterea economica in contextul respectarii restrictiilor legate de mediul inconjurator. Se poate afirma ca una din principalele dimensiuni ale dezvoltarii durabile decurg din capacitatea unei economii de a genera o crestere pe termen lung. Cresterea trebuie sa aiba in vedere mentinerea stocului de capital si o buna gestiune a patrimoniului natural. Se urmareste ameliorarea productivitatii globale a economiei incepand cu dematerializarea activitatilor si continuand cu limitarea consumului de energie, a materiilor prime si a spatiului. Noua dimensiune presupune ca problemele de mediu trebuie sa fie integrate in dezvoltarea economica si sociala. Generatia actuala se implica intr-o politica in care costurile se fac si pentru generatiile viitoare. Integrarea problemelor de mediu in politicile economice si sociale trebuie tratate ca un proces interactiv, la sfarsitul carora vom obtine cele mai bune rezultate economice, sociale si ecologice. Importanta indicatorilor de dezvoltare durabila Necesitatea evidentierii contextului actual de evolutie economica in stransa legatura cu mediu, conduce la vehicularea unui volum enorm de date economice si de mediu. Pentru a aprecia modul de derulare a raportului om-natura si evidentierea legitatii ei de manifestare este necesara exprimarea cantitativa si aprecierea evolutiei in timp si spatiu a dimensiunii acesteia, ceea ce se realizeaza cu ajutorul unor indicatori. Locul indicatorilor in sistemul de informatii statistice poate fi ilustrat printr-o piramida informationala.

DATE BRUTE PRIMARE

DATE INDIVIDUALE CONTROLATE

DATE AGREGATE

INDICATORI SECTORIALI

INDICATORI DE DEZVOLTARE

DURABILA

INDICI

3 o

Baza piramidei este constituita din datele primare, colectate prin diverse anchete, din reteaua de masurare si supraveghere cat si din surse administrative. In cadrul sistemului infomational statistic datele reprezinta simboluri, rezultante ale unei prime transformari sau in sensul teoriei informatiei si observarii. Acestea reprezinta simboluri de intrare (input), evaluari ale unui fenomen. Partea superioara a piramidei cuprinde indicatorii sectoriali care pot fi integrati in Sistemul indicatorilor de dezvoltare durabila. Principalii indicatori ai dezvoltarii durabile reflectati prin :

Tabelul 1 1. Cresterea economica Productia totala reflectata prin marimea Produsului Intern

Brut (PIB). 2. Investitii sociale Investitii in bunuri publice (transport, scoli, spitale etc.). 3. Forta de munca disponibila Populatia apta de munca, in activitate pe grupe de varsta. 4. Progresele sociale necesare oricarui

cetatean Se asigura o mai buna calitate a vietii, a educatiei, a conditiilor de trai pentru orice cetatean.

5. Sanatatea populatiei Cresterea duratei medii de viata. 6. Nivelul de educatie A persoanelor de pana la 19 ani. 7. Calitatea locuintelor Care permit o utilizare normala. 8. Protectia efectiva a mediului Limitarea emisiilor care conduc la modificari climatice

globale si cresterea calitatii aerului. 9. Modificarile climatice Limitarea emisiilor de gaze la standardele din Uniunea

Europeana. 10. Poluarea aerului Poluarea zilnica a aerului in marile asezari urbane. 11. Transportul Traficul rutier 12. Calitatea apei Reflectata prin calitatea apei din raurile de suprafata. 13. Utilizarea terenurilor La nivelul mediu din Uniunea Europeana. 14. Utilizarea prudenta a resurselor

naturale Cresterea eficientei energetice.

15. Nivelul deseurilor Deseurile disponibile si nereciclabile. Indicatorii dezvoltarii durabile sunt strans legati de obiectivele dezvoltarii durabile si de aceea in construirea lor se vor avea in vedere urmatoarele cerinte:

- Indicatorii sunt necesari pentru a ghida construirea politicilor si luarea deciziilor la toate nivelele: sat, comuna, oras, regiune, tara, continent si lumea intreaga;

- Indicatorii urmeaza sa acopere cele trei dimensiuni ale dezvoltarii durabile, pentru care este nevoie de o abordare sistematica, care sa priveasca interactiunea din cadrul sistemului si mediului lor;

