----

În sistemul financiarreglementarea şi supra -ve gherea se exercită, încele mai multe cazuri, decătre băncile centrale na -Ńionale sau regionale,şi/sau de către alte en -tităŃi publice. Aceste en-tităŃi pot reglementa şisupraveghea diverse com-ponente ale sistemuluifinanciar, respectiv sec-

torul bancar, piaŃa de capital, piaŃa asigurărilorşi reasigurărilor, piaŃă fondurilor de investiŃii,etc. Astfel se exercită reglementarea internă saunaŃională şi/sau regională. În perioade de tur-bulenŃe financiare se constată că structura şiconŃinutul sistemului de reglementare financia-ră îşi atinge limitele, acesta devenind ineficientîn noul context transformat de criza financiarăprin faptul că nu işi mai poate realiza propri-ile obiective.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Gravitatea este un defectal corpului inventat pentru aascunde defectele de spirit”.

La Rochefoucauld

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 359 anul VIII vineri, 28 septembrie 2012 1 RON

Ceea ce era de aşteptat să seîntâmple, s-a întâmplat: ComisiaEuropeană a întrerupt plăŃile cătreRomânia pe cinci programe definanŃare nerambursabilă din cau -za neregulilor constatate în sis-tem. ConsecinŃa imediată? Sumeînsemnate de bani care ar fi pu -tut avea un impact pozitiv majorpentru cetăŃenii şi afacerile dinRomânia rămân blocate pe ter-men nedefinit; sute de microîn-

treprinderi, IMM-uri, universităŃi şi fundaŃii îşi vădproiectele de milioane de euro compromise; numai peProgramul OperaŃional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane (cunoscutul POSDRU) pierderile se estimează laaproape 500 de milioane de euro alocaŃi iniŃial celorpeste 4000 de proiecte în curs de implementare.

În primul deceniu după înche-ierea celui de-al doilea războimondial, Germania Occidentalăa fost izolată de către majorita-tea statelor pentru că în ochiiacestora reprezenta un pericol.Izolarea Germaniei Occidentalenu a fost însă de durată şi s-atrecut la o strategie de colabo-rare între Ńările Europei de Vestşi aceasta. Politi cienii au realizatcă nu excluderea ci includereaeste soluŃia pentru a evita

declanşarea unui război cu Germania.

PUNCTULPE EUROPA

„Nu există generoşi decât printre cei săraci”Honoré de Balzac

„Nu pot face în patru luni ceea ce predecesorii mei nu aufăcut în cinci şi chiar zece ani. Dar eu mă consider într-osituaŃie de luptă şi plecând de la o astfel de angajare nuvreau să privesc, pur şi simplu, trecutul. Trecutul contează,are greutate, însă eu trebuie să angajez viitorul”. Sunt cuvin-te ale lui François Hollande, preşedintele prin lege „jucător”al FranŃei, dintr-un relativ recent discurs televizat, din 10 sep-tembrie a.c., ieşirea sa anterioară pe sticlă datând tocmai din14 iulie a.c. Cu alte cuvinte, nu atât vorbe prin televiziuni,

cât fapte, rezultate. Deoarece, trebuie să spunem, în mai multe din punctele promi-se în alegeri, François Hollande se Ńine de cuvânt.

26 septembrie 1815. Constituirea Sfintei AlianŃe, între Ńarul Rusiei (ortodox), Împăratul Austriei (catolic) şi regele Prusiei (protestant). Era o alianŃă “sfântă” împotriva oricărei mişcări liberale.

Dan POPESCUEmil DAVID

Banii europeni: azi îivedem }i nu sunt!

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 5 continuare ^n pag. 2

Rela]iile economiceromâno-germane }i impactul lor în dezvoltarea

economiei române}ti - din evul mediu pân@ în

anul 1989 - (III)asist. univ. dr. RenateBRATU, ULBS

Lumea se confrun -tă cu o eră a schimbă-rii nemaiîntâlnită. Re -ce siunea şi criza finan-ciară care au începutîn anul 2009 au creato mişcare care a re -mo delat peisajul inter -naŃional economic. Eco-nomia mondială se ca-racterizează momentanprintr-o creştere lentă

în Vest, o schimbare a puterii în Est, riscuri decreştere pretutindeni şi clienŃi ce caută valoa -rea. În acelaşi timp, aceste descreşteri au gră -bit adoptarea de tehnologie cheie – mobili-tate, tehnologie “cloud”, inteligenŃă artificială şi medii de socializare – care trans-formă economia şi dau naştere unui nou val de obŃinere a prosperităŃii, în modspecial pe pieŃele emergente.

Creşterea economică şi tehnologia se influenŃează reciproc. Actualele condiŃiieconomice favorizează investiŃiile în tehnologie pe măsura ce pieŃele îşi cresc solici -tările ca tehnologia să alimenteze profitul, iar pieŃele avansate sunt în căutare de noimodalităŃi de a tăia din costuri şi de a stimula inovaŃia.

Solilocvii de Duminic@Culoarea V

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

continuare ^n pag. 6-7

Berlin

Theodor Aman - łărancă

Wiegand HelmutFLEISCHER

Socialul }i dezvoltarea (II)– câteva considera]ii –

Impactul economic }i social al dezvolt@rii de aplica]ii pentru e-business (I)

Reglementarea financiar@ în accep]iunea„Vienna Initiative”

dr. Eduard STOICA,ULBS

FINANCIARE2 VINERI 28 SEPTEMBRIE 2012

urmare din pagina 1Efectul care se manifestă il re -

prezintă regândirea, din partea autori -tăŃilor abilitate, a practicilor de regle-mentare şi supraveghere financiară.

În sistemul financiar actual, regle-mentarea publică reprezintă reglemen-tarea de bază şi tradiŃională în dome-niu. Exercitarea normelor şi regulilorreglementărilor publice au fost de -marate odată cu apariŃia băncilorcentrale şi/sau crearea unor organi-zaŃii publice cu rolul de creare acondiŃiilor necesare a dezvoltării şifuncŃionării optime a pieŃelor finan-ciare din întreaga lume. Simultan şiparalel, pentru a rezista în piaŃă şipentru a-şi realiza obiectivele iniŃialstabilite, entităŃile financare privateau emis reglementări financiare pro-prii dar cu arie limitată de acŃiune,doar la nivel propriu.

Ceea ce constatăm este faptul că,relaŃia dintre cele două specii de re -glementare financiară este una desubordonare şi de impunere gene -rală. Reglementarea financiară publi -că este impusă într-un anumit grad,tuturor participanŃilor la piaŃa finan-ciară. Astfel, orice entitate financiarănou înfiinŃată în domeniu trebuie sărespecte anumite reguli de acŃiune -iniŃiale şi ulterioare - pe întreagadurată de viaŃă, previzibilă, respecti -vei entităŃi, dacă aceasta doreşte sădesfăşoare activităŃi financiare. Regle -mentarea financiară privată este indi-viduală şi completează reglementareafinanciară publică sau crează anumiteoportunităŃi de acŃiune a entităŃiifinanciare în cauză în raport cu con-curenŃa din domeniu precum şi cumediul puternic imprevizibil în careacŃionează.

TurbulenŃele din sistemul financiarcare apar sunt puse de cele maimulte ori pe seama modului de acŃi-une al reglementării financiare publi -

ce. De fiecare dată se încearcă des -prinderea de învăŃăminte din trecut.Din vechea „imagine” a reglementăriifinanciare publice se crează o nouă„imagine” a acesteia, dar care sepre supune că este mai eficientă şieficace într-o nouă situaŃie şi într-unanume timp, creată de turbulenŃelede pe pieŃele financiare. Se cautăastfel, un nou mod de gândire alreglementării financiare publice. Sco -pul este supravieŃiurea şi funcŃio -narea pe termen lung al sistemuluifinanciar. Simultan, şi specificul re -glementărilor financiare private indu-viduale se transformă pentru a găsiun nou mod de „viaŃă”al entităŃiifinanciare mai sigur şi mai benefic.De această dată, scopul este supra -vieŃuirea şi funcŃionarea pe termenmediul şi lung a entităŃii financiareindividuale.

În perioada actuală, se pune totmai des problema încercării unei„des centralizări” a actului de regle-mentare financiară prin demarareaunor proiecte de atragere în aceastăactivitate şi a unor structuri private,direct interesate. Şi aici precizăm in -teresul pentru a se crea diverseparteneriate public – private, întrebănci centrale, autorităŃi de suprave -ghere a pieŃelor financiare private,instituŃii financiare private, holdingurifinanciare private, bănci comercialeprivate, etc.

În ceea ce priveşte concretizareaunor acorduri sau parteneriate public– private în domeniul financiar, liter-atura de specialitate este „săracă” înacest sens. Până la momentul actu-al nu avem cunoştinŃe de cazuri încare să se fi încheiat astfel de acor-duri de parteneriat în domeniul regle-mentării financiare.

