Strategia de dezvoltare locala a comunei Berzunti in ... · că scopul acestei strategii este de a...

Strategia de dezvoltare locală a comunei

Berzunţi in perioada 2014-2020

Primăria comunei Berzunţi

Tel.: 0234336000; Fax: 0234336304

[email protected], [email protected]

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Strategia de dezvoltare locală a comunei Berzunţi, 2014-2020

2

CUPRINS

I. Cuvânt introductiv 4

I.1. Mesaj din partea primarului 4

I.2. Introducere 5

I.3. Scurtă prezentare a strategiei comunei Berzunţi 7

I.3.1. Cadrul general 7

I.3.2. Loc de desfăşurare 7

I.3.3. Obiective principale 7

I. 3.4. Beneficiarii direcţi 8

I. 3.5. Echipa de lucru 8

II. Prezentarea comunei Berzunţi şi a poziţiei geografice 9

II. 1. Delimitarea geografică a teritoriului 9

II. 2. Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna 10

II. 3. Scurt istoric 10

III. Cadrul natural 18

III. 1. Formele de relief şi reţeaua hidrografică 18

III. 2. Clima 21

III. 3. Flora, fauna şi solul 22

III. 4. Geologia Munţilor Berzunţi 25

IV. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale 29

IV. 1. Populaţia comunei Berzunţi 29

IV. 2. Forţa de muncă 32

V. Sectorul Social 39

V. 1. Educaţia 39

V. 2. Sănătatea 43


3

V. 3. Serviciile sociale 44

V. 4. Biserica 44

V. 5. Viaţa culturală 49

V.6. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU) 50

V. 7. Comerţul 51

V. 8. Politica de taxe a comunei Berzunţi 51

VI. Infrastructura comunei Berzunţi 54

VI. 1. Infrastructura de transport 54

VI. 2. Reţeaua de utilităţi 55

VII. Cadrul strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România 57

VII. 1. Context European 57

VII. 2. Context naţional 61

VII. 3. Planul de dezvoltare regională N-E, orizont 2014-2020 63

VIII. Analiza SWOT a comunei Berzunţi 65

VIII. 1. Prezentarea metodologiei analizei SWOT 65

VII. 2. Analiza SWOT a comunei Berzunţi 77

IX. Strategia de dezvoltare socio-economică a comunei Berzunţi 86

IX. 1. Obiectivele strategiei locale de dezvoltare 86

IX. 2. Fundamentarea nevoilor (obiectivelor) pentru a putea fi acoperite prin

PNDR 95

IX. 3. Planul local de acţiune pentru dezvoltarea rurală 108

IX.3.1. Consideraţii generale 108

IX.3.2. Principii şi condiţii 111

IX.3.3. Proiecţia finanicară 111

X. Interpretarea chestionarelor 113

XI. Bibliografie 124


4

I. CUVÂNT INTRODUCTIV

I.1. Mesaj din partea primarului

Dragi cetăţeni,

De la început am fost conştient că Administraţia Locală are obligaţia să propună

comunităţii programe pentru reabilitarea zonei. In aceste condiţii, de când mi-aţi acordat

încrederea dumneavoastră am facut tot ce mi-a stat în putinţă să modernizez această comună

şi să o aduc la nivelul demn de Uniunea Europeana. In contextul unei analize ample se

poate observa că factorul uman a fost elementul principal care a urmărit identificarea

oportunităţilor şi tocmai de aceea vreau să vă mulţumesc că m-aţi sprijinit şi m-aţi ajutat de

fiecare dată să găsesc atât punctele tari sau slabe, cât şi ameninţările şi oportunităţile din

localitatea pe care o reprezentăm cu mândrie.

Acţiunile pe care le-am întreprins până acum şi cele viitoare sunt făcute pentru a

imbunătăţi viaţa locuitorilor comunei Berzunţi. Această strategie de dezvoltare locală

vizeaza o perioadă de 7 ani şi poate fi realizată prin voinţa dumneavoastră. Vă reamintesc,

că scopul acestei strategii este de a demara şi finaliza proiectele prin care vom reuşi să

modernizăm comuna din care facem parte cu mândrie. Vom căuta să facem publice şi

transparente toate activităţile, demersurile şi soluţiile care vor fi instrumentate.

În calitate de primar al comunei Berzunţi sunt determinat să continui şi în perioada

2014-2020 procesul de transformare al comunei într-o comunitate modernă care să

promoveze cu mândrie valorile europene, fie că vorbim de incluziune socială, dezvoltare

durabilă sau accesul tututor la educaţie, sănătate, demers în care doresc să îi antrenez pe toţi

berzunţenii. Astfel, vă invit să parcurgeţi această strategie ca pe o carte de vizită a comunei

noastre şi ca o expresie a ambiţiilor unei comunităţi care priveşte optimist către un viitor

european.

Primar comuna Berzunţi,

Tifan Ştefan


5

I.2. INTRODUCERE

Prezentul document este realizat la solicitarea reprezentanţilor comunei Berzunţi din

judeţul Bacău şi reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatea de dezvoltare a

Administraţiei Locale pe următorii 7 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscută utilizând ca

metodă de cercetare chestionare adresate locuitorilor comunei, pe două direcţii: cercetare

cantitativă şi calitativă. Astfel, în ceea ce priveşte cercetarea calitativă, operatorii au utilizat

interviuri în profunzime, iar cercetarea cantitativă a fost realizată prin utilizarea anchetelor.

Instrumentul de colectare a datelor din ancheta este chestionarul aplicat cetăţenilor comunei

Berzunţi din judeţul Bacău, iar formele evaluative luate în considerare sunt rezultatele

insumate. Eşantionarea de tip neprobabilistic - accidental se face în funcţie de numărul de

locuitori ai comunei, iar la final se analizează rezultatele şi se interpretează. În acelaşi timp

se evaluează şi impactul acţiunilor intreprinse pentru public.

Strategia de dezvoltare economică reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung

asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia

mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc; reprezintă un instrument care urmăreşte

stabilirea într-o manieră unitară a principalelor obiective de dezvoltare, acţiunile prioritare

pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile acestora.

Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a

actorilor locali si intervenţiile acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de

dezvoltare economico-socială.

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflecta nevoile actuale

ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

Strategia de dezvoltare locala a comunei Berzunţi reprezintă instrumentul de lucru al

administraţiei publice locale şi este agreat de întreaga comunitate locală. Astfel se va orienta

gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor.

Totodată prin acest mijloc se vor evita abaterile datorate urgenţelor, avantajelor şi

dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente. In aceste condiţii, toţi factorii interesaţi

de progresul economico-social al comunei vor beneficia de acest ghid de prezentare a


6

tuturor obiectivelor de dezvoltare, prin care se indica atât direcţiile de dezvoltare specifice,

cât şi actţiunile punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice

locale.

Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea

tuturor propunerilor de acţiuni pentru că se dorea ca la final strategia de dezvoltare locală să

fie în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei Berzunţi. Importanţa acestui aspect este

dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii în implementarea strategiei de

dezvoltare locală, cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia.

In procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare, administraţia publică locală

lansează procedura de consultare a comunităţii din localitatea Berzunţi asupra propunerii

finale. Metodologic, prezenta strategie are la bază şi se fundamentează pe următoarele

instrumente şi proceduri de lucru:

• analiza de conţinut;

• analiza de date statistice din surse organizate şi realizate de consultant;

• comparaţii de date statistice inseriate şi pe scale evolutive;

• interviuri cu factori decizionali şi de opinie din structura domeniilor cheie

analizate in cadrul studiului;

• analiza SWOT;

• interpretari aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică,

strategie şi norme acţionale europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale.

La fel de importantă în procesul de cercetare este validitatea internă şi externă pentru

că se prezintă concluziile din datele colectate şi se preocupă de ideea, dacă fenomenul

cercetat este reprezentativ.


7

I.3. Scurtă prezentare a strategiei comunei Berzunţi

I.3.1. Cadrul general

Strategia de dezvoltare economică şi socială a comunei Berzunţi a fost realizată

de SC EURO CONSULTING SRL împreună cu echipa de lucru a Administraţiei Publice

Locale a comunei Berzunţi.

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, pe lângă multiple avantaje şi o

gamă largă de responsabilităţi, trebuie să se respecte regulile şi principiile europene, lucru

care nu este întotdeauna uşor. De asemenea, calitatea de membru cu drepturi depline nu

conferă automat şi certitudinea unei dezvoltări sociale şi economice. Responsabilitatea

acestei dezvoltări o avem noi prin strategiile, programele şi proiectele pe care va trebui să le

implementăm corect şi cu rezultate clare, cuantificabile în indicatorii macroeconomici.

Pentru atingerea obiectivelor asumate prin negocierile de aderare, România trebuie să

implementeze o politică regională descentralizată, în care rolul major îl au autorităţile

regionale şi locale. Aceste autorităţi trebuie să folosească noile oportunităţi şi fonduri pentru

a dezvolta zona pe care o gestionează.

I.3.2. Loc de desfăşurare

Locul de desfăşurare al proiectului este comuna Berzunţi, judeţul Bacău, regiunea

Nord-Est.

I.3.3. Obiective principale

Obiectivul general strategic de dezvoltare durabilă este transformarea sustenabilă a

comunei şi creşterea capacităţii sale economice, astfel încât acesta să devină un centru de

referinţă în domeniile economice şi de investiţii din punct de vedere ecologic, precum şi un

centru regional cultural, de învăţământ şi turistic.


8

Obiective principale:

Dezvoltarea climatului economic;

Dezvoltarea infrastructurii de bază;

Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice;

Îmbunătăţirea calităţii mediului;

Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;

Creşterea capacităţii administrative.

I.3.4. Beneficiarii direcţi

Administraţia Publică Locală a comunei Berzunţi;

Parteneri locali şi instituţii ale comunei Berzunţi;

Locuitorii comunei Berzunţi.

I.3.5. Echipa de lucru

Problemele au fost identificate, selectate şi prioritizate de către un Grup de Lucru al

Consiliului Local, ţinând cont de datele existente şi de sondarea nevoilor populaţiei. Grupul

de lucru a fost constituit din următorii:

din partea Autorităţii Publice Locale a comunei Berzunţi:

Primar: Tifan Ştefan

Secretar comună: Irimia Mirela

Viceprimar: Şimon Gheorghe

Şef birou contabilitate: Andrieş Ion

Bibliotecar: Andrieş Viorica

din partea S.C. EURO CONSULTING S.R.L.:

Manager proiect: Moşneagu Mircea Dan

Consultant accesare fonduri europene: Andrei Mihai

Consultant documentare strategică: Creţu Sanda


9

II. Prezentarea comunei Berzunţi şi a poziţiei geografice

II.1. Delimitarea geografică a teritoriului

Berzunți (sau, în trecut, Berzunțu) este o comună în județul Bacău, Moldova,

România, formată din satele Berzunți (reședința), Buda și Dragomir.

Comuna se află în depresiunea Tazlău-Cașin, la poalele masivului Berzunți, în partea

central-vestică a județului, cuprinzând cursul superior al râului Berzunți, afluent al

Tazlăului. Este traversată de șoseaua județeană DJ117, care o leagă spre nord de Poduri și

Moinești și spre est de Livezi.

Colectivităţi învecinate comunei Berzinţi:

Nord - comuna Poduri şi comuna Bereşti-Tazlău

Est - localitatea comuna Sănduleni (satul Verşeşti-Coton), Livezi (satele Prăjoaia şi

Scăriga),

Sud - localităţile Dofteana (sat Poiana) şi Bârsăneşti (satul Albele)

Vest - localităţile Dofteana (satul Larga), Dărmăneşti (Plopu).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Bac%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Berzun%C8%9Bi,_Bac%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Buda_%28Berzun%C8%9Bi%29,_Bac%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dragomir,_Bac%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Berzun%C8%9Bi

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C3%A2ul_Berzun%C8%9Bi&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tazl%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Poduri,_Bac%C4%83u

http://ro.wikipedia.org/wiki/Moine%C8%99ti

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Livezi,_Bac%C4%83u


10

II. 2. Suprafaţa teritoriului pe care se desfăşoară comuna

Comuna Berzunţi se compune din 3 sate şi anume: satul Berzunţi – reşedinţa de

comună, satul Buda şi satul Dragomir. Suprafaţa totală pe care se desfăşoară comuna este de

5.656 hectare dispuse în 5.257,78 ha teren extravilan şi 398,22 ha teren intravilan.

La nivelul anului 2013, suprafaţa comunei Berzunţi se împarte astfel:

- Teren arabil (inclusiv sere şi solarii) – 668,295 ha,

- Păşuni naturale – 672,120 ha,

- Fâneţe naturale – 1592,390 ha,

- Vii, pepiniere viticole şi hameisti – 152,481 ha,

- Livezi de pomi, pepiniere, arbuşti fructiferi – 14,360 ha,

- Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră – 272,810 ha,

- Teren ocupat de curţi/construcţii – 72,683 ha

- Terenuri degradate şi neproductive – 6,820 ha.

II.3. Scurt istoric

Comuna Berzunţi este aşezată în partea central-vestică a judeţului Bacău, pe valea

pârâului cu acelasi nume, Berzunţi, afluent pe partea dreaptă a râului Tazlău şi a fost

atestată documentar la 29 iunie 1400 prin actul de danie a domnitorului Alexandru Voievod.

Localitatea se află la o depărtare de 39 km faţă de oraşul reşedinţă de judeţ, municipiul

Bacău, la 28 km de oraşul Oneşti şi la 22 km de oraşul Moineşti.


11

Originea denumirii BERZUNŢI în prima menţiune documentară, se crede a fi de

origine slavă, prin traducere în slavonă a denumirii Mesteceni – Berzomesteacăn. O zonă

aşezată la apus de mănăstire se numeşte şi astăzi Mescteceni. In lucrarea “Documente

Moldoveneşti inainte de Ştefan Cel Mare”, M. Costăchescu pomeneşte un moş Berzea

pentru a explica etimologia denumirii localităţii.

O împărţire administrativă a localităţii cunoaştem în timpul domniei lui Alexandru

Ioan Cuza, dar cu denumirile mult mai vechi.

În partea de jos a comunei era satul Moreni, mitoc al mănăstirii (se păstrează

denumirea Mitoc pentru zona de începult al satului Moreni), satul cu mori. Mori de apă care

la sfârşitul sec. al XIX-lea erau încă în număr 5. Urmează satul Martinia, denumire luată de

la dealul din sudul satului Martineam, un podiş de cca. 150 ha, astăzi păşune comunală. În

staânga, spre munte este Butucari, sat cu majoritatea locuitorilor ceangăi de religie romano-


12

catolică. În zonă existau multe familii Butucaru, de aici se explică şi denumirea acestui sat.

În anul 1968 cele 3 sate menţionate au fost unificate purtând denumirea de Berzunţi.

În partea dreaptă, spre munte, se găseţte satul Dragomir aşezat pe văile pâraielor

Ghilea şi Dragomir şi pe dealul ce le desparte. Denumirea satului vine de la un om de

seamă al zonei.

În partea de nord-vest a satului există un sat de romi “Başca”. Apariţia acestora pe

teritoriul comunei poate fi plasată în prima parte a sec. al XIX-lea, aduşi de medelnicereasa

Nastasia Crupenschi care stăpânea pamânturile. De pe râul Ghilei, ce desparte pârâul

Berzunţul Negru de pârâul Schitului se află o parte a satului Buda. Toate cele 3 sate au fost

unite sub denumirea de Buda în 1968.

Varietatea formelor de relief şi bogăţia acestor locuri au creat condiţiile omului de a

se aşeza aici încă din cele mai îndepărtate vremuri. Zona în care se găseşte comuna

Berzunţi, este locuită încă din paleolitic. Dovada acestei afirmaţii o constituie aşezările de la

Tisesti, Susăesti, Veranesti-Comăneşti, Slobozia.

În prezent, aşezarea este formată din satele: Berzunţi, Dragomir şi Buda. Deşi nu s-

au făcut săpături sistematice, în localitate s-au descoperit o serie de urme: (resturi ceramice,


13

un toporaş de mână, câteva răzuitoare, etc.) care pot fi datate încă din paleoliticul superior,

începutul neoliticului. Denumirile folosite azi în vorbirea curentă (cum ar fi: Mitoc, Podei)

sunt şi ele o dovadă a vechimii acestei aşezări. Dar alte dovezi despre existenţa unei aşezări

aici nu se cunosc până în feudalism când apar primele documente scrise.

După cum se ştie după apariţia statului feudal Moldova, primii domnitori au împărţit-

o în ţinuturi, corespunzătoare în mare parte judeţelor de astăzi. Ţinuturile la rândul lor au

fost împărţite în ocoale mai târziu în plase. Cuvântul “ţinut” este întâlnit în primele

documente pe la 1408, în timpul domnitorului Alexandru cel Bun, unul dinte primii

gospodari de ţară, iar cel “district” în 1544, în timpul al-II-lea voievod.

În vremea domnitorului Dimitrie Cantemir, Moldova era împărţită în trei părţi: Ţara

de Sus, Ţara de Jos, Basarabia (stăpânită de turci) şi 23 de ţinuturi. Tot domnitorul cărturar

aminteşte pentru prima dată de locutorii ţinutului Bacău de religie romano-catolică pe care

îi numeşte „...supuşi moldoveni romano-catolici după naţionalitate".

În secolul al XVII-lea sunt consemnate câteva ştiri despre localitatea Berzunţi

cuprinzând acte de domnie a domnitorului Alexandrul Iliaş din 1632.

Fiecare plasă avea în subordine mai multe comune. O comună era formată din unul

sau mai multe sate. Teritoriul a cunoscut noi schimbări ca urmare a prevederilor unor tratate

samavolnice care au ciuntit pământul strămoşesc al patriei (Dictatul de la Viena, pactul

Ribentrop-Molotov) soldate cu pierderea Ardealului de NV, Basarabiei şi Bucovinei.

Până la 1950 teritoriul României a fost împărţit în 58 de judeţe, 424 plase, 6506

comune din care 141 comune urbane (oraşe) şi 6365 comune rurale. Din 1950 se trece la

împărţirea ţării în 28 de regiuni şi 8 oraşe de subordonare republicană. Numărul regiunilor

se micşorează la 16 şi 2 oraşe republican (Bucureşti şi Constanţa). Din decembrie 1968

teritoriul a fost împărţit în judeţe (39), un oraş republican Bucureşti cu 8 sectoare, 47

municipii, 189 oraşe, 604 localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, 2706 comune

din care 145 suburbane, 13149 sate din care 232 aparţinătoare municipiilor şi oraşelor.

Astăzi se găsesc 41 de judeţe, inclusiv sectorul agricol Ilfov.

Având în vedere evoluţia satului Berzunţi putem afirma că şi acesta a cunoscut

profunde mutaţii. Izvoarele scrise existente menţionează în perioada 1568-1662 că satul


14

Berzunţi, făcea parte din ţinutul Trotuş, iar între anii 1662-1741, localitatea a trecut la

ţinutul Bacău. În perioada 1741-1803 Berzunţul era cuprins în ocolul Tazlăul Mare de Sus,

ţinutul Bacău. Apoi îl găsim aparţinând plasei Tazlău ca şi localităţile vecine Bereşti, Valea

Rea. În 1803 făcea parte din ţinutul Bacău, care la rându-i era împărţit în 6 ocoale: Bistriţa

de Jos, cu 20 de sate, Bistriţa de Sus cu 5 sate, Tazlăul de Sus cu 15 sate, Tazlăul Sărat cu

13 sate, Tazlăul de Jos cu 20 sate şi Trotuşul cu 20 sate. În ocolul Tazlăul de Jos intrau

satele: Bereşti-Răzeşi, Orsa banului Ştefan Ruset, Slobozia Mielului, a spătarului Iordache

Crupenscki, Vidraşcu răzăşesc, Bratila de Jos a serdarului Constantin Botezatu, Viişoara

răzăşească, Trotoşul răzăşesc, Poiana răzăşească, Deleni răzăşeşti, Caraclău al căminarului

Constantin Crupenscki, Berzunţul mănăstirii Berzunţului, Tescanii modelnicerului G.

Roset, Boşotenii modelnicerului Mihalache Rafaila, Haimanalele Ocnii.

În 1833 ca urmare a aplicării Regulamentului Organic Berzunţul trece la Ocolul

Trotuş în componenţa căruia intrau şi satele: Bogdăneşti-Bahna, Borzeşti, Brăteşti,

Bîrsăneşti, Berzunţi, Albele, Verseşti, Grozeşti, Dărmăneşti, Dofteana, Răcăuţi, Slobozia,

Vermeş, Stroieşti, Tiseşti, Filipeşti, Harja. În 1850 în statistica principelui Nicolae Sutu,

Bacăul era împărţit numai în 5 ocoale. Ocolul de Jos, făcea parte din zona 1 şi cuprindea

plasele Tazlăul de Sus, Tazlăul de Jos şi Bistriţa de Sus, cu 96 sate. Aici intră şi satul

Berzunţi. În 1870 judeţul Bacău era împărţit în 5 plase şi plaiuri: Bistriţa de Jos, Bistriţa de

Sus, Tazlăul de Jos, Tazlăul de Sus, Trotuşul, cuprinzând şi oraşul Bacău.

În 1895 Berzunţul era menţionat ca localitate (comună) rurală ce făcea parte din

plasa Tazlăul de Jos şi era situată spre vest de Tazlăul Mare, parte în valea pârâului

Berzunţi, parte de dealuri şi alcătuită la acea vreme din 8 cătune: Ghilea, pe dealul cu

acelaşi nume, Martini pe deal, Dragomir în vale, mai la sud de acesta din urmă Butucari pe

pârâul cu acelaşi nume, Berzunţi, reşedinţa la centru pe vale, Moreni la S-E de acesta din

urmă, Scăriga la confluenţa pârâului Berzunţi cu Tazlăul Mare, iar Tazlău sau Prajoaia pe

malul drept al Tazlăului Mare, mai sus de Scăriga.

În 1908 ţinutul Bacăului este împărţit în 12 plase, 77 comune, 366 sate, 90 cătune,

după cum apare într-un documentar al Ministerului de Interne intitulat "Tablouri cu satele şi

cătunele...". În 1931 ţinutul Bacăului este împărţit în 72 comune rurale cu 446 sate şi 3


15

comune urbane: Bacău, Tg. Ocna şi Moineşti. Comuna Berzunţi depindea jurisdicţional de

instituţiile din Tg. Ocna.

Într-adevăr, în această zonă geografică s-au descoperit urmele unor vechi aşezări din

epoca paleolitică şi ne referim la cele de pe dealul Cosna din Tg. Ocna, de la Slobozia

Mielului, din apropierea oraşului Oneşti. Mai recent s-a făcut o descoperire lângă Moineşti.

Mult mai numeroase sunt descoperirile privind epoca neolitică, aparţinând în special

culturilor Cris şi Cucuteni, între care menţionăm pe cele de la Vermeşti (Cetăţuia)

Bălăneasa, Poduri, Podei, Viişoara, Tuta, Floreşti, Malu, Gura-Văii, Helegiu, Ştefan cel

Mare. Descoperiri din epoca bronzului s-au făcut la Poduri-Rusăeşti, Gura-Văii, Viişoara,

Răcăuţi, Floreşti, Slobozia Mielului, Ştefan cel Mare, Borzeşti, Helegiu.

O semnificaţie aparte o reprezintă cercetările arheologice care au documentat

existenţa civilizaţiei traco-geto-dacice prin descoperirile de la:Slobozia, Tiseşti, Tg. Ocna,

Viişoara, Tg. Trotuş, Ştefan cel Mare, Gura Văii, Bogdăneşti, Răcăuţi, Bârsăneşti,

Dărmăneşti, Livezi.

Descoperirea unor tezaure monetare sau monede singulare, greceşti şi romane ne

dovedesc existenţa unor intense relaţii comerciale ale geto-dacilor autohtoni e cu lumea şi

civilizaţia elenă şi romană. De asemenea, cercetările arheologice la Tiseşti-Tg. Ocna, au

demonstrat, existenţa aici a unei importante cetăţi geto-dace identificată ipotetic ca fiind

antica Utidava, din Geografia lui Ptolomeu.

Tot în zona geografică a satului Berzunţi s-a descoperit o altă importantă cetăţuie

dacică la Moineşti care avea rolul de a supraveghea şi ţine contact cu celelalte aşezări

dacice de pe valea Tazlăului. Continuitatea de locuire a populaţiei în veacurile următoare pe

aceste meleaguri este dovedită de descoperirile arheologice întreprinse la Gura-Văii,

Viişoara, Tg. Trotuş, Ştefan cel Mare, Oneşti, Bogdăneşti, Oituz, Borzeşti, Gherdana

Floreşti, Pârâul Boghii. Cu prilejul acestor săpături s-au identificat aşezări aparţinând

secolelor IV-V, VI-VII, VIII-IX şi X-XI.

Din analiza descoperirilor arheologice enunţate mai sus reiese destul de clar

vechimea şi importanţa istorică a acestor aşezări, faptul că există o permanentă continuitate


16

de locuire, determinată cu siguranţa şi de condiţiile prielnice de climă şi de bogăţiile solului

şi subsolului. Zona avea şi are un grad mare de siguranţă.

Cu toate că izvoarele scrise sunt insuficiente pentru a reda mai cuprinzător situaţia

comunităţilor omeneşti din această zonă în secolele XI-XIV, se constată şi la noi un proces

de organizare a vieţii economice-sociale, caracteristice întregului teritoriu al Moldovei.

Acest lucru iese în evidenţă mai ales odată cu făurirea statului feudal Moldova, la mijlocul

veacului al XIV-lea.