- Numarul de indicatori va fi cat mai mic cu putinta, dar nu mai mic decat este necesar; - Procesul de cautare a indicatorilor trebuie sa fie de natura participatorie pentru a da o

imagine asupra viziunii si valorii comunitatii din care acestia se dezvolta; - Indicatorii vor fi clar definiti, reproductibili, inteligibili, permitiand comunicarea cu diferiti

utilizatori si monitorizarea actiunilor acestora. Pentru a surprinde relatia dintre sistemele: ,,mediu”, ,,economic”si ,,social” se utilizeaza un

model de organizare a datelor cunoscut sub denumirea de modelul ,,Presiune-Stare-Raspuns (PSR)” care ulterior a fost dezvoltat sub forma ,,Factori determinanti -Presiune-Stare-Impact-Raspuns”.

Componentele modelului DSPIR pe baza carora sa se poata formula indicatorii prin care se evidentiaza si se masoara dimensiunea fluxurilor impuse de circuitul economie-mediu poate fi reprezentat astfel.

4 o

In contextul preocuparilor pe plan international asupra elaborarii indicatorilor de dezvoltare durabila, Comisia de Dezvoltare Durabila (CDD) a ONU a propus o lista de peste 100 indicatori pentru a obtine o baza informationala omogena intr-un numar mare de tari cu nivel de dezvoltare eterogen si pentru a putea realiza transpunerea in practica, la nivel global si la nivelul fiecarei , s-a realizat Planul de Dezvoltare Durabila ,,Agenda Locala 21”. Alcatuirea unei strategii de dezvoltare are la baza un proces complex de analize, cercetari, evaluari si selectii in vederea stabilirii unui set de obiective prioritare, precum si a directiilor de actiune, respectiv a modalitatilor si tacticilor de realizare a acestor obiective. Aceasta strategie se bazeaza pe 4 obiective prioritare care vizeaza:

- mentinerea unui nivel ridicat si stabil a cresterii economice, reflectat prin evolutia produsului intern brut si a utilizarii fortei de munca;

- un proces social permanent care recunoaste necesitatile firesti ale oricarui cetatean; - o protectie efectiva a mediului inconjurator; - o utilizare prudenta a resurselor energetice si de materii prime si cresterea eficintei in

utilizarea acestora.

Produsul intern brut In anul 2002, Romania a consemnat performante macroeconomice favorabile, printre care o rata

de crestere economica mai ridicata, o redresare a sectorului agricol si al celui de exporturi, precum si o reducere a ratei inflatiei, a deficitului bugetar si a celui de cont curent. Pentru anul 2003, cresterea PIB-ului este apreciata la 4,7% fata de anul precedent (2002).

Pe partea de resurse, cresterea din perioada sus mentionata a fost determinata de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute in industrie (+6.9%), constructii (+6.8%) si servicii (+4.4%) a caror contributie la produsul intern brut a fost de 80.5%. In agricultura, silvicultura si piscicultura valoare adaugata bruta a inregistrat o scadere cu 4.9%.

Pentru anul 2003, previziunile asupra ritmului de crestere a Produsului Intern Brut sunt

prezentate in tabelul urmator. Tabel nr.2 Ritmul de crestere previzionat al Produsului Intern Brut

2002 2003 2004 2005

Economist Intelligence Unit 4 % 4.5% 5%

Factori determinanti

Practici de productie

Presiuni/avantaje Procese

poluante/specifice

Raspuns Protectia mediului, politici publice, semnale de piata,

tehnologii, instruire

Stare Habitat, biodiversitate,

Resurse naturale

Impact Efectele asupra habitatului, biodiversitatii si resursele

naturale

5 o

Programul de preaderare, scenariul de baza (Ministerul Dezvoltarii si Prognozei)

4.5% 5.2% 5.5% 5.1%

Ministerul de finante, Legea bugetului de stat pe 2003 5.2%

Bank Austria trim 3 2002 media anuala 3.1% 4.0%

Tabel nr.3

1990 1991 1992 1993 1994 Rata cresterii PIB (an precedent =100)

