Strategia de dezvoltare economică şi de atragere a ... · 6 identificată în urma informaţiilor...

Proiectul „Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”, nr. 2008/164-051

Finanţat de Uniunea Europeană

MD – 6401, or. Nisporeni, str. Ioan Vodă, nr. 2 Tel. +373 (264) 22650, Tel/fax.+373 (264) 22057

E-mail: [email protected]

Consiliul Raional Nisporeni

Strategia de dezvoltare economică şi de atragere a

investiţiilor în raionul Nisporeni (2009-2012)

Nisporeni, februarie 2009

2

Cuprins: AUTORI ....................................................................................................................... 3

INTRODUCERE ............................................................................................................ 4

METODOLOGIA DE ELABORARE A STRATEGIEI .......................................................... 5

DATE GENERALE .................................................................................................. 9

PARTEA I. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI MEDIUL INVESTIŢIONAL ....................... 11

1.1 DATE GENERALE ................................................................................................. 11

1.2 POPULAŢIA ŞI FORŢA DE MUNCĂ .......................................................................... 14

1.3 ECONOMIA RAIONULUI NISPORENI ............................................................... 18

1.4 INFRASTRUCTURA GENERALĂ .................................................................. 29

1.5 INFRASTRUCTURA SOCIALĂ ...................................................................... 32

1.6 STAREA MEDIULUI NATURAL .................................................................... 35

1.7 CAPACITĂŢI LOCALE PENTRU SUSȚINEREA INVESTIȚIILOR............... 35

1.8 ANALIZA SWOT ŞI CONCLUZII PENTRU CADRUL INVESTIŢIONAL .................. 40

PARTEA II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE......................................................44

2.1 DEFINIREA VIZIUNII ŞI MISIUNII ................................................................ 44

2.2 OBIECTIVELE STRATIGE DE DEZVOLTARE, DIRECȚIILE DE INVESTIȚII

ŞI MĂSURILE PRIORITARE ................................................................................ 44

2.10. RISCURI ŞI METODE DE PREÎNTÂMPINARE........................................... 46

2.10 PLANUL DE ACŢIUNI ................................................................................... 46

ANEXE ................................................................................................................... 47

ANEXA 1 PLANUL STRATEGIC DE ACŢIUNI PENTRU PERIOADA 2009-2012 .................. 47

3

Autori

Grupul Naţional de Coordonare

Veaceslav Guţuţui, managerul proiectului

Viorel Miron, dr. econ, expert în turism, preşedinte ADTM

Marina Miron, expert în turism, ADTM

Cornelia Cimbir, expert în turism, ADTM

Grupul Local de Coordonare Ion Munteanu, preşedintele raionului

Ion Brânzilă şeful Serviciuliui integrare europeană şi investiţii

Petru Ionel, consilier raional, director executiv NisAgroinform

Eudochia Munteanu, specialist principal al secţiei asistenţă socială

Consiliul Judeţean Iaşi Laura Păstrăvanu

Consiliul Judeţean Vaslui Mihaela Chircu

4

Introducere

Strategia de dezvoltare economică şi de atragere a investiţiilor în raionul Nisporeni (în continuare

Strategie) reprezintă un document elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea traseelor turistice în

zona transfrontalier Nisporeni-Prut”, finanţat de Uniunea Europeană.

În procesul de elaborare a Strategiei pentru încurajarea economiei, atragerii investiţiilor şi dezvoltării

turismului transfrontalier au fost luate în consideraţie: obiectivele Strategiei de dezvoltare economico-

socială a raionului Nisporeni elaborată cu participarea largă a diferitor actori sociali, interesele

comunităţilor locale de a se dezvolta durabil şi echilibrat, asigurarea cu resurse disponibile,

oportunităţile de afaceri în zona de frontieră, pentru promovarea priorităţilor unui Parteneriat Public-

Privat constructiv şi responsabil pe teritoriul raionului Nisporeni.

Perioada de planificare prevăzută de Strategia de dezvoltare economică şi de atragere a investiţiilor în

raionul Nisporeni este 2009-2014.

Strategia a fost elaborată pentru a stabili cadrul general, măsurile şiacţiunile concrete de dezvoltare

economică ce vor fi întreprinse în spaţiul euroregional. Acest document va reprezenta sistemul de

referinţă pentru elaborarea documentelor strategice şi de planificare în unităţile teritorial-

administrative de nivelul I din componenţa raionului Nisporeni.

Obiectivul principal al elaborării Strategiei este de a susţine parteneriatele, valorificând maximal

oportunităţile de cooperare transfrontalier pentru creşterea economiei, atragerea investiţiilor şi

asigurarea cu locuri de muncă, reducând decalajele de dezvoltare cu celelalte raioane ale regiunii şi

dezechilibrul rural-urban.

Prin realizarea acestei viziuni se urmăreşte în viitor crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea

unui mediu atractiv de afaceri, utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor, amenajarea zonelor

turistice, îmbunătăţirea stării mediului natural. Activitatea organelor administraţiei publice locale

trebuie, în acelaşi timp, să asigure consultarea, transparenţa şi colaborarea cu sectorul de afaceri şi

societatea civilă. Resursele locale şi atrase vor fi investite prioritar în dezvoltarea continuă a

infrastructurii şi sprijinirea categoriilor sociale defavorizate.

Destinatarii Strategiei este întreaga comunitate a raionului, autorităţile publice locale, structurile

societăţii civile, instituţiile sociale, sectorul de afaceri, tinerii, Consiliul Raional Nisporeni, precum şi

alte persoane cointeresate în dezvoltarea economică regională .

Strategia a fost elaborată de către membrii Grupului de Planificare Strategică, asistaţi de echipa de

experţi naţionali de la Asociaţia de Dezvoltare a Turismului şi experţii de la Consiliul Judeţean Iaşi şi

Vaslui.

Strategia este structurată în două componente principale: analiza diagnostic (potenţialul socio-uman,

dezvoltarea economiei locale, starea mediului natural, capacitatea instituţională) şi strategia propriu-

zisă (abc-ul planificării şi valorile comunitare; viziunea de dezvoltare; misiunea comunităţii şi a

autorităţilor publice locale în implementarea Strategiei; riscuri şi metode de micşorare a influenţei lor;

planul strategic de acţiuni).

Strategia cuprinde 5 scopuri strategice si 82 acţiuni, estimate la un cost de 580,1 mln. lei Principalii

responsabili pentru implementarea Strategiei vor fi autorităţile publice locale (primarul, funcţionarii

publici, consilierii locali).

5

Metodologia de elaborare a Strategiei

1. Principii generale pentru creşterea investiţilor în raionul Nisporeni

Strategia oferă un cadru clar şi coerent pentru:

oportunităţile oferite investitorilor de zona turistică Nisporeni-Prut

locaţia ariilor de interes pentru investitori şi competenţele gestionarilor

facilităţile oferite antreprenorilor de autorităţile publice locale de nivelul I şi II, inclusiv pentru

investitorii străini

cadru de cooperare şi obligaţiunile partenerilor

planul de acţiuni pentru 5 ani

În cooperarea reciprocă sunt puse următoarele principii:

atragerea şi localizarea investiţiilor strategice în raion

diversificarea economiei localităţilor pentru creşterea bunăstării popuilaţiei

utilizarea resurselor locale pentru oportunităţi economice

facilitarea turismului transfrontalier

stimularea capacităţilor manageriale şi de infrastructură.

Eforturile pentru consolidarea potenţialului economic, social, cultural, turistic, uman şi managerial al

raionului Nisporeni sunt axate pe experienţa europeană de cooperare prin:

implicarea agenţilor economici, investitorilor, comunităţilor, APL în activităţile din teritoriu

stimularea formelor alternative de utilizare a potenţialului local

dezvoltarea unei zone turistice competitive

promovarea transparenţei şi politicilor coerente în raport cu comunităţile locale

utilizarea bunelor practici în managementul resurselor

promovarea imaginii pozitive a raionului Nisporeni.