Din această vreme se constată o creştere a aşezărilor săteşti, menţionate ulterior şi în

izvoarele scrise. Între aşezările săteşti cele mai vechi menţionate în izvoarele scrise se pare

ca a fost şi Berzunţul. Într-un document emis de cancelaria domnitorului Moldovei,

Alexandru cel Bun la data de 24 iunie se arată că: "Voievodul împreună cu fratele său Jupân

Bogdan dăruieşte lui Stroe şi Ion, satul Gartanul, pe Tazlău, de asemeni dăruieşte numai lui

Stroe, satul Poiana, pe acelaşi râu, arătându-se hotarele ambelor sate". Din analiza

documentului reiese că Poiana se află în imediata apropiere a localităţii Berzunţi. De altfel

în document apare hotarul satului Berzunţi. Astfel, în actul emis de Alexandru cel Bun se

menţionează următoarele: "Iar hotarul acestor sate să fie la Filipe, apoi pe pârâu, în sus de

deal, pe deal la vale, pe din jos de Poiana, mai Jos de Poiana, să cadă în pârâu la vale, pe

pârâu până la Tazlău, la vad, movilele în sus pe deal, până la Berzunţi, în sus pe Berzunţi

până mai sus de Poiana". Cu siguranţă se poate spune că la Berzunţi există deja o aşezare

umană consolidată. În sprijinul afirmaţiei vin denumirile de Podei, Mitoc, Mesteceni şi

altele păstrate până în zilele noastre şi utilizate frecvent de locuitorii comunei.

Logica faptelor demonstrează că aşezarea s-a dezvoltat continuu, domnitorul Bogdan

Lăpuşneanu (1560-1572) hotărând ridicarea chiar în mijlocul aşezării pe un promontoriu a

unei mănăstiri, loc de închinăciune şi apărare.

Această hotărâre nu putea fi luată dacă în localitate nu existau deja sute de oameni.

Localitatea s-a extins continuu, dovada fiind şi Legea rurală din 1864. În baza acesteia au

fost împroprietăriţi 406 locuitori cu 1316 făclii de pământ şi 40 prăjini de pământ. La 1879

se vor mai da 280 făclii de pământ la 112 însurăţei.


17

Catagrafiile din 1774, 1820, 1831, 1845 şi următoarele efectuate între anii 1859-

1938, dovedesc o creştere continuă, deşi nu prea spectaculoasă a numărului gospodarilor şi

populaţiei. Potrivit catagrafiei de la 1874 sunt menţionate deja 590 case de locuit, 12

cârciumi, 593 capi de familie, 2149 suflete, din care 1072 erau bărbaţi, 1077 femei.

După ocupaţii 666 erau agricultori, 24 meseriaşi, 20 industriaşi, 20 comercianţi, 16 liber-

profesionişti, 40 muncitori şi 16 servitori.

La aceeaşi dată în localitate funcţionau deja o şcoală mixtă, o biserică ortodoxă şi

una catolică. Localitatea s-a dezvoltat continuu, mai ales odată cu începerea exploatării

industrial al fondului forestier, trecerii la exploatarea cărbunelui şi petrolului din zona

limitrofă Comăneşti-Moineşti, sării de la Tg. Ocna. Localitatea oferă condiţii bune creşterii

animalelor, pomiculturii, viticulturii plantelor furajere, porumbului, cartofului.


18

III. Cadrul natural

III.1. Formele de relief şi reţeaua hidrografică

Geomorfologic, teritoriul comunei Berzunţi se structurează în două zone distincte, şi

anume:

Zona Carpaţilor Orientali – culmea Berzunţi cu înălţime maximă de 970 m, vârful

Măgura;

Zona depresiunii subcarpatice a Tazlăului, în partea de este a comunei.

Zona depresiunii Tazlăului este reprezentată sub forma unor dealuri şi coline cu

spinări largi, cu prientare perpendiculară sau obligă faţă de direcţia Tazlăului, determinată

de direcţia principalilor afluenţi ai acestuia ce coboară din munţi. Altitudinea absolută este

cuprinsă între 420-450 mm.

Versanţii sunt în general abrupţi şi puternic afectaţi de eroziunea de suprafaţă în

alternanţă cu straturi subţiri de gresii. Fiind străbătută de văile pâraielor care traversează

satele componente în mai multe puncte, cum este cazul localităţii Berzunţi. Geneza văii

Tazlăului de pe teritoriul comunei, evoluţia şi caracteristicele geomorfologice de aici se

integrează, în mod organic, în evoluţia de ansamblu a părţii central-vestice a judeţului

Bacău.


19

Localitatea Berzunţi se află în bazinul hidrografic al râului Tazlăul Mare.

Teritoriul comunei este străbătut de la nord-vest spre sud-est de pâraiele: Butucaru,

Dragomir, Ghilea, Bîşca, Pîrîul Morii, Slatina, Puşcaşu, care la un loc dau naştere pârâului

Berzunţi, afluent pe partea dreaptă a râului Tazlău, punctul de vărsare fiind pe teritoriul

satului Scariga, comuna Livezi.

Satul Buda este străbătut de pâraiele Buda şi Schitu care se varsă la rândul lor în

pârâul Cernu. Toate pâraiele din localitate îşi au izvorul în culmea muntoasă Berzunţi, ceea

ce face ca debitul lor să fie în general constant pe tot parcursul anului. Doar în anotimpurile

foarte secetoase, cursul pâraielor Dragomir, pârâul Morii îşi pierd temporar apa.

Pâraiele sunt tipice de munte, repezi, cu apa cristalină, cu albiile înguste, cu multe

meandre şi praguri. Cu toate acestea în anotimpurile ploioase albiile cresc foarte mult,

deseori apa ieşind din matcă şi provocând inundaţii, care au pus în pericol locuinţele aşezate

de o parte şi de alta a cursurilor. Cele mai catastrofale inundaţii au fost cele din 1970 şi vara

anului 1991, care au provocat distrugerea unui număr mare de gospodarii şi la pierderi de

vieţi omeneşti şi bunuri materiale. Cu excepţia unor lucrări de regularizare şi consolidare a

malurilor efectuate pe cursul inferior al pârâului Berzunţi şi Butucaru nu s-au efectuat alte

lucrări hidrotehnice, debitul lor fiind mic, fără prea mare importanţă economică.

În subsolul comunei pânza freatică este destul de bogată, adâncimea acesteia ia

variind de la câţiva centimetri la 1-2 metri. Cele mai adânci fântâni din localitate abia ajung

la 7-8 metri. Apa freatică este destul de mineralizată, conţinând mult carbonat de calciu,

cloruri de sodiu. În multe locuri apar la suprafaţă izvoare sărate, aşa numitele slatini.

Amintim doar izvoarele la Ciocan din Dragomir, borta cu sare de la Căldari, Slatina -

Moreni. În localitate se mai întâlnesc şi izvoare sulfuroase aşa numitele borghisuri în

vorbirea localnicilor. De-a lungul pâraielor localnicii au plantat sălcii, salcâmi, au făcut

gabioane şi apărători de protecţie.


20

Teritoriul comunei Berzunţi se încadrează într-un climat cu veri nu prea călduroase şi

ierni friguroase, caracterizat printr-o temperatură medie anuală de 8,4ºC. Temperaturile

favorizează dezvoltarea pădurilor de foioase şi conifere, a păşunilor şi fâneţelor. Vânturile

dominante sunt cele din NV si V având frecvenţa de 15,9%, respectiv de 12% şi intensitatea

de 2,6 m/s, respectiv 4,0 m/s. Iernile sunt în general, moderate iar verile calde şi uneori

foarte călduroase. Îngeţurile ating frecvenţa maximă (28-30 zile) în ianuarie-februarie.

Începutul şi sfârşitul anotimpului de iarnă, marcate de trecerea temperaturii medii zilnice a

aerului prin valoarea de 0 grade, se produc în prima decadă a lunilor decembrie şi respectiv

martie. Zilele de vară se produc de la începutul lui aprilie până la sfârşitul lui octombrie,

înregistrându-se frecvenţa cea mai mare (16-20 zile) în iulie şi auugust.

Precipitaţiile atmosferice au valori medii anuale între 550-600 mm/an, cu maxime în

iunie (80-90 mm) şi minime în februarie (20-25 mm). În intervalul mai-iunie se

înregistrează cele mai multe zile cu ploi iar precipitaţiile abundente, cu caracter torenţial

cad, de obicei, în perioada iunie-iulie (29 iulie 1991-95l/m în 24 ore).

Teritoriul comunei Berzunţi face parte din bazinul hidrografic al râului Tazlăul Mare

care primeşte afluentul principal pârâul Berzunţi ce străbate localitatea reşedinţă de comună.

Principala resursă naturală rezidă în bogăţia pădurilor, păşunilor, fâneţelor, pomilor

fructiferi şi viilor.


21

III.2. Clima

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri

secetoase și călduroase, acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a

atmosferei, radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în

crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de

construcție, profilul accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori

secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora

determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă

fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 9 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie, și

20,6 °C, în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani

datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura

maximă absolută cu o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012,

când mercurul termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe

între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt

frecvente în lunile iulie-august. Cel mai rece an a fost 1942, cu doar 7 °C, iar cel mai ploios

1897 cu 962,5 l/m². O secetă necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au

însumat doar 294,5 l/m². Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile.

În localitate nu există staţie meteorologică ci doar un punct de observaţie deservit de

cetăţeanul Ciocan Gheorghe, care furnizează observaţiile privitoare la temperatura si

precipitaţii, presiune la serviciul de specialitate din Bacău.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarn%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Var%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ianuarie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iunie

http://ro.wikipedia.org/wiki/1942




22

În lunile de vară se înregistrează frecvent temperaturi de +30◦ iar în lunile ianuarie,

februarie de -20, 25◦. Brumele de toamnă încep obişnuit la sfârşitul lunii septembrie iar cele

de primăvară continuă până la sfârşitul lunii aprilie.

Vânturile sunt determinate de caracterul, succesiunea şi frecvenţa sistemelor barice şi

a proceselor circulaţiei atmosferice. Formele de relief locale au o mare influenţă în

modificarea direcţiei şi vitezei vânturilor. Cel mai frecvent vânt este crivăţul, care în timpul

iernii provoacă întroienirea drumurilor locale în punctele: La Brădiş, la Priscoi.

În general climatul localităţii se înscrie în climatul judeţului, extremele înregistrându-se mai

rar.

În concluzie climatul este favorabil pentru dezvoltarea habitatului, culturilor de pomi

fructiferi, viţei de vie, plantelor de câmp. Primăvara şi toamna văile sunt cuprinse frecvent

de ceturi. În general localitatea este scutită de efectele poluante în zonă nefiind agenţi

economici cu astfel de influenţă. Doar în anotimpul rece când vânturile se înteţesc se mai

face simţită prezenţa clorurilor de la Combinatul chimic din Oneşti. Oricum localitatea se

încadrează în rândul localităţilor cel mai puţin poluate din judeţ şi poate din ţară.

III.3. Flora, fauna şi solul

Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care

pădurile dețineau 70-80% din suprafață s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să

fie de 25,7%, formațiunile dominante fiind cele de stepă și luncile râurilor și pădurile de

foioase din jurul orașului folosite în scop recreativ.

Clasificare:

faună acvatică, condițonată de biotopurile specifice Bistriței, Siretului și apelor

stătătoare;

fauna de luncǎ (animale care își caută hrana în apă sau la marginea apei);

fauna de terase și versanți, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale și păsări

specifice pădurilor de foioase.

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure

http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83dure

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bistri%C8%9Ba,_Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Siret

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regnul_Animalia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83re


23

Geologic teritoriul comunei se încadrează preponderent în unitatea de neogen, o

mare răspândire având-o sedimentarul miogen, argilele şi marnele care prezintă intercalaţii

lentiloforme de gipsuri, gresii fiabile cu o înclinare uşoară, care influenţează foarte puţin

aspectul morfologic al zonei. În localitate se înregistrează frecvent alunecări de teren, mai

ales în anotimpul ploios, alunecări care afectează ambii versanţi ai văii.

Geomorfologic comuna se întinde pe două zone bine individualizate şi anume:

zona Carpaţilor Orientali şi

zona depresiunii subcarpatice a Tazlăului.

Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt

vânate pentru blană, altele, pentru carne.

În cadrul vegetaţiei ierboase din zonă predomină gramineele (Festuca pratensis,

Festuca suleata), păiuşul, iaba câmpului (Agrostis), pirul gros (Cynodon dactilon), trifoiul

roşu şi alb (Trifolium), lucerna sălbatică (Medicago), măzărichea de camp (Vicia). În

asociaţia vegetală se mai găsesc: Traista ciobanului, merişorul, sânzâieneie, barba caprei,

clopoţei, precum şi multe alte plante medicinale: pătlagina, muşeţelul, pojarniţa,

lumânărica, urzica moartă, nalba, săpunăriţa, izma, coada şoricelului, podbalul, pelinul, ş. a.

Vegetaţia lemnoasă este constituită din arbori de pădure care cresc şi pe pantele abrupte.

Cele mai cunoscute păduri din localitate sunt: Pârâul Lung, Drăcoaica, Tisa, Căldări, Schitu,

Pietricica, Berzunţul Negru, Bâşca. În aceste păduri se înregistrează preponderent esenţe de

stejar, fag, carpăn, mesteacănul, plopul, iova etc. În trecutul nu prea îndepărtat în aceste

păduri se aflau destule exemplare de ulm şi tei. În etajul superior se întâlneşte molidul, pinul

şi bradul alb. Deşi puţine, se mai întâlnesc exemplare de tisă şi larice. Din loc în loc în

păduri se găsesc şi acele poiene în care cresc ierburi diferite atât de mult căutate de

animalele sălbatice ierbivore şi turmele crescătorilor de oi.

În acele sectoare unde s-au produs tăieri masive se găsesc arbuşti fructiferi ca

zmeurul, murul, măceşul, cornul, calinul, socul, porumbarul. La înălţimi se întâlneşte afinul

şi chiar jnepeni. Pe liziera pădurilor întâlnim specii sălbatice de măr, păr, cireş, corn, alun,

coacăz, zmeur, mur. Pe pantele golaşe şi expuse soarelui se întâlneşte cătina galbenă, iar în

apropierea cursurilor de apă, în luncile de pe cursul superior şi mijlociu al pâraielor plopul,


24

sălcii, aninul. Arealul ocupat de păduri era mult mai mare întinzându-se până in intravilan.

Acest lucru este dovedit şi de toponimia locurilor, soluri, tradiţia locală. Amintim doar

câteva: Mesteceni, Plochiş, Stejăriş, Ariniş, Tisa, Brădiş.

Fondul faunistic al localităţii este format din animale, păsări, insecte, care trăiesc în

păduri, hugeacuri, locuri deschise, stufărişuri, în preajma satelor.

Deşi au avut loc defrişări masive, se întâlnesc şi astăzi numeroase rozătoare ca:

şoarecele de câmp, cârtiţa, iepurele de câmp, animale de pradă ca dihorul, vulpea, lupul, mai

rar pisica sălbatică. Prin pădurile de stejar şi fag se întâlnesc destule exemplare de mistreţ,

veveriţe, viezuri, care toamna atacă chiar lanurile de porumb mai lăturalnice satului.

Sunt prezente şi diferite specii de reptile: şopârla, guşterul, şarpele de pădure, iar prin

pădurile umbroase, brotăcelul, salamandra, broasca râioasă şi de lac. Lumea insectelor este

şi ea foarte variată în localitate întâlnindu-se o varietate de insecte dăunătoare culturilor şi

arboretului precum: cărăbuşul de mai, fluturele verzi, lăcusta, gândacul de colorado,

cosaşul.. În serile înstelate de vară te încântă plăcut greierele, licuricii.

Vânatul necontrolat, precum şi restrângerea suprafeţelor acoperite cu pădure au făcut

să se producă un dezechilibru destul de mare în fauna locală ca de altfel în întreaga ţară şi în

lume, multe specii împuţinându-se sau dispărând în întregime.

Condițiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune și

brune argiloiluviale, cu un conținut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună

pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviștile

și solurie aluviale în diferite stadii de evoluție.

Structura fizică a solurilor este determinată direct de aşezarea sa. Situată într-o zonă

în care se interferează silvostepa cu pădurea, tipurile de sol ce predomină sunt

cernoziomurile levigate degradate şi solurile grele formate din marne şi argilă.

Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de solurile brun-roşcate de pădure, favorabile

mai ales culturii pomilor fructiferi, fâneţelor naturale şi plantaţiilor silvice. Cu cât urcăm

spre culme se întâlnesc solurile cenuşii de pădure.

Corelat cu relieful zonei, solurile din arealul comunei sunt brune, podzolice, rendzine

și aluvionare. Degradarea solurilor este o mare problemă în zonă, fenomenul fiind

http://ro.wikipedia.org/wiki/Humus


25

determinat atât de factori naturali (de ex. ploi torențiale), dar mai ales de cei antropici

(defrișări, exploatări, poluarea solurilor din diferite surse, pășunatul excesiv, etc.).

Solurile sunt sărace în humă şi alte substanţe nutritive, puţin favorabile dezvoltării

plantelor. De fapt localitatea este încadrată în zona a-V-a de fertilitate. În vremurile nu prea

îndepărtate plantaţiile silvice ocupau suprafeţe şi mai întinse şi numai nevoia de teren

agricol i-a făcut pe locuitorii acestei aşezări să defrişeze şi să ia în cultură noi suprafeţe.

Multe din aceste suprafeţe datorate precipitaţiilor şi pantelor mai sunt degradate, cuprinse

de alunecări.

Solurile existente în localitate permit cultivarea cu precădere a pomilor fructiferi

(pruni, meri, peri), plantelor de furaj (trifoi, lucernă, ovăz), porumbului, soiurilor indigene

de viţă de vie. Totuşi producţiile obţinute sunt destul de mici, poate şi datorită faptului că nu

se poate face mecanizarea lucrărilor şi precipitaţiilor care în ultimii ani au scăzut sub media

zonei.

Coeficientul seismic din zonă conform Normativ P100 – 92 înregistrează valori de

circa 0,2 (risc mediu).

III.4. Geologia Munţilor Berzunţi

Din punct de vedere geostructural, Munţii Berzunţi fac parte din fruntea pânzei de

Tarcău ce a sariat peste pânza cutelor marginale, aflată la rândul ei, aici cel putin, la

contactul cu pânza subcarpatică. Deformarile importante în care au fost implicate primele

două panze sunt contemporane, în privinţa tectogenezei; ele au facut mai apoi corp comun

cu pânza subcarpatică în urma subsariajului acesteia. Pentru a înţelege mai bine specificul

Munţilor Berzunţi în arealul local, semnalăm prezenta molasei ce-i inconjoara (excepţie

făcând latura nordică) care a suferit procese morfogenetice diferite la vest, respectiv, est şi

sud de Munţii Berzunţi, în urma cărora s-au format Depresiunea Dărmaneşti, fereastra Oituz

- Tg. Ocna şi, respectiv, Subcarpaţii Tazlăului. Cât priveşte litogeneza, precizăm prezenţa,

aici predominantă, a stratelor masive de gresie de Kliwa, apoi a celor de gresie de Tarcău şi

de Lucăceşti în cadrul flisului propriu pânzelor ce au generat Munţii Berzunţi. Intr-o măsură


26

mai redusă sunt prezente marne şi argile, dar şi conglomerate, sare gemă, gipsuri, nisipuri,

de diferite vârste.

Sub aspect morfometric, Munţii Berzunţi se desfăşoara între cotele altitudinale de

362 metri (Pârâul Vâlcele, la vărsarea în Trotus; la nord de localitatea Târgu Ocna) şi de

984 metri (Vârful Măgura). Culmea principală prezintă o altitudine medie de 800 m, are

lungime de aproximativ 20 km şi lăţime cuprinsă între 5 şi 8 km. Morfografic vorbind,

Munţii Berzunţi se prezintă sub forma unei creste principale orientată nord nord-vest sud

sud-est, din care se desprind culmi secundare perpendiculare pe ea, local numite plaiuri.

Creasta principală este masivă, formată din roci dure (gresii de Kliwa şi de Tarcău), cu


27

ruperi de pantă semnificative. Ea reprezintă totodată limita vestică a Munţilor Berzunţi,

dominând Depresiunea Tazlaului printr-un puternic abrupt care, doar în câteva sectoare,

este estompat prin fragmente de glacis acumulativ (înspre localităţile Berzunţi şi Valea

Sosii). Bine împădurită, ea reprezintă cumpăna de ape între bazinul Trotusului (cu 9 afluenţi

importanţi în zonă) şi cel al Tazlăului (10 afluenţi importanţi).

Creasta principalăâ se individualizează pe aliniamentul următoarelor vrfuri: Runcu

(767 m), Tarniţa (892 m), Bulimandru (978 m), Măgura (984 m). Datorita reliefului jos din

partea lor de sud, limita morfologică ce-i desparte de dealurile Subcarpaţilor Tazlăului este

mai puţin clară. Zona montană periferică crestei principale prezintă caţiva umeri masivi şi

mai multe picioare alungite, exclusiv spre Valea Trotusului, care constituie limita vestică a

Munţilor Berzunţi.

Vf. Bulimandru

Vf. Măgura

Vf. Runcu

Vf. Tarniţa


28

La poalele Varfului Tarniţa există şi un lac. Lacul s-a format pe o treaptă

intermediara a unei mari alunecari produse pe versantul vestic al Muntelui Tarniţa. Are

formă relativ circulară, cu diametru de circa 20 metri, este alimentat permanent de câteva

izvoare de pantă şi are un emisar care în perioadele cu regim pluviometric ridicat mai

formează câteva mici laculeţe, aşa că apa lacului este tot timpul limpede.

Lacul Tarniţa


29

IV. Populaţia, ocuparea şi nevoile sociale

IV.1. Populaţia comunei Berzunţi

La nivelul Judeţului Bacău, conform datelor statistice numărul populaţiei a crescut,

în prezentz ajungând la un număr de 616.168 de persoane.

Tabelul 1: Populaţia judeţului Bacău

Judetul BACAU

P O P U L A T I A L A R E C E N S A M I N T E L E D I N:

25 ianuarie 21 februarie 15 martie 5 ianuarie 7 ianuarie 18 martie 20 octombrie

1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011

414996 507937 598321 667791 737512 706623 616168

La recensământul din anul 2002 comuna Berzunţi avea o populaţie totală de 5.346

persoane, structurate astfel: 2.755 persoane de sex masculine si 2.591 persoane de sex

feminin. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berzunți se ridică

la 4.497 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se

înregistraseră 5.346 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,03%), cu o

minoritate de romi (9,25%). Pentru 4,69% din populație, apartenența etnică nu este

cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși

(80,15%), cu o minoritate de romano-catolici (15,85%). Pentru 3,63% din populație, nu este

cunoscută apartenența confesională.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_%28Rom%C3%A2nia%29

http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_%28Rom%C3%A2nia%29

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2ni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Romii_din_Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83_din_Rom%C3%A2nia


30

Structura populaţiei pe sexe în urma recensământului din 2011este redactată in

tabelul nr. 2.

Tabelul 2. Populaţia stabilă acomunei Berzunţi conform recensământ 2011

Comuna

Berzunţi

Populaţia stabilă

Din care:

Numărul

gospodăriilor

populaţiei

Nr. mediu de

persoane pe

o gospodărie

a populaţiei

Numărul

clădirilor

Din

care:

Populaţia stabilă din

gospodăriile populaţiile

Clădiri

cu

locuinţe Ambele

sexe

Masculin Feminin Ambele

sexe

Masculin Feminin

4497 2306 2191 4480 2296 2184 1632 2,75 1965 1963

În tabelul 3 se prezintă numărul locunţelor convenţionale după forma de proprietate

conform datelor de la recensamântul din anul 2011.

Tabelul 3. Numărul locuinţelor convenţionale conform recensământ 2011

Comuna

Berzunţi

Numarul

Locuinţelor

convenţionale

Locuinţe convenţionale după forma de proprietate

Privată De stat Privată de grup Cooperatistă Asociativă A cultelor religioase

număr In %

faţă de

total

număr In %

faţă de

total

număr In %

faţă de

total

număr In %

faţă de

total

număr In %

faţă de

total

număr In % faţă

de total

1970 1965 99,7 3 0,2 - - - - - - 2 0,1

In tabelul 4 se prezintă populaţia comunei Berzunţi pe categorie de vârstă şi sexe

conform datelor INS de la recensământul din anul 2011 şi observăm că segmentul

predominant este cel cu vârsta cuprinsă între 20-24 ani şi cel cu vârsta cuprinsă între 30-34

ani iar segmentul cu cea mai mică populaţie este cel cu vârsta peste 85 de ani.

Tabelul 4. Populaţia comunei Berzunţi pe sexe si categorie de vârstă

Comuna

Berzunţi

Grupa de vârstă Populaţie

Sub 5 ani M 128

F 124

5-9 ani M 163

F 165

10-14 ani M 157

F 159

15-19 ani M 164

F 143

20-24 ani M 201

F 147

25-29 ani M 150

F 127

30-34 ani M 191

F 160

35-39 ani M 177

F 140

40-44 ani M 145


31

F 141

45-49 ani M 127

F 102

50-54 ani M 170

F 160

55-59 ani M 151

F 161

60-64 ani M 129

F 106

65-69 ani M 80

F 108

70-74 ani M 91

F 133

75-79 ani M 63

F 95

80-84 ani M 53

F 56

85 ani si peste M 26

F 32

În tabelul 5 se prezintă populaţia comiunei Berzunţi după starea civilă conform

conform datelor INS de la recensământul din anul 2011.