Dacă luăm în considerare concep-tul de parteneriat public – privat (cei3 „P”) o să ne dăm seama că esteşi dificil de realizat acest lucrupornind chiar de la semnificaŃia unuiParteneriat Public – Privat. Un Par te -neriat Public - Privat reprezintă un

contract prin care o autoritate pu -blică selectează un proiect care esteapoi dezvoltat şi aplicat de către oentitate privată ori poate fi materia -lizat într-un contract de servicii şi dedezvoltare între guvern şi un part nerprivat. Guvernele din întreaga lumeau dezvoltat Parteneriate Public - Pri -vate ca vehicule pentru livrarea uneigame largi de servicii publice în do -menii mari precum educaŃie, trans-porturi, sănătate etc. În cele mai multecazuri, contractele de ParteneriatePu blic – Privat sunt demarate pentrudezvoltare luând astfel forma para-digmei de colaborare a secolului 21.În sistemul financiar, considerăm căun Parteneriat Public-Privat ar putealua forma unor acorduri între diversepărŃi interesate în realizarea scopuluicomun al existenŃei sistemului financiar.

Aşa cum am precizat anterior, îndomeniul financiar nu se cunosc încă

exemple de acorduri de colaboraresau Parteneriate Public – Private. Cutoate acestea, un prim pas în acestsens a fost făcut la nivel european.Parteneriatul Public - Privat încheiata luat forma unui acord de coor-donare în sectorul bancar denumit„IniŃiativa Viena” demarat din lunaianuarie a anului 2009. Până în acestmoment au fost demarate douăforme ale aceleiaşi iniŃiative, respec-tiv „IniŃiativa Viena 1” şi „IniŃiativaViena 2”. Rolul esenŃial al acordurilorfiind menŃinerea stabilităŃii financiareîn Europa Centrală şi de Est. Ini -Ńiativa Viena 1 a avut drept scop sta-bilirea unor măsuri specifice activi -tăŃii grupurilor bancare internaŃionaledin regiunea Europei Centrale şi deEst (în special cele care prezintă oimportanŃă sistemică) şi anume:● prevenirea unei retrageri pe scarălargă a expunerilor bancare (cu pre -cădere din Ńările în care FMI şi UEau încheiat acorduri de finanŃare cuautorităŃile naŃionale, respectiv: Un ga -ria, România, Serbia, Bosnia – HerŃe -govina şi Letonia). Retragerile masivede capital ar putea pune în pericolpoziŃiile de plăŃi externe, lichiditateasistemului financiar, limitarea oferteide credite, mai ales în cazurile încare băncile au acces limitat la sursealternative de finanŃare în raport cucele primite de la băncile mamă.● stabilirea unor principii comuneprivind managmentul şi măsurile decombatere a crizei cu implicarea atâta autorităŃilor din Ńările gazdă cât şia celor din Ńările de origine,● consolidarea cooperării transfron -taliere în procesul de reglementare,inclusiv prin schimbul de informaŃii.

Instrumentele specifice prin cares-au realizat aceste deziderate s-auconcretizat în acorduri sub formaunor scrisori bilaterale privind men -Ńinerea expunerilor în Ńările gazdă(grupuri bancare din Austria, Italia,Grecia, FranŃa, Slovenia, Germania, Bel -gia, şi din Ńări nordice şi-au asumatangajamentele de menŃinere a expu -nerilor generale în principalele Ńărigazdă din Europa emergentă).

Pe lângă aceste obiective speci-fice, IniŃiativa Viena şi-a propus şi săin vestigheze posibile politici generatede problemele structurale din secto -rele bancare din regiune. Acest fapta condus la înfiinŃarea a două gru -puri de lucru:● grupul de lucru 1: care să ana -lizeze dezvoltarea pieŃelor financiareîn monedă locală pentru a reduce

creditarea în valută;● grupul de lucru 2: care să eviden -Ńieze rolul jucat de instituŃiile de cre -dit în atragerea fondurilor europene;

MotivaŃia care a stat la baza în -cheierii acestui Parteneriat Public –Privat a fost asigurarea unei acŃiunicoordonate pentru menŃinerea stabili -tăŃii financiare şi a încrederii în pie -Ńele locale precum şi promovarea uneicreşteri economice sustenabile. Păr -Ńile participante la acord sunt repre -zentate de autorităŃile de reglemen -tare din Ńările de origine ale gru pu -rilor bancare europene active pepieŃele naŃionale din Europa emer-gentă. Alături de acestea au fost şiautorităŃile internaŃionale (Comisia Eu -ropeană, BERD, BEI, BM, FMI şi FMI– ca şi observator), reprezentanŃiigrupurilor bancare implicate, precumşi autorităŃile locale din Ńările Europeiemergente.

Momentan „IniŃiativa Viena 1” esteactivă prin alte două grupuri de lucrucare analizează:● implicaŃiile adoptării Acordului Ba -sel III de către băncile din Europaemergentă;● managementul creditelor neperfor-mante acordate companiilor şi popu-laŃiei.

IniŃiativa Viena 2 a fost demratăla începutul anului curent şi îşi propu -ne să adopte acele măsuri prin caregrupurile bancare vor realiza operaŃi-unile de dezintermedire financiară ex -cesivă şi dezordonată.

Reglementarea public – privată îndomeniul financiar construită pe bazăde Parteneriate Public – Private seregăseşte într-o etapă de începul lamomentul actual. Pentru a se realizaobiectivul de stabilitate a sistemuluifinanciar şi pentru ca reglementareasă contribuie tot mai mult şi mai efi-cient la acest deziderat poate ar finecesar a se regândi paradigma re -glementării financiare pe noi principiiteoretice (principiul cooperării, coor-donării şi principiul conştientizării im -portanŃei stabilităŃii sistemului finan-ciar pentru toate părŃile implicate laviaŃa financiară şi socială) şi practice(încheierea de parteneriate public -private între autorităŃi publice, entităŃifinanciare private, instituŃii internaŃio -nale şi regionale din toate sectoareledomeniului financiar). IniŃiativa Vienaeste doar un prim pas în acest de -mers în furnizarea unor mecanismede reglementare financiară eficiente şieficace. Acestea se vor realiza numaiprin cooperare, colaborare şi coordonare.

asist. univ. dr. Renate BRATU,ULBS

Reglementarea financiar@ în accep]iunea „Vienna Initiative”

Vedere din Atena

Viena, nu doar o prestigioasă metropolă ci şi un centru financiar al lumii.

urmare din pagina 1Ne întoarcem în timp la anii de

debut ai României în ComunitateaEuropeană. Principala promisiune deatunci, care însemna de fapt şansanoastră de integrare în standardelede funcŃionare ale structurilor euro -pene erau, se ştie, fondurile neram-bursabile pe care UE le punea la dis-poziŃia României. Sau pretindea că leva pune. Ne mai amintim cu toŃii câtcaz s-a făcut de cele 35 de miliardede euro alocaŃi Ńării noastre prinbugetul Uniunii Europene pe perioa-da 2007 – 2014. Acele 35 de mili -arde erau speranŃa noastră, paşapor-tul nostru către civilizaŃia şi prosperi -tatea europene. Anii au trecut fără săse întâmple nimic notabil în ce nepriveşte. În vreme ce alte Ńări (Po -lonia, de pildă) şi-au consumat rapidşi cu folos fondurile puse la dispoz-iŃie, noi ne lamentam că nu găsimsoluŃii, că nu avem experienŃă, că nelipsesc structurile specializate. Cuchiu cu vai am atras vreo 5 procentedin suma aceea uriaşă care, ni sespunea, este la discreŃia noastră,numai să întindem mâna să o luăm.N-am luat-o şi ne-am ales şi cu eti -cheta de membru al Uniunii Euro -pene cu cea mai scăzută capacitatede absorbŃie a fondurilor comunitare.

Iar acum, ilustrând perfect zicalaro mânească potrivit căreia omului să -rac nici boii nu-i trag, ne trezim şicu sancŃiunea blocării programelorde finanŃare europeană pe proiectelecare, de voie-de nevoie, ajunseserăsă funcŃioneze!

Unii analişti economici autohtoni,mai sceptici din fire, spun că aceştibani destinaŃi României nici măcarnu mai există, că ei au luat demultalte destinaŃii, topiŃi în creuzetul cri -zei care macină zona euro. Şi aşa s-arexplica şi pedeapsa pe care ComisiaEuropeană ne-o aplică acum, la spar-tul târgului.