Procedura de lucru pentru elaborarea Strategiei

Diagnosticarea stării actuale de dezvoltare socio – economică a raionului Nisporeni

1. Colectarea de date primare şi secundare

În vederea realizării acestei faze, au fost colectate informaţii (în principal informaţii statistice),

privind domeniile şi activităţile luate în analiză, distinct pe fiecare unitate teritorial-administrativă de

nivelul I şi întregul raion în general. De asemenea, s-a făcut apel la bazele de date raionale.

În cadrul acestei etape au fost construite instrumentele necesare pentru culegerea datelor, au fost

colectate datele primare, prelucrate, analizate şi interpretate.

Informaţiile culese în această etapă, au format setul de date şi informaţii necesar realizării fazei de

analiză şi diagnostic, precum şi pentru faza următoare de elaborare propriu zisă a strategiei de

dezvoltare.

Această etapă a avut drept scop realizarea, pe baza informaţiilor colectate în etapa anterioară, a

diagnosticului socio-economic al raionului. Totodată, pentru realizarea unui diagnostic real, situaţia

6

identificată în urma informaţiilor colectate a fost comparată cu situaţia din alte raioane a republicii

Moldova si a judeţelor Iaşi si Vaslui, România.

Evaluarea aspectelor favorabile şi nefavorabile, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor asupra

dezvoltării socio-economice a fost realizată cu ajutorul Analizei SWOT.

2. Elaborarea Strategiei de dezvoltare

Pe baza resurselor existente şi potenţiale, a posibilităţilor de valorificare a oportunităţilor identificate,

a posibilităţilor de eliminare/diminuare/evitare a punctelor slabe şi posibilităţile de

prevenire/contraatac a ameninţărilor, au fost identificate viziunea strategică de dezvoltare sau direcţia

principală de dezvoltare, au fost stabilite obiectivele strategice şi au fost trasate priorităţile publice

aferente fiecărui obiectiv în parte.

În cadrul priorităţilor strategice au fost propuse programe specifice care pot fi dezvoltate prin

implementarea de proiecte concrete, ce vor putea pot beneficia de finanţare prin programele active în

perioada de planificare.

Stabilirea viziunii şi a obiectivelor strategice au fost realizate în concordanţă cu politicile şi direcţiile

generale adoptate de principalele documente strategice judeţene, regionale, naţionale şi europene.

7

2. Cadrul investiţional legal-normativ al Republicii Moldova Cadrul legal-normativ

Legea cu privire la investiţii în activitatea antreprenorială (2004)

Strategia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exportului pentru anii 2006-2015

35 acorduri bilaterale semnate pentru promovarea şi protecţia reciprocă a investiţiilor

Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi 845-XII din 03.01.1992

Legea cu privire la SRL – nr.135-XVI din 14.07.2007

Strategia de dezvolatre durabilă a turismului în Moldova în anii 2003-2015

Legea cu privire la SA –din 02.04.1997, modificată prin legea 163 din 13.07.2007

Legea cu privire la parcurile industriale din 13.07.2007

Politica comercială în Republica Moldova

Iunie 2001 – Moldova devine membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului

Iunie 2001 – Moldova devine membru a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est

(PSESE);

Decembrie 2006 – Republica Moldova semnează acordul de comerţ liber în Europa Centrală

(CEFTA), devenind astfel membru al acestui acord;

Acorduri de Comerţ Liber sunt semnate cu 10 tari din CSI (cu excepţia Tadjikistanului);

Republica Moldova beneficiază de Sistemul General de Preferinţe Plus (GSP+) acordat de UE

(circa 9,2 mii grupe de produse din 10,2 mii posibile obţin acces liber fără aplicarea taxelor

vamale pe piaţa UE).

Republica Moldova aspiră să obţină un regim mai avantajos, bazat pe preferinţe comerciale

autonome oferite de către Uniunea Europeană

Facilităţi investiţionale în Republica Moldova

Facilităţi investiţionale:

Întreprinderile în al căror capital social investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu 250

mii dolari SUA, se scutesc de plata impozitului pe venit in mărime de 50% pe parcursul a 5

ani.

Întreprinderile în al căror capital social investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu 2

milioane de dolari S.U.A., pot fi scutite de plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani

consecutivi.

Facilitaţi investiţionale în 2007-2008:

Daca capitalul social este constituit sau majorat sau investiţiile capitale sunt efectuate în mărimea ce

depăşeşte suma echivalentă cu: 2 (5, 10, 20, 50) milioane dolari S.U.A, întreprinderea este scutita

100% de impozit pe venit pentru 3 (3, 3, 4, 4) ani consecutivi.

Alte facilităţti:

Companiile producătoare de programe software sunt scutite de plata impozitului pe venit

pentru o perioadă de 5 ani consecutivi;

Scutirea de plata taxelor vamale pentru importul mijloacelor fixe pentru a fi introduse în

capitalul statutar al companiei.

Facilităţi pentru activitatea în cadrul zonelor economice libere.

8

Reforme de Liberalizare a Economiei în Republica Moldova

1. Amnistia Fiscală

- Posibilitatea de redresare a activităţii unor întreprinderi, care din cauza datoriilor faţă de buget nu

puteau activa normal.

2. Legalizarea Capitalului

- Oferirea posibilităţii pers. fizice şi juridice de a-şi declara şi legaliza capitalurile nedeclarate.

(termen de legalizare 31.12.2008)

3. Impozitul 0 pe venitul reinvestit al persoanei juridice

- Determinarea investitorilor să-şi reinvestească profitul pentru extinderea şi dezvoltarea afacerilor.

Asigurarea mediului investituţional favorabil în zona turistică Nisporeni-Prut

Din Strategia investiţională a RM:

Obiectiv fundamental: dezvoltarea economică durabilă a raionului Nisporeni prin asigirarea unor

ritmuri înalte de creştere a investiţiilor, inclusiv a influxului de investiţii străine directe, ţinînd cont

concomitent de posibilitatea de a atinge pe această cale a unui nivel mai înalt al calităţii vieţii

populaţiei şi a unui grad sporit de ocupare în cîmpul muncii.

Obiective principale:

creşterea investiţiilor în scopul asigurării noilor locuri de muncă;

creşterea investiţiilor destinate inovării tehnologice, cercetării ştiinţifice şi educaţiei,

diseminării cunoştinţelor manageriale şi organizaţionale;

creşterea investiţiilor în localităţile care necesită susţinere în dezvoltarea lor social-

economică;

extinderea investiţiilor menite pentru protecţia mediului ambiant, pentru ameliorarea

utilizării resurselor naturale şi pentru reducerea presiunii asupra mediului, cauzate de

activităţile economice;

susţinerea factorilor de producere din raion spre atragerea în raion a potenţialului

productiv din exterior şi producerea aici a bunurilor destinate pieţelor externe;

consolidarea eforturilor tuturor instituţiilor locale implicate în procesul investiţional.