- 5.6 -12.9 -8.8 1.5 3.9

Dinamica PIB 94.4 82.2 75.0 76.1 79.1 Consumul gospodariilor

108.1 90.6 83.7 84.5 86.7

Consumul administratiei publice

114.1 126.1 128.1 132.3 146.8

Formarea bruta de capital fix

64.4 44.1 48.9 53.0 64.0

Exportul de marfuri si de servicii

60.6 49.7 51.2 56.9 67.7

Importul de marfuri si de servicii

118.5 83.4 89.7 93.6 96.2

Valoare adaugata in agricultura

137.3 120.3 104.8 119.1 122.5

Valoare adaugata in industrie

83.3 72.6 62.6 63.3 65.4

Valoare adaugata in constructii

101.1 81.5 76.9 95.9 122.1

Valoare adaugata in servicii

102.1 94.3 95.8 93.6 95.7

PIB/locuitor la PPC (USD)

5706.0 5087.0 5068.0 5259.0 5628.0

Sursa: Revista Romana de Statistica

Tabel nr.4

1995 1996 1997 1998 1999 Rata cresterii PIB (an precedent =100)

7.1 3.9 -6.1 -5.4 -3.2

Dinamica PIB 84.8 88.1 82.8 78.3 75.8 Consumul gospodariilor

98.0 105.8 101.9 97.3 92. 5

Consumul administratiei publice

148.3 150.5 137.8 137.2 122.3

Formarea bruta de capital fix

68.4 72.3 73.5 69.8 62.2

Exportul de marfuri 79.2 80.9 90.1 95.3 103.8

6 o

si de servicii Importul de marfuri si de servicii

111.9 121.7 130.8 149.5 142.0

Valoare adaugata in agricultura

128.2 122.9 121.2 108.9 114.1

Valoare adaugata in industrie

69.1 73.8 67.9 65.7 63.7

Valoare adaugata in construc tii

130.4 131.4 106.1 104.4 94.4

Valoare adaugata in servicii

103.5 109.2 98.1 92.0 87.3

PIB/locuitor la PPC (USD)

6095.0 6595.0 6422.0 6153.0 6000

Sursa: Revista Romana de Statistica

Ritmurile de crestere economica sunt estimate pentru 2005-2025: - 2005-2009: 5-7% - 2010-2012: 4,5 - 2013-2015: 5-7% - 2016-2020: 6-8% - 2020-2025: 8-10%

Optiunile strategice care au stat la baza configurarii politicii macroeconomice pentru perioada

urmatoare (asa cum a fost prezentata si in Programul Economic de Preaderare, septembrie 2001) au fost urmatoarele:

• asigurarea cresterii economice, • realizarea unei macrostabilizari consolidate prin asigurarea unor progrese semnificative in

cadrul reformei structurale si in domeniul disciplinei financiare; • imbunatatirea substantiala a mediului de afaceri pe baza asigurarii unui cadru economico-

financiar si legal corespunzator; • accelerarea si aprofundarea in mod coerent a reformei fiscale prin reducerea gradului de

fiscalitate, imbunatatirea controlului cheltuielilor bugetare, sporirea eficientei colectarii impozitelor si taxelor ;

• accelerarea procesului de privatizare si restructurare , pe baza principiului privatizare pentru relansare, astfel incat transferul de proprietate sa se concretizeze in capitalizare, modernizare si investitii;

• promovarea unor politici coerente, compatibile cu cele ale Uniunii Europene vizand: restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei agriculturi in concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune Romania, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia informatiei, dezvoltarea turismului, diversificarea sectorului tertiar, astfel incat, in momentul aderarii, Romania sa fie capabila sa faca fata presiunilor concurentiale din cadrul UE.

In procesul aderarii Romaniei la structurile Uninii Europene trebuie parcurse etapele de

instaurare a normelor si a institutiilor statului, a cadrului normativ, a organizarii societatii civile, dar corelate cu principiile dezvoltarii durabile, stabilindu-se strategiile pe termen mediu si lung.

Alegerea indicatorilor tine însa în mod direct de felul cum este perceput conceptul dezvoltarii durabile. Spre exemplu, o abordare dogmatica a conceptului ar evidentia faptul ca resursele naturale sunt finite si, în consecinta, ar tinde sa impuna limite absolute asupra utilizarii colective si individuale a mediului. Dimpotriva, o abordare mai relaxata ar evidentia interactiunea resurselor sociale, economice si de mediu

7 o

În orice caz, dezvoltarea durabila are trei aspecte: ecologice, sociale si economice. Nu este necesar sa încercam sa înglobam toate aceste aspecte într-un singur set de indicatori, dar trebuie sa fie clar ca ele au fiecare rolul lor în elaborarea unor politici.