Tabelul 5 Populaţia comunei Berzunţi după starea civilă

Comuna Berzunţi

POPULATIA

STABILA

TOTAL

Stare civilă legală Stare civilă

de fapt

Persoane care

traiesc in

uniune

consensuala

Necasatorit(a) Casatorit(a) Vaduv(a) Divortat(a) Informatie

nedisponibila

M 2366

F 2259

1048

717

1155

1142

87

359

76

41

-

-

74

74

În tabelul 6 se prezintă populaţia comunei Berzunţi stabilă de 10 ani şi peste, pe sexe,

după nivelul de educaţie.

Tabelul 6 Populaţia comunei Berzunţi după nivelul de educaţie

Comuna

Berzunţi

POPULATIA

STABILA

DE 10 ANI SI PESTE

TOTAL

N ivelul instituţiei de învăţământ absolvite

Superior

Post-

liceal si de

maistri

Secundar

Primar

Fara scoala absolvita

Total

din care:

Total

Superior

Inferior (gimnazial)

Total

din care:

Universitar de

licenta

Liceal Profesional

si de

ucenici

Persoane

analfabete

M 2075 F 1970

38 39

31 38

9 16

1527 1210

140 132

571 310

816 768

435 567

66 138

45 99


32

Nu se întrevăd evoluţii deosebite pe termen scurt şi mediu la acest capitol. Singurele

măsuri care pot influenţa în mod pozitiv evoluţia demografică sunt cele legate de activiăţtile

economice şi de echiparea tehnico-edilitară, măsuri ce depind numai de administraţia locală.

Mulţi locuitori au drept ocupaţie de baza zootehnică şi agricultura propriu-zisă.

Localitatea Berzunţi are astăzi un număr de 1970 gospodării şi 4497 de suflete (conform

datelor publicate de la recensamantul din 2011). Peisajul edilitar al localităţii s-a schimbat

total. De la vechile locuinţe cu o singură cameră şi tindă, din pământ sau chirpici s-a trecut

la locuinţe cu cel puţin două camere şi tindă (antreu) acoperite cu ţiglă, plăci azbociment,

tablă zincată sau şindrilă.

Perspectivele de viitor prefigurează o creştere a populaţiei, habitatului, creştere

datorată şi faptului că mulţi dintre tinerii care s-au îndreptat spre marile aglomerări urbane

(Braşov, Bucureşti, Oneşti, Bacău) pentru a-şi găsi de lucru. Se întorc în localitate ca

urmare a restrângerii activităţii industriale şi a efectelor noii economii de piaţă. Aceştia se

întorc din nou spre agricultură, spre acele profesii şi ocupaţii, servicii, care sunt cerute de

economia de piaţă. Deja mulţi şi-au început construcţii noi de locuinţă, extinderi la

gospodăriile părinteşti, deschizând ateliere, buticuri şi alte unităţi prestatoare de servicii. În

localitate sunt construite, unităţi comerciale, un oficiu P. T. T. R., un dispensar medical -

uman, un bloc cu 8 apartamente şi alte dotării utilitare şi de interes public. Există de

asemenea un post de poliţie, dotat şi cu locuinţe pentru lucrători, o Brigadă silvică, unităţi

ale Cooperaţiei de consum, şase grădiniţe şi şcoli, trei Bisericii Ortodoxe şi una Romano-

catolică.

IV. 2. Forţa de muncă

În prezent, populaţia este ocupată preponderent în agricultură, confecţionare

tâmplărie şi mobilier, cu statut de lucrător pe cont propriu şi lucrător familial neremunerat.

Adaptarea la cerinţele pieţei muncii este dificilă, principala opţiune pentru tineri este

emigrarea către statele vest-europene, în comuna noastră înregistrându-se un procent mare

al emigrării forţei de muncă, circa 1000 de persoane fiind plecate în străinătate la muncă, în


33

special populaţia tânără (preponderent Italia, Spania). Cei mai mulţi dintre aceştia au

intenţia declarată de a reveni în ţară pentru a realiza investiţii, concretizate în construcţia

unei locuinţe şi deschiderea unor microîntreprinderi sau întreprinderi mici şi mijlocii.

Conform datelor statistice ale ultimului recensământ, populaţia comunei Berzunţi se

prezintă in tabelul 7, astfel:

Tabelul 7 Populaţia comunei Berzunţi: populatie stabilă/populaţie plecată

Comuna Berzunţi

Populaţia comunei Berzunţi: populatie stabilă/populaţie

plecată

Persoane prezente Ambele sexe 4137

Masculin 2100

Feminin 2037

Persoane temporar

absente

Ambele sexe 360

Masculin 206

Feminin 154

Din care plecate

In ţară

Ambele sexe 45

Masculin 31

Feminin 14

In străinătate

Ambele sexe 315

Masculin 175

Feminin 140

Persoane plecate

pentru o perioadă

indelungată

Ambele sexe 662

Masculin 357

Feminin 305

Din care plecate

In ţară

Ambele sexe 25

Masculin 11

Feminin 14

În străinătate

Ambele sexe 637

Masculin 346

Feminin 291

Persoane temporar

prezente

Ambele sexe 15

Masculin 7

Feminin 8

Populaţia stabilă

Ambele sexe 4497

Masculin 2306

Feminin 2191

Activităţile economice principale ale cetăţenilor sunt cele legate de activităţile

comerciale cu desfacerea produselor alimentare şi nealimentare.

Localitatea Berzunţi se încadrează într-un areal folcloric deosebit, cu obiceiuri, datini

şi tradiţii milenare, care amintesc de strămoşii noştri geto-daci şi romani. Multe dintre ele se

regăsesc în însăşi ocupaţiile locuitorilor acestei aşezări.


34

IV.2.1 Meşteşugurile ţărăneşti:

Locuitorii acestei aşezări sunt locuitori iscusiţi cioplitori în lemn, piatră, tâmplari,

dulgheri. Porţile din lemn de stejar, încrustate cu barda şi dalta au dus de mult faima aşezări

şi oamenilor săi. Motivele ornamentale, deşi se aseamănă cu cele maramureşene sau de prin

părţile Gorjului, dovedind unitatea etnografică a acestui spaţiu carpato-danubiano-pontic, au

elemente aparte care ţin de mâna şi talentul meşterului. Este folosit cu preponderenţă lemnul

de stejar pentru porţile de la intrarea în gospodărie, troiţe şi alte obiecte de exterior, lemnul

de cireş, păr, tei, paltin pentru obiectele de interior.

Deşi în ultimii ani s-au înmulţit porţile din beton şi fier, care sunt mai durabile, totuşi

porţile din lemn de stejar, acoperite cu şindrilă în solz de peşte sau coada de rândunică, cu

variate traforuri la „sân" rămân cele mai frumoase şi tradiţionale.

O ornamentaţie aparte se întâlneşte la turnat şi sânul anexelor gospodăreşti (grajduri)

pentru animale, acoperişul fântânilor, porţilor şi balcoanelor. Este vorba despre traforurile

făcute din lemn de brad, paltin, frasin, plop sau chiar fag, executate cu fierăstrăul coada de

vulpe sau faizicul. Meşterii locali au efectuat asemenea lucrări şi în judeţ şi ţara pentru

popasurile ridicate de-a lungul traseelor rutiere.

ŢESUTUL - Meşteşug tradiţional, practicat mai ales de femeile din localitate. Cu ajutorul

războaielor de ţesut orizontale dar şi verticale numite local stative se ţes: scoarţe, cergi,

covoare, pânză de in şi cânepă, bete, etc.

Covor ţesut manual, vechi


35

În localitate practic nu au existat familii mai învârstă care să nu posede război de

ţesut. Motivele ornamentale corespund zonei etnografice Trotuş-Tazlău, descrise atât de

complex şi documentat de etnograful Dorel Ichim, Ion Vladutiu, geograful Iulia Vacarusu şi

alţi etnografi, care s-au aplecat asupra folclorului ţi tradiţiilor populare. Pe lângă aceste

motive multe sunt împrumutate din alte zone. Oricum din ţesăturile ce se realizează în

localitate nu lipsesc: bujorul, trandafirul, bradul, precum şi motivele geometrice: rombul.

Meşterul Vrânceanu Dumitru (moş Tache cum îl cunosc localnicii, folosind un

război foarte original miniatural, realizat personal, reuşeşte să ţese tradiţionalele brâuri

(bete) din lână roşie, galbenă şi albastră (culorile tradiţionale ale tricolorului nostru

naţional). Barnetele populare pe care le folosesc bărbaţii dar şi femeile drept cingătoare

frumoşii arnăuţi la anul nou pentru ornamentarea costumaţilor sunt cunoscute de acum şi

peste graniţele ţării, acest meşter participant la mai multe festivaluri de folclor atât în ţară

(Sibiu şi Bucureşti) cât şi în Franţa, Anglia, Turcia, la care pe loc a realizat aceste obiecte

din port popular tradiţional. În ultimii ani din păcate s-a renunţat la ţesutul stofei de suman

şi în localitate sunt destui crescători de oi.

COJOCĂRITUL - Reprezintă ca şi ţesutul un meşteşug vechi, tradiţional apărut drept ca

necesitate pentru realizarea pieselor pentru îmbrăcăminte pentru sezonul friguros.

Pieptar bărbătesc


36

Cu metode tradiţionale se realizează tăbăcitul pieilor de miel din care apoi se vor

realiza frumoase bondiţe, de damă sau bărbăteşti, pieptărele închise la gât şi înflorate cu

lână colorată viu sau mătase, căciulile de miel, cojoacele scurte şi lungi (renumita sarica

ciobănească). Deosebit de frumoase sunt pieptărelele bărbăteşti realizate din piele de oaie

tânără, închise la gât şi cu o varietate de elemente florale realizate din lână viu colorate sau

mătase. Acestea sunt purtate peste cămaşă sau pulover mai ales în zilele de sărbătoare şi

formează una din piesele costumului naţional bărbătesc, costum folosit mai ales de

dansatorii şi arnăuţii de grupul folcloric Capra.

FIERĂRITUL - Este un alt meşteşug tradiţional. Atelierul fierarului cuprinde: foiul,

nicovala şi în el se realizează fierul de plug, potcoave pentru cai şi bovine, diverse piese

pentru carele de cai sau boi precum şi diferite unelte de muncă: sapa, săpăligi, securi,

topoare, pene pentru trasul buştenilor etc.

De obicei fierarii fac şi roţi pentru căruţe din lemn de salcâm sau paltin, peste care

trece şina de fier nituită. Ei fac regula şi activitatea de potcovar, care este destul de

pretenţioasă şi dificilă. În ultimul timp carele tradiţionale sunt concurate de carele de fier cu

roţi de autoturisme.

LOCUINȚELE - Tradiţia berzunţeană cuprinde casa de locuit şi anexele.

Casa tradiţională a fost la început bordeiul feudal, apoi casa din bârne cioplite şi încheiate

prin „cuie de lemn", formată dintr-o singură încăpere şi tindă. Interiorul era tencuit cu lut şi

văruit. Într-un colţ se afla soba cu hoarnă. Cu timpul locuinţele se realizau din paiant pe

fundaţie de piatră de râu cioplită sau zidită. Erau acoperite cu paie, stuf, şindrilă din lemn de

răşinoase, bătută drept sau cu model (solz de peşte, coadă de rândunică), pe coamă cu

motive florare. Înspre zilele noastre şindrila era dată cu catran sau păcură pentru a rezista

mai mult intemperii.

Casa a fost mărită la două camere despărţite de tindă, având de obicei forma

dreptunghiulară. În spate se realizează chilerul folosit pentru bucătărie şi cămară. Casa a

evoluat continuu, o dată cu creşterea nivelului de trai. În momentul de faţă majoritatea


37

caselor au trei, patru camere şi cuprinde: hol, cămară, bucătărie şi chiar baie. Sunt zeci de

case cu parter şi etaje. Mijloacele de încălzit sunt realizate din sobe de teracotă. Multe

gospodării utilizează aragazul pentru prepararea hranei.

Casele sunt realizate din paiant, cărămidă arsă, chirpic sau B.C.A. Învelitoarea este

de regulă din ţiglă, tablă zincată, plăci azbociment şi mai rar din şindrilă.

Interiorul locuinţei mai păstrează elemente tradiţionale. În camera curată „odaia de

oaspeţi", se află căpătâiul de zestre în care sunt aşezate scoarţele, covoarele, laicerele,

plapumele, cergile, peste care sunt rânduite pernele, care formează zestrea fetelor de

măritat. Pe duşumele se pun scoarţe sau covoare ţesute în case. Au apărut şi covoarele de

iută sau chiar persane. Pe pereţi se aşează covoare, prosoape de artizanat sau cu motive

naţionale cusute în casă, sub care se prind rame cu fotografii de familie. La intrarea în tindă

se află cerdacul cu elemente de trafor. Tavanul exterior vine pe capătul grinzilor care sunt

consolate iar pe marginea acestuia se pune o scândură frumos traforată cu diferite motive

florare. Anexa pentru animale este de asemenea realizată de regulă, din paiant pe tălpi de

stejar sau salcâm. Cuprinde tot 1-2 încăperi separate de un şopron. Întruna din încăperi sunt

adăpostite animale mari (bovine, cai, porcine) iar în cealaltă animale mici (capre, oi) şi

păsările pe timp de iarnă. În şopron sunt adăpostite lemnele pentru iarnă şi carul, sania.

Acoperişul este de asemenea din ţiglă, tablă zincată, şindrilă sau plăci azbociment. Banul

podului este realizat din scândură de brad, plop, frumos traforat. Grinzile ca şi la casă sunt

consolate. De regulă anexa este amplasată în spatele casei sau lateral.

PORTUL - Portul popular este diferit pentru femeie şi bărbat, pentru sărbătoare şi lucru.

Piesa care prezintă un element de unitate este cămeşa sau ia. Aceasta atât pentru femeie cât

şi pentru bărbat este la gât creata-dacică cu platea. Pentru lucru are mâneca strâmtă şi creata

jos, iar pentru sărbătoare este lungă şi largă. Cusătura este realizată cu fir negru, roşu sau

albastru şi reprezintă diferite modele geometrice şi florare.

Femeia poartă catrinţă neagră cu fir de lână, cu dungă roşie încinsă cu bete din lână,

tricoloră sau cu modele diferite. Pentru sărbătoare se foloseşte fota cu motive florare şi

culori vii din fir strălucitor şi paiete. La gât poartă mărgele, salbă, cruciuliţă, rozalii. Pe cap

îşi pune broboadă din lână cu flori pe margine şi franjuri numite în vorbirea curentă a


38

localnicilor casanca. În zilele de sărbătoare se poartă şi marama sau baticul, ţesute în casă în

culori mai vii.

Port popular zona Bacău

Portul bărbaţilor constă din iţari, cicareci strânşi pe picior, din pânză de in sau

cânepă. Bărbaţii poartă cămăşi cu poale, cu ajur. Drept cingătoare se foloseşte chimirul din

piele cu cătărămi, care se mai numesc şi serpar. Se mai foloseşte şi brâul din ţesătură albă

din lână, mai ales în timpul lucrului. Deasupra cămăşii în zilele de sărbătoare se poartă vesta

din stofă neagră sau pieptarul din piele înflorată. În anotimpul rece se foloseşte sumanul şi

cojocul. Încălţămintea tradiţională a fost opinca din piele de bovină sau porc şi cea din

cauciuc. Bătrânii satului mai poartă şi azi opinci din cauciuc. Curelele sunt strânse peste

obiele din stofa de aba albă. Portul tradiţional a cunoscut profunde transformării fiind

puternic influenţat de modernismul vieţii.


39

V. Sectorul Social

V.1. Educaţia

Şcoala, ca o necesitate umană, s-a înfiinţat în comună în urma Legii instrucţiei

publice din anul 1864. Prima şcoala a luat fiinţă în anul 1891 în urma actului de donaţie a

arendaşului moşiei Berzunţi, care fusese şi notar, Nicolae Broşteanu şi soţia sa Ana.

Aceştia, îşi donează casa, o clădire cu 2 camere şi o sală la mijloc construită din cărămidă şi

piatră ce a folosit ca şcoală multi ani.

Şcoala este menţionată în Berzunţi abia la 18 ianuarie 1885 cu un singur post de

învăţător. Până la această dată, potrivit tradiţiei, învăţătura de carte se făcea pe lângă

mănăstire. Din informaţiile pe care le avem unul dintre primii dascăli a fost călugărul Iasie,

care preda lecţiile de citire şi scriere folosindu-se de cărţile bisericeşti. La deschiderea

oficială a cursurilor primei şcoli de stat, primare, eveniment ce s-a produs la 15 ianuarie

1865, au luat parte 4 elevi şi părinţii acestora. Şcoala nu avea un local propriu. Din

septembrie 1920 în comună îşi deschid porţile încă două şcoli primare în fostele sate

Moreni şi Buda. În septembrie 1936 şi în satul Dragomir îşi începe activitatea o primă

şcoală primară în loc închiriat. În septembrie 1945 şi în cătunul Bâşca îşi începe activitatea

o şcoală primară. Prin contribuţia directă a cetăţenilor comunei şi cu sprijinul organelor

abilitate se realizează primele localuri proprii pentru învăţământ. Astfel în anul 1935 în satul

Moreni se realizează din paiant un local cu două săli de clasă (actualul cămin cultural), în

1950 în satul Buda un local cu o sală de clasă tot din paiant acoperită cu tablă zincată, în

1952 în satul Dragomir un local cu două sălii de clasă tot din paiant acoperit cu ţiglă. În

1964 în satul de reşedinţă Berzunţi se construieşte primul local tip cu patru săli de clasă şi

laborator, din cărămidă şi acoperit cu plăci azbociment.

În 1962 un asemenea local cu patru săli de clasă se realizase şi în satul Bâşca. În

1970 în satul Moreni se construieşte un local tip cu 4 săli se clasă şi laborator din cărămidă

şi acoperită cu ţiglă. În anul 1974 în satul Butucaru Berzunţi se dă în folosinţă un local cu

două săli de clasă pentru elevi din clasele I-IV.


40

În anul 1981 pentru satisfacerea nevoilor de spaţiu liber pentru Şcoala de centru unde

funcţiona şi prima treaptă de liceu se realizează primul local modern cu parter şi etaj cu 8

săli de clasă şi laborator. În general localurile de şcoală existente dispune de o dotare

corespunzătoare (săli de clasă, mobilier, fond de carte, planşe, etc.).

Au funcţionat şcoli gimnaziale în satele Berzunţi, aici organizandu-se şi prima

treaptă de liceu începând cu anul 1972, Moreni în perioada 1962-1981, Dragomir 1960-

1980 şi Bâşca 1962.

În comuna Berzunţi există 6 grădiniţe şi 5 şcoli generale dispuse astfel:

- Grădiniţa cu program normal Buda: structura de învăţământ este grădiniţă cu

program normal, de zi, predare în limba română;

- Grădiniţa cu program normal nr. 2 Dragomir: structura de învăţământ este grădiniţă

cu program normal, de zi, predare în limba română;

- Grădiniţa cu program normal nr. 1 Berzunţi: structura de învăţământ este grădiniţă cu






- Grădiniţa cu program normal nr. 1 Dragomir: structura de învăţământ este grădiniţă

cu program normal, de zi, predare în limba română;

- Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Dragomir: structura de învăţământ este şcoală cu

clasele I-VIII, învăţământ de zi, predare în limba română;

- Şcoala cu clasele I-IV Buda: structura de învăţământ este şcoală cu clasele I-IV,

învăţământ de zi, predare în limba română;


41

Şcoala Buda

Dintre toate şcolile din comună, şcoala cu clasele I-IV din Buda este cel mai degradată şi

se caută fonduri pentru reabilitarea ei, sau chiar construirea unei şcoli.

- Şcoala cu clasele I-IV nr. 3 Berzunţi: structura de învăţământ este şcoală cu clasele I-

IV, învăţământ de zi, predare în limba română;

- Şcoala cu clasele I-IV nr. 2 Berzunţi: structura de învăţământ este şcoală cu clasele I-

IV, învăţământ de zi, predare în limba română;

- Şcoala cu clasele I-IV nr. 1 Dragomir: structura de învăţământ este şcoală cu clasele

I-IV, învăţământ de zi, predare în limba română.

- Şcoala cu clasele I-VIII Alexandru Cel Bun, Berzunţi: structura de învăţământ este

şcoală cu clasele I-VIII, învăţământ de zi, predare în limba română

La nivelul şcolilor din comună procentul de promovabilitate la clasele I-IV este

87,46% şi la clasele V-VIII este de 58,44%. Numărul elevilor înscrişi, pe fiecare şcoală, se

prezintă astfel:

Şcoala Alexandru Cel Bun, Berzunţi: gradiniţă – 20 copii; clasele I-IV – 103 copii;

clasele V-VIII – 156 copii;

Şcoala nr. 2 Berzunţi: grădiniţă – 15 copii;


42

Şcoala nr. 3 Berzunţi: grădiniţă – 20 copii; clasele I-IV – 35 copii;

Şcoala nr. 1 Dragomir: grădiniţă – 20 copii; clasele I-IV – 32 copii;

Şcoala nr. 2 Dragomir: grădiniţă – 15 copii; clasele I-IV – 94 copii; clasele V-VIII –

75 copii;

Şcoala cu clasele I-IV Buda: grădiniţă – 15 copii; clasele I-IV – 16 copii;

Scoal a cu clasele I-VIII Alexandru Cel Bun, Berzunţi

Şcoala Alexandrul Cel Bun a fost realibitată cu fonduri de la bugetul local, însă este

singura şcoala din comuna ce a beneficat de realbilitare în ultimii ani, celelalte, aflându-se

într-o stare de degradare destul de avansată şi necesită, în cel mai scurt timp, refacere şi

modernizare, asigurând asftel condiţii optime de învăţământ.

Privind personalul didactic se poate aprecia că şcolile din Berzunţi s-au bucurat încă

de la început cu învăţători inimoşi, dornici de da învăţăceilor cât mai multe cunoştinţe şi

pilde morale.


43

V.2. Sănătatea

Aplicarea reformei sanitare, care a început în anul 1999, vizând iniţial asistenţa

medicală primară a determinat reorganizarea sistemului sanitar.

La nivelul comunei Berzunţi există un dispensar medical cu sediul în Berzunţi, cu

medic de familie, subordonat Casei de Asigurări de Sănătate cu care au încheiat contract, un

cabinet stomatoligic şi o farmacie. La ora actuală, atât în satul reşedinţă cât şi în satele

componente, asistenţa medicală profilactico-curativă a populaţiei este asigurată de 1 medic

de familie.

In comună, există şi un cabinet medical veterinar.

Dispensar Berzunţi

Sediul dispensarului, a farmaciei şi a cabinetului stomatologic se găsesc într-o cladire

tip bloc cu partea şi etaj, care necesită reabilitare


44

V. 3. Serviciile sociale

Primaria comunei Berzunţi, are un număr de 85 de persoane (70 dosare) ce

beneficiază de ajutor social şi conform Legii 416/2001 se acordă ajutor încălzire locuinţă

celor ce au depus dosare viabile. La nivelul comunei există un număr aproximativ de 150 de

familii ce beneficiază de alocaţii familiale complementare, iar arpoximativ 16 de persoane

beneficiază de alocaţie de susţinere monoparentală.

În comuna Berzunţi nu există centre pentru minori cu dizabilităţi, fapt pentru care un

număr de 8 copii (3 majori şi 5 minori) sunt instituţionalizaţi în diferite centre de plasament.

V.4. Biserica

La nivelul comunei Berzunţi, prima biserică este ctitoria lui Bogdan Lăpuşneanu,

terminată în anul 1570, sfinţită cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Documentele aflate

la Academia Română arată că biserica Adormirea Maicii Domnului a fost începută de

Alexandru Lăpuşneanu şi finalizată de fiul acestuia, Voievodul Bogdan al IVlea

Lăpuşneanu. A fost construită pe locul unei mănăstirei de lemn. În jurul bisercii erau

locuinţe pentru clăcaşi şi robi. În anull 1774, în urma atacurilor repetate ale năvălitorilor,

mănăstirea care avea şi rol de cetate de apărare a fost distrusă. A fost refăcută în anul 1775

de familia Varnav-Botoşani şi stareţul Macarie Lavriotis.

Mănăstirea Berzunţi, fiind înclinată Muntelui Athos era condusă de călugări greci

care aveau o mare putere. Moşia se întindea până la râul Tazlău şi dealurile Nadisei.

Clăcaşii şi robii de pe moşie au luptat contra asupririi călugărilor greci, de multe ori luând

drumul codrilor devenid haiduci.


45

Biserica Adormirea Maicii Domnului, Berzunţi

După 1864 biserica a devenit parohială, deservită de preoţi mireni. În anul 1888 s-au

făcut reparaţii la exterior şi acoperiş, iar în 1920 s-au făcut reparaţii interioare. Ultima dată,

acoperişul a fost refăcut în anul 2007.

Biserica Adormirea Maicii Domnului, construită în stil bizantin, are un plan triconic,

cu altar, naos, pronaos şi pridvor cu abside laterale, cu turla pe naos, un puternic turn

clopotniţă din piatră pe latura de vest, pe pridvor. Se deosebeşte de alte biserici din aceeaşi

perioadă prin faptul că absidele laterale au la exterior formă dreptunghiulară. Biserica are

catapeteasma din lemn de stejar sculptat în 1990, strane şi candelabra de epocă. Icoanele din

secolul XX au fost pictate, în 1940, de Jean Dumitrescu din Bacău. În arhiva bisericii se află

un epitrahil şi o nebednită din secolul XVII lucrate cu fir de aur.

În ordine cronologică, a doua construcţie este Schitu Sf. Sava, adus de pe muntele

Berzunţi la locul unde în prezent, în 1813, ctitorie a unui călugăr, cu hramul Schimbarea la

faţă. Schit de călugări, apoi de maici, desfiinţat în 1959, reorganizat după decembrie 1989

ca mănăstire de călugări.