Este, evident, o bănuială neconfir-mată oficial. Şi, la urma urmei, nicinu mai contează atâta vreme cât alŃiiau putut şi noi nu. Dincolo de dem-agogia altora, trebuie să ne asumămpropriile noastre păcate. Şi să recunoaş -tem că purtăm la rândul nostru vinapentru cel puŃin două deficienŃe graveîn care ne-am complăcut ani în şir.

Prima ar consta în incompetenŃamanagerială şi greşelile de sistempro vocate de statul român care s-aarătat nepregătit, atât legislativ cât şiprocedural, pentru faza de imple-mentare a proiectelor şi programelorde finanŃare europeană.

A doua Ńine de meteahna noastrăbalcanică de a crede că ne putemînfrupta din banii europeni fără a dasocoteală de ceea ce facem cu ei.Aşa s-a născut un şir nesfârşit desus piciuni de fraude şi conflicte de

interese, unele dovedite, altele în cursde investigare, în derularea progra -melor de finanŃare.

Fapt este că experŃii CE sosiŃi înultima vreme la Bucureşti vorbesc deprobleme majore identificate în efec-tuarea achiziŃiilor publice în perioada1 ianuarie 2007 – octombrie 2011,precum şi de alte „inginerii financia-re” pe care unii beneficiari ai fon-durilor europene nu s-au sfiit să lepună în aplicare.

Pe de altă parte, abia acum, în cea-sul al 12-lea, guvernul român se aratăpreocupat să deblocheze unele pro-grame prin asigurarea sumelor nece-sare cofinanŃării acestora din resursecare până mai ieri nici nu existau.

Interesant de constatat că baniieuropeni care vor fi completaŃi princofinanŃări ale statului român mergcătre proiecte sociale din mediul pri -

vat pentru a acoperi „Ńepele” pe careacelaşi stat le-a luat în procesul deprivatizare derulat fără niciun fel deresponsabilitate. Aşa de pildă, Co -misia Europeană este confruntată înprezent cu cererea României de aasigura fonduri europene pentru înfi-inŃarea unor întreprinderi sociale laCâmpia Turzii, acolo unde ruşii aucumpărat în 2003 Combinatul side -rurgic OŃelul Roşu (rebotezat Mechel),iar acum îl închid definitiv lăsând pedrumuri 800 de şomeri. Cu alte cu -vinte, cerşim fonduri europene pen-tru a acoperi gravele erori şi con-secinŃe ale unor privatizări falimenta-re. Pe când vom folosi banii euro -peni pentru a le asigura locuri demuncă şi celor peste 3000 de anga-jaŃi ai proaspăt privatizatului OltchimRâmnicu Vâlcea?

Credem oare că toate aceste ma -

nevre necurate nu se văd şi nu secontabilizează la Bruxelles, mai alesîn aceste zile când mai-marii Europeicroiesc bugetul comunitar pentru2014 – 2020?

România cere nici mai mult, nicimai puŃin decât 40 – 47 de miliardede euro fonduri nerambursabile înviitorul exerciŃiu financiar comunitar.Greu de crezut că se va osteni cine-va să ne bage în seamă când purtămdupă noi pietrele de moară ale uneipenibile rate de absorbŃie şi ale inca-pacităŃii administrative cronice de autiliza transparent banii europeni.

Până la urmă, constatăm că reali -tăŃile dure cu care ne confruntămgenerează şi alimentează mai vechiulmit al neputinŃei care pare să ne ficonsacrat în concertul european. Unmit al neputinŃei în atâtea împrejurăriistorice de dată recentă dovedit şicare nu face altceva decât să erodezeimaginea externă a Ńării şi a cetăŃe-nilor ei. NeputinŃa la români se vă -deşte şi se legitimează ori de câteori avem de îndeplinit şi de atins unobiectiv de interes naŃional: şi atun-ci când nu izbutim să asimilăm fon-durile europene, şi atunci când sun-tem incapabili să aplicăm coerent şieficient politici europene, şi cândîncercăm fără succes să funcŃiona -lizăm statul de drept, să facem refor-ma JustiŃiei, să aderăm la spaŃiulSchengen şi câte şi mai câte.

Politologul Vasile Puşcaş punedegetul pe rană atunci când explicăcauzele mitomaniei românilor: „Com -portamentul instituŃional şi individualal elitei politice şi intelectuale dinRomânia dă măsura faptelor carearată putinŃa sau neputinŃa Ńării înUniunea Europeană. Altfel spus,<<mitul neputinŃei>> României – ex -primat şi prin exodul cetăŃenilor eispre alte state europene – înfăŃişeazărealitatea neangajării politicienilorromâni de azi pe calea europenităŃii”.

De aici şi întrebarea crucială: oarecât de europeni am devenit, cu ade-vărat, în ultimii cinci ani de când totcăutăm... calea europenităŃii?

Emil DAVID

3FONDURI EUROPENEVINERI 28 SEPTEMBRIE 2012

Banii europeni: azi îi vedem }i nu sunt!

Bruxelles - Sediul Comisiei Europene

CIBIN FEST CIBIN FEST un Oktoberfest rom$nesc un Oktoberfest rom$nesc

SOCIAL VINERI 28 SEPTEMBRIE 20124

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Economia FranŃei a început mai

mult „să se mişte” pe propriile pi -cioare, producŃia naŃională „urcă”, iarpentru promisiunile preşedintelui so -cialist privind emanciparea socialuluise depun mari eforturi pentru a fi res-pectate. De fapt, într-o lume în caredoar clasa de mijloc, mai solidă înatitudini şi concepŃii, este ceva maiprotejată, proliferarea sărăciei, a claseisă race şi foarte sărace generează sen-sibil creşterea delincvenŃei, destrăma-rea familiilor, neîncrederea şi indivi-dualismul sălbatic, refuzul educaŃiei.Fenomene rele. Emanciparea socialu-lui nu este doar cauză şi efect al eco -nomicului, ci are reverberaŃii pe spec-trul cel mai larg al vieŃii umane. SuntopŃiuni şi acŃiuni care încep să fieprivite astfel la nivelul celor maimulte Ńări din lume...

Criza economico – financiarăcontinuă însă, contracarând, deterio-rând, în parte, producŃia din Ńara co -coşului galic şi nu doar acolo. Spe -culaŃia în exces, este drept, cu forŃemai diminuate, acŃionează şi ea ne -gativ, descurajând iniŃiative şi ge ne -rând doar „economie virtuală”, fărăcorespondent în realitate. Criza deparadigmă bulversează pe mai depar-te preŃurile la petrol, şi nu doar lapetrol, modificând proiecte şi rate deprofit prevăzute. Totul cu motivaŃii şiefecte globale. Hollande, faŃă în faŃăcu o astfel de situaŃie, a conceput şivizează o veritabilă „agendă de redre-sare economică” pentru următorii doiani – „Doi ani pentru a redresaFranŃa” – după cum afirma în discur-sul menŃionat. „Am stabilit punctulfinal şi ritmul”, ceea ce înseamnăeforturi dintre cele mai însemnate...

Ce arăta în acest sens, preşedin -tele Hollande? Iată, „În confruntare cuun şomaj ridicat, cu o competitivita-te degradată, în confruntare cu defi-cite considerabile, cu o îndatorare is -torică, am ca misiune să redresez Ńaranoastră...” „Doi ani pentru a pune înoperă o politică de ocupare, de creş-tere a competitivităŃii şi de redresarea costurilor publice”. „Mi-aŃi spus:trebuie să accelerez! Accelerez, dar”.O creştere realistă se va vădi astfelpentru economia FranŃei, pentru 2013,

la nivelul de 0,8%, în condiŃiile încare, în 2012, creşterea este estima-tă cu puŃin superioară lui zero...

De unde resurse astfel? Tăieride pensii, de salarii medii la funcŃio-narii publici, bani mai puŃini pentruînvăŃământ şi sănătate, pentru cultu-ră – activităŃi care, de altfel, fac săcrească economia şi nu s-o diminue-ze? Nici vorbă, în accepŃia actualilordiriguitori francezi. „Va trebui să in -versăm curba şomajului de aici într-un an”, în vreme ce pragul a treimilioane de cereri de muncă a fosttrecut. În vreme ce ocuparea a deve-nit una dintre preocupările cele maiimportante ale francezilor. Iată un con-cept nou ce se afirmă, „ocupările vii-torului, cererile viitorului pentru noiprofesii”. În 2013, acestea vor trebuisă privească 100 de mii de tineri,astfel că următoarea negociere a par-tenerilor sociali pe „contracte de ge -neraŃie” să aibe dublu obiectiv: ocu-parea tinerilor pe piaŃa muncii şi men-Ńinerea seniorilor în activitate. Nuconflicte între aceştia, ci interese co -mune – producŃia, productivitatea, pro-fitul individual şi social. Deoarece nueste vorba de ocupări „susŃinute”, „aju-torate financiar”, ci de ocupări crea-te de şi în activitatea economică...