Scopul indicatorilor este sa permita întâi monitorizarea si apoi evaluarea diferitelor aspecte ale dezvoltarii durabile si de a oferi indicatii concrete, de care politicile se pot folosi (pentru a se verifica si corecta). Pentru a corespunde acestui scop, indicatorii trebuie sa satisfaca anumite calitati, cum ar fi: relevanta pentru formularea politicilor, aplicabilitatea, baza stiintifica, posibilitatea de cuantificare.

În general, exista calitati standard care sunt cerute unor indicatori, cum ar fi reprezentativitatea, replicabilitatea, datele pe care se bazeaza, lipsa de ambiguitate, etc. În acest sens, foarte importante sunt: gradul de acoperire al efectelor de mediu, patrunderea în interiorul întregului ciclu de viata si transferul (sau nu) al problemelor catre generatiile viitoare.

În prezent au fost elaborati unii indicatori care pot fi folositi ca atare, sau cu mici adaptari. Altii noi pot fi de asemenea imaginati. Una dintre cele mai complete liste de indicatori existente apartine Comisiei Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabila (UN Commission on Sustainable Development). O posibila limitare a aplicabilitatii acestei liste, ca si a tuturor celorlalte liste de indicatori derivate din ea (si utilizate de Banca Mondiala, de Uniunea Europeana, etc.) este data de faptul ca acesti indicatori se bazeaza pe date care nu depasesc barierele nationale ale tarilor.

Cautarea îmbunatatirilor ecologice izolat, pe diverse domenii, nu garanteaza o îmbunatatire din punct de vedere al dezvoltarii durabile. Pentru aceasta este nevoie de urmarirea efectelor sociale si economice ale tuturor politicilor, precum si ale initiativelor pietei libere.

Indexul Dezvoltarii Umane (Human Development Index) este un indicator adimensional care cuprinde diversi parametrii sociali si economici (speranta de viata, gradul de educare, puterea de cumparare). Nu este înca total clar cât de bun este acest index pentru a descrie evolutia sociala, dar este clar ca el nu cuprinde aspecte de mediu.

Tabel nr.5 STRUCTURA POPULATIEI OCUPATE, PE SECTOARE DE ACTIVITATE,

ÎN PERIOADA 1989-2001

Anii Indicatori

1989 1993 1996 1998 2001

Total populatie ocupata, din care: 100,0100,0 100,0100,0 100,0Agricultura si silvicultura 27,9 35,9 35,4 38,0 40,9Industrie si constructii 45,1 35,8 34,3 30,7 27,5Transporturi si comunicatii 6,9 5,9 5,8 5,2 4,7

Comert si alte servicii 1) 10,8 11,9 13,0 14,2 14,4Învatamânt, stiinta, cultura, arta, culte 4,7 4,3 4,7 4,8 4,9Sanatate, asistenta sociala si sport 2,7 3,1 3,6 3,6 4,1Administratie publica 0,5 1,2 1,3 1,5 1,7Alte activitati 1,4 1,9 1,9 1,9 1,9 Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie. Note: 1) Sunt cuprinse capitolele "Gospodarie comunala", "Hoteluri si restaurante", "Activitati financiare, bancare si de asigurari", "Tranzactii imobiliare si alte servicii".

Ponderea populatiei ocupate în agricultura si silvicultura s-a majorat de la 27,9% în anul 1989 la 40,9% în anul 1998, în vreme ce ponderea populatiei ocupate în industrie si constructii a scazut de la 45,1% în 1989 la 27,5% în anul 2001.

8 o

Tabel nr. 6 EFECTIVUL SALARIATILOR PE ACTIVITATI ALE ECONOMIEI NATIONALE, ÎN PERIOADA 1993-2003

mii persoane 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003TOTAL ECONOMIE 6544 6133 5884 5759 5416 5187 4777 4456 4502 4373 4390Industrie 3229 2792 2641 2560 2425 2328 2005 1887 1831 1813 1782Industrie extractiva 271 256 242 243 215 165 140 137 136 132 129Industrie prelucratoare 2511 2371 2229 2151 2038 1969 1684 1566 1533 1531 1515Energie electrica, termica, gaze si apa 167 166 165 166 169 194 181 184 162 151 138