9

DATE GENERALE Nr. Denumire indicator Unitate Valoare

1. Populaţia raionului, datele recensământului din 2004 locuitori 64 924

2. Ponderea în numărul total al locuitorilor din RM % 1,9

3. Populaţia urbană, datele recensământului din 2004 locuitori 12105

4. Ponderea în numărul total populaţia urbană RM % 0,9

5. Gradul de urbanizare, situaţia din 2004 % 18,6

6. Suprafaţa raionului km2

629

7. Ponderea în suprafaţa totală a RM % 2,4

8. Densitatea populaţiei (numărul locuitorilor pe 1 km2) locuitori 78.6

9. Volumul producţiei industriale în 2007 mln. lei 40,7

10. Ponderea în totalul producţiei industriale a RM % 0,21

Repartizarea pe zone de creştere economică

Microregiunea Nisporeni

Microregiunea de Frontiera

Microregiunea Nord-Vest

Microregiunea Nord-Est

Microregiunea Sud-Est

Metodologia repartizării

Principii selectării:

Apropierea geografcă între localităţile vecine

Relaţii de socio-economice tradiţionale între localităţi

Conectarea la aceleaşi căi de acces în microregiune

Probleme comune de infrastructură

Tabelul 1-1 Informaţie generalizatoare pe localităţile din raion, pentru anul 2008 Denumirea primăriei Sate în

componen Nr.

locuitori Suprafaţa totală, ha

Fond locativ,

m2

Nr. de case

Nr. străzi

Lungimea stradală,

km

Nr. Agenţi economici

Mz Nisporeni

Nisporeni Nisporeni 14700 9203 53784,34 4242 144 67,5 584

Vărzăreşti

Vărzăreşti 6675 5669 290000 2600 50 60 158

Șendreni

Total 21375 14872 343784,3 6842 194 127,5 742

Ponderea microzonei în raion, %

31,08 25,38 30,09 30,64 22,56 11,08 43,44

Mz Frontiera

Bărboieni Bărboieni 904 1189,34 20875 298 16 64 10

Bălăureşti Bălăureşti 2552 1687 32140 684 42 80 9

Grozeşti Grozeşti 1627 52516 819 45 76,69 2

Zberoaia Zberoaia 1850 216 25686 650 12 34,62 7

Marinici

Marinici 2599 2211 34166 814 47 45 750

Heleşteni

Călimăneşti Călimăneşti 1023 191,2 10888 275 42 8 8

Total Microz.Frontiera

10555 5494,54 176271 3540 146 244,31 784

Ponderea mz în raion, %

15,35 9,38 15,43 15,85 16,98 21,23 45,90

Mz Nord-Vest

10

Denumirea primăriei Sate în componen

Nr. locuitori

Suprafaţa totală, ha

Fond locativ,

m2

Nr. de case

Nr. străzi

Lungimea stradală,

km


Brătuleni

Brătuleni 2233 2383 28116 689 43 30 15

Cârneşti 593

Boldureşti

Boldureşti 4246 3267 66487 1438 58 46 21

Băcşeni

Chilişoaia

Valea Trestieni Valea Trestieni

2053 2173 35394 658 54 23 11

Isăicani

Luminiţa

Odobeşti

Selişteni

Soltaneşti Soltaneşti 1562 1243 463 35 9,4 10

Total N-V 10687 9066 129997 3248 190 108,4 57

Ponderea în raion, % 15,54 15,47 11,38 14,54 22,09 9,42 3,34

Mz Nord – Est

Mileşti Mileşti 3045 4394 52709 1044 76 200 17

Bălăneşti

Bălăneşti 2932 4218 51709 1112 30 108 13

Găureni

Vânători Vânători 1128 1540 41070 576 34 63 7

Ciuteşti

Ciuteşti 2035 1639 41970 586 32 62 8

Valea Nârnovei

83

Cioreşti

Cioreşti 4600 3756,02 96700 1300 17 35 18

Vulcăneşti

Selişte

Selişte 3420 3826 42794 1208 32 114 12

Păruceni

Total N-E 17160 19373,02 326952 5909 221 582 75


Mz Sud-Est

Bursuc Bursuc 1306 1600 19790 433 21 23 8

Iurceni

Iurceni 2300 2107,16 41324 663 52 12,34 11

Mârzoaia

Cristeşti Cristeşti 1257 1385 27211 431 22 19 14

Bolţun

Bolţun 1156 1571,76 18536 331 25 15 0

Corneşti

Șişcani

Șişcani 2983 3122 58791 935 41 19 17

Drojdieni

Odaia

Total S-E 9002 9785,92 165652 2793 109 88,34 50


Sursa: Oficiul cadastral Nisporeni

11

PARTEA I. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI MEDIUL INVESTIŢIONAL 1.1 Date generale

Cadrul administrativ

Raionul Nisporeni a fost creat la 23 mai 2003, în baza legii privind reforma administrativ-teritorială

nr. XIV-764 din 27.12.2001. Raionul include 23 de primării, în cadrul cărora sunt 39 localităţi cu o

populaţie de 64,9 mii locuitori. Reşedinţa raionului este oraşul Nisporeni cu o populaţie de 12,1 mii

locuitori (grad de urbanizare - 18,64%), iar în 38 sate locuiesc cca. 52,8 mii locuitori (81,36%).

Localizare

Raionul cuprinde 2,4 % din suprafaţa totală a Republicii Moldova (62,9 mii ha), fiind învecinat la

Nord – cu raioanele Ungheni şi Călăraşi; la Sud - cu raionul Hânceşti; la Est - cu raionul Străşeni;

la Vest - cu raionul Ungheni şi cu judeţul Iaşi din România.

Raionul Nisporeni este parte componentă a Euroregiunii “Siret-Prut-Nistru”. Poziţia geografică

favorizează accesul, comunicaţiile şi comerţul raionului la hotar cu Uniunea Europeană. Raionul este

traversat de traseul de transport – auto internaţional: М 1 – Chişinău-Leuşeni. Suprafaţa totală a

raionului constituie 62,9 mii ha, din care: terenuri arabile – 21,6 mii ha, plantaţii multianuale - 8,6 mii

ha, terenurile fondului silvic de stat – 15,4 mii ha; terenurile fondului apelor de stat – 1,6 mii ha.

Tabelul 1-2 Structura terenurilor raionului Nisporeni Denumirea indicatorului unit.

măs. 2005 2006 2007 2008 2009 Raport

08/07,% Raport 09/08,%

Terenurile cu destinaţie agricolă ha 27717,97 27625,77 27741,74 27863,95 27893,48 100,44 100,11

Terenurile localităţilor ha 6867,93 6793,72 6848,12 7083,81 7208,27 103,44 101,75

Terenurile destinate industriei, fr-lui ş.a. ha 389,56 499,34 491,94 486,78 504,21 98,96 103,58

Terenurile fondului silvic ha 14646,71 14851,8 15069,94 15366,23 15404,57 101,97 100,25

Terenurile fondului apelor ha 1618,41 1622,67 1624,25 1639,37 1638,12 100,93 99,92

Terenurile fondului de rezervă ha 11661,03 11508,31 11125,62 10461,47 10252,96 94,03 98,01

Total terenuri raion ha 62901,61 62901,61 62901,61 62901,61 62901,61 100 100


Principalele concluzii referitor la structura funciară pe microzone sunt următoarele:

Peste 50% din fondul finciar al raionului este concentrat în microzonele Nisporeni şi Nord-

Est, care mai deţin şi peste 46% din terenuri agricole şi cca. 60% din fondul silvic.

În structura exploataţiilor agricole cea mai mică pondere a plantaţiilor multianuale (vii şi

livezi) este la Frontieră şi în Nord-Vest.

În partea de Nord a raionului sunt amplasate cele mai multe terenuri din rezervă.

Bazinele acvatice sunt repartizate aproape uniform în trei microzone – Nisporeni, Frontiera şi

Nord-Vest, în celelalte două microzone ponderea bazinelor acvatice este mai redusă.

Cea mai redusă suprafaţă împădurită este la Frontieră şi dea lungul segmentului raional al

automagistralei Chişinău-Leuşeni.