Vechimea acestei mănăstiri nu este atât de depărtată de timpurile noastre, în

comparaţie cu alte chinovii de pe pământul romănesc. Din anul 1809 se gaseşte o carte de


46

învoială facută între răzeşii satelor Poduri şi Cernu şi ieromonahul Varnava de a face un

schit în pustia de la capul Brazilor Gemeni, la Runcul Mare, ce se mai numeşte şi Muntele

Savului. Schitul şi-a desfăşurat activitatea între anii 1809 şi 1828, când a fost nevoit să

coboare la poalele muntelui, în satul Buda, datorită tâlharilor care-l jefuiau.

Documenele reţin numele celor investiţi de Episcopia Romanului şi Huşilor, după

cum urmează: ieromonahul Varnava între anii 1809-1828, perioadă în care schitul a fost în

vârful muntelui numit Muntele Savului.

Schitu Sf. Sava, Buda

In anul 1975, terenul mănăstirii a fost restituit Consiliului Popular Berzunţi care îl

arenda crescătorilor de animale. Clădirile au fost i ele în administrarea Consiliului Popular

Berzunţi care le-a folosit pentru funcţionarea unui punct medical; le-a inchiriat unor ţigani

iar în ultimii ani, Consiliul Culturii şi educaţiei Socialiste Bacău, a oganizat o tabără de

creaţie, pe timpul verii.

Biserica Sfantul Sava a fost pictată de pictorul Ioan Zărnescu între anii 2000 şi 2002.

In aceeaşi perioadă a fost dotată cu mobilier din stejar sculptat, realizat de o echipă condusă

de profesorul Alexandru Huţanu din Bacău.

Urmează biserica romano-catolică din Butucari, ctitorită în 1831 cu hramul Maria

Regina. Ultima biserică de acest gen este biserica din satul Moreni ctitorită în anul 1837 cu


47

hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Lăcaşul este loc de închinăciune pentru

majoritatea locuitorilor din sat care sunt de rit catolic, este dotat cu orgă, cimitir propriu,

posedă un mic patrimoniu funciar şi o casă parohială. Clădirile sunt foarte bine întreţinute

de preotul Vernica Francisc.

Biserica s-a dovedit şi se dovedeşte o instituţie consecventă în păstrarea tradiţiilor

noastre creştine, realizând slujbe şi procesiuni zilnice sau ori de ori sunt înscrise în

calendarul creştin de sărbători.

Schitul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul - Savu, îşi înalţă rugăciunile pe "Dealul Trei

Hotare" din Comuna Berzunti. Obştea de călugări a schitului este îndrumata pe "calea cea

strâmtă" de catre protosinghelul Arsenie Voites, stareţ la Manastirea Sfantul Sava -

Berzunti.

Schitul este situat la o distanţă de 3 km de Mănăstirea Sfântul Sava - Savu, la acesta

ajungandu-se pe jos, pe o potecă aproape în linie dreaptă cu mănăstirea. Bisericuţa schitului

este compartimentată în altar, naos şi pridvor închis cu intrarea prin partea sudică. Sfântul

Altar este luminat de o fereastra la est şi de o alta la nord, având deasupra lui o turlă oarbă

în formă pătrată. Naosul bisericii este spaţios, aproape de formă patrată, luminat de o

fereastra asezata pe peretele din nord. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, de formă

aproape patrată. Pridvorul este folosit şi drept culoar pentru o chilie alăturată.

http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67093-acatistul-sfantului-prooroc-ilie

http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67772-manastirea-sfantul-sava-cel-sfintit


48

Schitul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Existenţa in comună a 3 biserici ortodoxe cât şi a unei biserici Greco-catolice reflectă

structura pe culte a populaţiei, însă în ansamblu, populaţia de rit creştin este în număr mult

mai mare, fapt demonstrat la capitolul IV.1 din prezenta documentaţie.

In comună, există şi o biserică romano-catoilică pentru credincioşi, însă este într-o

avansată stare de degradare, motiv pentru care în perioada următoare, 2014-2020 se vor

aloca fonduri, sau se vor accesa fonduri nerambursabile pentru a reabilta biserica, ţinând

cont şi de aspectul că în perioada 2014-2020 este o măsură ce permite acest fapt.

Biserica romano-catolică Merzunţi

http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67093-acatistul-sfantului-prooroc-ilie


49

Un alt locaş de cult de menţionat în comună este biserica pentru ţigani. Din datele

adunate din comună, se ştie că este singura biserică ţigănească din Europa, cu preot de etnie

romă.

V.5. Viaţa culturală

La nivelul comunei Berzunţi nu există cpmin cultural.

Activitatea cultural s-a desfăşirat în vechiul sediu al Şcolii nr. 2 Berzunţi (Moreni),

neavând un local propriu. Instituţia a mai folosit un spaţiu care până la renunţarea la prima

treaptă a servit drept atelier şcoala.

Activitatea culturală, deşi nu a avut un spaţiu propriu, a reuşit să valorifice

frumoasele tradiţii şi obiceiuri folclorice care dăinuiesc de veacuri. A participat la majoritatea

manifestărilor culturale-artistice organizate la nivelul instituţiilor de cultură, fiind laureat cu

diferite premii şi diplome. Cele mai importante Diplome şi premii obţinute au fost: Diploma

pentru participare la cel de-al IV-lea Festival Mondial al tineretului, studenţilor pentru pace şi

prietenie din Bucureşti, 1953; Diploma de onoare 1967 pentru formaţia de datini şi obiceiuri;

Diploma Festivalului folcloric al Slănicului ediţia 1968 pentru formaţia de copii şi tineret;

Diploma Festivalului Slănicului, ediţia 1969, 1970, 1971, pentru formaţia de datini şi

obiceiuri; Diploma Festivalului „Sub cer cu cântece şi flori", ediţia a-IV-a în 1971, 1972;

Diploma şi premii la manifestările tradiţionale organizate de Muzeul Satului din Bucureşti şi

de Etnografia din Sibiu.

Activitatea culturală Berzunţi s-a evidenţiat la toate festivalurile şi manifestaţiile

folclorice organizate la nivel de judeţ şi naţional, clasându-se, de obicei, pe unul din primele

trei locuri. A organizat totodată acţiunii în colaborare cu Ansambluri artistice şi interpreţi de

marcă ai scenei româneşti la nivelul localităţii.


50

V.6. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

În anul 2007, în comuna Berzunţi s-a înfiinţat Servicul Voluntar pentru Situaţii de

Urgenţă, al cărui preşedinte, la început a fost primarul. Serviciul Voluntar este strucuturat

pe 4 echipe de interventie (cu un număr de 11 contract de colaborare voluntarri) care, in

funcţie de tipul de risc, au următoarele responsabilităţi:

Desfăşurarea de acţiuni de informare şi instruire privind cunoaşterea regulilor şi

măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;

Verificarea modului de aplicare a normelor, dispoziţiilor şi măsurilor care privesc

apărarea împotriva dezastrelor;

Acţiuni de intervenţie pentru înlăturarea dezastrelor, salvarea, acordarea primului

ajutor şi protecţia persoanelor şi a bunurilor afectate de dezastre.

Organigrama SVSU

În sprijinul SVU s-au luat echipamente pentru buna desfăşurare a activităţii printr-un

proiect PHARE iar maşina de pompieri a fost achiziţionată cu bani de la bugetul local în

2011. În prezent, comuna Berzunţi derulează un parteneriat cu Elveţia, urmând ca în cursul

anului 2014 să primească sub formă de sponsorizare încă o maşină de pompieri.


51

Maşina de pompieri a comunei Berzunţi

V.7. Comerţ

Acest sector este foarte bine reprezentat de asemenea la nivelul comunei existând un

număr de 27 agenţi economici care activează în domeniul comerţului cu produse alimentare

dar şi în domeniul comerţului cu materiale de construcţii. La nivelul comunei există

depozite en-gross de materiale de construcţii iar în domeniul comerţului cu produse

alimentare există pe lângă agenţi economici care au magazine en-detail.

V.8. Politica de taxe

Veniturile bugetului local se formează din impozite, taxe şi alte venituri stabilite de

legea bugetară anuală.

Impozitele (taxele) reprezintă principala formă a resurselor financiare publice,

definindu-se ca o prelevare obligatorie, fără contraprestaţie şi nerambursabilă, efectuată de

către contribuabil pentru satisfacerea nevoilor de interes public.

Se asimilează la această categorie a resurselor fiscale şi taxele concretizate în sume

de bani plătite, în temeiul unor acte normative, de către persoane fizice sau juridice, pentru

serviciile prestate acestora de către instituţia publică sau un serviciu public.


52

Impozitele şi taxele locale se aprobă de către Consiliul Local, în limitele şi condiţiile

legii.

Legea nr. 571/2003 cu modificările şi completările ulterioare, privind Codul Fiscal şi

HG nr. 44/2004 privind normele de aplicare a legii stabilesc cadrul legal pentru impozitele

şi taxele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite şi taxe,

precum şi modul de calcul şi de plată al acestora.

Constituie integral venituri propriii ale bugetelor locale, următoarele resurse

financiare:

1. impozitele şi taxele locale, respectiv:

impozitul / taxa pe clădiri;

impozitul / taxa pe teren;

impozitul pe mijloace de transport;

taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

concesiuni;

alte taxe locale;

2. amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale;

3. majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale;

4. taxele extrajudiciare de timbru instituite prin Legea nr. 117/1999, cu

modificările ulterioare;

5. amenzile contravenţionale prevăzute de OG nr. 2/2001;

6. venituri din valorificarea unor bunuri (pământ, imobile).

La stabilirea impozitelor şi taxelor locale se are în vedere respectarea următoarelor

principii:

a) principiul transparenţei – prin desfăşurarea acestei activităţi într-o manieră

deschisă faţă de public;

b) principiul aplicării unitare – care presupune organizarea executării şi

executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Titlului IX din Codul Fiscal şi normele

metodologice;


53

c) principiul autonomiei locale – Consiliul Local stabileşte impozitele şi taxele

locale în condiţiile Titlului IX din Codul fiscal şi normele metodologice.

Calcularea impozitelor şi taxelor pentru clădiri şi terenuri se face avându-se în vedere

ierarhizarea funcţională a localităţii, potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea

administrativ teritorială a României şi Legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de

amenajare a teritoriului şi delimitare a zonelor şi stabilirea numărului acestora, atât în

intravilanul cât şi în extravilanul localităţilor prin hotărâri adoptate de către Consiliul Local.

Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind impozite, taxe şi vărsăminte de

venituri de la plătitori agenţi economici şi instituţii publice şi din impozite şi taxe locale de

la populaţie şi de la persoane juridice. Veniturile proprii se definesc ca fiind: venituri

curente: a) fiscale, b) nefiscale.

Veniturile curente fiscale (impozite pe clădiri, impozite pe teren, impozite pe

mijloace de transport) reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în cuprinsul bugetelor

locale. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă, totodată, şi puncte culminante a

încasărilor la bugetul local, deşi cheltuielile administrative sunt regulate.

Veniturile curente nefiscale (venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit

dispoziţiilor legale, venituri din concesiuni şi închirieri, etc.) au pondere mai redusă în

bugetul.

Politica fiscală nu poate fi concepută decât ca un mix între modalităţile de procurare

a resurselor şi cele privind destinaţia ce se dă acestor resurse pentru îndeplinirea sarcinilor şi

funcţiilor ce revin autorităţilor locale.

Rolul esenţial în asigurarea resurselor fiscale locale îl are dezvoltarea locală, care

este, în principiu o politică de dezvoltare economică ce îşi concretizează obiectivele în

utilizarea şi dezvoltarea resurselor locale, crearea şi menţinerea unui climat de afaceri stabil

şi profitabil.

Dezvoltarea economiei locale are o influenţă categorică şi asupra creşterii bunăstării

membrilor colectivităţii, care împreună cu agenţii economici locali contribuie prin impozite

şi taxe locale la realizarea veniturilor fiscale ale colectivităţii locale.


54

VI. Infrastructura comunei Berzunţi

VI. 1. Infrastrucura de transport

Potenţialul unei infrastructuri fizice locale cu care să fie satisfăcute cerinţele

economiei şi ale populaţiei reprezintă o premisă a dezvoltării durabile şi sustenabile a

comunei Berzunţi.

Comuna este deservită de drumul judeţean DJ 117 care face legătura cu DN 11

(Livezi) şi DN 2G (intrarea în Moineşti).

Aceste drumuri publice asigură legăturile cu teritoriul comunei spre următoarele

direcţii:

DJ 117 Berzunţi-Buda, lungimea de 1,662 km;

DJ 117 Berzunţi-Dragomir, lungimea de 1,9 km;

DJ 117 Berzunţi-Butucaru, lungimea de 2,78 km;

DJ 117 Berzunţi-Moreni, lungimea de 1,36 km.

Drumurile locale ce traversează comuna le relatăm mai jos, după cum urmează:

- Localitatea Berzunţi: drum local Moreni, L =270 ml; drum local biserica Moreni, L

= 120 ml; drum local primarie, L = 160 ml; drum local L = 690 ml şi 55 ml; drum cimitir

catolic, L = 520 ml; drum cimitir ortodox, L = 480 ml;

- Localitatea Dragomir: drum local, L = 230 ml, 150 ml, şi 300 ml; drum local

Dragomir 1, L = 310 ml; drum local Dragomir 2, L = 225 ml; drum local Basca, L = 860

ml; drum local continuare asfalt Basca, L = 500 ml;

- Localitatea Buda: drum local Buda, L = 505 ml; drum local Mănăstire Sf. Sava, L =

1060 ml.

Lungimea totală a drumurilor locale a comunei însumează lungimea de 6500 ml.

Cea mai apropiată cale ferată este Oneşti, la 30 de km de Berzunţi urmată de Bacău

la o distanţă de 43 km.

Sistemul rutier existent prezintă multiple defecţiuni specific tipului de îmbrăcăminte:

gropi, făgaşe, şanţuri provocate de scurgerea apelor pe suprafaţa părţii carosabile, denivelări

de diferite dimensiuni şi alte degradări ce crează discomfort şi nesiguranţă în trafic.

Prezenţa apei din precipitaţii, în corpul drumului are o influenţă negativă foarte mare. La


55

acţiunea apei se suprapune şi acţiunea din trafic, ducând la producerea de ruperi successive

din stratul existent. Şanţurile existente nu asigură un debit capabil pentru evacuarea apelor

din precipitaţii, în unele porţiuni aceastea sunt chiar inexstente. O mare parte din ele sunt

colmatate, toate acestea ducând la descărcarea apelor pe partea carosabilă.

Podeţele sunt puţine ca număr sau insuficient dimensionate hidraulic iar amplasarea

acestora nu corespunde posibilităţilor actuale de descărcare a apelor cumulate.

Amenajarea drumului ar conduce la o reducere a costurilor de întreţinere şi ar

contribui la creşterea confortului, a siguranţei circulaţiei şi ar avea un impact pozitiv şi

asupra mediului înconjurător.

VI.2. Infrastructura de utilităţi

Alimentare cu energie electrică

Pe raza comunei Berzunţi există reţea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune,

tensiune medie şi joasă tensiune. Alimentarea cu energie electrica a comunei Berzunţi este

realizată într-un procent de 95%, exinstând şi un număr de case care nu sunt branşate la

sistemul de iluminat, fiind mai izolate din punctul de vedere al aşezarii, iar costul branşării

la sistemul de iluminat este foarte mare.

Alimentare cu apă

In prezent, în comuna Berzunţi există un sistem centralizat de alimentare cu apa, pe o

lungime de 7,5 km. Acest lucru a fost posibil prin proiectele finanţate prin Ordonanţa 7,

proiect cu o valore de 11 miliarde de lei.

Canalizare

Comuna Berzunţi nu detine un sistem de canalizare a apelor uzate de la locuinţe şi

obiectivele social culturale

Apele uzate de la locuinţe şi obiectivele social culturale se evacuează în bazine

vidanjabile sau latrine uscate.

Alimentarea cu gaze

Pe teritoriul administrativ al comunei nu există un sistem centralizat de alimentare cu

gaze naturale a comunei. Prepararea hranei se realizează cu sobe de lemne sau cu


56

combustibil lichid, precum şi cu sobe tip aragaz, cu butelii de gaz lichefiat. Conducta

magistrală de furnizare a gazului metan este la o distanţă mult prea mare pentru a lua în

calcul o racordare în perioada imediat urmatoare. Obiectivul se află în Programul de

dezvoltare a localitaăţii pe termen lung.

Alimentarea cu caldură

Energia termică este asigurata cu sobe cu lemne sau cărbune sau cu combustibil

lichid. Se semnalează lipsa centralelor termice performante ca sursă de caldură necesară atât

a locuinţelor cât şi a obiectivelor social culturale şi administrative datorită lipsei sistemului

de alimentare cu gaze al comunei.

Telefonie şi cablu TV

Telefonia fixă a scăzut cu aproximativ 50% în favoarea telefoniei mobile datorită

costurilor şi faciliăţtilor oferite de către aceasta. Ea deţine un procent de 40% din acoperirea

localităţii, iar 80% deţine telefonia mobilă. Peste 60% din gospodării sunt racordate la cablu

TV şi 30 % la reţeaua de internet.

Salubrizare

Serviciile de salubritate ale comunei sunt asigurate, în prezent, de primărie, aceasta

având în inventarul comunei o autogunoieră, achiziţionată din fonduri proprii. Servicii de

salubrizare sunt asigurate la nivelul întregii comune şi se derulează contracost. În prezent,

primăria este în negociere cu ADIS Bacău – Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru

Salubrizare, pentru tot ceea ce înseamnă servicii de salubrizare, primăria putând asigura

doar colectarea şi transportul şi nu distrugerea deşeurilor, fapt pentru care se negociază

externalizarea serviciului.


57

VII. Cadru strategic general al dezvoltării comunităţilor rurale din România

VII.1. Context european

Strategia Europa 2020 a UE stă la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la

nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Europa 2020 are ca obiectiv

dezvoltarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii la nivelul UE, prin

stabilirea de priorităţi care să încurajeze Statele Membre să atingă niveluri ridicare de

ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune economică şi socială. Pentru a atinge

aceste ţinte, UE a stabilit cinci obiective ambiţioase, referitoare la:

- ocuparea forţei de muncă

- cercetare, dezvoltare şi inovare

- schimbările climatice şi energie

- educaţie

- sărăcie şi excluziune socială.

Pentru fiecare dintre aceste obiective, Statele Membre şi-au stabilit propriile ţinte la

nivel naţional şi au definit direcţiile şi măsurile strategice necesare pentru atingerea

acestora. Cea mai mare parte a asistenţei financiare relevante din partea UE pentru Strategia

Europa 2020 va fi pusă la dispoziţie în cadrul Politicii de Coeziune a UE, prin Instrumentele

Structurale. Întrucât legislaţia aplicabilă acestor instrumente pentru perioada 2014 - 2020 nu

va fi definitivată foarte curând, vor exista o serie de modificări faţă de perioada actuală,

după cum urmează:

includerea fondurilor UE pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, alături de FEDR, FSE şi

FC în “contractul/acordul de parteneriat”, care va stabili cadrul strategic naţional pentru

programarea fondurilor UE;

concentrarea pe 11 Obiective Tematice după cum urmează:

- cercetare şi inovare;

- tehnologiile informaţiei şi comunicării (TIC);

- competitivitatea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri);

- trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon;


58

- adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea şi gestionării riscului;

- protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor;

- promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor reţelelor majore;

- ocupare şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă;

- incluziune socială şi combaterea sărăciei;

- educaţie, dezvoltarea de competenţe şi învăţarea pe tot parcursul vieţii;

- consolidarea capacităţii instituţionale şi o administraţie publică eficientă;

oportunităţi mai mari pentru abordări teritoriale ale procesului de programare;

posibilităţi de dezvoltare a unor Programe Operaţionale (PO) multi-fond FEDR/FSE;

o concentrare mai mare pe monitorizarea rezultatelor – inclusiv monitorizarea la nivelul

teritorial relevant

posibila impunere de către Comisia Europeană a unor condiţionalităţi macro-economice

şi sectoriale statelor membre – ex-ante şi/sau ex-post;

alocări financiare suplimentare acordate Statelor Membre şi/sau regiunilor cu rezultate

deosebite în implementare şi/sau celor care obţin rezultate ce contribuie la atingerea

ţintelor legate de strategia Europa 2020.

Luarea în considerare a dimensiunii teritoriale va spori importanţa Planurilor de

Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020. S-ar putea considera oportună coordonarea

investiţiilor în jurul unor zone de dezvoltare identificate la nivel regional cum ar fi diferitele

categorii de „poli” sau centre urbane finanţate prin actualul Program Operaţional Regional,

oraşele mono-industriale sau zonele periferice. Propunerile Comisiei în acest domeniu

includ în acest moment:

dezvoltare urbană durabilă – un procent de minim 5% din resursele FEDR alocate

fiecărui Stat Membru se va concentra pe dezvoltarea de strategii care să răspundă

provocărilor economice, de mediu, de context şi sociale axate pe anumite oraşe şi

localităţi;

investiţii teritoriale integrate (integrated territorial investments)– care să utilizeze

resursele de la mai multe Axe Prioritare şi/sau mai multe PO în vederea dezvoltării


59

urbane durabile (aşa cum este prezentată mai sus) şi dezvoltarea de strategii integrate

care să aibă ca obiectiv alte zone definite – managementul fiind delegat unui

Organism Intermediar;

dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (community local led

development)– abordare „de jos în sus” în zone geografice limitate, cu Grupuri

Locale de Acţiune similare iniţiativelor LEADER / URBAN.

Totodată, pot fi luate în considerare documente europene în care sunt evidenţiate trenduri

teritoriale privind dezvoltarea, respectiv

o Agenda Teritorială a Uniunii Europene 2020, document care revizuieşte Agenda

Teritorială de la Leipzig (2007) în vederea transpunerii în plan teritorial a

prevederilor Strategiei UE 2020;

o Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, document asumat de România în

2007 care propune o abordare integrată în planificarea urbană;

o Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, document lansat de către Comisia Europeană în

2008, care propune cooperarea, conectarea şi concentrarea ca acţiuni necesare în

vederea depăşirii barierelor date de diviziunea administrativă, de distanţă şi de

diferenţele de densitate.

Strategia UE pentru macro-regiunea Dunărea ar trebui, de asemenea, luată în

considerare, în regiunile pentru care aceasta este relevantă. Strategia îşi propune să creeze

avantaje pentru locuitorii din întreaga zonă printr-un sistem de transport mai rapid şi mai

curat, energie mai ieftină şi mai sigură, un mediu înconjurator mai prietenos, destinaţii

turistice şi culturale mai dezvoltate etc.

În cadrul elaborării Planurilor de dezvoltare regională trebuie să se ţină cont de

contextul dat de amplasarea periferică a României în cadrul UE, prevederile documentaţiilor

urmărind să transforme acest aspect într-o oportunitate, întărind rolul României de hub între

fluxurile economice dintre est şi vest. În acest context trebuie asigurată o atenţie sporită

rolului strategic pe care îl are Marea Neagră, Dunărea, dar şi cei 1876 de km ce reprezintă

graniţă a UE, nu doar a României (cu Serbia, Ucraina şi Moldova).


60

Această dimensiune trans/inter-regională ar trebui să se reflecte în Planurile de

Dezvoltare Regională ale regiunilor în cauză, mai ales în cazul în care investiţiile relevante

sunt finanţate din surse diferite. O abordare similară ar trebui, de asemenea, pusă în practică

în cazul regiunilor care au strategii de dezvoltare trans/inter-regională puternice, în vederea

evidenţierii complementarităţilor cu regiunile învecinate şi maximizarea eventualelor

sinergii.

Analize preliminare cu privire la încadrarea regiunilor în obiectivele politicii de

coeziune pentru perioada 2014-2020 evidenţiază faptul că pentru următoarea perioadă de

programare Regiunea Bucureşti-Ilfov va fi încadrată în categoria regiunilor dezvoltate

(PIB/locuitor>90% din media UE-27). Celelalte şapte regiuni de dezvoltare din România

vor continua să fie încadrate în categoria regiunilor slab dezvoltate ale Uniunii Europene,

având un PIB/locuitor sub 75% din media UE-27. Acest lucru are implicaţii asupra

elaborării planurilor de dezvoltare regională şi identificarea direcţiilor strategice de

dezvoltare la nivel regional, ţinând cont de tipurile şi proporţia finanţării pentru investiţiile

şi activităţi specifice fiecărei categorii de regiuni.

Pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, acest lucru ar putea însemna mai puţine fonduri

UE alocate regiunii şi un procent de co-finanţare naţională mai mare pentru această regiune.

Conform actualei propuneri a Comisiei, acest lucru ar însemna de asemenea o concentrare

financiară mai mare (de minim 80%) pe investiţii în creşterea competitivităţii IMM-urilor,

cercetare şi inovare şi în utilizarea eficientă a energiei /utilizarea energiilor regenerabile (în

vreme ce în regiunile mai puţin dezvoltate concentrarea va fi de minim 50%).

Auditul comunei Mogoşeşti respectă şi se conformează sinergic în desfăşurarea sa cu

documente legislative şi de politica de dezvoltare, reper atât la nivel european şi naţional,

cât şi regional-local. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Mogoşeşti trebuie să

fie în contextul geo-strategic, instituţional, administrativ, economic, social şi cultural

european, iar obiectivele şi priorităţile acţionale ale acestuia trebuie construite în

conformitate deplină cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu

Planul Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2014 – 2020.


61

Viziunea de dezvoltare a comunei Mogoşeşti trebuie să înglobeze materializarea în

timp a unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei, ca cetăţeni europeni.