Constructii 457 500 500 503 445 357 337 305 315 302 317Agricultura, vânatoare si servicii anexe 451 494 447 427 348 242 239 152 138 107 107

Transport si depozitare 453 430 394 376 359 327 292 247 251 238 238

Posta si telecomunicatii 86 86 86 86 86 88 86 90 90 92 87

Comert 449 405 348 327 332 608 588 540 575 513 531Hoteluri si restaurante 114 102 94 94 86 74 72 66 66 66 71Intermedieri financiare 55 55 58 60 59 52 50 55 58 57 61Administratie publica 114 116 120 133 125 135 133 146 143 148 152Învatamânt 423 426 436 438 435 411 408 409 400 399 393

Sanatate si asistenta sociala 312 311 311 309 291 297 305 289 311 314 316

Sursa : Bondrea, Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie.

9 o

SOMERII ÎNREGISTRATI SI RATA SOMAJULUI, ÎN PERIOADA 1991 - NOIEMBRIE 2003

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 2002 2003

Total - mii persoane 337,4 929,0 1164,7 1223,9 998,4 657,6 881,4 1025,1 760,6 684,0 Rata somajului - % - 3,0 8,2 10,4 10,9 9,5 6,6 8,9 10,3 8,1

Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie.

Numarul somerilor înregistrati a crescut de la 337,4 mii în anul 1991 la 1223,9 mii în anul 1994, ajungând la 684 mii la 30 noiembrie 2003.

Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie.

10 o

Rata medie anuala a somajului a crescut de la 3% în anul 1991 la 8,1% în luna decembrie 2002.

Tabel nr.7 CÂSTIGURILE SALARIALE MEDII BRUTE, 1991-2003

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 USD/luna 123,9 82,7 103,1 109,8 138,3 138,4 118,1 152,9 127,7 132,6 147,4 164,9 199,3 EURO/luna 107,9 63,7 88,6 92,4 107,0 110,4 104,6 135,9 120,1 144,2 164,5 174,4 177,6

Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie.

Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie. Politicile privind resursele umane si politicile sociale vor fi construite in baza prevederilor Cartei

Sociale Europene revizuite si a Codului Social European si vor reflecta practicile instituite de Uniunea Europeana si dezvoltare in Mediul Social European.

11 o

Promovarea reformei educationale, atat la nivelul de baza, cat si in invatamantul superior. Modernizarea sistemului de invatamant se va realiza in acord cu tendintele manifestate in tarile cele mai avansate, punandu-se accentul pe:

a) Descentralizarea sistemului national de invatamant; b) Promovarea relatiei contractuale dintre untatile de invatamant si comunitatile locale; c) Formarea profesionala continua, in acord cu politicile similare din Uniunea Europeana; d) Restructurarea finantarii invatamantului; e) Dezvoltarea utilizarii tehnologie i informatiei si comunicarii in procesul educational. Principalul obiectiv al strategiei in domeniul sanatatii este imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei, exprimata prin reducerea numarului de decese evitabile, a frecventei si gravitatii imbolnavirilor.

Un alt exemplu de indicator ar fi modul în care Banca Mondia la calculeaza bunastarea natiunilor

(Wealth of Nations). Bunastarea fiecarei natiuni este calculata pe baza capitalului uman, atât natural, cât si produs. Urmarind cresterea sau descresterea capitalului, poti determina daca tara avanseaza sau face pasi înapoi. Problema principala a acestui sistem este ca totul este abordat în termeni monetari.

BUGETUL DE STAT, ÎN PERIOADA 1989-2002

milioane dolari1, valori curente 1989 1993 1996 1998 2002 Venituri 23384 4990 5961 7575 5421 Cheltuieli 19357 5432 7699 8747 6862 Excedent /deficit 4027 -443 -1739 -1172 -1441 Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie. Note: 1) Datele furnizate în lei au fost transformate în dolari pe baza cursului de schimb oficial mediu anual. Cheltuielile bugetare au scazut de la 19,4 miliarde dolari în anul 1989 la 6,9 miliarde dolari în anul 2002.

12 o

De la un excedent bugetar de 4,027 miliarde dolari în anul 1989, s-a ajuns la deficite de 1,739 miliarde dolari în anul 1996, respectiv 1,441 miliarde dolari în anul 2002.