12

Tabelul 1-3 Strucrura funciară, ponderea (%) pe microzone Denumirea microzonă

Total Intravilan Terenuri agricole, inclusiv: Păduri Râuri, lacuri,

Alte terenuri

Teren rezerva

Total Teren arabil

Plantaţii multianuale, inclusiv:

Păş, fâneţe

Pârloaga

Total Vii Livezi

Nisporeni 23,76 28,41 23,16 22,78 23,62 24,38 23,21 20,24 68,91 27,12 21,82 35,63 16,08

Frontiera 16,49 15,16 19,50 22,13 14,19 15,22 13,07 16,61 7,72 10,78 24,26 20,33 15,90

Nord-Vest 17,96 14,42 19,09 23,74 9,13 7,62 7,31 25,06 15,42 14,52 20,88 14,05 21,72

Nord-Est 28,25 28,83 23,56 20,94 29,24 25,72 38,26 26,52 5,86 33,01 21,40 17,35 34,26

Sud-Est 13,55 13,18 14,69 10,41 23,82 27,06 18,14 11,57 2,09 14,57 11,63 12,64 12,05


Problemele şi discrepanţele microregiunilor:

Microzona Nisporeni (3 localităţi, inclusiv 1 oraş) este ocupă o suprafaţă extinsă, inclusiv cea

construită, concentrează cca.1/4 din viile şi livezile raionului, precum peste 27% din păduri,

totuşi are un număr mare de terenuri în pârloagă şi rezerve funciare relativ reduse.

Microzona Frontiera (6 comune, 6 localităţi) este mică, cu un grad redus de împădurire şi

pondere mică a plantaţiilor multianuale, dar cu multe terenuri de rezervă.

Microzona Nord-Vest (4 comune, 11 sate) este mică, are cea mai mare pondere de terenuri

arabile, dar cu cel mai mic grad de plantaţii multianuale (vii, livezi) şi cu puţine spaţii

forestiere.

Microzona de Nord-Est (6 comune, 10 sate) este cea ma mare şi ocupă cca. 1/3 din teritoriul

raionului, inclusiv ca suprafaţă construită, are cele mai multe vii şi livezi, cel mai înalt grad de

împădurire, dar şi cea mai mică suprafaţă de bazine acvatice.

Mcrozona Sud-Est (5 comune, 9 sate) este cea ma mică din raion, inclusiv ca suprafaţă

construită, cu puţine bazine acvatice şi terenuri de rezervă, în schimb cu cel mai înalt gad de

acoperire cu plantaţii multianuale şi ponderea cea mai mică de terenuri în pârloagă.

Măsuri şi acţiuni prioritare:

Optimizarea valorificării a resurselor funciare prin îmbunătăţirea sistemului cadastral,

consolidarea terenurilor, reparaţia căilor de acces la terenuri amplasate la distanţe mari de

localitate, tehnologii moderne de prelucrare a terenurilor.

Atragerea investiţiilor prioritare în plantarea viţei de vie şi a livezilor intensive (la Frontieră şi

în Nord-Vest) şi pentru prelucrarea/procesarea înalt tehnologizată a produselor agricole în

centrele de creştere economică a fiecărei microregiuni.

Revitalizarea în zona de frontieră legumucultura, tutunăritul, viticultura, pomicultura, sectorul

zootehnic, unde tradiţional a fost dezvoltat, iar în prezent aceste ramuri sunt practic distruse.

În scopul atragerii investiţiilor în agricultura în zona Prutului, unde solurile au o fertilitate

înaltă, este necesar de construit drumul Bărboeni-Bălăureşti cu o lungime 12,7 km şi

Bălăureşti-Nisporeni – 12,1 km.

Combaterea eroziunii solului pe terenuri defavorizate (cca.70% pe pante) cu tehnologii

agropedologice moderne (Nisporeni, Nord-Vest).

Resurse naturale

Relieful raionului este preponderent deluros. În localitatea Bălăneşti se află cea mai înaltă cotă din

Moldova cu înălţimea de 429,5 m de la nivelul mării. Raionul Nisporeni are un fond forestier bogat

13

(4 ocoluri silvice: Nisporeni, Ciorăşti, Grozeşti, Păruceni; 36 sectoare silvice şi 16 cantoane) şi arii

naturale protejate de stat (Selişte, Mileşti). Fagul, carpenul, frasinul, ulmul şi în special stejarul sunt

principalii formatori ai pădurilor din Nisporeni, iar în fâşiile forestiere sunt prezente: cornul,

păducelul, măcieşul, liliacul ş.a. arbuşti. Fauna este sărăcită numeric deşi este diversă: vulpea, pisica

sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veveriţa, mierla, porumbelul de pădure, gaiţa, cinteza, vulturul.

Alte resuse ale raionului sunt argla, nisipul şi piatra utilizate în construcţii. În teritoriul raionului sunt

6 cariere, dintre care 3 sunt sistate, alte 3 sunt autorizate la nivel local cu extracţia zăcămîntului de

pînă la 5000 m3 anual. Toate dispun de schiţa proiect, de extracţie şi recultivare, decizia consiliului, se

duce evidenţa de contabilitate, şi toate carierele sunt gestionate de primăriile sus enumerate.

Tabelul 1-4 Caracteristica exploataţiilor subsolului din raionul Nisporeni Adresa,locul Tipul

de carieră

Deţinător

Anul deschiderii

Volumul extras 2007

mii,m3

Volumul extras

2004-2006 mii, m

3

Locul comerc.

Achitarea plăţilor

către stat 2004-2006,

lei

or. Nisporeni nisip primăria 1967 0 2,15 localitate -

or.Nisporeni argilă primăria 1994 0 0,7 localitate -

com.Vărzăreşti nisip primăria 1960 0,7 0,9 localitate 9640

s.Ciuteşti nisip primăria 1973 0,12 0,97 localitate -

com.Şişcani piatră primăria 1940 1,2 2,3 localitate 70000

com.Cioreşti nisip primăria 1998 0,65 1,05 localitate 7900 Total 2,67 8,07

Sursa: Consiliul Raional Nisporeni

Clima este moderat-continentală, deosebindu-se printr-un caracter instabil. Temperatura medie a

aerului este egală cu +8 +9 0C, iar la suprafaţa solului între +10 +11 grade C. Suma temperaturilor

pozitive se menţine 9 luni. Temperatura medie a lunii ianuarie în regiune este de –4 grade C. Minima

absolută a temperaturilor constituie –33 grade C, iar maxima + 40 grade C. Perioadele reci ale anului

sunt scurte. Primele îngheţuri apar în luna octombrie, ultimele în luna aprilie. Durata perioadei de

temperatură fără ger este de 174 – 179 zile.

Cele mai mari cantităţi anuale de precipitaţii constituie 500-550 mm, care cad pe versanţii de vest a

podişului Moldovei centrale. Cantitatea anuală de precipitaţii în Nisporeni este de 479 mm. Cea mai

mare cantitate de precipitaţii (55-85%) cade în perioada de vegetaţie (aprilie – noiembrie).

Precipitaţiile solide sunt caracteristice în special, pentru lunile ianuarie – februarie. Prima zăpadă cade

la sfârşitul lui octombrie, în decembrie stratul de zăpadă devine stabil. În partea centrală a ţării,

inclusiv Nisporeni zăpada se menţine 60 zile. Raionul Nisporeni este una dintre regiunile ţării cu risc

sporit faţă de grindină. Numărul cel mai mare de zile cu grindină pe an variază de la 4 până la 8.

Raionul Nisporeni dispune de bogate resurse agroclimatice, ceea ce favorizează dezvoltarea tuturor

culturilor cerealiere, legumicole; viţei de vie şi a pomilor fructiferi.

Resurse turistice naturale şi antropice

Raionul Nisporeni are mai multe monumente istorice şi culturale care ar putea constitui un itinerar

turistic pentru oaspeţi. De exemplu, complexul monastic Vărzăreşti (ctitorit de domnitorul Moldovei

Alexandru cel Bun, atestat documentar în 1420), mănăstirea Hâncu (situată pe un loc pitoresc în

apropierea satului Bursuc) şi alte monumente care ţin de istoria neamului nostru (26 biserici vechi).

14

Muzeul de etnografie şi istorie din oraşul Nisporeni şi din s. Iurceni, care de asemenea, conţine

mărturii elocvente despre trecutul nostru istoric.