În ce priveşte cheltuielile publi-ce, 10 miliarde de euro economiibugetare? Cuvinte care – prin igno-ranŃa sau reaua voinŃă a decidenŃilorcare, însă, şi-au menŃinut şi chiaramplificat afacerile frauduloase, co -rupte, cu statul – ar fi dat fiori răiîn România? LicenŃieri, tăieri urâtede venituri medii şi mici, de pensii,ş.a.? În FranŃa, însă, pe lângă altemăsuri, este vorba de niciun eurocheltuit în plus în 2013 comparativcu 2012. Este vorba de o stabilitatea efectivelor funcŃiei publice. De fap-tul că ocuparea care va fi creată înplus – în plus, deci – în educaŃie –o educaŃie fără de care Ńara cocoşu-lui galic, bine structurată, nu ar fiavut niciodată renumele şi prestigiulde care s-a bucurat şi se bucură înlume – să fie compensată altminteri.

Mai departe. Impozitele, „eternapoveste”. La acest capitol, 20 miliar-de de euro proveniŃi din creştereaimpozitelor vor contribui la stabilita-tea, la consolidarea stabilităŃii finan-ciare a economiei. Dar cum? 10

miliarde euro vor fi prelevate mena-jelor, iar 10 miliarde euro întreprin-derilor. Vor fi protejate firmele micişi medii, iar în ce priveşte „marilegrupuri”, un număr anume de „nişe”(înlesniri) fiscale, de avantaje fiscalecare le-au fost acordate, vor fi anu-late. Se presupune – şi se are învedere – că au capacitate de a facefaŃă problemelor. În ce priveşte me -najele, baremele de impozit pe veni-turi vor fi îngheŃate anul următor, înpofida inflaŃiei, ceea ce va însemna oanume creştere a impozitării. „Esteefortul pentru toŃi”, arăta în acestsens François Hollande, precizând căpentru primele două tranşe va fi unsistem de decontări, evitându-se ast-fel „lovirea” menajelor cu veniturimai modeste. În acelaşi timp, nu vafi nicio excepŃie în ce priveşte impo-zitarea cu 75% a veniturilor ce depă-şesc un milion de euro. Vor fi astfelimplicaŃi 2000 – 3000 de contribua-bili, măsura urmând să fie în vigoa-re doar vreme de doi ani. Totodată,vor fi exonerate de cotizaŃii sociale ve-niturile salariaŃilor provenite din ore

suplimentare, pentru firmele cu maipuŃin de 20 de salariaŃi. Mai estevorba în acest sens şi de o anume„finanŃare ecologică”, realizabilă doarla firmele care au preocupări şimaterializări în acest cadru.

Mai sunt şi alte măsuri. Iar toateacestea vădesc o anume filozofie fis-cală, cu accent pe afaceri, producti-ve, dar şi pe social, pe ecologie, carese speră că va avea rezultatele scon-tate. Nu este vorba numai de FranŃa,de economia ei de fapt, ci şi în alteŃări, în alte economii se acŃionează îndirecŃii de acest tip. În Germania, deexemplu, în pofida tăierilor de veni-turi pe care Cancelarul le recomandaaltor state, avem de-a-face cu politicisociale evidente, de fapt cu uneledintre cele mai mari im pozitări de ve -nituri – “palpabilă” mai ales pentru ve -ni turile mari – din Uniu nea Euro pea -nă. Practic, aici este de clarată şi sus-Ńinută amplu „economia socială” depiaŃă, cu Ńinte sociale bine precizate.Şi totuşi actualii decidenŃi au pierdutmai multe alegeri, electoratul germanapreciind că „so cialul” se im pune şi

mai bine re prezentat. Deo potrivă, aici– ca de altfel în mai toate stateleUniunii Europene – sunt „la preŃ” po -liticile ur mărind cu precădere intere-sele naŃionale, germane în speŃă, şimai puŃin cele ale U.E. ca atare. Vezi,de exemplu, opoziŃia naŃională ger -mană pu ternică faŃă de unele măsurihotărâte de Banca Centrală Europea -nă, respec tiv cumpărarea nelimitată,de către această in stituŃie bancarăeuropeană, a obligaŃiunilor unor stateale bătrânu lui continent care se zbatîn criză...

Oricum, socialul a fost şi rămâ-ne referenŃial în procesul dezvoltării.Actualul model economic de dezvol-tare în lume, care a generat şi a în -treŃinut, care întreŃine şi chiar ampli-fică clivajul dintre partea covârşitoa-re a populaŃiei Terrei, săracă, şi doarpuŃini bogaŃi şi superbogaŃi, se im -pune în bună măsură modificat. Nuîn sensul eludării competitivităŃii, acompetiŃiei, al menŃinerii unor gene-rozităŃi şi pomeni repetabile nociv lainfinit, neproductive, dăunătoare chiar.Ci al accentuării unor măsuri de creş-tere economică reală, al accentuăriiunor măsuri cu caracter umanist, cuefecte pozitive, de altfel, în chiar creş-terea competitivităŃii în lume. Printrecercetătorii care se referă astfel esteşi americanul Francis Fukuyama. De -mersul său – explicit în lucrarea sa„Marea ruptură” apărută încă în 1999– are în vedere ameliorarea tranziŃieimondiale de la societatea industrialăla cea post industrială, în condiŃiile„unei mai bune agregări sociale”. Ofascinantă perspectivă istorică şi filo-zofică asupra începutului secoluluiXXI, luând în calcul şi apariŃia crizeiactuale cât şi posibilităŃile pentrudepăşirea ei...

P.S. Stranie, aiuritoare, în cadrulprivatizării Oltchim, posibila încercarea unui cumpărător de a-şi face capi-tal politic, fără să Ńină seama de dra-matismul situaŃiei ca atare, de faptulcă nu te „joci” cu astfel de lucruri,că este vorba de salariile şi soarta apeste 3000 de oameni aflaŃi deja înmare nevoie, de ce se va întâmpla înamonte şi în aval de Olt chim. De alt-fel, fenomenul, din păcate, a fost şieste aproape simptomatic pentru ma -niera rea, naŃional, so cial, în care s-audesfăşurat nu puŃine din privatizăriledin economia românească. Contem -plaŃia, însă, nu serveşte în nici un fel...

Dan POPESCU

Socialul }i dezvoltarea (II)– câteva considera]ii –

Vedere din Paris, Palatul Elisée

Francois Hollande

Vedere din Bruxelles

VINERI 28 SEPTEMBRIE 2012 5

c my bc my b

c my b

ISTORIE ECONOMIC~ CERCETARE DEZVOLTARE

c my b

urmare din pagina 1În deceniul şase al secolului 20,

în lipsa relaŃiilor politice directe – in -teresele Germaniei Occidentale în Ńaranoastră fiind reprezentate în conti-nuare de către Ambasada FranŃei laBucureşti – contactele oficiale între Ro-mânia şi Republica Federală Germaniaaveau loc aproape în exclusivitate înplan economic. Prin urmare, întâlni-rile delegaŃiilor economice constitu-iau, în acea fază, singura platformă depe care puteau fi abordate, în subsi-diar, şi alte subiecte, acestea fiindulterior date „în lucru” departamente-lor de specialitate. Este şi cazul pro-blemei reîntregirii familiilor, tema deprim ordin pentru acea perioadă, maiimportantă pentru unii reprezentanŃiai părŃii vest-germane decât relaŃiileeconomice însele.31

Între cele două state au existatunele tensiuni datorită faptului că emi -grarea etnicilor germani din Româniacătre Republica Federală Germania,în vederea reîntregirii familiilor, a fostobstrucŃionată de regimul comunist.În urma unei înŃelegeri din ianuarie1978 între cancelarul Republicii Fe -derale Germania Helmut Schmidt şipreşedintele României Nicolae Ceau -şescu, etnicii germani din Româniaau fost lăsaŃi să emigreze din Româ -nia în Republica Federală Germaniadoar în limita unor contingente anua-le de circa 11000 de persoane. Înplus, emigrarea etnicilor germani dinRomânia în Republica Federală Ger -mania a fost posibilă doar în urmaunor plăŃi compensatorii ale Repu -blicii Federale Germania sau a rude-lor persoanelor dornice să emigrezecătre statul german.32 Chiar dacă aces-te plăŃi compensatorii nu intră în ca -tegoria clasică de comerŃ bilateral,totuşi ele au reprezentat un venit pen-tru statul român cu care s-a plătit oparte din datoria externă a României.

Pe de altă parte, România a fostprimul stat din Europa de Est care arecunoscut Republica Federală Germa-nia ca stat independent. Această deci-zie i-a atras României multe simpatiiîn rândul statelor din vestul Europei,dar şi indignarea Uniunii Sovietice.