În aceste condiţii, Mogoşeşti trebuie să se dezvolte ca un sat european, cu standarde de

calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii

publice şi comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sanătate, siguranţa

cetăţeanului etc, dar şi să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potenţialul

existent. Valorificarea acestuia în paralel cu iniţierea, susţinerea şi materializarea unor

demersuri acţionale şi investiţionale se poate realiza prin atragerea de surse publice şi

private. Astfel, se propune ca localitatea Mogoşeşti să se impună ca un actor local.

VII.2. Context naţional

Cadrul Strategic Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2014-2020 a

fost elaborat în cursul anului 2012 printr-un proces partenerial, similar celui urmat pentru

elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013. Procesele de elaborare a Cadrului

Strategic Naţional de Dezvoltare şi al planurilor de dezvoltare regională trebuie să fie strâns

corelate, întrucât acest document va reflecta şi Strategia Naţională pentru Dezvoltare

Regională.

Pentru perioada 2007 – 2013, obiectivul PND privind „reducerea cât mai rapidă a

disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele membre ale Uniunii

Europene” a fost implementat prin intermediul măsurilor şi acţiunilor avute în vedere în

cadrul celor şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea

capacităţii administrative

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării


62

Aceste priorităţi cuprinzătoare sunt completate de priorităţile pe termen scurt ale

Programului Naţional de Reformă al României 2011-2013, care se referă atât la reforma

politicii publice cât şi la investiţii preconizate, după cum urmează:

Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice;

Îmbunătăţirea mediului de afaceri;

Ocuparea forţei de muncă;

Cercetare, dezvoltare şi inovare;

Diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Utilizarea surselor de energie regenerabilă;

Eficienţa energetică;

Educaţie;

Incluziune socială.

Planurile de Dezvoltare Regională vor lua în considerare, acolo unde există şi sunt de

actualitate, prevederile documentaţiilor de amenajarea teritoriului de la nivel naţional (cele

6 secţiuni aprobate prin lege ale Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Căi de

comunicaţie, Apa, Zone de risc natural, Reţeaua de localităţi, Zone protejate, Zone cu

resurse turistice), de la nivel regional şi sub regional (Planurile de amenajare a teritoriului

zonal regional, Planurile de amenajare a teritoriului zonal inter-judeţean/inter-comunal) şi

de la nivel judeţean (Planurile de amenajare a teritoriului judeţean). Documentaţiile de

amenajare a teritoriului indică din punct de vedere spaţial direcţiile de dezvoltare la diferite

niveluri administrativ -teritoriale, fundamentează programele de dezvoltare şi contribuie la

soluţionarea unor probleme teritoriale specifice.

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), documentul programatic pe

termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României şi

direcţiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, va fi de asemenea

luat în considerare, în funcţie de stadiul de realizare a diferitelor activităţi aferente

procesului de elaborare a SDTR.


63

VII. 3. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est – orizont 2014 – 2020

Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru

perioadele 2000-2004, 2004-2006 şi 2007-2013. Experienţa procesului de planificare s-a

îmbogăţit la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme

de parteneriat.

În comparaţie cu generaţia anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea

de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generaţie de politici

integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaţionale

cu fonduri europene cât şi programele cu finanţare naţională de la nivel central şi local.

Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor şi instrumentelor, ci

şi a structurii şi cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin

coordonarea acţiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare.

Procesul de planificare a dezvoltării la nivel regional oferă o bază strategică

esenţială pentru includerea măsurilor şi a proiectelor implementate la nivel regional în

viitoarele programe de finanţare, indiferent de sursele de finanţare ale acestor programe.

Într-o ţară precum România, Planurile de Dezvoltare Regională, elaborate ca urmare a

consultării în cadrul unor parteneriate regionale incluzive şi reprezentative, precum şi cu

autorităţile naţionale, legitimează aceste opţiuni strategice – chiar dacă nu există un nivel

administrativ regional. Cu cât procesul de consultare este mai intens, cu atât sunt mai

relevante măsurile şi proiectele propuse de regiuni, dar, în acelaşi timp, cresc şi şansele de

a atinge obiectivele de dezvoltare identificate, prin asumarea lor de către toţi actorii

implicaţi.

Planurile de Dezvoltare Regională vor trebui să reflecte politicile de dezvoltare

economice, sociale, etc. relevante la nivel naţional în raport cu nevoile regionale şi să ia în

considerare, acele politici relevante pentru nivelul regional, indiferent de autoritatea publică

care le gestionează.


64

În elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională o atenţie deosebită ar trebui

acordată politicii de coeziune a Uniunii Europene, o sursa importantă de finanţare a

investiţiilor şi priorităţilor de dezvoltare a regiunilor.

Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea în

ansamblu a regiunilor, nu numai acele politici care au ca scop reducerea decalajelor, sau

cele pentru care în regiuni există deja Organisme de Implementare. Strategia de dezvoltare

regională definită în cadrul fiecărui Plan ar trebui să urmărească implementarea priorităţilor

prin toate sursele de finanţare potenţiale – nu numai prin intermediul fondurilor UE, deşi

acestea reprezintă probabil o sursă cheie pentru fiecare regiune. De asemenea, Planurile de

Dezvoltare Regională ar trebui să aibă în vedere complementaritatea cu celelalte regiuni şi

să îşi propună sporirea sinergiilor regionale, acolo unde există potenţial pentru acest lucru.

Principalele priorităţi de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020:

Modernizarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole prin consolidarea

acestora, deschiderea către piaţă şi procesare a produselor agricole;

Încurajarea întineririi generaţiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor

fermieri;

Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiţie pentru atragerea investiţiilor

în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă şi implicit la dezvoltarea spaţiului

rural;

Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării şi dezvoltării

IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural;

Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunităţii prin intermediul

abordării LEADER. Competenţa transversală a LEADER îmbunătăţeşte

competitivitatea, calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale, precum şi

combaterea sărăciei şi excluderii sociale;

Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui

subprogram dedicat.


65

VIII. Analiza SWOT

VIII.1. Prezentarea metodologiei analizei SWOT

Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a

oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument

de formulare a strategiilor.

Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum

şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul

analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul

administraţiilor publice.

Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri

a cadrului general a situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă

o „bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment

ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii dispun de o informare

asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.

Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda

„brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în

activitatea de elaborare a strategiei.

Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe,

oportunităţi şi ameninţări. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o

întrebare fundamentală la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor

comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi „puncte tari-grele

(hard)” şi „puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de

repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.

Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele

tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este

posibil să facem distincţia între „puncte slabe-grele” şi „puncte slabe-uşoare”.

Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi

discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă


66

descriere, mult mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei

dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi

parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a

verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi.

Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza

oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale

politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări.

În analiza SWOT nu exista o corespondenţă exclusivă între puncte tari şi

oportunităţi, pe de o parte, şi puncte slabe şi ameninţări pe de altă parte. Uneori, unele

elemente de forţă pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu „după politică”. Punctele tari şi

punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o

perioadă determinată de timp CEEA CE EXISTĂ.

Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul şi se referă la alegerile pe care le

au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare CEEA CE VA FI.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de

acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

construieşte pe Punctele Tari;

elimină Punctele Slabe;

exploatează Oportunităţile;

îndepărtează Ameninţările.

Ca o retrospectivă a ceea ce au însemnat până acum fondurile nerambusabile şi cu

experianţa împlementării proiectelor, sintetizăm analiza SWOT a mediului rural 2014-

2020.

Puncte tari

Situaţia socio-economică a mediului rural

• Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național.

• Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare.


67

• Experiențe pilot în dezvoltarea de produse locale alimentare și non-alimentare de

calitate.

• Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers.

• Meșteșugari recunoscuţi care practică activități tradiționale și realizează produse

locale.

• Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală

locală bazata pe abordarea de jos în sus, prin constituirea şi funcţionarea grupurilor de

acțiune locală (GAL).

• Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe de instruire

pentru dobândirea de noi competenţe.

• O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale.

• Pondere ridicată a populaţiei active în mediul rural.

Nivel sectorial

• Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil și potențial

de diversificare a culturilor.

• Jumătate din suprafaţa agricolă este utilizată în exploatații comerciale mari,

orientate către piață.

• Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari.

• Tradiție în domeniul creșterii animalelor, atât în fermele comerciale intensive cât și

în fermele mici în sistem extensiv

• Materii prime agricole şi non-agricole de calitate.

• Tendinţă de creștere a sectorului de produse ecologice.

• Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel naţional

• Dinamică pozitivă a unităţilor de procesare modernizate care respectă standardele

europene.

• Interes în creștere al investitorilor în sectorul agroalimentar.

• Resurse diversificate de lemn de calitate.


68

• Existența unui cadru de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul

forestier cu largă acoperire.

• Industrie de prelucrare a lemnului cu tradiție, generatoare de valoare adaugată, cu

avantaje comparative și competitive la nivel internațional.

• Tradiție în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic.

• Număr în creștere de absolvenți ai universităților cu profil agricol precum şi a celor

de științe complementare domeniului agricol și silvic.

• Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor

minime obligatorii a alimentelor.

Mediu şi climă

Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii

ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole

semnificative cu înaltă valoare naturală (HNV) gestionate în mod tradițional, care

contribuie la conservarea biodiversităţii.

Pondere ridicată de acoperire a zonelor importante din punct de vedere al protecţiei

mediului (arii protejate naţionale, situri Natura 2000) din perspectiva disponibilităţii

fondurilor adresate managementului durabil al terenurilor agricole.

Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și pesticide) care conduce la

atenuarea efectelor negative istorice ale utilizării acestora asupra calității solului și apei.

Suprafaţă semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu

prin care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului.

Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură.

Pondere ridicată a pădurilor care au fost desemnate a avea funcții de protecție, fiind

administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor compatibile cu cele

recunoscute la nivel European.


69

Puncte slabe


• Trend demografic negativ - populație rurală în scădere (în special tineri) și în curs

de îmbătrânire.

• Slaba dezvoltare a activităților non-agricole generează dependența populatiei rurale

de agricultura de subzistență.

• Nivel scăzut al productivității muncii.

• Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentinţa crescută de

abandon şcolar din învățământul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, în special în

rândul familiilor sărace şi a minorităţii romă.

• Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoştinţelor

manageriale de bază.

• Nivel scăzut al venitului pe gospodărie.

• Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale.

• Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă (în special în zonele

montane) – infrastructura rutieră, de apă, canalizare, racordare la rețelele de electricitate şi

de comunicaţii în bandă largă.

• Acces limitat la serviciile sociale de bază (sănătate, îngrijirea bătrânilor,

creşe/grădiniţe etc.).

• Pondere crescută a populaţiei rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune

socială.

• Degradarea așezărilor tradiţionale cu valoare culturală și a monumentelor istorice.

• Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori şi a noilor iniţiative de

afaceri în mediul rural.

• Lipsa experienței manageriale, parteneriate public-private fragile și nivel scăzut de

conștientizare a oportunităților din cadrul LEADER, în teritoriile GAL.

• Strategiile locale ale GAL-urilor nu răspund în totalitate nevoilor părților

interesate.

• Sistarea activităţii Rețelei Naționale de Devoltare Rurală începând cu anul 2012.


70

• Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile

de dezvoltare locală.

• Costuri mari ale produselor de creditare.

Nivel sectorial

Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o

mare pondere din SAU şi o mare parte din forţă de muncă.

Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere.

Procent mare al fermierilor în vârstă.

Productivitate agricolă scăzută.

Apreciere scăzută pentru serviciile publice de mediu furnizate de fermieri (de

ex.peisaj, biodiversitate).

Inexistența sistemelor publice de conservare a potențialului genetic autohton.

Diminuarea efectivelor de animale – în special bovine și porcine.

Scăderea suprafeţelor şi îmbătrânirea plantaţiilor pomicole.

Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competenţe profesionale în

rândul fermierilor și deţinătorilor de păduri.

Programe insuficiente de pregătire profesională (pe tot parcursul vieții) pentru

fermieri, deţinătorii de păduri și pentru populația din zona rurală în general.

Slaba adaptare a specializărilor universităţilor de profil la cerinţele pieţei muncii.

Calitatea slabă a cursurilor de formare profesională și curricule neadaptate la

cerințele sectorului, pentru fermieri şi deţinătorii de păduri.

Sistem public de consultanță actualmente în tranziție și capacități globale de

consultanță inadecvate în raport cu cerințele pieței.

Structuri şi sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare.

Capacitate redusă a activităților de cercetare de a răspunde nevoilor sectorului agro-

alimentar.

Dotări tehnice deficitare şi insuficiente în agricultură şi silvicultură.


71

Utilizarea resurselor necesare în vederea limitării efectelor schimbărilor climatice este

ineficientă și costisitoare pentru fermieri din zonele cu risc ridicat.

Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri şi procesatori din

cauza accesului redus la surse de finanţare.

Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole.

Succes limitat al politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într-un

grad scăzut de asociere cu implicaţii în viabilitatea exploatațiilor.

Tratament inegal din punct de vedere al obligaţiilor fiscale față de grupurile de

producători și membrii acestora, în raport cu producătorii individuali neasociați.

Menţinerea unui procent mare de produse neprocesate la export.

Nivel scăzut de respectare a standardelor UE de către fermele mici și mijlocii – ceea

ce limitează în mod serios oportunitățile de penetrare pe piață.

Un singur produs tradițional recunoscut la nivelul UE, ceea ce conduce la limitarea

valorii adăugate a produselor agricole româneşti.

Sisteme de colectare şi depozitare slab dezvoltate.

Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze

potențialele riscuri agricole.

Nivelul ridicat al TVA descurajează investițiile în cadrul sectorului.

Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim

recomandat de comunitatea științifică și academică din România.

Largi suprafeţe agricole situate în zone afectate de constrângeri naturale,

caracterizate de productivităţi reduse ale terenurilor.

Slaba adaptare a fermelor comerciale în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse

de mediu.

Mediu şi climă

- Slaba eficienţă economică a practicilor agricole tradiţionale.


72

- Abandonul activităţilor agricole datorat în special reducerii numărului de animale

pe suprafeţele de pajişti naturale şi seminaturale situate în zone afectate de constrângeri

naturale.

- Nivelul de disponibilitate și capacitățile aferente serviciilor de consultanță și de

instruire sunt inadecvate pentru a putea sprijini numărul potențial de solicitanți pentru

măsurile de agromediu şi climă în perioada 2014-2020.

- Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă

pentru provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și

adaptarea la acestea) cu practica agricolă.

- Insuficienţa personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate

utilizării durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de

agro-mediu şi climă

- Accentuarea fenomenelor de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și

deșertificare) care afectează suprafețe agricole semnificative.

- Nivelul de producere şi utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul

agricol şi silvic este scăzut.

- Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a

rețelei de drumuri forestiere.

- Facilitățile și echipamentele utilizate în ferme pentru depozitarea și aplicarea

gunoiului de grajd și a nămolurilor de epurare sunt inadecvate contribuind la riscul apariție

emisiilor de gaz (GES și amoniac) și la poluarea punctiformă a apei.

- În multe comunități rurale, calitatea apei din pânza freatică este în continuare neconformă,

printre cauze aflându-se şi poluarea istorică cu nitrați

Oportunităţi


• Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE.

• Crearea de noi IMM-uri cu activităţi non-agricole, culturale, creative și de

cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă.


73

• Continuarea sprijinului pentru investiții în activități agricole și non-agricole locale

și pentru servicii rurale.

• Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea

nivelului de atractivitate a zonelor rurale.

• Utilizarea abilităților și activelor de capital de către persoanele care au activat pe

pieţe de muncă externe în domeniul agricol.

• Continuarea şi consolidarea programelor de instruire de bază, a programelor de

învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale.

• Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini

dezvoltarea rurală.

• Continuarea sprijinului financiar pentru protejarea, conservarea şi valorificarea

resurselor locale (moștenire culturală, patrimoniu natural) ca bază pentru o dezvoltarea

rurală sustenabilă.

• Crearea de mărci şi participarea la scheme de calitate pentru generarea de valoare

adăugată la produsele autohtone.

• Promovarea identităţii locale.

• Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru sprijinirea micilor afaceri.

• Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot

facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală.

• Creşterea accesului populaţiei la tehnologia informaţiei şi serviciile de comunicaţii

pentru a conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la

creșterea economică.

Nivel sectorial

• Creșterea permanentă a cererii de alimente de calitate pe piețele naționale și

internaționale, inclusiv a cererii de alimente ecologice certificate.

• Sprijin financiar pentru reîntinerirea generațiilor în ferme.

• Înființarea de parteneriate care să promoveze transferul de cunoștințe și inovarea.


74

• Sporirea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile practicilor prietenoase

cu mediul înconjurător și la gestionarea durabilă a resurselor naturale, pentru fermieri și

pentru deţinătorii de păduri.

• Servicii de consultanță îmbunătățite pentru creşterea performanței sectoarelor

agricol și silvic.

• Creşterea valorii adăugate a produselor alimentare cu semne de calitate.

• Creşterea valorii adaugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de calitate

• Dezvoltarea teritorială echilibrată asigurată de măsuri care să reducă decalajele şi

dezavantajele dintre zonele afectate de constrangeri naturale (în special zonele montane) şi

celelalte zone.

• Neutralizarea efectele schimbărilor climatice, prin folosirea de tehnologii inovative

care să asigure un management eficient al resurselor natural.

• Înființarea și dezvoltarea de lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro-

alimentare și de rețele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv

să asigure o legatură mai bună între zonele rurale și urbane.

• O Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de

informații, să încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele

mai bune practici inovative.

• Posibilitatea de utilizare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură

(asigurarea recoltelor, animalelor și plantelor, înființarea de fonduri mutuale, stabilizarea

veniturilor).

Mediu şi climă

• Creşterea atractivităţii zonelor rurale (în special a zonelor HNV) printr-o creştere a

gradului de conştientizare a consumatorilor în ceea ce priveşte produsele locale de o valoare

ridicată şi a faptului că un consum ridicat al acestor produse constituie o investiţie în

serviciile publice oferite de agricultura extensivă, adresate întregii societăţi.

• Stimularea gestionării durabile a resurselor naturale.


75

• Atingerea unor obiective mai ambiţioase cu privire la protecţia mediului prin

crearea unor pachete de agro-mediu şi climă.

• Creşterea suprafețelor de teren agricol împădurite – în special terenurile cu

productivitate scăzută sau cele afectate de fenomene de degradare, cum ar fi eroziunea

solului, alunecări de teren sau deșertificare.

• Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin înfiinţarea perdelelor forestiere.

• Integrarea acţiunilor care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu identificate la

nivel local în strategiile de dezvoltare locală.

Ameninţări


• Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate,

îndeosebi în zonele montane.

• Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din cauza slabei capacităţi în

asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază.

• Menţinerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol faţă de celelalte sectoare

ale economiei rurale

• Resurse financiare limitate ale comunităţilor locale necesare întreţinerii

infrastructurii de bază.

• Pierderi materiale şi umane datorate vulnerabilităţii comunităților rurale în fața

manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice şi a fenomenelor

meteorologice extreme.

• Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale.

• Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea

potențialului endogen al regiunilor.

Nivel sectorial

• Menţinerea tendinței descendente a numărului de cercetători și a centrelor de

cercetare.


76

• Mentinerea unui nivel scăzut de calitate al consultanței, ca sprijin pentru fermieri.

• Creșterea concurenţei produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte piețe

și a presiunii exercitate asupra sectorului de vânzare cu amănuntul.

• Volatilitatea prețurilor pentru produse agricole.

• Desființarea cotelor de lapte ale UE în 2015 va genera o presiune mai mare asupra

micilor producători şi procesatori

• Creşterea ponderii suprafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive.

• Destabilizarea pieţei lemnului şi afectarea sănataţii pădurilor, ca urmare a

manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvenţă şi intensitate crescută (secetă, vânt

puternic).

• Menţinerea unui grad mare de fărâmiţare a exploataţiilor agricole, cu implicaţii în

performanţa la nivelul fermelor şi în viabilitatea acestora.

Mediu şi climă

• Creşterea impactului negativ asupra mediului a activităţilor agricole (degradarea

solurilor, poluarea apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor GES) ca rezultat al

intensivizării agriculturii în urma creşterii cererii globale de produse alimentare (în special

pe terenurile agricole cele mai productive).

• Abandonul activităţilor agricole cu influenţe negative în conservarea biodiversităţii,

calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale.

• Exploatarea suprafețelor împădurite în afara cadrului legal, cu consecințe ulterioare

în ceea ce privește diminuarea funcțiilor de protecție a mediului.

• Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în

urma utilizării unor tehnologii neperformate cu scopul limitării efectelor schimbărilor

climatic.


77

VIII.2. Analiza SWOT a comunei Berzunţi

ECONOMIE ŞI INDUSTRIE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Forţă de muncă disponibilă şi ieftină;

Grad ridicat al populaţiei active, cu vârstă

de muncă (15-64 ani);

Posibilitatea practicării diverselor forme de

turism: turismul de recreere (de weekend)

şi odihnă, turismul ecumenic;

Facilităţi fiscale pentru investitori prin

hotărâri ale consiliului local ;

Preţul scăzut al terenurilor;

Accesul la căi de transport;

Existenţa unor spaţii libere în vederea

efectuării unor investiţii;

Existenţa agenţilor economici în domeniul

agricol, construcţiilor, comerţului şi

transportului.

Lipsa centrelor de afaceri, lipsa centrelor

de informare şi consultanţă în afaceri;

Slabă dezvoltare economică;

Slabă promovare a zonei;

Venituri scăzute ale populaţiei;

Număr în creştere de persoane care

beneficiază de venitul minim garantat;

Parteneriate public-privat insuficient

exploatate;

Proprietate agricolă importantă dar

fărâmiţată şi practicarea agriculturii de

subzistenţă;

Lipsa unităţilor bancare;

Numărul redus de iniţiative antreprenoriale

locale;

Număr redus de restaurante şi locuri de

cazare;

Inexistenţa unor acţiuni concertate pentru

promovarea turismului în zonă;

Lipsa locurilor de muncă;

Lipsa de interes a persoanelor pentru

programe de reorientare profesională care

reduce atractivitatea zonei pentru

investitori;


78

Orientarea tinerilor spre piaţa externă a

muncii sau spre zone mai bine dezvoltate

chiar străinătate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Creşterea asistenţei financiare din partea

Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin

fonduri destinate mediului rural;

înfiinţarea în judeţ a Biroului Agenţiei

Naţionale pentru IMM;

Diversificarea programelor naţionale de

sprijin pentru IMM-uri;

Poziţia geografică a judeţului şi

posibilitatea implicării în programe de

cooperare transfrontalieră;

Potenţial de dezvoltare a unor parteneriate /

asocieri între unităţi administrativ-

teritoriale cu interese comune pentru

dezvoltarea turismului;

Existenţa programelor de măsuri active de

combatere a şomajului;

Programe de recalificare pentru cei dornici

de angrenare pe piaţa muncii;

Interesul investitorilor străini pentru zonă;

Posibile parteneriate public-private;

Instabilitatea legislativă;

Rata ridicată a dobânzii la credite;

Nivelul ridicat al fiscalităţii;

Ofertele de creditare greu accesibile (garanţii

mari, imposibilitatea obţinerii resurselor

pentru cofinanţarea diverselor proiecte);

Infrastructura nu este dezvoltată la nivelul la

care ar trebui;

Lipsa interesului oamenilor de afaceri pentru

dezvoltarea turismului şi insuficienta

folosire a oportunităţilor acordate

turismului;

Cunoştinţe insuficiente legate de elaborarea

şi implementarea proiectelor cu finanţare

europeană;

Îmbătrânirea forţei de muncă;

Necorelarea politicilor macro-economice cu

realităţile şi nevoile existente;

Percepţia negativă, pesimistă asupra zonei.

INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU


Existenţa drumurilor asfaltate şi a celor Lipsa unei staţii feroviare în comună;


79

împietruite;

Existenţa sistemului de alimentare cu apă în

lungime de 7,5 km

Existenta infrastructurii în domeniul

comunicaţiilor;

Utilizarea redusă a pesticidelor şi

îngrăşămintelor;

Existenţa planului judeţean de management

al deşeurilor;

Concesionarea serviciului de salubritate

firmei ADIS Bacău.

Lipsa alimentării cu gaz metan a comunei;

Lipsa reţelei de canalizare;

Lipsa locuinţelor sau proiectelor

rezidenţiale noi;

Infrastructură de turism slab dezvoltată;

Slaba dotare cu utilităţi a zonelor

periferice;

Suprafaţa locuibilă redusă pe cap de

locuitor;

Slaba dezvoltare a infrastructurii destinate

activităţilor recreative;

Infrastructură insuficientă şi care necesită

reabilitare în domeniul alimentărilor,

distribuţiei, canalizare şi epurare a apelor şi

a gestiunii deşeurilor;

Insuficienta educaţie a populaţiei pentru

păstrarea bunului public;

Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca

urmare a deversării necontrolate a agenţilor

economici, accidentelor;

Interesul scăzut al agenţilor economici în

privinţa protecţiei mediului;

Depozitarea necontrolată a deşeurilor mai

ales în satele aparţinătoare;

Planul Urbanistic General trebuie

reactualizat.