Raionul Nisporeni este atractiv vizitatorilor săi prin fondul forestier bogat (4 ocoluri silvice:

Nisporeni, Ciorăşti, Grozeşti, Păruceni; 36 sectoare silvice şi 16 cantoane), arii naturale protejate de

stat (Selişte, Mileşti).

Tot pe teritoriul raionului Nisporeni se afla cel mai înalt punct geografic din Republica Moldova -

429,5 m de asupra nivelului marii. Înălţimea e situata în satul Bălăneşti, unde se află casa-muzeu a

scriitorul Grigore Adam. Numai la câteva sute de metri de aceasta localitate, e situat satul Mileşti,

localitate din zona codrilor, în centrul căruia se mai păstrează un conac boieresc, alături de care, pe o

suprafaţă de câteva hectare, dăinuieşte un parc, în care, printre diverşi arbori şi arbuşti, se înalţă doi

copaci care se numesc "Adam şi Eva". Parcul de la Mileşti este declarat monument al naturii. Nu

departe de sat, tot pe moşia mileştenilor, se înalţă un superb monument, cel al vestitului kneaz Grigori

Potiomkin. Aici a decedat, venind cu suita sa din Principatele Dunărene şi a fost înmormântat.

De asemenea, i-ar putea încânta pe oaspeţii frumosului meleag nisporenean landşafturile şi siturile

naturale din apropierea satelor Bălăureşti, Zberoaia, Grozeşti, Bărboieni, situate în albia râului Prut,

iazul şi pădurea Cobac, cu arbori seculari ce poarta amintirea secolelor trecute.

La fel pot f vizitate curţile boiereşti:

Conacul Gonata din s. Zberoaia (sec. XIX) cu 4 clădiri pe o suprafaţă de 2,3 ha,

Conacul din Mileşti (sec. XVIII).

Un adevărat tezaur al raionului Nisporeni sunt meşterii populari, care, ştiu să dea suflet argilei,

lemnului, pietrei, loziei, papurii etc. Printre acestea se numără ceramistul Zaharia Triboi din satul

Cioreşti. Locuitorii satului Iurceni, unul dintre cele mai vechi sate din Moldova, se îndeletnicesc cu

meseria olăritului. În fiecare an, la început de toamnă, în parcul din centrul satului, are loc "Bâlciul

olarilor" – o demonstraţie a creaţiei meşterilor populari din întreaga Europă, unde poţi admira şi

procura veritabile opere de arta, plăsmuiri ale mâinilor şi fanteziei lor.

1.2 Populaţia şi forţa de muncă

Date demografice

Populaţia raionului constituie în prezent 1,9% din populaţia Republicii Moldova. În conformitate cu

datele recensământului din anul 2004, de 64,9 mii locuitori (49,4% - populaţie masculină şi 50,6% -

populaţie feminină, similar cu situaţia generală din Republicii Moldova).

Densitatea medie a populaţiei raionului este de 78.6 loc/km2, fiind mai mică ca media pe republică

(de 100,1 loc/km2 în mediu).

15

Figura 1-1 Ponderea populaţiei raionului Nisporeni pe microregiuni, %

Sursa: calculele autorilor

A treia parte a populaţiei locuieşte în microzona Nisporeni, deoarece aici este unicul oraş din raion,

comparabil cu populaţia totală din alte două microzone (Fontiera, N-V), cea mai puţină populaţie

locuieşte în Sud-Est în localităţile dea- lungul automagistralei Chişinău-Leuşeni.

Scăderea ratei natalităţii şi sporirea ratei mortalităţii, precum şi migraţia în masă a populaţiei a

contribuit la micşorarea numărului populaţiei. Generaţia tânără (grupa de vârstă 0-14 ani) este în

continuă descreştere începând cu anul 1989. Raionul Nisporeni se va confrunta în următorii 10 ani cu

o accelerare a procesului de îmbătrânire a populaţiei.

Tabelul 1-5 Dinamica ponderii populaţiei în microzonele raionul Nisporeni, 2005-2008 (%) Denumirea 2005 2006 2007 2008

bărbaţi femei total bărbaţi femei total bărbaţi femei total bărbaţi Femei

Total

Nisporeni 31,09 31,12 30,19 30,46 31,15 30,82 30,83 31,30 31,07 30,74 31,24 31,45

Frontiera 14,48 13,98 16,75 16,73 16,46 16,59 16,48 16,33 16,40 16,74 16,77 17,00

Nord-Vest 15,53 15,62 15,12 15,16 14,61 14,88 15,11 14,57 14,84 15,21 14,07 14,85

Nord-Est 26,30 26,12 25,44 25,32 24,98 25,14 25,23 25,02 25,12 24,58 24,56 23,47

Sud-Est 12,60 13,17 12,51 12,33 12,80 12,57 12,35 12,78 12,57 12,73 13,36 13,24


Cca. 55% din populaţia raionului este concentrată în zona Nisporeni. În Nisporeni, la Frontieră şi în

Sud-Est se obsearvă o stabilitate relativă a numărului de locuitori pe parcursul perioadei 2005-2008.

În microregiunile de Nord-Vest şi Nord-Est, chiar dacă sumar au cca. 38% din populaţie, în această

perioadă numărul bărbaţilor ş femeilor s-a micţorat cu cca. 7-9%.

Tabelul 1-6 Dinamica populaţiei din microregiuni pe diferite categorii de vârstă, % Denumire 2005 2008 2005 2008

0-2 ani 3-6 ani 7-15 ani total 0-2 ani 3-6 ani 7-15 ani total b. 16-61 f. 16-58 b. 16-61 f. 16-58

Nisporeni 19,50 22,26 25,91 24,34 21,16 23,62 27,99 26,18 31,40 31,92 30,96 31,99

Frontiera 21,41 16,21 17,19 17,43 21,35 19,46 17,08 18,13 16,63 17,39 18,09 17,91

Nord-Vest 19,44 17,96 17,15 17,60 18,94 17,20 16,77 17,13 14,57 13,95 13,98 12,65

Nord-Est 27,07 26,04 25,18 25,60 27,17 27,11 25,32 25,95 23,30 22,78 23,08 22,75

Sud-Est 12,58 17,53 14,57 15,03 11,39 12,62 12,84 12,61 14,11 13,97 13,90 14,70


16

În ultimii 3 ani în general pe raion s-a micşorat numărul copiilor până la 15 ani (cu 8,8%), dar a

crescut numărul persoanelor apte de muncă (2% bărbaţi, 1% femei) şi a pensionarilor (4,8%). Cea

maia mare descreştere a numărului de copii este înregistrată în Nord-Vest şi Sud-Est, iar a forţei de

muncă în Nord-Vest şi Nord-Est.

Numărul populaţiei până la vârsta aptă de muncă şi peste vârsta aptă de muncă în microzonele

Nisporeni şi Nord-Vest face aproape 50% din numărul total al populaţiei raionului. Numărului

persoanelor peste vârsta aptă de muncă este în descreştere în microzonele Nisporeni, Nord-Est şi

Sud-Est şi în uşoară creştere în Frontiera şi Nord-Vst.

Tabelul 1-7 Dinamica peroanelor pensionate din microregiuni, % Nr. Denumire 2005 2008

1. Nisporeni 24,66 22,54

2. Frontiera 14,30 16,94

3. Nord-Vest 15,43 16,01

4. Nord-Est 33,92 32,98

5. Sud-Est 11,69 11,53


Componenţa etnică a populaţiei raionului Nisporeni se caracterizează astfel: 97,2 % revine

moldovenilor, 0,9% ruşilor şi ucrainenilor, 1,9% - altor naţionalităţi.