De asemenea, interesele economi -ce de colaborare a celor două stateau fost evidente. În timp, schimburi-le comerciale dintre România şi Re -publica Federală Germania au crescutreuşind să depăşească nivelul celorcu Republica Democrată Germană,iar cele două state au reprezentat ceimai importanŃi parteneri comerciali aiRomâniei în perioada 1950 - 1980.Importurile României au constat înprincipal în tehnologie modernă ger-mană, care a fost foarte utilă pentrudezvoltarea industriei româneşti şi acontribuit astfel la procesul de dez-voltare a economiei româneşti.

Din analiza evoluŃiei comerŃuluiexterior al României în general şi cuGermania în special în perioada 1950-1980 rezultă următoarele:- creşterea exponenŃială a comerŃuluiexterior a României de la 2734,6 mil.USD în anul 1950 la 109969,1 mil.USD în anul 1980;- soldul balanŃei comerciale a avut oevoluŃie fluctuantă. Dacă în anul 1950soldul balanŃei comerciale a Românieiera de -186,0 mil. USD, în anul 1960a devenit +415,1 mil. USD, pentru caulterior să treacă din nou la valorinegative şi chiar să crească îngrijoră-

tor la -2557,8 mil. USD în anul 1970şi -8043,3 mil. USD în 1980;- dacă privim întreaga perioadă ana -lizată, Republica Federală Germania re -prezintă cel mai important partener co-mercial al României. Volumul schim-burilor comerciale cu Republica Fede -rală Germania a crescut de la 27,2mil. USD (reprezentând 0,99% din totalulschimburilor comerciale ale României)în anul 1950 la 8125,4 mil. USD (re -prezentând 7,39% din totalul schim-burilor comerciale ale României) înanul 1980. Dacă în anul 1950 soldulbalanŃei comerciale a României cuRepublica Federală Germania era de-16,0 mil. USD şi în anul 1960 a de -venit -14,0 mil. USD, în anul 1970 adevenit favorabil României cu +36,7mil. USD pentru ca să atingă, în modremarcabil, în anul 1980 valoarea de+560,6 mil. USD;

Republica Democrată Germaniaa fost cel de-al doilea partener comer -cial al României. Volumul schimburi -lor comerciale a crescut de la 30,8mil. USD (reprezentând 1,13% din to -talul schimburilor comerciale ale Ro -mâniei) în anul 1950 la 5605,0 mil.USD (reprezentând 5,10% din totalulschimburilor comerciale ale Româ -niei) în anul 1980. Dacă în anul 1950soldul balanŃei comerciale a Românieicu Republica Democrată Germania erade -0,8 mil. USD şi în anul 1960 adevenit +12,3 mil. USD, în anul 1970a devenit -55,7 mil. USD pentru casă atingă, în mod remarcabil, în anul1980 valoarea de +336,8 mil. USD;- împreună cele două state germane(Republica Federală Germania şi Re -publica Democrată Germania) au repre-zentat de departe cel mai importantpartener comercial al României. Volu-mul schimburilor comerciale a cres-cut de la 58,0 mil. USD (reprezen-tând 2,12% din totalul schimburilorcomerciale ale României) în anul 1950la 13730,4 mil. USD (reprezentând12,48% din totalul schimburilor com-erciale ale României) în anul 1980.Dacă în anul 1950 soldul balanŃei co -merciale a României cu cele douăstate germane era de -16,8 mil. USDşi în anul 1960 a devenit -1,7 mil.USD, în anul 1970 a devenit -19,0mil. USD pentru ca să atingă, în modremarcabil, în anul 1980 valoarea de+897,4 mil. USD.

Din analiza evoluŃiei comerŃului

exterior al României cu principaleleŃări în perioada 1985-1989 rezultăurmătoarele:- evoluŃia relativ stabilă a comerŃuluiexterior a României în jurul valorii de300000 mil. USD pe an;- de asemenea soldul balanŃei comer -ciale a avut o evoluŃie relativ stabilăîn jurul valorii de +30000 mil. USDpe an, excepŃie făcând anul 1988 cuun sold de +59995,0 mil. USD;- în toată această perioadă RepublicaDemocrată Germania a fost cel maiimportant partener comercial al Ro -mâniei. Volumul schimburilor comer-ciale a fost relativ stabil şi s-a situatîn jurul valorii de 17000 mil. USD pean. Dacă în anul 1985 soldul balanŃeicomerciale a României cu RepublicaDemocrată Germania era de -344,5mil. USD, în 1986 a devenit favora-bil României cu +543,1 mil. USD pen-tru a se înscrie din nou pe o pantădescendentă în perioada 1987-1989şi să atingă în anul 1989 valoarea de-944,8 mil. USD;- comerŃul exterior al României cu Re -publica Federală Germania a prezen-tat fluctuaŃii mai mari decât în cazulRepublicii Democrate Germane. Soldul

balanŃei comerciale a României cuRepublica Federală Germania a fost,în mod remarcabil, foarte favorabil şis-a situat în acest sens pe locul doiîn urma soldului balanŃei comercialerealizat cu Italia; - împreună cele două state germane(Republica Federală Germania şi Re -publica Democrată Germania) au re -prezentat de departe cel mai impor-tant partener comercial al României.Volumul schimburilor comerciale afost relativ stabil şi s-a situat în jurulvalorii de 30000 mil. USD pe an. Sol -dul balanŃei comerciale a Româ nieicu cele două state germane a fost fa -vorabil şi relativ stabil, variind între+6000 şi +9000 mil. USD.

Prin urmare, impactul relaŃiilor eco -nomice româno-germane în procesulde dezvoltare a economiei ro mâneştia crescut substanŃial în timp. Efecte fa -vorabile au existat încă din perioadamedievală, dar odată cu spe cializareamuncii şi intensificarea schim burilor co -merciale au crescut în inten sitate. Înperioada 1950-1980 asistăm la o creş -tere de aproximativ şase ori a pon -derii schimburilor comerciale ro mâno-germane în totalul schimburilor com-

erciale ale României, iar în valori ab -solute o creştere de 236,73 de ori avolumului schimburilor comerciale ro -mâno-germane de la 58 mil. USD înanul 1950 la 13730,4 în anul 1980.În aceeaşi perioadă, soldul acestorschimburi a trecut de la valori nega -tive în anii 1950, 1960 şi 1970 la va -lori pozitive în anii 1980. În perioa-da 1985-1989 volumul schimburilorcomerciale româno-germane a fost re-lativ stabil, iar soldul pozitiv al acestorschimburi a contribuit la soldul favo -rabil al comerŃului exterior al României.

Concluzii:RelaŃiile economice româno-ger-

mane, iniŃiate încă de coloniştii ger-mani începând cu secolul al 12-lea,au avut fluctuaŃii pe parcursul seco -lelor dar tradiŃia şi impactul favorabila acestor relaŃii în procesul de dez -voltare a economiei româneşti suntincontestabile. FluctuaŃiile relaŃiilor eco-nomice româno-germane s-au datoratevoluŃiei economiei româneşti şi acelei germane, relaŃiilor politice întrecele două state precum şi conjunc-turii politico-economice din Europa.Im pactul relaŃiilor economice româno-germane în procesul de dezvoltare aeconomiei româneşti a fost favorabilîncă de la primele schimburi comer-ciale din evul mediu şi a crescut întimp odată cu intensificarea acestorschimburi ca urmare a introducerii amijloacelor de plată în locul trocului,progresului mijloacelor de transportşi nu în ultimul rând a specializăriimuncii.

Note de subsol:

31. Florian, C. M., în Miclea, R., Galter,S., Sava. D., 2008, „ConfluenŃe cul-turale româno-germane”, Editura Uni -versităŃii „Lucian Blaga”, Sibiu, pag. 10732. Gündisch, K., 1998, Siebenbürgenund die Siebenbürger Sachsen, Langen-Müller, München (http://www.sibiweb.de/geschi/siebsach.htm, 12.09.2009)33. Comisia NaŃională pentru Statis -tică, 1990, Anuarul Statistic al României1990, Bucureşti, pp. 630-63334. Comisia NaŃională pentru Statis -tică, 1990, Anuarul Statistic al Ro -mâniei 1990, Bucureşti, pp. 630-633

Wiegand Helmut FLEISCHER

Rela]iile economice româno-germane }i impactul lor în dezvoltarea economiei române}ti

- din evul mediu pân@ în anul 1989 - (III)

e-BUSINESS VINERI 28 SEPTEMBRIE 20126

urmare din pagina 1Acesta devine un cerc vicios pe

măsura ce tehnologiile digitale stimu -lează profitul şi cererile consumato-rilor, educaŃia şi formarea profesion-ală, precum şi utilizarea eficientă acapitalului şi resurselor – ceea ceduce la o creştere economică mărită.Cei care conduc trebuie sa fie conş-tienŃi de aceste noi încercări cu carese confruntă firmele lor pe măsurăce pieŃele se accelerează.