EVOLUTIA INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE, ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 1991-2003 Milioane USD

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

9 luni

920,2 540,3 430 906,8 281,2 528,3 364,4 703,8 930,6 865,1 1371 1333 879 Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie. II. STAREA ECONOMIEI INDICII MEDII ANUALI AI PRODUCTIEI INDUSTRIALE ÎN PERIOADA 1989-20031)

1989 = 100%

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Indicii medii anuali 76,3 58,9 46,0 46,5 48,2 52,8 57,4 53,2 44,2 40,8 44,5 48,2 51,1 52,6

Sursa: Bondrea, Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie.

13 o

Note: 1) Pentru anii 2002 si 2003 datele au caracter provizoriu. Indicele productiei industriale totale a scazut, astfel încât, în anul 2003 volumul productiei industriale reprezenta 52,6% din valoarea anului 1989. Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie. DINAMICA PRODUCTIEI INDUSTRIALE A UNOR RAMURI PRINCIPALE,

IN PERIOADA 1989-20011)

1989=100% 1989 1993 1996 1998 2001 Industrie, total, din care 100 46,6 56,0 44,7 50,7 Chimie 100 45,3 40,0 23,6 30,7

Constructii metalice si produse din metal 100 33,4 21,2 17,5 18,6

Masini si echipamente 100 46,7 67,1 39,1 36,0

Industria altor produse din minerale nemetalice 100 39,0 44,1 36,6 35,0

Prelucrarea lemnului 100 41,5 38,1 30,7 36,9 Alimentara 100 50,0 58,8 48,6 65,6 Textila si produse textile 100 41,7 39,5 30,3 27,0 Sursa : Bondrea Aurelian ,,Starea natiunii 2001-2004 ‘’, in curs de aparitie. Note: 1) Indicii productiei industriale s-au calculat, începând cu anul 1991, dupa o noua metoda de calcul utilizând formula Laspeyres, pe baza unui esantion de produse reprezentativ la nivelul fiecarei ramuri industriale si a ponderilor calculate dupa valoarea adaugata pe anul 1989. Indicele este calculat pe total industrie si pe ramurile acesteia utilizând noua clasificare a activitatilor din economia nationala (C.A.E.N.); vezi Anuarul statistic al României, 1992, p. 389. Metodologia a fost modificata din nou în anul 1996, seriile de date fiind recalculate potrivit unei noi structurari a ramurilor si subramurilor; cf. Anuarul statistic 2002, p. 394-395.

Un alt indicator despre care s-a mai vorbit în prima parte, si care încearca sa depaseasca problemele indicatorilor anteriori, este amprenta ecologica (ecological footprint), si exemplele ar putea continua.

14 o

Programul National de Actiune pentru Protectia Mediului este conceput ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare. Programele de actiune prevad:

a) Protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile propuse in aplicare la nivelul european si international; realizarea programului national de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor, reducerii emisiilor de gaze cu efecte de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de Kyoto (1997);

b) Aplicarea ferma a legislatiei de mediu ( Legea nr. 137/1995); c) adoptarea uni sistem de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii

Europene; d) Stimularea productiei ecoeficiente si a consumului durabil; e) Introducerea si utilizarea instrumenteleor economice pentru protectia mediului.

Romania dispune de importante resurse naturale si un capital uman apt de performanta, de capacitati productive, potential competitive, de o pozitie geografica de intersectie a fluxurilor internationale de comert. Toate aceste avantaje comparative ofera numeroase oportunitati atractive pentru capitalul occidental. Decisive sunt acum depasirea starii de economie slab structurata institutional, articularea functionala a noilor mecanisme, promovarea de politici clare si coerente, care sa reorienteze energiile societatii spre obiectivele unei dezvoltari durabile. Unele concluzii preliminare pe care dorim sa le supunem dezbaterii vizeaza : 1. Strategia nationala trebuie sa aiba un support legislativ si logistic pe toata durata de realizare a obictivelor si ea trebiue sa apartina integral dezvoltarii economice romanesti; 2. Dezvoltarea durabila a economiei se realizeaza prin modernizarea infrastructurii de productie cu capital intern si/sau strain, o politica economica subordonata interesului national si sprijinirea Intreprindelor Mici si Mijlocii, promovarea vocatiei nationale, cuplarea la fluxurile globale de informatii si cunostinte cu valoare comerciala, un invatamant modern pentru sprijinirea formarii vocatiei europene pentru fiecare generatie, un mediu ,,curat’’ si sigur din punct de vedere energetic si un aport mai mare a Produsului Intern Brut; 3. Dezvoltarea durabila se va materializa prin integrarea mediului economic romanesc in saptiul globalizat al economiei europene si o reducere rapida a decalajelor economice si sociale din tara noastra fata de principalele tari din Uniunea Europeana, o crestere a calitatii vietii in Romania.