Migraţia populaţiei

Numărul persoanelor plecate din raion în alte ţări constituie 5,8 mii sau 8,7% din populaţia totală a

raionului (situaţia la 01.01.2007). Conform datelor neoficiale acest număr este cu mult mai mare. Cel

mai reprezentativ grup al emigranţilor î-l constituie persoanele de vârsta 20 - 45 ani, care constitue

segmentul de bază a forţei de muncă ce ar putea asigura dezvoltarea raionului.

Măsuri şi acţiuni pentru îmbunătăţirea situaţiei demografice în raionul Nisporeni:

Susţinerea familiei şi a copilului.

Acţiuni de echilibrare demografică în plan teritorial

Menţinerea persoanelor apte de muncă în Nord-Vest şi Nord-Est.

Îmbunătăţirea evidenţei populaţiei.

Forţa de muncă

Din total 54,8% reprezintă populaţia aptă de muncă, în creştere cu cca.4% faţă de anul 2005.

Totodată, conform datelor BNS, numărul salariaţilor în anul 2007 a fost de doar cca. 4,9 mii

persoane, (fără gospodăriile ţărăneşti), acest nivel este unul din cele mai mici din ţară. În structura

angajărilor ponderea sectorului economic este relativ redusă – cca. 31% (agricultura – 6,6 %; industrie

–11,8 %; construcţii –2,8 %; comerţ –5,1 %; transport şi comunicaţii – 4,7 %). Sectorul administrativ

şi social este mai mare – cca. 63% (administraţie publică – 11,2 %; învăţământ – 37,9 %; sănătate şi

asistenţă socială – 13,8 %) în alte activităţi fiind încadrate cca. 6% din forţa de muncă.

Tabelul 1-8 Dinamica forţei de muncă repartizată pe microzone, % Denumire Total populaţie Populaţia economic activă

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 30,74 31,53 31,40 31,13 27,45 29,32 29,79 28,78

Frontiera 18,22 18,33 18,06 17,93 18,06 17,55 17,34 19,97

Nord-Vest 16,44 16,44 16,41 16,23 15,78 15,08 15,04 14,52

17

Denumire Total populaţie Populaţia economic activă

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nord-Est 21,17 21,32 21,40 21,23 23,67 23,31 22,93 21,90

Sud-Est 13,42 12,38 12,73 13,48 15,04 14,74 14,89 14,83


În raionul Nisporeni se constată că cca. 1/3 din forţa de muncă este concentrată în or. Nisporeni şi

localităţile vecine şi a cincea parte – în microzona Nord-Est. Creşteri semnificative ale numărului de

persoane apte de muncă s-au înregistrat la Frontieră (cu 11,3%) şi în Sud-Est (10%) în perioada 2005-

2008. În or. Nisporeni şi în Nord-Vest s-au produs cele mai mari descreşteri în aceiaşi perioadă.

Se admite că, creşterea numărului populaţiei apte de muncă în zona de frontieră este una artificială,

din contul solicitării înregistrării excesive a persoanelor pentru reşedinţa în zona R (micul trafic de

frontieră cu UE) în perioada 2007-2008. Acest fapt a pereclitat ponderea scriptică a locuitorilor pe

microzone.

Tabelul 1-9 Srtuctura angajaţilor în câmpul municii conform datelor primăriilor microzonelor, % Denumire Industria Agricultură Învăţământ şi

educaţie Sănătate Servicii şi

comerţ APL şi

asigurarea ordinii publice

2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008

Nisporeni 79,44 74,74 28,80 25,56 32,56 30,14 74,19 57,88

52,66 48,25 17,27 19,12

Frontiera 3,99 12,37 16,45 16,31 18,64 20,01 7,40 5,30 12,41 13,61 23,29 22,43

Nord-Vest 2,99 2,61 17,71 16,58 8,93 9,63 4,51 23,78

8,87 4,18 13,25 13,60

Nord-Est 1,60 3,57 23,75 24,88 24,66 25,05 8,66 8,02 13,12 17,92 21,69 22,43

Sud-Est 11,98 6,71 13,29 16,67 15,21 15,17 5,23 5,03 12,94 16,04 24,50 22,43

Total, pers 1002 1148 22564 24011 1545 1589 554 736 564 742 249 272


Analiza principalilor categorii de angajaţi denotă faptul că:

Forţa de muncă în trecut (cu o uşoară modificare în prezent) a fost repartizată conform

schemei de amplasare a complexelor agroindustriale de prelucrare a procţiei agricole locale.

Revigorarea în aceste locaţii a întreprinderilor de procesare sau prelucrare a producţiei locale

este o soluţie pentru reangajarea forţei de muncă, care încă nu şi-a pierdut total ablităţile

specifice.

Microzona Nisporeni absoarbe majoritatea angajaţilor în domeniul industriei (cca. 80% în anul

2005 şi în jur de 75% în 2008) sănătăţii şi comerţului. La fel zona deţine cote importante în

angajarea pedagoşilor şi agricultorilor.

În Sud-Est şi la Frontieră se revigorează parţial sectorul industrial, în timp ce în Nord

angajarile în industrie sunt aproape inesistente.

Peste 50% de angajaţi în agricultură sunt în microzonele Nisporeni şi Nord-Est şi cca. 55% de

lucrători în învăţământ şi educaţie preşcolară activează la fel în aceste microzone.

Majoritatea angajaţilor în sănătate în anul 2005 au fost în microzona Nisporeni (peste 74%),

dar în următorii 3 ani situaţia s-a schimbat spre echilibarea teritorială, în special creşte

numărul instituţiilor respective în microzona Nord-Vest (până la 24%).

Practic jumătate din structurile de servicii şi comerţ sunt amplasate în microzona Nisporeni.

Agenţii economici din raion au o capacitate de a crea anual între 500 şi 700 noi locuri de

muncă.

18


Noi locuri de muncă în spaţiul rural (în locul fostelor complexe agroindustriale)

Înregistrarea afacerilor în localităţile cu resurse nevalorificate (funciare, agricole, umane,

infrastructură)

Îmbunătăţirea sistemului statistic raional privind structura angajaţilor.

Costul forţei de muncă

În anul 2007 salariul mediu lunar pe raion (1296,6 lei) reprezinta cca. 62,8% faţă de salariul mediu pe

republică. Cele mai mari salarii le încasează personalul din transport şi comunicaţii – 3,2 mii lei pe

lună. Cele mai mici salarii medii sunt înregistrate în învăţământ şi sfera bugetară. Venitul populaţiei

din mediul rural este mai mic decât venitul populaţiei din mediul urban. Nivelul redus de salarizare,

condiţiile nesatisfăcătoare de muncă şi de trai sunt factorii principali, ce duc la majorarea numărului

tinerilor, ce pleacă peste hotarele ţării în căutarea unui lucru mai bine plătit.

Tabelul 1-10 Salariile medii ale angajaţilor în raionul Nisporeni Denumirea indicatorului

unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006.% Raport

2008/2007,%

Numărul locurilor noi de muncă create unităţi 153 992 469 686 47,28 146,27

Mărimea medie a pensiilor lunare lei 347 402 442 109,95 0,00

Salariul mediu lunar al unui salariat pe raion lei 853 1108 1296 1572 116,97 121,30

agricultură lei 724 934,7 1273,6 1611 136,26 126,49

industrie lei 976,4 1038,6 1362,9 1757 131,22 128,92

construcţie lei 1127 1404,5 1565,4 1726 111,46 110,26

transporturi lei 2267,8 2562,2 2884,5 3208 112,58 111,22

activitatea financiară lei 1482,9 1483,3 1847,5 2213 124,55 119,78

administraţia publică lei 986,4 1526,6 1709,5 1973 111,98 115,41

învăţămînt lei 653,5 911,3 965,5 1031 105,95 106,78

din care profesorii lei 991,4 1403,5 1560 1453 111,15 93,14

sănătate lei 963,9 1207,5 1573 1940 130,27 123,33


Șomajul

La Agenţia Forţei de muncă din raion anual sunt înregistraţi cca. 0,6 mii şomeri (0,22% din populaţia

aptă de muncă). Anual la cursuri de pregătire profesională sunt antrenaţi cca. 50 persoane pentru

următoarele profesii: lăcătuşi-auto, electro-gazo-sudori, bucătari, contabili, frizeri, tâmplari,

tencuitori-zugravi. Prin intermediul Agenţiei în câmpul muncii sunt anual angajate cca. 200 persoane.