Creşterea suportului financiar acordat de Lipsa unui sistem de creditare acceptabil,


80

Uniunea Europeană prin Fonduri destinate

mediului rural şi fonduri guvernamentale

pentru finanţarea proiectelor de

infrastructură şi mediu;

Existenţa conductei de aducţiune a gazului

metan în judeţ;

Crearea la nivel naţional a Fondului de

Mediu pentru susţinerea şi realizarea cu

prioritate a proiectelor cuprinse în Planul

Naţional de Acţiune pentru Protecţia

Mediului;

Posibilitatea ca începând cu 2014

utilizatorii casnici şi agenţii economici să

opteze pentru introducerea sisteme de

încălzire noi (solare, geotermale) cu o

contribuţie de 10% din valorarea

proiectului;

Dezvoltarea educaţiei ecologice în rândul

comunităţii.

corelat cu veniturile populaţiei pentru

construcţii de locuinţe;

Întârzieri în aplicarea legislaţiei de mediu

de către agenţii economici;

Lipsa informaţiilor legate de normele

europene de mediu în rândul micilor

întreprinzători;


şi implementarea proiectelor finanţate din

fondurile europene şi guvernamentale

pentru proiecte de infrastructură şi mediu;

Resurse financiare insuficiente pentru

finanţarea şi cofinanţarea proiectelor prin

fonduri europene şi guvernamentale;

Lipsa deprinderilor populaţiei în privinţa

colectării selective a deşeurilor.

TURISM


Comuna Berzunţi, ca poziţie geografică, se

află într-o zonă favorizată cu potenţial

turistic şi de agrement ridicat;

Potenţialul forestier ridicat, fondul de floră

şi faună, calitatea peisagistică, existenţa

unor monumente culturale ar putea fi

Resurse financiare insuficiente ale

administraţiei publice locale pentru a

sprijini turismul în zonă;

Investiţii autohtone şi străine insuficiente;

Inexistenţa agenţilor economici cu

activitate în domeniul turistic;


81

exploatate din punct de vedere turistic;

Existenţa condiţiilor dezvoltării turismului

religios, ecologic, cultural-istoric, de

agrement, pescuit;

Existenţa unor obiective cultural-religioase

cu potenţial turistic;

Existenţa unor manifestări de tradiţie pentru

folclorul regiunii;

Existenţa unor zone cu potenţial natural,

care pot fi valorificate ca zone de agrement;

Insuficienta valorificare a potenţialului

turistic;

Lipsa semnalizării turistice a obiectivelor

istorice şi arheologice;

Inexistenţa spaţiilor de cazare;

Infrastructura de alimentaţie publică slab

dezvoltată.


Crearea infrastructurii turistice (structuri

turistice de cazare, de alimentaţie publică,

de agrement);

Păstrarea şi reabilitarea locuinţelor şi

monumentelor vechi ale comunei pentru

evidenţierea stilului arhitectural tradiţional

al zonei;

Încurajarea unor noi forme de turism

(religios, rural, ecologic şi cultural);

Existenţa programelor de finanţare ale

Uniunii Europene privind dezvoltarea

turismului;

Existenţa Strategiei de Dezvoltare a

judeţului Bacău şi în domeniul turismului.

Nepromovarea suficientă a zonei pentru

atragerea turiştilor;

Migrarea turistică către alte regiuni;

Reacţia redusă a mediului local la

schimbările şi provocările actuale, având

drept consecinţă scăderea competitivităţii

teritoriului comunei în favoarea altor

teritorii, considerate mai interesante de

către turişti şi investitorii din acest

domeniu;


şi implementarea proiectelor finanţate din

Fondurile Europene în domeniul

turismului;

Resurse financiare insuficiente pentru

finanţarea sau co-finanţarea proiectelor.


82

EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ


Existenţa în comună a 6 grădiniţe, 5 şcoli

generale

cadre didactice calificate;

Existenţa Bibliotecii Comunale şi a

bibliotecilor şcolare într-un sediu reabilitat

recent;

Experienţa personalului angajat la unităţile

culturale din comună;

Realizarea anuală a zilei comunei;

Rata de abandon şcolar redusă;

Derularea programului Biblionet, proiect

prin care s-au achiziţionat un număr de 10

calculatoare.

Lipsa unui sistem de formare a

deprinderilor practice ale elevilor;

Menţinerea unor programe şcolare

insuficient adaptate la cerinţele pieţei

muncii;

Slaba dotare a instituţiilor şcolar;

Grad mare de uzură a clădirilor ale

instituţiilor de învăţământ şi lipsa

centralelor termice la o bună parte a

acestora;

Lipsa resurselor financiare pentru

sprijinirea de achiziţie de carte şi noi

calculatoare pentru biblioteca comunală.


Accesarea fondurilor europene pentru

renovarea şi modernizarea unităţilor de

învăţământ;

Existenţa unei strategii judeţene pentru

asigurarea accesului la educaţie pentru

grupurile dezavantajate;

Existenţa politicilor de stimulare a ocupării

posturilor vacante pentru cadrele didactice

din mediul rural şi menţinerii cadrelor

calificate;

Implicarea autorităţii publice locale şi al

organizaţiilor nonguvernamentale din zonă

Îmbătrânirea populaţiei din comună;

Tendinţa de reducere a exigenţei în

procesul de evaluare didactică;

Persoanele cu grad de şcolarizare ridicat

părăsesc comuna pentru zone economice

mai dezvoltate;

Absenţa persoanelor capabile să dezvolte

proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii

pentru educaţie şi cultură;

Buget încă insuficient alocat

învăţământului generând fenomene de

dotare materială la limita necesarului


83

sau regiune pentru atragerea de

sponsorizări şi derularea de programe

împreună cu unităţile de învăţământ;

unităţilor sau recurgerea la finanţare

paralelă prin aportul familiilor elevilor;

Lipsa resurselor financiare pentru a asigura

finanţarea sau co-finanţarea proiectelor

pentru învăţământ şi cultură.

SĂNĂTATE ŞI SERVICII SOCIALE


Existenţa unui dispensar uman în comună;

Existenţa personalului calificat;

Serviciile de sănătate umana sunt în curs

de extindere dorindu-se renovarea

dispensarului medical;

Existenţa compartimentului Asistenţă

Socială şi Protecţia Copilului în cadrul

primăriei comunei;

Existenţa unei farmacii în comună;

Existenţa unui cabinet stomatologic în

comună

Lipsa fondurilor pentru renevoare sediului

unde îşi desfăşoara activitatea medicul de

familie, medicul stomatologic şi farmacia;

Numărul mic de medici de familie la

nivelul comunei;

Costuri destul de mari pentru susţinerea

serviciilor sociale;

Numărul mic de specialişti care lucrează în

serviciile sociale;

Lipsa unei culturi a egalităţii de şanse;

Lipsa resurselor financiare necesare

finanţării şi co-finanţării proiectelor din

domeniul sănătăţii şi serviciilor sociale;


Implicarea cât mai activă a autorităţii

publice locale în parteneriate cu

organizaţiile nonguvernamentale şi alte

instituţii ale statului în vederea derulării de

diverse proiecte în domeniul sănătăţii şi

serviciilor sociale;

Numărul în creştere de îmbolnăviri;

Din cauza că zona comunei este

considerată neatractivă din punct de vedre

economic, este foarte greu de atras

specialişti în domeniile vizate;

Starea de sănătate a cetăţenilor aflată într-o


84

Existenţa fondurilor nerambursabile pentru

serviciile sociale;

Dezvoltarea asigurărilor de sănătate în

România;

Atragerea specialiştilor din mediul sanitar

şi al serviciilor sociale prin oferirea de

facilităţi de către Autoritatea Publică

Locală;

Îmbunătăţirea serviciilor sociale furnizate

prin introducerea sistemului de îngrijire la

domiciliu.

continuă degradare şi chiar îmbătrânire;

Din cauza migraţiei forţei de muncă în

străinătate sunt tot mai dese cazurile de

familii destrămate şi copii care au nevoie

de ajutor specializat;

Nedemararea la timp a elaborării de

proiecte poate duce la finalizarea

finanţărilor din fondurile nerambursabile şi

astfel pierderea posibilităţii de a le atrage

în comuna Berzunţi.

RESURSE UMANE – PIAŢA MUNCII


Ponderea ridicată a populaţiei active;

Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;

Rata infracţionalităţii redusă;

Disponibilitatea de a munci în condiţii de

motivare adecvată;

Ponderea femeilor în rândul şomerilor este

inferioară mediei naţionale.

Lipsa de preocupare a populaţiei pentru

recalificare şi reconversie profesională;

Adaptarea mai lentă a populaţiei rurale

mature şi vârstnice la schimbările şi

provocările lumii actuale, în general şi la

fenomenul mobilităţii şi reconversiei

profesionale, în special;

Capacitatea financiară relativ redusă a

zonei;

Spirit antreprenorial redus;

Lipsa unui sistem de formare a

deprinderilor practice ale elevilor;

Slaba dezvoltare a infrastructurii specifice

formării profesionale a adulţilor;


85

Lipsa ofertei de locuri de muncă pentru

absolvenţi.


Atragerea de programe cu finanţarea

europeană pentru stimularea ocupării forţei

de muncă;

Posibilităţi crescute de finanţare pentru

dezvoltarea sectorului

microîntreprinderilor şi IMM-urilor, prin

Fondurile Europene destinate mediului

rural;

Existenţa unor reglementări ce acordă

facilităţi angajaţilor care creează noi locuri

de muncă pentru şomeri, tineri, persoane cu

dezabilităţi;

Existenţa serviciilor AJOFM Bacău pentru

calificare/recalificare.

Migraţia forţei de muncă în afara comunei,

judeţului şi chiar a ţării;

Salarizarea nemotivantă a persoanelor cu

înaltă calificare şi specializare;

Lipsa de informare cu privire la legislaţia

muncii în Uniunea Europeană;

Insuficienţa personalului cu expertiză în

domeniul atragerii de fonduri

nerambursabile;

Amplificarea pregătirii teoretice a forţei de

muncă în detrimentul aspectelor practice;

Creşterea ponderii muncii la negru, cu

efecte negative asupra pieţei muncii,

economiei locale şi asistenţei sociale.


86

IX. Strategia de dezvoltare socio-economică a Comunei Berzunţi

IX. 1. Obiectivele strategiei locale de dezvoltare

Strategia de dezvoltare economică durabilă reprezintă cadrul pentru o viziune pe

termen lung asupra dezvoltării durabile, în care creşterea economică, coeziunea socială şi

protecţia mediului merg mână în mână şi se sprijină reciproc. Strategia de dezvoltare

economică durabilă a judeţului Bacău reprezintă un demers pe termen lung, un instrument

care urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalele obiective de dezvoltare la

nivel judeţean, acţiunile prioritare pentru atingerea acestora şi principalii actori şi rolurile

acestora. Abordarea integrată a acestor aspecte va conduce la o mai bună coordonare a

actorilor locali şi intervenţiilor acestora şi rezolvarea mai eficientă a problemelor de

dezvoltare economico-sociale, Strategia de dezvoltare economică a judeţului Bacău, orizont

2010 – 2030, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea socio-economică viitoare a

judeţului Bacău.

Principalele probleme cu care se confruntă judeţul Bacău sunt reprezentate de către

disparităţile de dezvoltare socio-economică dintre mediul urban şi cel rural şi dintre partea

estică a judeţului şi restul teritoriului, distribuţia teritorială a centrelor urbane, respectiv

concentrarea acestora în zona centrală şi vestică precum şi declinul sectorului industrial care

a afectat în mod grav anumite zone. Pe de altă parte, judeţul Bacău dispune de resurse

naturale şi antropice variate şi bogate: soluri favorabile agriculturii, resurse hidrografice,

izvoare de ape minerale şi terapeutice, resurse minerale (hidrocarburi, combustibili solizi,

zăcăminte nemetalifere (sare gemă, săruri de potasiu), roci utile şi materiale de construcţii,

fond forestier.

Ţinând cont de aceste aspecte, dezvoltarea viitoare a judeţului se va baza pe

valorificarea superioară resurselor locale (potenţial agricol, resurse turistice etc.), susţinerea,

dezvoltarea şi afirmarea rolului de catalizator al dezvoltării socio-economice al centrelor

urbane şi pe regenerarea zonelor industriale şi valorificarea tradiţiei în domeniu. Susţinerea

activităţilor cu valoare adăugată mare, respectiv din domeniul cercetării, dezvoltării şi

inovării va permite atragerea şi valorificarea resurselor umane înalt calificate şi afirmarea


87

municipiului Bacău ca pol de competitivitate şi principalul centru de dezvoltare economică

la nivel regional.

În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare, cu foarte mare

atenţie, viitoarele rezultate. Trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi

prevăzut deoarece situaţiile neprevazute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra

lor.

Obiectivele de dezvoltare ale comunei Berzunţi se pot realiza numai în condiţiile

unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei, în

funcţie de aceasta, să se stabilească şi structura cursurilor de calificare.

Durabilitate - condiţii mai bune de trai pentru toţi locuitorii comunei dar, în special,

pentru persoanele defavorizate, precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai

decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor.

Competitivitate - permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional

şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv.

Sprijin financiar - să poată facilita accesul la o varietate de surse financiare pentru a

satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare.

O bună administrare - reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin

responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.

Principalele obiectivele ale strategiei de dezvoltare durabilă, sunt:

orientarea comunei spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri

de muncă;


88

dezvoltarea unui proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii,

strategia şi acţiunile sale;

sprijinirea autorităţilor publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de

investiţii;

să determine eficientizarea managementului.

Realizarea obiectivelor de dezvoltare economico - socială durabilă va lua în

considerare următoarele criterii:

- coeziunea şi solidaritatea cetăţenilor;

- puterea comunei;

- dezvoltarea durabilă;

- obiective de calitate globale locale – integrare.

Pentru fiecare dintre acestea în domeniile de acţiune stabilite se formulează câte un

obiectiv strategic (proces), astfel:

Criterii /

Planuri

Social Economic Urbanism Mediul

inconjurator Infrastructura

Plan social Plan economic Plan Urbanism Plan de mediu Plan infrastructura

Coeziunea /

solidaritatea

cetăţenilor

Creşterea coeziunii

sociale a cetăţenilor

Acces la informaţie

Creşterea

numărului de

locuri de muncă

Politici ale

teritoriului in

favoarea

cetăţenilor

Creşterea

coeziunii

ecologice a

cetăţenilor

Asigurarea

satisfacerii nevoilor

de confort şi

civilizaţie

Puterea

comunei

Creşterea puterii

sociale a comunei

Creşterea puterii

economice a

comunei

Valoare ridicată

a comunei

Echilibru între

activităţi

antropice şi

poluare

Nivel ridicat de

civilizaţie

Dezvoltarea

Durabilă

Minime probleme

sociale

Minime probleme

economice

Valorificarea

teritoriului ca

resursă

Minime probleme

de mediu

Optimizarea

raportului nevoi /

resurse

Obiective

CADRU-

CALITATIV

Aliniere la standarde

sociale europene

Aliniere la

standarde

economice

europene

Aliniere la

standarde

europene de

urbanism

Aliniere la

principii,

standarde de

mediu europene

Aliniere la standarde

europene de

civilizaţie

Alternativele de optimizare ale proceselor Strategiei de Dezvoltare Locală sunt legate

de adoptarea unui anumit model de funcţionare, care să poată fi luat ca sistem de referinţă în

evaluarea continuă a rezultatelor, astfel încat procesul de implementare a acesteia să poată fi

monitorizat şi evaluat de către toţi partenerii implicaţi:

- cetăţenii şi societatea civilă;


89

- comunitatea economică şi componentele ei majore (administraţia, infrastructuri

urbane, sisteme financiar-bancare, etc.);

- tehnocraţii (experti, evaluatori, auditori, tehnologi).

Cele trei procese de bază principale: social, economic si mediu vor fi completate de

alte procese caracteristice comunei Berzunţi, procesele de urbanism şi infrastructura,

conturând un proces comunitar integrat, alcătuit din procesele paralele realizând un

ansamblu funcţional, cu o viziune unitară integrată. Acestea corespund domeniilor şi

sectoarelor definite încă din faza de evaluare a situaţiei existente şi a potenţialului local.

Capacitatea strategiei şi a planurilor de acţiune de a răspunde nevoilor actuale,

utilizând eficient resursele existente şi adaptându-se viziunii generaţiilor tinere reprezintă,

de asemenea, un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore descrise în acest

capitol.

Pentru fiecare domeniu planificarea strategica se face pe 3 niveluri:

- nivel strategic - pe termen lung;

- nivel tactic - pe termen mediu;

- nivel de proiecte - pe termen scurt, esalonat.

In acest fel se acoperă complet aria de dezvoltare strategică a comunei şi se

prefigurează tendinţele pentru perioada următoare.

Strategia de dezvoltare durabilă are cel puţin şapte trăsături caracteristice care se

recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.


90

Această strategie se adresează, în special, comunităţii locale, care şi-a arătat interesul

pentru obiectivele ei şi pe care le susţinem, aşa cum reiese din consultarea prin chestionar a

locuitorilor comunei.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Berzunţi constau în:

dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;

protecţia mediului;

întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;

regenerare rurală.

Redactarea strategiei porneşte de la următoarele premise:

imbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei comunei (locuinţe şi locuri de muncă la

standarde europene);

ridicarea standardului calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al

imaginii în general;

oferirea de oportunităţi pentru intervenţia sectorului privat în operatiunile comunei, fie

sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau

consultărilor permanente între parteneri;


91

adaptarea la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de

planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ.

Conform premiselor de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare a

comunei Berzunţi, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un

plan strategic să asigure un pachet de acţiuni ce vor duce la creşterea economică, creşterea

bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă

al comunităţii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică

datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi

economice/investiţii. In acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creşterea gradului

de atractivitate a comunei (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare

rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investitii în infrastructură, oferta de

terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.)

Luând în considerare faptul că o comună nu este un sistem închis, iar realizarea celor

obiectivelor generale se intemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la

dezvoltare şi/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategică rurală, precum şi

realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea următoarelor principii:

dezvoltarea durabilă, în aşa fel încât pe termen lung să se producă schimbări majore

de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi

operatorilor de piaţă;

întărirea capacităţii instituţionale: prin management eficient, definirea serviciilor

publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile,

precum şi cu cerinţele populaţiei;

realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat;

realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;

integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan

între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de

dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului Bacău şi ale regiunii

din care face parte;


92

managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice,

materiale, financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice

şi materiale într-un ciclu natural;

utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, respectiv emiterea

de reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă,

evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de

mediu la întocmirea bugetului local;

descentralizarea managementului în sectorul energetic;

design-ul durabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la

materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea clădirilor

într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, "structuri verzi" în jurul clădirilor,

microclimat, eficienţa energetică;

realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a

recupera moştenirea culturală a unei comunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunităţi

locale;

evitarea multiplicării serviciilor publice, care nu servesc unei nevoi locale;

fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de

dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare

spaţială;

analiza capacităţii tehnice de execuţie;

evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;

evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor

fiscale obţinute;

identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia;

corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;

evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura

accesul acestora la locuinţa, locuri de muncă şi serviciile publice de bază;

protecţia mediului;


93

realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea

unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei

investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;

asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice,

informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism,

planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Berzunţi sunt:

Dezvoltarea climatului economic;

Dezvoltarea infrastructurii de bază;

Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice;

Îmbunătăţirea calităţii mediului;

Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei;

Creşterea capacităţii administrative.

OBIECTIVE SPECIFICE

Dezvoltarea climatului economic:

o Restaurarea şi valorificarea patrimoniului cultural;

o Promovarea turismului ecumenic;

o Promovarea, modernizarea şi dotarea instituţiilor culturale (muzeu – se doreşte

înfiinţarea unui muzeu cu specific local, biblioteci);

o Înfiinţarea de centre de colectare a fructelor de pădure şi ciupercilor, precum şi

promovarea acestuia în lanţurile de furnizare.

Dezvoltarea infrastructurii rurale, de bază:

o Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale;

o Balastare drumuri locale şi executarea şanţurilor laterale;

o Modernizarea şi extinderea iluminatului public;

o Construirea unui cămin cultural;


94

o Extinderea alimentare cu apă şi canalizare, staţie de epurare;

o Implementarea de sisteme video în spaţiile publice;

o Extinderea trasnportului şcolar.

o Poduri şi podeţe

Reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor instituţiilor publice:

o Reabilitarea termică a blocului de locuinţe;

o Reabilitare, modernizare şi dotarea unităţilor de învăţământ din localitate;

o Reabilitarea, modernizare şi dotarea dispensarului comunal.

Îmbunătăţirea calităţii mediului:

o Împădurirea terenurilor degradate şi neproductive;

o Amenajarea, extinderea şi modernizarea zonelor verzi (parcuri, scuare). În prezent, în

comună este amenajat un singur parc;

o Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor

(îndiguire şi regularizarea râurilor);

o Dotarea cu echipamente a SVSU;

o Extinderea şi modernizarea infrastructurii sportive;

o Valorificarea resurselor energetice regenerabile, a resurselor solare, eoliene,

geotermale a biocombustibilului.

Creşterea standardului de viaţă, reducerea sărăciei, creşterea capacităţii

administrative:

o Elaborarea/revizuirea strategiilor de dezvoltare, planurilor urbanistice şi de

amenajare a teritoriului;

o Formarea personalului din administraţia publică;

o Înfiinţarea şi dezvoltarea capacităţii administrative a structurilor asociative;

o Implementarea sistemelor informatice integrate de tip e-Administraţie.


95

IX.2. Fundamentarea nevoilor (obiectivelor) pentru a putea fi acoperite prin

PNDR

Fundamentarea nevoilor selectate pentru a putea fi acoperite prin PNDR şi

selectarea obiectivelor, priorităţilor şi domeniilor de intervenţie pe baza analizei SWOT

România se confruntă cu provocări în atingerea potenţialului economic şi social al

sectorului agro-alimentar. Din analiza SWOT reiese că spaţiul rural înregistrează

peransamblu mari deficienţe, acesta fiind caracterizat de: deficiențe structurale persistente;

nivel scăzut al activității antreprenoriale şi al valorii adăugate, cu activităţi ce necesită un

aport intensiv al forţei de muncă, în special în agricultura de (semi)subzistenţă; orientare

modestă către export; investiţii scăzute și insuficient bazate pe cerere în sectorul de

cercetare-dezvoltare; acces la servicii şi infrastructură cu mult sub nivelul zonelor urbane;

discrepanţe regionale din ce în ce mai mari; o pondere mare a populaţiei aflată în risc de

sărăcie şi excluziune socială şi o serie de riscuri ambientale şi provocate de om, agravate de

schimbările climatice, care reprezintă o ameninţarepentru zonele rurale şi pentru întreaga

ţară.

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 reprezintă o

oportunitate reală pentru a aborda punctele slabe, pe baza consolidării punctelor tari ale

sectorului şi pe baza progresului realizat prin PNDR 2007-2013. Au fost înregistrate

îmbunătăţiri semnificative în perioada 2007-2013, în special cu privire la o mai bună

integrare a producătorilor şi procesatorilor în lanțul agro-alimentar, reînnoirea generaţiilor

de fermieri, aplicarea de practici şi realizarea de investiţii prietenoase cu mediul, economii

locale diversificate şi infrastructura locală.

PNDR 2014-2020 va aborda în mod strategic următoarele priorităţi:

i) schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea;

ii) managementul resurselor naturale;

iii) dezvoltarea rurală locală echilibrată, în conformitate cu Acordul de

Parteneriat.

Aceste priorităţi sunt corelate cu obiectivele strategice definite la nivel naţional cu

Politica Agricolă Comună şi cu Strategia Europa 2020.


96

Nevoile specifice, identificate prin analiza SWOT şi prin procesul de consultare al

părţilor interesate, vor fi abordate prin acţiuni realizate în cadrul celor şase priorităţi ale

FEADR. Sprijinul va fi direcționat către acțiunile cu cel mai mare impact asupra

îndeplinirii obiectivelor.

Schimbarea structurală a sectorului agro-alimentar şi competitivitatea

Principalele nevoi identificate în cadrul sectorului agro-alimentar din România

vizează: schimbarea structurală şi competitivitatea. Nevoile structurale se referă în primul

rând la restructurarea fermelor mici şi mijlocii, cu scopul creșterii nivelului de viabilitate şi

de orientare către piaţă, dată fiind ponderea mare de ferme mici şi fermieri în vârstă. În

particular, sectorul pomicol a înregistrat un declin semnificativ începând cu 1990 atât în

materie de suprafeţe cultivate, cât şi de productivitate, afectând furnizarea de fructe

proaspete, materie primă pentru procesare şi competitivitatea sectorului în general.

Creşterea competitivităţii agriculturii, silviculturii şi sectorului alimentar este

esenţială pentru îmbunătăţirea performanţei şi vitalității zonelor rurale şi pentru crearea de

locuri de muncă şi prin urmare, reprezintă elementul - central al acestei strategii. Există

potenţial pentru creşterea producţiei de alimente de calitate, integrarea mai bună pe piaţă,

substituirea importurilor, creşterea exporturilor şi modernizarea sectorului în general. Pentru

accelerarea creșterii economice, care va facilita convergența veniturilor față de media UE,

este necesară realizarea de investiţii pentru îmbunătăţirea competitivităţii, în special în

ferme mici şi mijlocii şi în unităţi de procesare cu potenţial de dezvoltare. Prin analiza

SWOT sunt identificate domenii specifice de intervenţie: creşterea productivităţii şi inovării

în toate tipurile de ferme şi în sectorul de procesare - date fiind caracterul insuficient al

echipamentelor tehnice și nivelul inadecvat de formare profesională; creșterea valorii

adăugate a produselor agro-alimentare dată fiind ponderea foarte mare a produselor primare

şi îmbunătăţirea accesului exploataţiilor agricole şi forestiere la infrastructură.

Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este:

Accelerarea procesului de restructurare a fermelor mici şi mijlocii și transformarea

acestora în exploataţii viabile economic şi îmbunătăţirea performanţei economice a


97

fermelor şi a sectorului de procesare, pentru creşte integrarea pe piaţă a produselor de

calitate şi pentru substituirea importurilor.