1 o

Estimarea productiei si rezervelor de titei in perioada 2004-2025

80.763

106.656

81.157

21.680

53.554 59.389

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

2007 2015 2025

Productia cumulata de titei, mii tone Rezerve titei, mii tone

Estimarea productiei si rezervelor de gaze in perioada 2004-2025

75.72581.526

56.218

24.343

56.025

40.420

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

2007 2015 2025

Productia cumulata de gaze, mil. Stmc Rezerve gaze, mil. Stmc

2 o

PROGNOZE PRIVIND CONSUMUL DE GAZE NATURALE ÎN UNIUNEA EUROPEANA

0

100

200

300

400

500

600

700

800

mili

arde

mc

2002 2010 2020

UE 15UE 30

Sursa: OME - European Comision - DGE

UE 15 – Uniunea Europeana cu 15 state UE 30 – Uniunea europeana extinsa cu 30 state incluzând: Estonia, Lituania, Letonia,Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, România, Bulgaria, Turcia, Cipru, Malta, Elvetia si

ðUE 15 – cererea de gaze este prognozata sa creasca de la 420 miliarde mc în 2002 la cca. 597 miliarde mc în 2020, cu o rata medie anuala de 2% ìÎn tarile candidate se preconizeaza o rata de crestere de 2,5% öUE 30 – cererea de gaze naturale va atinge nivelul de 776 miliarde mc, cu o rata medie de crestere anuala de 2,3%. Tarile candidate vor acoperi

3 o

SURSE DE GAZE NATURALE PENTRU ROMÂNIA (2007 – 2025)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

mld

. m³

Import 5,3 8 13,6 18,2

Alti producatori 0,1 0,5 0,5 0,5

Livr. Romgaz 7,1 5,4 3,2 2

Livr. SNP 5,8 5,6 4,2 3,3

Realizat 2003 2007 2015 2025

24,0 21,5 19,5 18,3 Total surse

4 o

5 o

25.6

64 27.9

85 30.6

30

37.7

00

37.7

00

25.7

00 28.6

84 31.0

75 33.3

30

38.9

00

38.9

00

23.0

15

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

mii

to

Termoelectrica Total CNLO

Termoelectrica 23.015 25.664 27.985 30.630 37.700 37.700

Total CNLO 25.700 28.684 31.075 33.330 38.900 38.900

2004 2005 2010 2015 2020 2025

EVOLUTIA PRODUCTIEI DE CARBUNE PE TOTAL CNLO IN PERIOADA2004-2025

6 o

PERSPECTIVA 2004 - 2007

0

20

40

60

80

TWh

2004 2005 2006 2007

Anul

Structura productie de energie electrica in perioada 2004 - 2007

RegenerabilNuclearHidroTermo

7 o

PERSPECTIVA 2007 – 2025

020

40

60

80

100

120

TWh

2007 2010 2015 2020 2025

Anul

Structura productiei de energie electrica in perioada 2007 - 2025

Regenerabil

NuclearHidroTermo

8 o

MASURI PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR IN SISTEMUL RESURSELOR SI MEDIULUI

? Concentrarea activitatii în perimetre fezabile cu potential de eficienta economica, carierele si minele ineficiente urmând a fi închise (carierele Garla si Urdari si minele Horasti, Albeni, Dragotesti, Zegujani); fondurile de investitii vor fi dirijate cu prioritate spre obiectivele fezabile;