Pentru prevenirea şi diminuarea şomajului în rândul tinerilor pentru anii 2007-2008, a fost elaborat un

plan de acţiuni de nivel raional.

1.3 ECONOMIA raionului NISPORENI

Ramurile principale formatoare a economie raionului sunt:

Agrcultura

Industria prelucrătoare a producţiei agricole

Serviciile

19

Tabelul 1-11 Comparaţie între ramurile economiei raionului Nisporeni Denumirea indicatorilor Unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 2007/2006,

% 2008/2007,

%

Sectorul agricol, total unit 17702 18506 18921 19101 102,2 100,9

Gospodării ţărăneşti unit 17633 18434 18846 19023 102,2 100,9

Cooperative agricole unit 1 2 3 3 150,0 100,00

SRL unit 13 13 13 13 100,0 100,0

SA unit 3 3 3 3 100,00 100,0

Alte în agricultură unit 52 54 56 59 103,7 105,4

Sectorul industrial, total unit 47 50 58 64 119,5 112,2

Întreprinderi vitivinicole unit 8 8 8 8 100,00 100,00

Întreprinderi de prelucrare a fructelor

unit 4 5 6 8 120,00 133,33

Întreprinderi de prelucrare a grăunţoaselor

unit 20 20 23 25 115,00 108,70

Intreprinderi producătoare materiale de construcţii

unit 4 5 7 9 140,00 129,0

IMM unit 1349 1424 1511 1597 106,11 105,49

Sectorul construcţii, total unit 21 23 25 28 108,7 112,0


Raionul Nisporeni este preponderent agricol bazat pe mici proprietari agricoli individuali şi un număr

limitat de întreprinderi care prelucrează producţia locală până la produsul finit. Gadul de diversificare

a economiei este extrem de redus, în special prin întreprinderi mici de comerţ şi servicii. IMM în

ultima perioadă au o tendinţă susţinută de creştere (cca.18%), iar numărul GȚ s-a micşorat cu peste

20% din contul reorientării spre alte tipuri de activitate sau datorită migraţie.

Tabelul 1-12 Agenţi economici din agricultură, ponderea pe microzone, % Nr. Denumire GȚ 2005 GȚ 2008 CA 2005 CA 2008 AGȚ 2005 AGȚ 2008

1. Nisporeni 18,94 20,27 73,33 68,42 100,00 100,00 2. Frontiera 17,27 18,56 13,33 15,79 0,00 0,00

3. Nord-Vest 16,01 16,05 6,67 10,53 0,00 0,00

4. Nord-Est 29,95 28,86 6,67 5,26 0,00 0,00

5. Sud-Est 17,83 16,27 0,00 0,00 0,00 0,00


Agenţii economici din agricultură sunt în mare măsură gospodările ţărăneşti, repartizate relativ

omogen pe teritoriul raionului, dar cu o mai mare pondere în Nord-Est şi Nisporeni (cca. 50% din

GȚ). Majoritatea coperativelor agricole şi asociaţiilor de gospodării ţărăneşti sunt în microzona

Nisporeni. Acest fapt denotă necesitatea consolidării capacităţilor agricultorilor mici în gospodării

mai mari spre periferiile raionului.

Tabelul 1-13 Agenţi economici, ponderea pe microzone, % Denumire ÎI

2005 ÎI

2008 Pat

2005 Pat. 2008

SA 2005

SA 2008

SRL 2005

SRL 2008

ÎS 2005

ÎS 2008

Alte 2005

Alte 2008

Nisporeni 76,18 73,25 68,59 77,13 88,00 76,67 82,76 84,87 80,00 80,00 0,00 0,00

Frontiera 4,54 5,93 4,71 3,10 4,00 6,67 5,17 3,78 0,00 0,00 75,00 83,33

Nord-Vest 7,13 6,59 6,28 2,33 4,00 10,00 2,87 3,78 0,00 0,00 0,00 0,00

Nord-Est 7,62 8,30 16,23 12,79 4,00 6,67 4,60 2,94 20,00 20,00 25,00 16,67

Sud-Est 4,54 5,93 4,19 4,65 0,00 0,00 4,60 4,62 0,00 0,00 0,00 0,00

Total 617 759 382 258 25 30 174 238 15 15 4 6


20

Majoritatea absolută de ÎI este amplasată în microzona Nisporeni, dar numărul lor aici este într-o

uşoară descreştere în ultimii 3 ani. Peste 80% de SA şi SRL sunt amplasate în microzona Nisporeni,

dar în comparaţie cu anul 2005 numărul de SA a scăzut aici cu aproape 8%, dar este o uşoară creştere

a numărului de SRL (2 %).

Numărul de deţinători de patente a scăzut în majoritatea microzonelor şi a crescut cu cca. 10% în

microzona Nisporeni.

Întreprinderi de stat s-au mai păstrat doar în microzonele Nisporeni şi Nord-Est.

Măsuri şi acţiuni prioritare pentru îmbunătăţirea situaţiei agenţilor economici:

Dezvoltarea industriei prelucrătoare în locaţiile tradiţionale. Renovarea fabricilor de prelucrare

a fructelor (Selişte, Mileşti) şi fabricilor de vin (Mileşti, Bratuleni, Vărzăreşti). Dezvoltarea

afacerilor de uscare a fructelor (prunelor, vişină, cireşe, mere, pere)

Încurajarea agenţilor economici din sectorul ÎMM prin facilităţi la impozitare (scutirea noilor

întreprinderi create 3 ani)

Crearea Centrului Unic de Contact, încubătorului pentru susţinerea sectorului ÎMM

Acţiuni de promovare a agenţilor economici pe piaţa internă şi externă

Încurajarea agenţilor economici să se înregistreze în teritoriul unde activează sau

Promovarea schimbării cadrului legislativ care ar permite virarea impozitelor/taxelor nu

conform adresei de înregistrare a agentului economic dar către bugetul la locul unde activează

Susţinerea deschiderii filialelor în teritoriu a întreprinderilor mari

Scutirea de taxe/impozite locale în primii 5 ani

Mărirea cuantumului de subvenţii pentru businessul mic şi mijlociu

Susţinerea creări cooperativelor de marketing cu infrastructura de păstrare, sortare a producţiei

de fructe, legume, struguri, câte 2-3 în fiecare microzonă, minifabricilor de prelucrare a

legumelor, fructelor în fiecare primărie, cultivării intensive a legumelor în câmp deschis şi

solarii.

Tabelul 1-14 Indicatorii principali ai realizării producţiei locale Denumirea indicatorului unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006.% Raport

2008/2007,%

Volumul producţiei industriale

- În preţuri curente mii lei 97521 40078 47037 35996 117,36 76,5

- În preţuri medii mii lei 99400 39014 37118 35222 92,1 95,0

Producţia agricolă, preţuri comparabile

mii lei 158737 180610 192485 263623 106,57 136,96

Vînzări de mărfuri cu amănuntul mii lei 114876,9 135384,9 176435,9 212176,9 130,32 120,3

din care prin

unităţi comerciale mii lei 61802,8 74388 97197,7 114283,0 130,66 117,6

prin pieţe mii lei 53074,1 60996,9 79238,2 97893 129,91 100,9

Servicii cu plată prestate

populaţiei mii lei 32789,5 38009,8 47999,9 78101,9 126,28 162,7


Poducţia agricolă comercializată depăşeşte de cca. 4 ori valoarea producţiei industriale, care mai are şi

tendinţa de micşorare de cca. 2,7 ori în ultimii 4 ani.