Pe acest fundal sunt prevăzuteşase modificări, schimbări semnifica-tive pe care firmele trebuie sa le aibăîn vedere în următorii cinci ani:

1. Economia digitală globală sematurizează. Internetul a pus în miş-care un al treilea val al capitalismu-lui care va transforma multe aspecteale pieŃei economice globale – de lacomportamentul consumatorilor la noilemodele de afaceri. Mobilitatea, tehno -logia cloud, inteligenŃa artificială şimediile de socializare susŃin aceastăschimbare, care are loc atât în eco -nomiile dezvoltate, cât şi în cele încurs de dezvoltare.

2. Industriile trec printr-o trans-formare digitală. Ca rezultat al maturi -zării economiei digitale, companiile din-tr-un spectru larg de industrii şi-auvăzut modelele de afaceri îmbogăŃitepe măsură ce concurează cu forŃelesimilare ale tehnologiei şi globalizării.În următorii cinci ani, multe sectoare,incluzând tehnologia, telecomunicaŃi-ile, divertismentul, media, activităŃilebancare, cumpărăturile en gros şi sis -temul de sănătate, vor continua să fieredefinite prin utilizarea tehnologieiinformaŃiei.

3. ÎmpărŃirea digitală poate inver-sa rolurile. Având în vedere puterileeconomice din est şi repoziŃionareaacestora, companiile cu un capital bo -gat din pieŃele în curs de dezvoltareinvestesc puternic în tehnologie – ade-sea întrecându-şi omologii de pe pie -Ńele dezvoltate. Cei care conduc econo -miile dezvoltate vor trebui să înveŃe cumsă trateze această încercare competitivă.

4. Consumatorul din pieŃele emer-gente este în mijlocul scenei.Creşterea economică rapidă împreunăcu populaŃiile crescânde şi nivelurile sa -lariale, pun pieŃele emergente în cen-trul strategiilor de dezvoltare a corpo-raŃiilor. ClienŃii din pieŃele emergente– inclusiv sectoarele de consumatori,de afaceri şi guvernamentale – oferăoportunităŃi extraordinare pentru com-paniile vestice, care se pot adaptanevoilor acestora.

5. Afacerile se fac în viteză. PiaŃaeconomică globală care este în con-tinuă schimbare, alimentată de eco -no miile ce cresc într-un ritm alert şinoile tehnologii, au accelerat vitezamajorităŃilor activităŃi economice, dela dezvoltarea de produse, la răspun-sul consumatorului. InteligenŃa artifi-cială în timp real şi analizele predic-tive vor fi necesare nu doar pentruun sistem de luare a deciziilor mai ra-pid, ci şi pentru a face faŃă riscurilorşi oportunităŃilor de piaŃă neaşteptate.

6. Firmele se reorganizează pentrua integra economia digitală. Pentru afi capabili să-şi desfăşoare activitateaîn domeniul digital global unde noiirivali sunt nerestricŃionaŃi de politicirigide şi gândire, firmele vestice şi -rete, se îndepărtează de modelul deluare a deciziilor ierarhic şi se îndreap-tă către o structura a reŃelei mult maiasemănătoare pieŃei şi organică.

Aceste schimbări vor avea impli-caŃii deosebite pentru corporaŃii în aniicare urmează. Cercetările actuale do -ve desc o serie de imperative pentru

conducătorii corporaŃiilor. De exem-plu, directorii executivi ar trebui săaibă o strategie flexibilă şi predic -tibilă pentru pieŃele în curs de dez-voltare. În acelaşi timp, trebuie luateîn considerare metode de a îmbună -tăŃi analizarea de date pentru a antici -pa rapidele schimbări ale pieŃei eco-nomice globale. Să nu uitam că, într-o lume în continuă mişcare, pericolulde breşe în securitate creşte. Compa -niile trebuie să utilizeze metode desecuritate crescute pentru activităŃilelor. În cele din urmă, în timp ce pie -Ńele emergente se dezvoltă rapid, com-paniile nu trebuie să piardă din ve -dere protejarea cotelor de piaŃă în Ńarade origine, pentru că rivalii vor încer-ca să se dezvolte tocmai acolo.

COMPONENTE DE INTERES PENTRU E-BUSINESS

Strategia defineşte zona de interesşi activităŃile care trebuie cunoscutepentru a atinge scopurile întreprin -deri. Strategia de e-business nu esteuna foarte uşor de alcătuit, deşi, dinpunct de vedere fundamental o stra -tegie de e-business va fi condusă desupra-extinderea pieŃei şi a strategieide vânzări. Reingineria proceselor deafaceri (BPR – Business Process Reen -gineering) este regândirea şi repro -iectarea radical - fundamentală a pro-ceselor de afaceri pentru a obŃineîmbunătăŃiri substanŃiale ale principa -lilor indicatori de performanŃă cum arfi: costul, calitatea, durata unui ciclude producŃie şi satisfacerea dorinŃelorclientului.

Planificarea resurselor unei între-prinderi (ERP – Enterprise ResourcePlan ning) este un sistem contabil pen-tru identificarea şi planificarea resur -selor unei companii, pentru a realiza,trimite şi calcula comenzile clienŃilor.

REINGINERIA PROCESELOR DE AFACERI (BPR)

Reingineria Proceselor de Afaceri(BPR) este regândirea fundamentalăşi reproiectarea radicală a proceselorde afaceri pentru a obŃine îmbunătă -Ńiri substanŃiale în indicatorii de per-formanŃă critici, contemporani, cum arfi: costul, calitatea, service-ul asigu-rat şi viteza de reacŃie.

Cuvintele cheie, evidenŃiate ale con-ceptului de BPR au următoarele sem-nificaŃii:● Regândirea fundamentală. Atunci

când are loc BPR, este important săse pună întrebările cele mai de bazăcu privire la modul în care organiza-Ńia funcŃionează. Ar trebui găsite răs -punsuri la întrebările: de ce face or -ganizaŃia ceea ce face şi de ce ac -Ńionează în acel mod. Aceste întrebărifundamentale facilitează examinareaipotezelor care stau la baza moduluiîn care organizaŃiile operează.● Reproiectarea radicală. BPR invitămai de grabă la identificarea originiiproblemelor şi solicită rezolvarea lorîntr-un mod superficial, decât să re -zolve efectiv acele probleme. Putereatehnologiei informaŃiei moderne, per-mite reproiectarea radicală a proce-selor de afaceri.● ÎmbunătăŃiri dramatice. Scopul rea -lizării BPR este realizarea de salturicuantice în performanŃă. BPR nu esterecomandată organizaŃiilor care au ne -voie de îmbunătăŃiri de suprafaŃă saumai slabe ale performanŃelor.● Procesele de afaceri – BPR seconcentrează pe procesele de afacerinu pe activităŃi. Procesele reproiec-tate ar trebui să fie valoarea adău-gată, care să depăşească graniŃele de -partamentale.

Principiile BPR-ului● Se concentrează pe client şi ge nera -

rea de valoare mai mare pentru clienŃi;● AngajaŃii ar trebui implicaŃi şi îm -puterniciŃi să ia decizii pentru îm -bunătăŃiri;● Procesele care nu aduc plus valoa -re trebuie să fie înlăturate;● BPR ar trebui să se concentreze peoamenii din reŃea şi integrarea pro-ceselor aferente;● Exploatarea puterii Tehnologiei In -for maŃiei şi Comunicării (TIC) evitândsupra-sofisticarea. Instrumentele soft-ware nu ar trebui să înlocuiască gân -direa creativă;● Analiza critică a normelor, regula-mentelor, practicilor şi legislaŃiei învigoare.

Rolul TIC în cadrul BPRTehnologia InformaŃiei şi Comu -

nicării este un factor esenŃial al BPR.O conştientizare a capacităŃilor TICmodern, este esenŃială deoarece efor-tul de reproiectare este prevăzut cuopŃiuni pentru reproiectarea radicală.Exemple de tehnologii care permitBPR includ:● Baze de date partajate. PermitexistenŃa informaŃiei în mai multe lo -curi simultan. Munca se poate efec -tua astfel simultan, şi nu secvenŃialaşa cum se întâmpla înainte apariŃieibazelor de date partajate.