Managementul resurselor naturale

România are un mediu natural foarte diversificat, caracterizat de resurse abundente şi

de un potenţial pentru producţia de energie regenerabilă şi pentru o eficiență sporită a

utilizării resurselor. Cu toate acestea, mediul, biodiversitatea şi ecosistemele sunt afectate de

presiunea exercitată atât de procesele naturale cât și de procesele de evoluție și de

intensificare a activităților economice. Una dintre nevoile presante evidențiate de analiza

SWOT este aceea de a îmbunătăți protecţia mediului şi de a face trecerea la practici mai

durabile în agricultură, silvicultură, şi, în general, în zonele rurale. Aici sunt incluse și

acţiuni de atenuare a schimbărilor climatice şi adaptare la influenţele acestora. Mediul şi

schimbările climatice sunt considerate obiective transversale.

Obiectivul general identificat pentru acest domeniu strategic este:

Menţinerea şi îmbunătăţirea calității mediului natural prin asigurarea unui management

durabil al resurselor naturale şi prin combaterea schimbărilor climatice.

Zonele rurale joacă un important rol socio-economic în România, deoarece au o

pondere mare în suprafaţa totală a teritoriului şi asigură locuri de muncă, producţie

alimentară şi spaţiu de locuit. Deşi aceste zone sunt caracterizate de existența unor resurse

umane şi naturale semnificative, analiza socio-economică şi analiza SWOT au identificat o

serie de provocări şi problematici principale legate de dezvoltarea acestora: migrare (în

special a tinerilor şi a persoanelor cu studii) din cauza lipsei de oportunităţi şi acces la

servicii de calitate; activități de instruire şi de dezvoltare a aptitudinilor; infrastructură

locală subdezvoltată şi acces limitat la finanţare, care limitează activitatea economică şi

număr mare de persoane (în special persoane dezavantajate) expuse riscului de sărăcie.


98

Justificarea măsurilor de dezvoltare rurală

Majoritatea fermierilor români, şi mai ales managerii exploataţiilor mici şi mijlocii

nu dispun de pregătirea profesională şi setul de competenţe pe care le are în mod obişnuit

orice profesie dată, cei mai mulţi bazându-se pe experienţa lor practică. Această situaţie este

exacerbată de lipsa unor programe insuficiente de pregătire profesională, de lipsa de

capacitate a serviciilor de consiliere, precum şi de inadecvarea activităţilor de cercetare-

inovare la cerinţele fermierilor. Este aşadar nevoie de eforturi pentru profesionalizarea

fermierilor prin facilitarea accesului acestora la cunoaştere, inovare şi consultanţă.

Fermierii vor avea acces la cunoştinţe, informare şi bune practici (în scopul

îmbunătăţirii performanței economice a exploataţiei, unei mai bune integrări în lanţul agro-

alimentar, gestionării durabile şi eficiente a resurselor, adoptării de practici prietenoase cu

mediul) prin intermediul Măsurii: Transfer de cunoștințe şi acțiuni de informare şi

Măsurii: Servicii de consiliere.

Cooperarea verticală şi orizontală între fermieri şi alte părţi interesate va conduce la

creşterea valorii adăugate a produselor, la o mai bună interconectare a producţiei primare cu

componenta de procesare şi marketing şi implicit la creşterea competitivităţii exploataţiilor

agricole. Facilitarea accesului fermierilor şi al altor actori din lanţul valoric la rezultatele

cercetării şi la inovare va fi sprijinită prin Măsura: Cooperare .

În România, rolul inovării, al transferului de cunoaştere şi bune practici este esenţial

în vederea creşterii performanţelor economice şi de mediu a exploataţiilor agricole. Lipsa

legăturilor dintre producătorii agricoli şi cercetători sau alţi actori este un factor care

împiedică realizarea acestui transfer şi diseminarea adecvată a informaţiei şi cunoaşterii. În

plus, slaba integrare a fermierilor în lanţul valoric contribuie la competitivitatea redusă a

acestora şi accentuează nevoia unei mai bune cooperări. Sprijinul oferit prin Măsura:

Cooperare va stimula acţiunile de cooperare dintre producătorii agricoli precum şi dintre

aceştia şi alţi actori din lanţul valoric în vederea unei mai bune integrări pe piaţă, creării de

noi forme de colaborare, lanţuri scurte, pieţe locale, etc. De asemenea, măsura va permite

accelerarea transferului de tehnologie şi informaţie de la ştiinţă la practică şi un acces mai

bun al fermierilor şi procesatorilor la tehnologii, produse şi practice inovative în scopul


99

creşterii performanţei economice a exploataţiilor, gestionării durabile a resurselor, adoptării

de practici de conservare a biodiversităţii, etc. Diseminarea bunelor practici şi o inovare

orientată mai bine față de cerere vor fi rezultatele acestei cooperări.

Evoluţia şi specializarea din agricultură impun un anumit nivel de pregătire şi

formare profesională pentru personalul angajat în acest sector. În România, insuficienţa

programelor de pregătire profesională pentru fermieri a contribuit la un nivel scăzut de

competenţe şi implicit la lipsa de competitivitate a exploataţiilor.

Îmbunătăţirea competenţelor şi cunoştinţelor resurselor umane active în agricultură

cu ajutorul cursurilor de formare, al workshopurilor şi al activităţilor demonstrative va fi

sprijinită prin Măsura: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare. In acest fel, fermierii

vor fi mai bine informaţi în legătură cu noile tehnologii şi practici agricole, mai bine

pregătiţi să-şi gestioneze într-un mod profesionist exploataţia, cât şi mai pregătiţi să

gestioneze într-un mod sustenabil resursele şi să facă faţă efectelor schimbărilor climatice.

Prin investiţii în capitalul uman, sectorul agricol va deveni astfel mai competitiv şi mai

capabil să se adapteze la noile tendinţe.

Având în vedere nivelul insuficient de dotare tehnică al exploatațiilor din România şi

gradul ridicat de uzură (atât morală cât şi fizică) al activelor fizice, există nevoia continuării

procesului de modernizare al exploataţiilor agricole. Astfel, Măsura: Investiţii în active

fizice va sprijini fermierii (în special cei mijlocii) să realizeze investiţii în modernizarea

construcţiilor exploataţiei, a echipamentelor şi utilajelor tehnice şi astfel să-şi

îmbunătăţească performanţa şi sustenabilitatea economică a exploataţiilor. Acest sprijin va

încuraja investiţiile inovatoare, precum şi acţiunile care vizează crearea de lanţuri scurte

agro-alimentare. Un accent deosebit va fi acordat investiţiilor în fermele pomicole.

Restructurarea fermelor mici în vederea transformării în exploataţii viabile, orientate către

piaţă, va fi urmărită printr-un sprijin iniţial, de start-up în temeiul Măsurii: Dezvoltarea

exploataţiilor şi a întreprinderilor. În vederea unui acces mai facil la finanţare, fermierii

mici şi mijlocii vor avea acces la instrumente financiare. Creşterea performanţei generale a

fermelor va fi facilitată şi prin investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea

infrastructurii agricole.


100

Eforturile de modernizare şi restructurare a exploataţiilor agricole vor fi însoţite de

acţiuni de consiliere, transfer de cunoştinţe şi formare profesională necesare pentru sporirea

nivelului general de pregătire al fermierilor. Acestea vor fi sprijinite prin intermediul

Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare şi servicii de consiliere pentru

fermieri, tineri fermieri și IMM-uri din zonele rurale. De asemenea, în vederea adaptării

activităţilor de cercetare la nevoile fermierilor şi facilitării accesului acestora la activităţile

de cercetare şi inovare, Măsura: Cooperare va sprijini acţiuni de cooperare (inclusiv grupuri

operaţionale) între fermieri şi alţi actori din lanţul agro-alimentar pentru realizarea de

proiecte-pilot şi dezvoltarea de produse şi practici agricole inovatoare în scopul ameliorării

competitivităţii generale a exploataţiilor.

Creşterea competitivităţii sectorului agricol din România este strâns legată de nevoia

reîntineririi generaţiilor în exploataţiile agricole. Astfel, se vor sprijini tinerii fermieri care

se stabilesc pentru prima dată într-o exploatație agricolă, ca șefi ai exploatației, conform

Măsurii: Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor. Sprijinul va fi acordat şi pentru

investiţiile necesare pentru a se conforma standardelor europene care se aplică producţiei

agricole, inclusive celor privind normele de securitate a muncii. Reînnoirea generaţiilor de

fermieri va aduce cu sine tehnici îmbunătăţite de gestionare a exploataţiilor, metode

inovatoare cu efecte vizibile asupra competitivităţii de ansamblu a sectorului. In vederea

unui acces mai facil la finanţare, fermierii tineri vor avea acces la instrumente financiare.

Tinerii fermieri vor avea acces la instruire specifică prin intermediul Măsurii: Transfer de

cunoştinţe şi acţiuni de informare şi consiliere prin intermediul Măsurii: Servicii de

consiliere care să-i ajute să-şi îmbunătăţească nivelul general de performanţă şi durabilitatea

exploataţiilor agricole pe care le gestionează.

Îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agro-alimentar din România este strâns

legată de o mai bună integrare a lanţului valoric, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. De

asemenea, creşterea procentului de produse agricole de pe piaţă este dependentă de

respectarea unor standarde stricte, mai ales în sectorul zootehnic, cât şi de existenţa unei

oferte agregate. Creşterea viabilităţii economice a fermelor se poate realiza şi prin


101

încurajarea creşterii valorii adăugate la nivel de fermă, inclusiv prin lanţuri scurte agro-

alimentare sau vânzare directă.

La nivel orizontal, înfiinţarea şi sprijinirea grupurilor de producători la nivel local

(prin intermediul Măsuri: Înfiinţarea grupurilor de producători) va contribui la o mai bună

integrare a fermierilor în lanţul valoric şi în piaţă. Stabilirea de grupuri de producători este

deosebit de importantă mai ales în sectorul pomicol, unul dintre sectoarele cele mai afectate

de fragmentarea bazei de aprovizionare. De asemenea, grupurile operaţionale stabilite în

cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) vor contribui la crearea de noi soiuri şi

varietăţi, inclusiv pentru sectorul horticol. Datorită abordării de jos în sus, axa LEADER va

avea un rol important în stabilirea de grupuri de producători prin intermediul strategiilor de

dezvoltare locală.

La nivel vertical, acţiuni de cooperare între actori din lanţul agro-alimentar vor viza

crearea de lanţuri scurte şi pieţe locale în temeiul Măsurii: Cooperare.

Producţia agricolă este profund dependentă de schimbările climatice, situație care

impune facilitarea accesului fermierilor la fonduri care să compenseze, chiar şi parţial,

pierderile rezultate în urma dezastrelor naturale sau altor fenomene nefavorabile şi să

permită refacerea activelor fizice afectate şi securizarea venitului. O asigurare adecvată

trebuie să acopere o gamă largă de pierderi (cauzate de bolile animalelor şi plantelor,

infestarea cu dăunători, diverse fenomene climatice, etc).

Redresarea potenţialului de producţie în urma impactului dezastrelor naturale sau a

altor fenomene va fi sprijinită prin intermediul Măsurii: Gestionarea riscurilor. Acest

sprijin va permite fermierilor să înfiinţeze fonduri mutuale menite să îi ajute să facă faţă

pierderilor economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau cauzate de un

incident de mediu.

Prevenirea eroziunii solului şi ameliorarea gestionării solului

România deţine un mediu natural divers, cu numeroase peisaje naturale care

formează un nivel ridicat de biodiversitate. Cu toate acestea, biodiversitatea este amenințată

de o serie de factori, inclusiv dezvoltarea și agricultura intensivă, abandonul practicilor


102

agricole extensive, schimbările climatice și poluarea. Menţinerea biodiversităţii şi a valorii

de mediu a suprafeţelor agricole cu înaltă valoare naturală şi a sistemelor agricole şi

forestiere este aşadar o nevoie importantă. Pentru a răspunde acestei nevoi, se vor sprijini

măsuri de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de menţinere a practicilor

agricole tradiţionale extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor, de stimulare în

vederea continuării activităţilor agricole în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale

sau cu alte constrângeri specifice precum şi de sprijinire a agriculturii ecologice.

Suprafeţe extinse de terenuri agricole sunt afectate de constrângeri naturale sau alte

constrângeri specifice, care se manifestă prin condiţii climatice, condiţii specifice ale

terenului şi solului mai puţin favorabile. Din acest motiv productivitatea agricolă este

limitată, iar aceste zone sunt ameninţate de fenomenul de abandon, fenomen care poate

afecta atât biodiversitatea cât şi viabilitatea acestor zone. Prin sprijinul acordat în baza

Măsurii: Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte

constrângeri specifice o suprafaţă semnificativă de terenuri agricole afectate de constrângeri

naturale sau alte constrângeri specific va fi menţinută în circuitul agricol şi în consecinţă

abandonul acestor terenuri va fi evitat. Acest sprijin asigură aplicarea unui pachet de cerințe

de management de bază care contribuie la protejarea biodiversității.

Alte măsuri, mult mai bine adresate conservării speciilor şi habitatelor, precum cea

de plăţi de agro-mediu, vor ajuta la crearea unui sistem pe deplin funcţional, care să poată

răspunde obiectivului de protecţie a mediului şi de management durabil al resurselor

naturale. Măsurile de conservare a biodiversităţii pe terenuri agricole, de promovare a

practicilor agricole tradiţionale, extensive, bazate pe o utilizare redusă a inputurilor vor fi

implementate în baza Măsurii: Agro-mediu – climă.

De asemenea, agricultura ecologică, implementată în baza Măsurii: Agricultură

ecologică, prin multiplele sale funcţii de protecţie a mediului, va completa în alte zone

acțiunile de conservare a biodiversității aplicate prin măsura de agro-mediu. Pe de altă

parte, creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri, care se va realiza prin aplicarea Măsurii

Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor, sub-măsura


103

– Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite va contribui la conservarea (refacerea)

biodiversității.

Conservarea şi gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă o nevoie

importantă în domeniul protecţiei mediului. Ca urmare, sunt necesare măsuri care să

contribuie la menținerea sau creșterea calității apei, respectiv prin aplicarea cerinţelor de

agro-mediu şi climă în vederea reducerii sau chiar a eliminării utilizării îngrăşămintelor

chimice, aplicarea practicilor de agricultură ecologică, precum şi a practicilor de prevenire a

infiltrării nitraţilor în sol prin promovarea culturilor verzi.

România dispune de soluri de bună calitate însă amenințate de diferite fenomene de

degradare. Fenomenele climatice extreme şi practicile inadecvate de management agricol

cresc riscul de degradare a solului prin eroziunea cauzată de ape şi de vânt,

salinizare/alcalinizare, compactarea solului, scăderea biodiversităţii solului şi scăderea

materiei organice. În unele regiuni (în special în sudul, sud-estul şi estul României), aceste

ameninţări contribuie din ce în ce mai mult la un risc crescut de deşertificare, de scădere a

productivităţii şi chiar de marginalizare a suprafeţelor agricole şi abandonare a activităţilor

agricole. În vederea prevenirii eroziunii şi ameliorării gestionării solului, se va încuraja

aplicarea unor măsuri specifice care să sprijine continuarea activităților agricole în zonele

cu constrângeri naturale și alte constrângeri specific.

Impactul pozitiv asupra calități solului va fi consolidat de sprijinul acordat prin

Măsura: Agro-mediu şi climă prin implementarea cerințelor de management prevăzute în

cadrul pachetelor de agromediu, cerințe care depășesc nivelul standard minim prevăzut de

GAEC. Metodele de producţie ecologică care vor fi aplicate în baza Măsurii: Agricultură

ecologică vor avea, de asemenea, un efect benefic asupra calităţii solului. Totodată,

împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole cu specii forestiere adecvate, în baza

Măsurii: Investiţii în dezvoltarea zonelor forestiere şi ameliorarea viabilităţii pădurilor, va

contribui la fixarea solului şi stoparea proceselor de degradare în zonele afectate. Pentru a

avea efectul aşteptat, măsurile privind ameliorarea gestionării solurilor şi prevenirii

eroziunii acestora vor fi sprijinite prin acţiuni de transfer de cunoştinţe şi informare,

conform Măsurii: Transfer de cunoştinţe şi acţiuni de informare.


104

Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale – LEADER

O dezvoltare economică şi de durată a zonelor rurale este strâns legată de existenţa

unor iniţiative de dezvoltare locală care să pornească de la nevoile specifice ale

comunităţilor locale.

În România, stimularea şi consolidarea dezvoltării locale este un element-cheie în

viitor în vederea asigurării unei modernizări echilibrate a teritoriilor rurale şi a reducerii

decalajelor faţă de zonele urbane. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor

rurale la scară mică vor fi esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea

atractivităţii zonelor rurale. Sprijinirea investiţiilor în crearea, îmbunătăţirea şi extinderea

infrastructurii la scară mică şi a serviciilor va fi realizată prin intermediul Măsurii: Servicii

de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale.

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor, alături de crearea de noi oportunităţi de

venituri, vor contribui la dezvoltarea economică de ansamblu a zonelor rurale şi implicit la

diminuarea sărăciei şi excluziunii sociale. De asemenea, stimularea şi consolidarea

dezvoltării locale va juca un rol important în acest proces. Încurajarea comunităţilor locale

să se implice în dezvoltarea economică a zonelor rurale va fi realizată prin intermediul

dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunităţii. Această abordare va încuraja

comunităţile rurale să exploreze modalităţi noi, innovative prin care să devină sau să rămână

competitive, să-şi valorifice şi să-şi promoveze resursele, tradiţiile şi potenţialul endogen şi

să depăşească dificultăţile cu care se confruntă mediul rural.

Descriere a modului în care vor fi abordate temele orizontale

Transferul de cunoştinţe şi inovarea împreună cu mediul şi atenuarea şi adaptarea la

schimbările climatice sunt cele trei obiective transversale pentru îndeplinirea obiectivelor

Uniunii Europene în domeniul dezvoltării rurale.

Strategia Europa 2020 recunoaşte că acţiunile inovatoare, respectarea mediului şi

atenuarea schimbărilor climatice sunt elemente importante în cadrul eforturilor de a avea o

creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii. Pe baza acesteia, direcţiile trasate

de UE în materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 privilegiază şi


105

accentuează rolul acestor trei elemente esenţiale în atingerea celor şase priorităţi de

dezvoltare rurală. Deşi beneficiază de un potenţial agricol semnificativ, România încă mai

înregistrează decalaje importante de competitivitate şi productivitate ca urmare a

deficienţelor structurale, din lanţul agro-alimentar, a lipsei de acces la credite, gradului mare

de sărăcie din zonele rurale, etc. Lipsa unei baze de cunoştinţe în zonele rurale, împreună cu

un nivel scăzut de instruire al fermierilor şi populaţiei rurale şi legăturile deficitare între

ştiinţă şi practică amplifică şi contribuie la lipsa de competitivitate a sectorului.

Ţinând cont de faptul ca lumea evoluează rapid, iar provocările pe termen lung

(globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor, schimbările climatice) se intensifică,

strategia UE2020 impune statelor membre ţinte ambiţioase pentru reducerea emisiilor de

gaze cu efect de seră, creşterea ponderii surselor regenerabile de energie şi creşterea

eficienţei energetice.

Acţiunile de atenuare a schimbărilor climatice vor viza atât limitarea emisiilor din

agricultură şi silvicultură, generate de activităţi-cheie precum producţia animalieră şi

utilizarea îngrăşămintelor, cât şi intensificarea activităţii de sechestrare a carbonului în ceea

ce priveşte exploatarea terenurilor, schimbarea destinaţiei terenurilor şi silvicultura. Astfel,

cel puţin 30% din resursele alocate PNDR 2014-2020 vor fi ezervate pentru măsuri legate

de îndeplinirea angajamentelor şi cerinţelor de mediu şi climă. De asemenea, construind pe

experienţele înregistrate în perioada anterioară de programare, în cadrul măsurilor de

investiţii vor fi sprijinite operaţiunile care contribuie la obiective de mediu, de atenuare a

schimbărilor climatice şi de adaptare la acestea. Un rol deosebit de important în înţelegerea

şi asumarea angajamentelor privind protecţia mediului, inclusiv protejarea biodiversităţii de

către fermieri, silvicultori şi comunităţile rurale din România îl vor juca transferul de

informaţii şi cunoştinţe, consultanţă şi formarea profesională.

Inovarea, transferul de cunoştinţe şi informarea au un rol extrem de important în

cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 deoarece

acestea facilitează dezvoltarea, folosirea şi transferul de idei, produse sau tehnologii noi

pentru a îmbunătăţi un anumit sistem, produs, serviciu, etc. Măsurile alese vor contribui

astfel în mod semnificativ la:


106

(i) creşterea competitivităţii sectorului agro-alimentar (mai ales prin promovarea

tehnologiilor inovative),

(ii) promovarea acţiunilor de cooperare în lanţul de aprovizionare,

(iii) creşterea conştientizării în domeniul protecţiei ecosistemelor şi biodiversităţii,

(iv) promovarea tehnologiilor şi ideilor inovatoare în scopul utilizării eficiente a

resurselor şi adaptării la schimbările climatice şi

(v) promovarea incluziunii sociale şi a dezvoltării economice a zonelor rurale.

Având în vedere caracterul transversal al inovării, precum şi dificultatea capturării

într-un indicator, obiectivele legate de inovare vor fi privite în ansamblul Priorităţii:

Încurajarea transferului de cunoştinţe şi a inovării în agricultură, în silvicultură şi în zonele

rurale. Transferul de cunoştinţe şi inovarea vor răspunde astfel la toate cele şase priorităţi de

dezvoltare rurală printr-un set de instrumente menit să încurajeze:

acţiunile de informare, formare, diseminare şi consultanţă, a workshopurilor şi

activităţilor demonstrative pentru a stimula acţiunile inovatoare, a crea reţele şi

parteneriate, a stimula schimbul de bune practici şi cunoştinţe în agricultură şi mediul rural;

formarea de grupuri operaţionale alcătuite din fermieri, cercetători, consultanţi şi

alţi actori, în cadrul Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi

Durabilitatea Agriculturii;

acţiunile de cooperare şi crearea de reţele şi clustere în vederea dezvoltării de

proiecte-pilot, de produse şi procese noi şi creării de lanţuri scurte şi pieţe locale şi

abordările inovative în cadrul GAL-urilor, mai ales prin identificarea şi transferul

de bune practici şi adaptarea acestora la contextul local.

Sesiunile de formare, instruire şi workshopurile pentru fermieri (în spiritul măsurii

privind Transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare) vor viza creşterea nivelului de

pregătire al acestora în managementul şi performanţa de mediu a exploataţiei agricole,

integrarea în lanţul valoric, bune practici agricole şi de mediu, etc. În scopul sporirii

viabilităţii şi sustenabilităţii exploataţiilor agricole. O atenţie deosebită va fi acordată

tinerilor fermieri în vederea pregătirii acestora pentru a-şi putea gestiona în mod eficient

exploataţia. Activităţile demonstrative vor promova adoptarea tehnologiilor şi practicilor


107

agricole inovatoare şi sustenabile (precum managementul eficient al apei, utilizarea

sustenabilă a pesticidelor şi îngrăşămintelor, etc.).

Sesiuni de consiliere dedicate vor sprijini crearea şi dezvoltarea de activităţi

nonagricole Activităţile de consiliere (finanţate conform Măsurii: Servicii de consiliere) vor

viza ameliorarea performanţei economice şi de mediu a exploataţiilor şi întreprinderilor.

Prin sprijinirea legăturilor dintre cercetare şi practica agricolă, Parteneriatul

European pentru Inovare (PEI) privind Productivitatea şi Durabilitatea Agriculturii va

contribui la promovarea unui sector agricol şi silvic mai eficient, viabil economic, productiv

şi cu emisii scăzute de carbon. Parteneriatul European pentru Inovare va fi implementat prin

intermediul grupurilor operaţionale. Acestea vor fi compuse din cel puţin două entităţi, din

care cel puţin una va fi beneficiarul activităţii de inovare. Formarea grupurilor va porni de la

o nevoie sau oportunitate identificată în practică care va coagula în jurul său diferite părţi

interesate precum cercetători, consultanţi, practicieni, ONG-uri, etc. Implementarea PEI va

permite crearea de legături mai eficiente şi durabile între cercetători şi practicieni şi un

transfer mai bun al rezultatelor cercetării şi inovării în sectorul agro-alimentar. În vederea

unei mai bune integrări a producătorilor agricoli în lanţul agro-alimentar, vor fi încurajate

forme de cooperare orizontală şi verticală, inclusiv prin sprijinirea pieţelor locale şi a

lanţurilor scurte.

Reţeaua rurală naţională va contribui la schimbul de bune practici între diverşi

actori din lanţul agro-alimentar, la informarea şi diseminarea de cunoştinţe în mediul rural,

precum şi la interconectarea actorilor din spaţiul rural pentru realizarea de grupuri

operaţionale în scopul inovării. Reţeaua va include un departament dedicat încurajării

inovării în agricultură, silvicultură şi zonele rurale. Schimburile de experienţă, de bune

practici şi transferul de cunoştinţe prin intermediul reţelei de dezvoltare rurală vor urmări,

printre altele, creşterea nivelului de cunoştinţe al fermierilor cu privire la utilizarea eficientă

a resurselor, conservarea şi consolidarea ecosistemelor şi practicarea unei agriculturi cu

emisii reduse de carbon. De asemenea, pe baza succeselor deja înregistrate, se va încuraja

transferul de noi tehnologii şi practici şi adaptarea acestora la nivel local prin intermediul

abordării LEADER.


108

IX.3. Planul local de acţiune pentru dezvoltarea durabilă

IX.3.1.Consideraţii generale

Planul Local de Acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi

conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat

în scopul realizarii obiectivelor generale fixate în strategie. Termenul de realizare a planului

local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 6 de ani, fixat pentru realizarea

Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD).