? Modernizarea fluxurilor tehnologice din cariere, într-un ritm anual de 3-4 linii tehnologice ; ? Perfectionarea sistemului informational si de dispecerizare a carierelor, cu un program de 4 cariere anual; ? Restructurarea tehnologica prin reducerea numarului de linii tehnologice calde si a distantelor de

transport a sterilului si carbunelui pâna la punctele de haldare si depozitele de carbune ; ? Cresterea performantelor fizice anuale a excavatoarelor la peste 5 milioane mc.+ tone si prin aceasta

cresterea capacitatlor de productie; ? Implementarea proiectelor de protectie a mediului afectat de activitatea carierelor si depozitelor de

carbune ; ? Reducerea suprafetelor afectate de activitatea miniera prin redarea suprafetelor agricole si silvice într-

un ritm anual de peste 500 ha ; Mentinerea nivelului calitativ al carbunelui la peste 1800 Kcal/Kg ; ? Perfectionarea si policalificarea personalului pentru a face fata modernizarilor tehnice gernerate de

exploziile produse în domeniul tehnic pe plan mondial.

9 o

Alinierea la standardele UE privind protectia mediului

25 18 1729

78 78

125

33 26 26

0

20

40

60

80

100

120

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

E20

05E

2006

E20

07E

mil

US

D

E&P • Remediere soluri poluate; • Amenajari careuri ecologice sonde; • Dezafectari instalatii scoase din uz si redarea

terenului in circuitul agricol; • Lucrari de modernizare parcuri separatoare; • Modernizari statii epurare ape reziduale; • Amenajare batale ecologice pentru depozitarea

reziduurilor petroliere.

Rafinare • Reducerea poluarii apelor reziduale prin: oxidare

termica reziduuri si noi sisteme de aerare; • Dispozitive de separare AGAR pentru canalizare si

rezervoare produse petroliere; • Etansare rezervoare de depozitare produse

petroliere volatile; • Sisteme recuperare vapori din rampa CF.

Distributie • Remediere terenuri poluate; • Amenajare platforme betonate; • Montare sisteme recuperare vapori; • Monitorizare factori de mediu; • Modernizare sisteme de epurare si

canalizare.

1 o

BIBLIOGRAFIE

BONDREA, AURELIAN ,,Starea natiunii 2001-2004, in curs de aparitie; BULEARCA, MARIUS; BADINEANU, MARIANA; SIMA, CRISTIAN; NEGAU, CORNELIA ,,Politica de protectie a mediului in conditiile integrarii Romaniei in Uniunea Europena – impactul asupra copetitivitatii industriale - Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti, 2002; CAMPINEANU, VIRGINIA ,,Viitorul Uniunii Europene la orizontul anului 2010’’, Centrul de Informare si Documentare Economica, Bucuresti, 2002; CONSTANTINESCU, GHEORGHE ,,Strategia dezvoltarii durabile – Orizont 2025’’ PETROM, 2004; DAN, GABRIELA ,,Planul local de dezvoltare durabila Agenda Locala 21’’, Bucureti, 2004; ISARESCU, CONSTANTIN, MUGUR ,,Strategiea nationala de dezvolatare econmica a Romaniei pe termen lung” Centrul Roman de Economie Comparata si consensuala”, Bucuresti, 2000; ILIESCU, ION ,,Integrare si globalizare. Viziunea romaneasca.’’, Editua Presa Nationala, Bucuresti 2003; IMAI, MASAAKI ,,O abordare practica, cu costuri reduse, a managementului’’,Editura Finmedia,2004; KAPLAN S. ROBERT, NORTON P., DAVID ,,The strategy focused organization’’, Harvard Business School Press; KOBAYASHI, IWAO ,,Program practic de revolutionare a intreprinderilor’’, Editura Arc, 2001; NASTASE, ADRIAN ,,Spre normalitate – Guvernarea reformelor. Reforma guvernarii’’, Institutul Social Democrat ,,Ovidiu Sincai’’, Bucuresti, 2004; PANDELE, NECULAE ,,Dezvoltarea durabila in opinii’’,Bucuresti, 2003; POPESCU, DAN, ION ,,Strategia dezvltarii durabile – Orizont 2025’’ MEC 2004; Revista romana de statistica ,, Recensamantul populatiei si al locuintelor – martie 2002”; ZAMAN, GHEORGHE ,,Provocarile dezvoltarii durabile’’ Academia Romana, 2003.

Autorii acestei lucrari aduc multumiri : ADMINISTRATIEI PREZIDENTIALE

ACADEMIEI ROMANE UNIVERSIRATII SPIRU HARET

MINISTERULUI ECONOMIEI SI COMERTULUI SNP PETROM SA