● ReŃele de telecomunicaŃii. Acesteapermit organizaŃiilor să fie centrali -zate şi descentralizate în acelaşi timp.ReŃelele de telecomunicaŃii permitbirourilor afiliate accesul la informaŃiifiind astfel împuternicite în a serviclienŃii mai bine decât s-ar întâmplaîn cazul unui control centralizat aloperaŃiilor.● Instrumente de suport decizional.Aceste instrumente de gestionare a cu -noştinŃelor permit ca luarea deciziilorsă facă parte din atribuŃiile fiecăruia.● ComunicaŃii de date wireless şicalculatoare portabile. Permit persona -lului de pe teren să lucreze indepen -dent faŃă de birou.● Identificarea automată şi tehnolo-gia de urmărire. O astfel de tehnolo-gie, permite urmărirea de la distanŃăa bunurilor rezolvând astfel problemastabilirii locului unde se află acelebunuri. Este importantă implicarea an-gajaŃilor în re-proiectarea noilor pro-cese şi adoptarea unor soluŃii adec-vate în domeniul TIC.

SISTEMUL PLANIFICĂRIIRESURSELOR (ERP)

În enciclopedia Internetului, a fostdefinit ca: “un sistem planificator alîntreprinderii este un computer inte-grat bazat pe aplicaŃia de a adminis-tra resurse interne şi externe, inclu -zând şi bunuri tangibile, resurse fi -nanciare,umane si materiale”.

Practic, planificarea resurselor uneiîntreprinderi combină câteva funcŃiide management într-un sistem logicintegrat şi facilitează fluxul de infor-maŃii pentru aceste funcŃii. Este pro -iectată pentru a modela şi automati-za procese de bază ale organizaŃieiîntr-o bază de date centralizată şielimină nevoia de sisteme care nu aulegătură între ele, păstrate de diverseunităŃi ale organizaŃiei.

Sisteme separate au fost men -Ńinute între 1960-1970 pentru funcŃiiale unor departamente tradiŃionale ca:vânzări, marketing, finanŃe, relaŃii pu -blice, fabricare şi aprovizionare. Acestesisteme erau adesea nepotrivite, păs-trate în diferite baze de date şi ce -reau actualizări dese. Era dificil să ad -ministrezi procesele departamentelorîn îndeplinirea funcŃiilor. Spre exem-plu funcŃiile de plată şi de vânzare.Sistemul de planificare a resurselors-a dezvoltat pentru a înlocui insulelede informaŃii prin integrarea acestorfuncŃii tradiŃionale de afaceri.

dr. Eduard STOICA, ULBS

Impactul economic }i social al dezvolt@rii de aplica]ii pentru e-business (I)China, o economie puternică, o piaŃă de anvergură. Vedere din Bei-Jing

Vedere din New-York. Wall Street.

e-BUSINESSVINERI 28 SEPTEMBRIE 2012 7

Succesul implementării unui astfelde sistem are multe avantaje cum ar fi:● Sintetizarea afacerii şi îmbunătă -Ńirea preciziei informaŃiei: sistemul pla -nificării resurselor (ERP) este compusdin diferite module, unde un modulreprezintă o componentă proprie aafacerii. Dacă informaŃia este băgatăîntr-un modul, cum ar fi cel de primi -re, el actualizează automat alte modu -le care au legătură, ca de exemplucel al facturilor care trebuie plătite şicel al inventarului. Această actualiza -re are loc în timp real, adică în tim-pul în care are loc tranzacŃia. Astfel,informaŃia trebuie introdusă o singu -ră dată la începutul tranzacŃiei, fiindeliminată nevoia de mai multe intrăriale aceleiaşi informaŃii. Probabilitateaunei informaŃii duplicate sau eronate,fiind minimizată. Structura centraliza-tă a bazei de date face posibilă deasemenea şi o mai bună administrareşi mai bune mijloace de securitate, careminimizează pierderea datelor sensibile.● Planificarea şi sistemul informaticde management (MIS - ManagementInformation Sistem): Diferite deciziisuportă instrumente, ca motoare deplanificare şi simulări de funcŃii caparte integrală a unei planificări a re -surselor unei întreprinderi, sistem careajută în utilizarea corectă a resurselorumane şi materiale. Ajutorul constrâns,bazat pe planificare, sprijină schiŃareaorarelor apropiate de producŃie, ast-fel îmbunătăŃindu-se funcŃionarea insta -laŃiilor şi echipamentelor. Ca parte asistemului informaŃional de manage-ment, un sistem de planificare a re -sur selor conŃine multe rapoarte stan-dard integrate şi de asemenea un ra -port care produce rapoarte ad-hoc,cum şi când sunt cerute.● ÎmbunătăŃirea eficienŃei şi produc-tivităŃii. În plus dispoziŃiilor de îmbu -nătăŃire a planificării, ERP furnizeazăo teribilă sporire a eficienŃei zi de zişi ale tranzacŃiilor de rutină cum ar fii:îndeplinirea comenzilor, transportul latimp, performanŃa vânzărilor, calitateamanagementului, realizarea de vânzărişi managementul banilor.● ÎnfiinŃarea de proceduri standard.Sistemul de planificare a resurseloreste bazat pe procese ale celor maibune practici internaŃionale, care suntadoptate de organizaŃie în timpul im -plementării. “Departamentele sunt cură -Ńate şi se termină cu practicile inefi-ciente”. Din cauza viziunii de top dis -ponibilă asupra managementului, şan-sele de furt, fraudă şi învechire suntreduse.

● Flexibilitate şi tehnologie. Datoritămediului globalizat, unde unităŃile deproducŃie, centrele de distribuŃie şibirourile organizaŃiilor se află în Ńăridi ferite, organizaŃia are nevoie de multi-monedă şi multiple modele de calcul,într-un mod integrat. Aceste proble -me există în majoritatea sistemelor deplanificare a resurselor, particular înprodusele oferite de primul şi al doileanivel de vânzători. Distribuitorii aces-tui sistem adoptă repede ultimele teh-no logii, de la serverul centralizat alclienŃilor la Internet. Spre deosebirede un sistem personalizat, îmbună -tăŃirea tehnologiilor de ultima oră pen-tru un sistem de planificare a resur -selor nu este complicată, de cele maimulte ori presupunând adoptarea depachete de servicii şi patch-uri.

Deşi planificarea resurselor unei în-treprinderi oferă multe avantaje, imple-mentarea sa necesită o decizie stra -tegică, implicând resurse signifiante(atât financiare, cât şi umane), o eva-luare corectă şi reproiectarea unuiproces de afaceri. Trebuie să existeun angajament solid din partea con-ducerii pe toate nivelurile deoarece oimplementare greşită poate duce lafalimentul companiei.

BPR SAU ERP?

Formulând o concluzie a subcapi-tolelor anterioare, putem afirma că in-formaŃiile tehnologice joacă rolul fac-torului cheie pentru implementareacu succes a BPR. Mai mult, este pusăîntrebarea dacă este logic să fie im -plementat direct ERP şi BPR prinadoptarea practicilor mondiale, conŃi -nute în pachetele ERP.

Această apropiere ar evita investi -rea în reproiectarea proceselor debusiness care este costisitoare, con-sumatoare de timp şi de cele maimulte ori riscantă. De asemenea, pro-iectarea proceselor rezultate din BPRpot să nu fie cele mai bune.

Pe de altă parte, este un mare riscîn această abordare dacă un pachetERP nu este ales adecvat. Orientareaprocesului şi dreptul de proprietatevor lipsi angajaŃilor, ceea ce poateduce la dificultăŃi majore de imple-mentare.

UTILIZAREA TIC ÎN CADRUL COMPANIILOR

În urmă cu zece ani, corporaŃiileerau locul unde aveai acces la celemai bune tehnologii. Firmele aveau

conexiuni rapide, computere, maşinide calcul mai puternice, softwareperformant şi dispozitive mobile maibune. AngajaŃii acestora erau conşti -enŃi de faptul că aceste instrumenteoferite de firmele la care activau eraumult mai puternice din punct de vede-re tehnologic decât ce deŃineau acasă.

Totuşi în doar un deceniu, aceastănoŃiune s-a mai schimbat pe măsurace tehnologia a devenit tot mai puter -nică, permisivă şi accesibilă publicu-lui larg.

Adoptarea rapidă a smarthphone-urilor şi a tabletelor pun masiv pu -terea de calcul în mâinile consuma-torilor din întreaga lume. Cloud com-puting-ul, oferă acces la instrumentesoftware care odată a fost imposibilde atins. La fel şi social media careconectează prieteni, colegi şi oamenicu scopuri şi interese comune per-miŃându-le să împărtăşească idei, săformeze grupuri de acŃiune şi chiarsă găsească noi soluŃii la problemelecomune.

Ca rezultat, noile tehnologii şi in -strumentele folosite de acestea suntadoptate tot mai mult, în primul rândîn viaŃa noastră de zi cu zi, şi de

multe ori, acestea, intervin în lumeaafacerilor ca rezultat al nevoilor an -gajaŃilor şi a cererii clienŃilor. Aceastaeste ceea ce noi numim în zilelenoastre “Consumerization of IT”. Aşacum arată în esenŃă “Consumeri za -tion of IT” se referă la aşteptărileoamenilor în legătură cu modul încare tehnologia ar trebui să funcŃio -neze în toate aspectele legate deviaŃa lor, modul în care se fac afa -ceri, de a comunica cu prietenii lor,de cercetare, să facă achiziŃii, etc.Pentru a se adapta, societăŃile trebuiesă adopte cloud computing, mo bili -tatea şi social media.