Planul de acţune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt,

care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă

bine definită. Periodic, PLA va fi revizuit, astfel înct obiectivele fixate să ţină cont de

evoluţia macroeconomică la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local,

precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se

face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un

proiect este mai mică, având în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele

economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică.

Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare

Durabilă a comunei Berzunţi, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării

comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne, astfel ca

durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.

Dimensiunile dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice au fost

analizate în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategiei de dezvoltare, iar

obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru

dezvoltarile ulterioare.

Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei

Berzunţi reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale

pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne.

Scopul Planului de Acţiune ăîl reprezint prezentarea principalelor măsuri şi proiecte

necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltarii economico - sociale, astfel încât


109

procesul să poată fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionati ca relevanţi pentru comuna

Berzunţi.

Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor

care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite. La nivel temporal,

pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele

necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate:

a. Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor);

b. Planul de executare (implementarea activităţilor);

c. Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor).

Pentru a avea o dezvoltare coerentă, suportul necesar trebuie să fie asigurat de catre:

Administraţia Locală - prin Instituţia Primarului şi Consiliului Local, care trebuie să-

şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex

necesar planului de acţiune;

Comunitatea Locală - cetăţeni şi organizaţii, actori principali ai dezvoltării locale,

prin atitudine şi participare activă;

Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic

(informaţii şi tehnologii moderne).

Planul de actiune cuprinde:

- programul de management, care planifică o serie de activităţi de organizare şi iniţiere a

implementării, apoi urmârind evoluţia implementării să ia măsurile cuvenite.

- modul de implementare în care competenţele şi atribuţiile sunt grupate pe structuri de

implementare grupate pe funcţii ale structurii manageriale: previziune, organizare,

coordonare, antrenare;

- etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul unităţii de management.

Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorităţii de realizare a

obiectivelor şi măsurilor programate conform criteriului presiune - stare - răspuns.

Acest criteriu se aplică astfel:

- se masoara presiunea necesităţii îndeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul

iniţial; această presiune se cuantifică pe nivelurile maximă, medie, mică;


110

- se evaluează situaţia initială, de fapt, stadiul în care se află acţiunea (studiu de

fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.);

- se presupune aplicarea măsurii;

- se masoară starea ipotetică finală, care se cuantifică sub formă de răspuns;

Planul Local de Acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de

planificare şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată

fi evaluată continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic)

prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selectionaţi ca relevanţi

pentru comuna Berzunţi. Utilitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi

complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice

definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei.

Principalele funcţii de implementare a strategiei de dezvoltare locală sunt:

1. Funcţia de previziune - cuprinde activităţi care privesc:

realizarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare locala cu alocarea

resurselor şi mijloacelor de realizare pe anii 2014-2020;

intocmirea planurilor anuale prin preluarea obiectivelor din strategia de dezvoltare şi

realizarea acelora care au un grad ridicat de certitudine;

elaborarea de proiecte de finanţare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii de

marketing, analize cost beneficiu etc., care să fundamenteze modalităţile şi

mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor.

2. Funcţia de organizare - cuprinde procesele de management, de grupare de atribuţii

şi responsabilităţi, delegare de competenţe cuprinse în strategia de dezvoltare ierarhizate

astfel: persoane individuale, agenţi economici, grupuri şi comitete, primărie, comisii de

specialitate din consiliul local.

3. Funcţia de coordonare - cuprinde activitaăţile prin care se armonizează hotărârile,

deciziile şi acţiunile persoanelor implicate în structura de implementare a strategiei de

dezvoltare în cadrul funcţiilor de mai sus (previziune şi organizare).


111

4. Funcţia de antrenare - cuprinde actţunile de implicare şi motivare a cetăţenilor, a

structurilor constituite şi a grupurilor de interese pentru implementarea obiectivelor din

strategia de dezvoltare locală.

5. Funcţia de control si evaluare - cuprinde activităţile prin care performanţele

obţinute sunt măsurate şi comparate cu obiectivele stabilite iniţial în vederea gradului de

avansare a programului pentru a se elimina rămânerile în urmă. Se vor determina cauzele

care determină abateri de la planificare şi se stabilesc măsuri pentru corectarea abaterilor şi

pentru continuarea aplicării strategiei de dezvoltare locală.

IX. 3.2. Principii şi condiţii

Pentru realizarea Planului Local de Acţiune, primarul comunei Berzunţi, ca autoritate

publică locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie

şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi

mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare,

dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.

Rezolvarea problemelor curente, cât şi a celor ce vor apărea în viitor depinde în

foarte mare masură de gradul de competenţă al conducerii administraţiei publice locale.

Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care administraţia

publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public

faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei.

În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a

procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primarul comunei Berzunţi a demarat un

amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din

perioada 2014-2020.

IX.3.3. Proiecţia financiară

Un manager este interesat, în cele din urmă, de aspectele financiare ale proiectului în

care se implică, oricât de interesantă şi de inovatoare este realizarea unui proiect. De aceea,

trebuie acordată toată atenţia documentelor referitoare la aspectele financiare ale proiectului


112

prezentate prin intermediul studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic (evoluţia estimată a

veniturilor şi cheltuielilor pentru următoarea perioadă de timp). Un element cheie al oricărui

proiect îl reprezintă modul de satisfacere al nevoilor comunităţii locale.

Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenţie şi monitorizat pe tot parcursul

derulării proiectului. Cheltuielile care urmează să se efectueze în vederea realizării

proiectului nu vor avea o structura omogena şi, din acest motiv, trebuie să se facă distincţia

între diferitele destinaţii ale resurselor de care dispune primaria comunei Berzunţi.

O prima distincţie importantă este cea dintre cheltuielile iniţiale - care vor fi

efectuate pentru a pune în mişcare noul proiect - şi cele aferente realizării efective a

proiectului. Primele trebuie efectuate de regulă, o singură dată, în perioada iniţiala. Cea de-

a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dar este şi mai îndepartatî

în timp faţă de momentul întocmirii studiului de fezabilitate şi/sau proiectului tehnic. Este

foarte important să existe un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să se determine cu

precizie momentul în care proiectul să se realizeze.

În cazul în care acest moment este mai îndepartat în realitate decât s-a presupus

iniţial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectului să nu mai fie cea scontată. Atunci cand se

previzionează cheltuielile cu activitatea curentă, va trebui să se determine şi mărimea

resurselor necesare. Un volum prea mare va ţine resurse imobilizate în mod inutil, în timp

ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi forţate ale realizării proiectului. Va

trebui să se poată justifica nivelul pentru care s-a optat.

Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra

rentabilităţii proiectului. În aprecierea acestei rentabilităţi este bine să se evalueze cum vor

arata rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. De aceea s-a stabilit ca

planificarea strategică din punct de vedere financiar este greu de realizat datorită

schimbărilor legislaţiei. Din aceeaşi cauză, bugetul local pe următorii 6 ani nu se poate

exprima exact.

Repartizarea veniturilor arată gradul mare de dependenţă faţă de bugetul de stat şi

necesitatea alocarii unor sume care să permită măcar asigurarea unui buget minim de

funcţionare.


113

X. Interpretarea chestionarelor

În cazul strategiilor pe termen lung trebuie să se ia în considerare cu foarte mare

atenţie viitoarele rezultate. Trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi

prevăzut deoarece situaţiile neprevazute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra

lor.

Capacitatea strategiei şi a planurilor de acţiune de a răspunde nevoilor actuale,

utilizând eficient resursele existente şi adaptându-se viziunii generaţiilor tinere reprezintă,

de asemenea, un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore.

Viziunea cetăţenilor comunei Berzunţi este în spiritul dezvoltării zonei din punct de

vedere economic şi social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea

investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de

tip urban şi punerea în valoare a poziţionării geografice, în deplin respect faţă de mediul

înconjurator.

Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât şi mecanismele instituţionale implicate în

procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost

exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regasesc în portofoliul de proiecte

prioritare ale comunei.

Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate chestionare cetăţenilor comunei

Berzunţi din judetul Bacău pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de

dezvoltare ale comunei pe următorii 6 ani.

Rezultatele chestionarului privind Strategia de Dezvoltare Locala sunt sintetizate în

cele ce urmează. Chestionarul a adus în atenţia cetăţenilor o serie de factori cheie care pot

influenţa în mod pozitiv dezvoltarea societăţii.

Structura chestionarului a cuprins date generale privind vârsta actorilor ce au răspuns

la acest chestionar şi prioritizarea pe domenii de interes care cuprinde un număr de 7

întrebări esenţiale.

La chestionarul adresat cetăţenilor comunei Berzunţi au răspuns un număr de 39 de

cetăţeni, marea majoritate cu vârsta până în 45 de ani, de unde putem concluziona că


114

populaţia tânără este cea care este cel mai mult interesată de o dezvoltare frumoasă a

comunei.

Pentru o mai bună înterpretare a răspunsurilor cetăţenilor, vom prezenta şi

concluziona fiecare întrebare separat.

“ Prioritizare domenii de interes pentru dezvoltare durabila

Care sunt principalele 5 domenii către care autoritatea publică locală trebuie să își îndrepte

atenția pentru îmbunătățirea situației actuale a comunei?: (bifati cu [x] maxim 5 domenii

pe care le considerati cele mai importante)”

Nr. Crt.

Număr aferent chestionar

Vârstă

1 1 18-25 ani

2 2 45-60 ani

3 3 Peste 60 ani

4 4 Peste 60 ani

5 5 25-30 ani

6 6 35-45 ani

7 7 35-45 ani

8 8 18-25 ani

9 9 25-35 ani

10 10 45-60 ani

11 11 35-45 ani

12 12 Peste 60 ani

13 13 25-35 ani

14 14 18-25 ani

15 15 18-25 ani

16 16 18-25 ani

17 17 45-60 ani

18 18 25-35 ani

19 19 18-25 ani

20 20 25-35 ani

21 21 35-45 ani

22 22 25-35 ani

23 23 18-25 ani

24 24 25-35 ani

25 25 35-45 ani

26 26 45-60 ani

27 27 35-45 ani

28 28 18-25 ani

29 29 45-60 ani

30 30 35-45 ani

31 31 35-45 ani

32 32 45-60 ani

33 33 25-35 ani

34 34 25-35 ani

35 35 45-60 ani

36 36 18-25 ani

37 37 Peste 60 ani

38 38 45-60 ani

39 39 45-60 ani


115

În urma centralizării răspunsurilor constantăm că, domeniile de interes sunt diferite

în funcţie de categoria de vârstă. ’’Competitivitatea economică şi turismul/agroturismul,

servicii de diverstisment şi sport, resursele umane, mediul înconjurător’’ sunt domenii de

interes pentru generaţia tânără a comunei. Tot pentru generaţia tânără, un domeniu de mare

interes este ’’Tineret, învăţământ, cultură’’, fapt conştientizat şi de conducătorul comunei,

în speţă, domnul primar, care caută soluţii pentru reabilitatea şcolilor şi pentru asigurarea

unor condiţii optime de învăţământ. Pentru toate catoriile de vârstă ce au răspuns

chestionaului, concluzionăm ca domenii precum ’’Utilităţi publice, sănătatea şi serviciile

sociale şi infrasctura şi transport’’ sunt domenii de interes major pentru comunitate, drept

urmare, trebuie pus accentul ca în perioada următoare, 2014-2020 aceste domenii să fie cele

mai bine dezvoltate. În acest sens trebuie identificate resurse şi posibilităţi de finanţare

pentru aceste domenii pentru a creşte nivelul de trai, pentru a oferi comunăţii şsansa de

dezvoltare ca un sat european. Un alt domeniu important pentru comunitate este ’’mediul

înconjurător’’, drept urmare şi aici, trebuie asigurate condiţiile unei poluări minime.


116

Parcurgând chestionarul, identificăm ’’Principalele probleme ale comunităţii’’. Au

fost supuse intervievării următoarele probleme:

Răspuns procentual

1 Nivel de trai scăzut 4%

2 Invatamant deficitar 65%

3 Lipsa locurilor de munca – somaj 49%

4 Economie slab dezvoltata 18%

5 Protectia sociala 12%

6 Nivel scazut al salariilor 55%

7 Infrastructura rutiera 38%

8 Lipsa informatiilor - slaba informare a populatiei 7%

9 Migratia populatiei catre zone mai bine dezvoltate 28%

10 Probleme financiare ale comunitatii 22%

11 Instabilitate politica/situatia politica a regiunii 30%

12 Posibilitati scazute de finantare a investitiilor 9%

13 Probleme legislative 17%

14 Starea mediului – poluare 9%

15 Lipsa uneii strategii a localitatii 22%

16 Birocratia 9%

17 Lipsa personalului calificat in institutiile publice – subdimensionarea personalului 10%

18 Infrastructura de utilitati 30%

19 Lipsa fortei de munca 14%

20 Alte probleme (descrieti) ............ 1% - Sănătatea

Analizând răspunsurile primite la această intrebare supusă intervievării, putem

concluziona că cele mai importante probleme ale cpomunităţii, la momentul actual, sunt:

învăţământul deficitar, lipsa locurilor de muncă, nivelul scăzut al salariilor, migraţia

populaţiei, infrastructura rutieră, infrastructura de utilităţi şi instabilitatea politică. Ţinănd

cont că actorii intervievaţi au fost din toate categoriile de vârstă, şi răspunsurile lor sunt în

funţie de importanţa problemelor, privite prin prisma vârstei. Pentru respondenţii tineri, cu

vârsta până în 45 de ani cele mai importante probleme ale comunităţii Berzunţi se rezumă la

infrastructura rutieră, învăţământul deficitar şi lipsa locurilor de muncă. Aceste probleme

sunt, de altfel, motorul dezvoltării unei comunităţi, şi cu atât mai mult, pentru o dezvoltare

de nivel european. Pentru cetăţii cu vârsta peste 45 de ani probleme importante sunt cele

precum economia slab dezvoltata, probleme financiare ale comunităţii, migraţia populaţiei.

Ştim cu toţii ce înseamnă lipsa forţei de muncă tinere pentru o comunitate însă este dreptul


117

fiecăruia de a găsi soluţia asigurării unui trai mai bun pentru familia lui. În afara

problemelor expuse în chestionar, au mai fost identificate şi altele, cum ar fi, sănătatea.

Transpunând răspunsurile într-o diagramă procentuală, probleme comunităţii

Berzunţi arată astfel:

În acest sens, în perioada 2014-2020 se vor căuta resurse pentru finanţarea şi

rezolvarea acestor probleme, însă probleme legate de migraţie, vor exista întodeauna, fie că

vorbim de elevii care merg să înveţe la oraş, fie că vorbim de tinerii care îşi caută un loc de

muncă la oraş, fie că vorbim de cei plecaţi la muncă în afară.

Următoarea întrebare supusă atenţiei actorilor intervievaţi este:

„Principalii factori care franeaza dezvoltarea socio-economica a localitatii”

Răspuns cuantificat in procente

1 Lipsa fortei de munca 28%

2 Lipsa calificarii fortei de munca 23%

3 Numarul redus de societati comerciale, agricultori, investitori si antreprenori 31%

4 Competitivitate redusa a societatilor comerciale si a producatorilor agricoli 19%

5 Capacitatea redusa de inovare a firmelor in domeniul produselor si a managementului 16%

6 Lipsa/insuficienta dezvoltare a infrastructurii rutiere 60%

7 Lipsa/insuficienta dezvoltare a infrastructurii de comunicatii (telefon, posta, internet...) 30%

8 Lipsa/insuficienta dezvoltare a infrastructurii de utilitati (apa, canalizare, gaze, energie

electrica...)

42%

9 Lipsa/insuficuenta structurilor de sprijin a aafacerilor (birouri de consiliere si consultanta publice

sau private, incubatoare de afaceri, spatii industriale si de depozitare...)

15%

10 Inexistenta posibilitatilor de creditare/Costuri ridicate de creditare a initiativelor private 14%


118

11 Nivelul redus de implicare a autoritatii publice locale 7%

12 Nivelul redus de cunostinte a autoritatii publice locale in elaborarea si gestionarea strategiilor de

dezvoltare locala

9%

13 Nivelul redus al parteneriatelor public-privat 12%

14 Nivelul redus de resurse naturale existente la nivelul localitatii 8%

15 Alti factori care franeaza dezvoltarea socio-economica a localitatii (descrieti) ........ 0

Analizând răspunsurile actorilor intervievaţi, constatăm că principalii factori care

frânează dezvoltarea socio-economică a localităţii Berzunţi sunt: insuficienta dezvoltare a

infrastructurii rutiere, insuficienta dezvoltare a infrastrusturii de utilităţi, numărul redus de

societăţi comerciale, agricultori, investitori şi antrepenori, insuficienta dezvoltare a

infrastructurii de comunicaţii. Transpunem în grafic răspunsurile cetăţenilor:

Îndiferent de categoria de vârstă, factorii enumeraţi mai sus sunt foarte importanţi

pentru toate categoriile de vârstă, însă, mai putem enumera, pentru populaţia tânără, şi

următorii factori: lipsa calificării forţei de muncă, capacitatea redusă de inovare a firmelor,

nivelul redus de parteneriat public-privat. Ţinând cont de faptul că, în comună există doar

un sediu pentru creditare CAR iar obţinerea de credit de la diferite societăţi comerciale de

profil este foarte greoaie şi foarte costisitoare, este lesne de înţeles să fie o problemă pentru

dezvoltarea comunităţii.


119

Concluzionăm că pentru dezvoltarea armonioasă a comunităţii trebuie identificate

sursele de finanţare pentru eliminarea factorilor ce împiedică acest lucru.

Următoarea întrebare supusă atenţiei actorilor intervievaţi este:

„Domenii ale mediului socio-economic aflate in stare grava”

Răspuns cuantificat in procente

1 Demografia (migratia, natalitatea, gradul de imbatranire al populatiei) 86%

2 Infrastructura de transport si comunicatii 80%

3 Infrastructura de utilitati (apa, canalizare, gaz, energie electrica) 70%

4 Sistemul de invatamant – cultura 68%

5 Forta de munca si calificarea adecvata a fortei de munca 45%

6 Mediul de afaceri 52%

7 Starea mediului inconjurator 27%

8 Alt domeniu pe care-l considerati in stare grava................ 2% -sanatatea

Analizând răspunsurile actorilor intervievaţi, constatăm că toate domeniile supuse

atenţiei se află în stare gravă la nivelul localităţii Berzunţi. Transpunem în grafic

răspunsurile cetăţenilor:

Ca urmare a răspunsurilor cetăţenilor respondenţi, în perioada 2014-2020 se vor face

eforturi şi se va apela la toate sursele de finanţare pentru înlăturarea problemelor.

Parcurgând în continuarte chestionarele, următaorea problemă supusă atenţiei este:

“Masuri de ameliorare a mediului socio-economic”

1 Crearea de noi locuri de munca 56%

2 Modernizarea infrastructurii rutiere 72%


120

Analizând răspunsurile actorilor intervievaţi, concluzionăm că primele măsuri în

ameliorarea mediului socio-economic sunt: crearea de noi locuri de muncă, modernizarea

infrastructurii rutiere şi accesarea fondurilor europene.

Accesarea fondurilor europene este cea mai viabilă resursă de aducere de bani pentru

toate investiţiile necesare în dezvoltarea condiţiilor de trai ale comunităţii.

3 Incurajarea infiintarii de noi IMM-uri /sprijinirea IMM-urilor 44%

4 Consultarea societatii civile 28%

5 Cresterea salariilor 35%

6 Instruirea/pregatirea resurselor umane 19%

7 Cresterea implicarea autoritatilor publice locale, judetene si regionale 22%

8 Parteneriate intre mediul public si cel privat 16%

9 Gestionarea responsabila a fondurilor publice 24%

10 Imbunatatirea serviciilor publice 21%

11 Informarea populatiei 17%

12 Micsorarea impozitelor 25%

13 Promovarea tinerilor cu potential 36%

14 Accesarea fondurlor europene 54%

15 Atragerea resurselor umane specializate 19%

16 Acordarea de facilitati fiscale si nefiscale intreprinderilor nou infiintate 29%

17 Protejarea mediului 14%

18 Reducerea birocratiei si a coruptiei 22%

19 Alte masuri pe care le considerati necesare pentru imbunatatirea mediului socio –

economic...............

0


121

În ceea ce priveşte următoarea întrebare adresată subiectilor:

„Sectoare economice cu potential de dezvoltare

Care credeti ca este sectorul cu cel mai mare potential de dezvoltare al localitatii? (bifati cu

[x])“

Potential ridicat Potential mediu Potential scazut

Agricultura/silvicultura 54%

Industrie

Servicii 40%

Comert 4%

Constructii

Turism

Concluzionăm că agricultura este domeniul cu cel mai ridicat poteţial de dezvoltare a

comunei, fiind urmat indeaproape de servicii şi construcţii. Şi pentru dezvoltarea

agriculturii, accesarea fondurilor eurpone este o direcţie demnă de luat în seamă.

Următoarrea problemă supusă atenţiei subiecţilor intervievaţi este:

„Ce actiuni considerati ca sunt necesare pentru dezvoltarea economica a localitatii?

1 Dezvoltarea productiei agricole

2 Crearea de servicii de consiliere si consultanta pentru IMM-uri si antreprenori

3 Dezvoltarea sectorului turistic

4 Organizarea de targuri si expozitii

5 Dezvoltarea si promovarea unor branduri locale de produse/servicii

6 Atragerea de mari investitori in zona

7 Dezvoltarea cooperarii cu alte APL-uri, ONG-uri, scoli, universitati si reprezentanti ai

mediului de afaceri

8 Dezvoltarea cooperarii transfrontaliere si transnationale

9 Promovarea valorilor culturale

10 Promovarea la nivel national si international a resurselor naturale si a facilitatilor oferite de


122

catre administratia locala

11 Instruirea personalului IMM-urilor in domenii precum management, marketing, achizitii

publice

12 Alte masuri/ actiuni pentru dezvoltarea economica a localitatii.............

Sub aspectul actiunilor necesare dezvoltării economice a localităţii, toţi subiecţii

consideră că „dezvoltarea producţei agricole” este cea mai bună pârghie în acest sens,

urmată îndeaproape de atragerea de mari investiţii în zonă. Ţinînd cont că una din

problemele comunei este infrastructura de transport şi utilităţi care nu sunt suficient de bine

dezvoltate, aceasta este în sine o piedică a atragerii de mari investiţii, însă odată rezolvată

această problemă, accesul investitorilor în zonă poate fi un factor important în dezvoltarea

comunităţii. Odată rezolvată această problemă, un alt factor important în dezvoltarea

comunităţii este şi turismul, ecumenic în cazul de faţă.

Ultimul aspect adresat actorilor intervievaţi este:

„Posibile forme de cooperare a autoritatii publice locale cu institutiile publice si cele

private”

1 Cooperare cu Institutiile judetene, regionale si nationale in domeniul promovarii zonei pentru

atragerea de investitii strategice

48%

2 Cooperare intre autoritatile locale de acelasi rang (schimburi de experienta, proiecte comune,

strategii comune de dezvoltare...)

26%

3 Cooperarea cu diverse institutii si reprezentanti ai societatii civile in domeniul invatamant –

cultura

15%

4 Cooperare in domeniul schimburilor comerciale 8%

5 Cooperare in domeniul crearii infrastructurii de legatura – transport, utilitati publice,

comunicatii

32%

7 Cooperare in domeniul mediului 11%

8 Cooperare in domeniul serviciilor sociale 17%

Răspunsurilor subiecţilor la această problema sunt trasnpuse mai jos, de unde putem

concluziona că cea mai agreată formă de cooperare este cea între “instituţiile judeţene,

regionale şi naţionale în domeniul promovării zonei pentru atragerea de invetiţii strategice”.

În perioada 2014-2020 cea mai accesibilă formă de cooperare este cea de accesare a

fondurilor europene sub programul LEADER. Analizand individual răspunsurile, constatăm

că pentru categoriile de vârstă 18-25 ani şi 25-35 ani, toate variantele de cooperare sunt


123

demne de luat în seamă, fiind pentru ei o posibilitate de depăşire a condiţiilor oferite de

comunitate.

Pe baza acestor chestionare, a analizei situaţiei locale, din perspectiva potenţialului

investitor în economia locală a comunei Berzunţi, a obiectivelor specifice şi a proiectelor

identificate a fost întocmită Strategia de dezvoltare a comunei Berzunţi.

Ataşăm prezentei Strategii de Dezvoltare Locală a comunei Berzunţi, Prezentarea

Programului PNDR pentru perioada 2014-2020, Alocarea estimativă şi Dezvoltarea Locală

LEADER, publicate pe www.apdrp.ro.

http://www.apdrp.ro/


124

XI. Bibliografie

1. http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-

de-programare.html

2. http://www.berzunti.ro/

3. http://www.bacau.insse.ro/main.php

4. http://www.apdrp.ro/

5. http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-

2020/dezbatere/fise-masuri/LEADER-Draft-25.02.2014.pdf

6. Strategia de dezvoltare economică durabilă a judeţului Bacău

7. Strategia de dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020

8. Scurta monografie a comunei Berzunţi, judeţul Bacău

9. Acord de parteriat propus de România pentru perioada de

programare 2014-2020

http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-de-programare.html

http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/documente-de-programare.html

http://www.berzunti.ro/

http://www.bacau.insse.ro/main.php

http://www.apdrp.ro/

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/LEADER-Draft-25.02.2014.pdf

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/fise-masuri/LEADER-Draft-25.02.2014.pdf

Strategia de dezvoltare locala a comunei Berzunti in ... · că scopul acestei strategii este de a...

Documents

Transcript of Strategia de dezvoltare locala a comunei Berzunti in ... · că scopul acestei strategii este de a...