Această evoluŃie are ramificaŃii am -ple, astfel încât majoritatea organiza-Ńiilor nu au conştientizat pe deplinfaptul că atât clienŃii lor, cât şi anga-jaŃii se aşteaptă să facă afaceri ori -când, oriunde şi în orice fel. Cu toateacestea firmele de top, înŃeleg că afi în spatele curbei de utilizare strate-gică a tehnologiilor, nu numai că pla -sează firmele lor într-un dezavantajcompetitiv dar le şi slăbeşte capaci-tatea de a interacŃiona şi de a-şiconsolida relaŃiile cu clienŃii.

Un studiu Digital IQ, efectuat decompania PricewaterhouseCoopers în2011 şi publicat la sfârşitul lunii ian-uarie, 2012, asupra a 500 de direc-tori de companii în Statele Unite con-firmă că suntem într-o transformarefundamentală a modului în care teh -no logia informaŃiei este utilizată încadrul firmelor şi pe piaŃă.

Fie că realizăm sau nu, modul deorganizare şi de dezvoltare a com-paniilor s-a schimbat în mod radical.Procesele şi relaŃiile care de obiceirămâneau în incinta celor patru pereŃiai firmei sunt acum externalizate prindispozitive mobile în cadrul cloudcomputing şi sunt accesibile partici-panŃilor la social media.

Cele patru tendinŃe principale dela adoptarea agresivă a cloud com-puting (atât a zonei private cât şi acelei publice), a crescut mobilitateaatât pentru angajat cât şi pentruclient prin utilizarea vastă şi persis-tentă a mediilor sociale de cătreaproape toate straturile societăŃii cuun acces fără precedent la informaŃii,pe care, orice companie bazată pe oorganizare de stil vechi să rămână înurmă într-un ritm alarmant. Afaceriletrebuie să îşi sporească IQ-ul digital,acum, sau riscă să rămână tot maiîn urmă.

“Nucleul ecosistemului pentru ino-vare s-a deplasat din interiorul firmei

spre în afară, spre piaŃă” spune JohnSviokla un director de la Pricewa -terhouseCoopers LLP. “Aşteptărileclien Ńilor şi angajaŃilor sunt modelatede acest mediu nou, dinamic şi inte -resant. Dacă rataŃi această tendinŃăveŃi fi din ce în ce mai irelevanŃipentru piaŃă”

Un studiu realizat de ne demon-strează că sporirea IQ-ului digital alfirmei dumneavoastră, care estemodul prin care tehnologiile şi ca -nalele digitale satisfac nevoile clien -Ńilor şi al partenerilor de afaceri, esteesenŃial, să se profite din plin de câtmai multe dintre recentele schimbăriîn economia digitală globală. De fapt,descoperim că multe dintre organiza-Ńiile de top performante şi-au însuşitaceste sarcini importante şi aşteptămca acestea să tragă după ele tot maimulŃi competitori pe măsură ce lu -mea devine tot mai digitală, conec-tată şi mobilă. În continuarea studiu -lui din 2010, a urmat un studiu rea -lizat de pe mărcile mari, cunoscutela nivel modial, în ceea ce priveşteIQ-ul digital.

CE ESTE IQ-UL DIGITAL?

IQ-ul digital este o evaluare a mo -dului în care companiile înŃeleg va -loarea tehnologiilor şi o implemen -tează în organizaŃia lor.

Creşterea IQ-ului digital implicămai mult decât adoptarea celor mainoi instrumente sau un buget marepentru IT – se referă la integrareatehnologiilor într-un mod în care com -pania planifică, inovează, cuantificărezultatele, interacŃionează cu clienŃiişi în cele din urmă creează valoare.

DeŃinerea unui IQ digital ridicateste importantă deoarece se poateaprofunda nivelul de implicare decare vă veŃi bucura împreună cu clien-Ńii, angajaŃii şi partenerii de afaceri.Aceasta vă ajută să sporiŃi randamen -tele privind investiŃiile tehnologice le -gând investiŃiile de creşterea afaceriidumneavoastră şi rezolvarea proble -melor de afaceri. Prea multe organi-zaŃii adoptă soluŃii digitale noi – cumar fi platformele social media – fără aînŃelege valoarea de afacere (sau ceeace ar trebui să fie).

Ca rezultat al studiilor mele amidentificat şapte dimensiuni care cu -prind IQ-ul digital al unei organizaŃii:Patru componente tehnologice şi treicomponente de proces.

(va urma)

Londra. “London School of Economics”.

Universitatea Princeton - Statele Unite

Dacă culoarea, din punct de ve -dere fiziologic, este o senzaŃie opticădatorată Iuminii refIectate de supra -faŃa corpurilor, ea este o reaIitate su -biectivă fiind generată de trei factoricare se află într-o interacŃiune; treifactori: Ochiul, lumina şi suprafaŃaobiec tului.

În cazul în care unul dintre aceş-tia lipseşte, senzaŃia nu se produce.Pentru pictură, relaŃiile dintre culorisunt de importanŃă covârşitoare.

În ultimele secole s-au alcătuit, pebaze ştiinŃifice, scheme cromatice utilepentru cercetarea teoretică şi pentruorientarea practică. Majoritatea informa-Ńiilor ( 80-90%) despre natura încon-jurătoare ne parvin pe cale vizuală.

Independent de formă, ea acŃio -

nează asupra individului senzorial şipsihic. Gusturile şi preferinŃele pen-tru diferitele culori şi pentru combi-naŃii cromatice, nu trebuie confun -

date cu reacŃiile pisiho-sen -zoriale, care variază în func -Ńie de diferiŃi factori etero-geni. Problema esenŃială estelegată de percepŃia cromati -că care poate fi afectată desemnificaŃiile „secrete” sim -bolice.

Istoria artei consem-nează picturile cu interde-pendenŃă relativă faŃă deobiectele reprezentate, şi careau avut valoare doar dacăele au creat un spaŃiu propriu- diferit de cel real - care s-aconstituit în elemente delimbaj pictural propriu.

ÎnŃelegerea fenome -nului cromatic se datoreazăpetru prima dată filozofilorGreciei antice, care la sfâr -

şitul antichităŃii au reuşit să disociezelumina cu ajutorul unui cristal pecare Pliniu îl numeşte iris.

În evul mediu este arhicunoscutăpropensiunea pentru culorile vii, aşacum o demonstrează manuscriseleanluminate, numeroase vitralii, mozai -curile, începând din prerenaştere, cândculoarea a fost folosită la modulintuitiv. Artişti, oameni de ştiinŃă,scriitori şi cercetători ca Leonardo daVinci, Giorgio Vasari, Rubens, New -ton, Goethe au abordat, relativ spora -dic, fenomenele legate de cromatică.

În secolul 19, după 1830, ca oreac Ńie împotriva a tot ce era înghe -Ńat, împietrit, mort, a canoanelor ri -gide ale clasicismului, a reŃetelor şi re -gu lilor în toate artele clasice, în toateformele de expresie chiar şi în lim-bajul curent, apar premizele unei artenoi, a locului de întâlnire a tuturorposibilităŃilor viitorului. Acesta esteFe nomenul cultural al Romantismului.

Cu un suflu frenetic, totul secaută a fi reînnoit, în primul rând

subiectele şi tematica. Mijloacele de ex -primare artistică nu sunt îngrădite devreun canon, de vreo lege precum celepăzite cu atâta râvnă de clasicism.

În pictură, Géricault renînnoieştecompoziŃia; Delacroix- culoarea şipensulaŃia; Lamartine, Victor Hugo şitoŃi ceilalŃi scriitori- sintaxa şi maiales vocabularul şi imaginile; Victor

Berlioz – armonia şi mai ales colori -tul orchestral, printr-o exploatare ne -maiîntâlnită până atunci a posbili -tăŃilor fiecărui instrument în parte şiîn ansamblu.

Muzica lui Hector Berlioz este exem -plul cel mai elocvent în care se poateconcepe o creaŃie muzicală cu mijloaceşi procedee luate din literatură şi pictură.

ART~ ECONOMIE VINERI 28 SEPTEMBRIE 20128

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Vârful cu dor - G. D. Mirea

Theodor Aman - Odalisca

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~CULOAREA V

DelacroixJean Louis Théodore Géricault

30 septembrie 1955. Moartea în accident de maşină a unuitânăr şi mare actor american, rebel, James Dean.