Unităţile de comerţ întregistrează creşterea vânzărilor către populaţie atît în magazine cît şi din pieţele

agricole. În general comercializarea serviciilor are o tendinţă susţinută de creştere (cca. 50%) în

ultima perioadă.

21

A. Agricultura

Tabelul 1-15 Date generale din agricultură Denumirea indicatorilor Unit.

măsur 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006%

Raport 2008/2007

%

Suprafaţa totală a raionului Nisporeni

ha 62901 62901 62901 62901 100,00 100,00

Total teren agricol, inclusiv: ha 27717,07 27625,8 27741,7 27863,95

100,42 100,44

Teren arabil ha 18890,78 18067,3 18937 18846,19

104,81 99,52

Vii, livezi ha 8576,96 8337,85 8535 8630,84 102,36 101,12


mii lei 158737 180610 192485 263623 106,57 136,96

Nr. gospodării ţărăneşti unităţi 17633 18434 18846 19023 102,2 100,9

Salariul mediu lunar al unui salariat pe raion

lei 853 1108,2 1296.6 1572,2 117,0 121,3

Salariul mediu în agricultură lei 742 934,7 1273.6 1322,4 136,3 103,8


Terenuri agricole

Agricultura deţine un rol important în economia raionului. Terenurile agricole ocupă 48,0% din

suprafaţa totală a raionului. Sectorul privat deţine cea mai mare parte a terenurilor agricole şi asigură

totodată cea mai mare parte a producţiei agricole. Potrivit datelor statistice pe raion, în anul 2008

producţia agricolă (în preţuri curente) a constituit 620 mii lei (producţia vegetală – 394,5 mii lei,

animalieră – 275,5 mii lei). Pe cap de locuitor producţia agricolă alcătuieşte 5,8 mii lei.

Bonitatea medie a solurilor este de 52 grade. Sistemul de protecţie antierozional este constituit din

435 ha fâşii forestiere de protecţie. În anul 2007 sau efectuat lucrări de plantare a fâşiilor forestiere de

protecţie (2,5 ha) şi de regenerare a plantaţiilor forestiere pe terenurile supuse alunecărilor de teren

(4,7 ha).

Suprafaţa totală tratată cu preparate chimice constituie 12781 ha (cca. 4,6% din total). La nivelul

anului 2007 pe 1540 ha (5,6% din total) au fost introduse în sol 180 tone de îngrăşăminte minerale,

sau 116,8 kg/ha. Pe parcursul anului 2007 sau aplicat 1850 tone de îngrăşăminte organice, ceea ce

este foarte puţin. Aplicarea îngrăşămintelor se efectuează haotic, reieşind din sursele disponibile, fără

respectarea cerinţelor agrotehnice, în rezultat se produce degradarea şi dehumificarea solului.

Structura exploataţiilor agricole

Structura terenurilor agricole este relativ stabilă. Cea mai mare pondere o deţin terenurile arabile –

71,8% din suprafaţa totală a terenurilor destinate agriculturii. Terenurile arabile alcătuiesc 18846,19

ha, sau 67,6 % din suprafaţa totală a terenurilor destinate agriculturii.

Tabelul 1-16 Structura exploataţiilor agricole Denumirea indicatorului Unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006%

Raport 2008/2007

%

Terenurile cu destinaţie agricolă

ha 27717,97 27625,77 27741,74 27863,9 100,42 100,44

Terenurile localităţilor ha 6867,93 6793,72 6848,12 7083,8 100,80 103,44

Terenurile destinate industriei, fr-lui ş.a.

ha 389,56 499,34 491,94 486,8 98,52 98,96

22

Denumirea indicatorului Unit. măsură

2005 2006 2007 2008 Raport 2007/2006

%

Raport 2008/2007

%

Terenurile destinate protecţiei naturii

ha

Terenurile fondului silvic ha 14646,71 14851,8 15069,94 15366,2 101,47 101,97

Terenurile fondului apelor ha 1618,41 1622,67 1624,25 1639,4 100,10 100,93

Terenurile fondului de rezervă

ha 11661,93 11508,31 11125,62 10461,5 96,67 94,03

Total terenuri raion ha 62901,61 62901,61 62901,61 62901,6 100,00 100,00


Viţa-de-vie este cultivată pe 5,1 mii ha, livezile pe 3,2 mii ha. Nivelul de plantare a viţei-de-vie e

mult mai înalt, decât nivelul de plantare a livezilor.

Dinamica exploataţiilor agricole înregistrează o creştere uşoară din contul fondului de rezervă a

primăriilor.

Tabelul 1-17 Strucrura terenurilor agicole, ponderea (%) pe microzone Denumirea microzonă Total Terenuri agricole, inclusiv:

Total Teren arabil

Plantaţii multianuale, inclusiv: Păşune, fâneţe

Pârloaga

Total Vii Livezi

Nisporeni 23,76 23,16 22,78 23,62 24,38 23,21 20,24 68,91

Frontiera 16,49 19,50 22,13 14,19 15,22 13,07 16,61 7,72

Nord-Vest 17,96 19,09 23,74 9,13 7,62 7,31 25,06 15,42

Nord-Est 28,25 23,56 20,94 29,24 25,72 38,26 26,52 5,86

Sud-Est 13,55 14,69 10,41 23,82 27,06 18,14 11,57 2,09


La nivelul microzonilor se observă o repartizare relativ uniformă a terenurilor agricole, dar cu o

pondere însemnată a plantaţiilor multianuale (vii, livezi) la Nisporeni, Nord-Est şi Sud-Est. Totodată

cele mai multe terenuri neprelucrate se găsesc în microzona Nisporeni.

Producătorii agricoli

Terenurile agricole sînt gestionate de 19982 gospodării ţărăneşti, 14 SRL, 8 SA, 3 Cooperative

agricole de producere. După forma organizatorico-juridică, întreprinderile agricole se clasifică astfel:

3 Cooperative de producere cu o suprafaţă de 900 ha, 8 SA pe o suprafaţă de 90 ha, 14 SRL cu

suprafaţa de 2200 ha, 19,9 mii GŢ cu o suprafaţă de 24,67 mii ha.

În ultimii ani, sectorul agrar s-a dezvoltat neuniform, din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile

(îngheţurile din iarna 2003-2004, seceta din 2004, 2007), parcelării excesive a terenurilor, utilizării

materialului semincer necalitativ. E de menţionat, că în 2007 faţă de anii precedenţi, volumului de

producere la toate culturile agricole a scăzut considerabil.

Numărul mediu al salariaţilor în agricultură, în întreprinderile raportate (fără gospodăriile ţărăneşti,

care nu prezintă dări de sama statistice) este de 325 persoane, iar salariul mediu lunar în anul 2007 a

alcătuit 1273,6 lei.

23

Piaţa agricolă

Producţia agricolă este realizată la pieţele locale, raională sau în Chişinău. Un volum redus de produse

sunt exportate în stare proaspătă în exterior. Majoritatea gospodăriilor ţărăneşti îndestulează doar

necesităţile proprii ale familiei. Lipsesc în raion întreprinderi mari de colectare şi prelucrare a

producţiei agricole, cu excepţia întreprinderilor vitivinicole şi de uscare a prunelor. Sunt necesare

cooperative, societăţi comerciale, care ar colecta, prelucra şi livra producţia agricolă recoltată de

proprietarii de pământ din localităţile raionului.

Volumul producţiei agricole în preţuri comparabile a crescut în 2007 cu 8 % faţă de anul 2006,

datorită majorării volumului producerii în sectorul zootehnic, producţia vegetală s-a redus

considerabil din cauza secetei.

Sectorul zootehnic Este dezvoltat prioritar prin vităritul în gospodăriile auxiliare ale populaţiei, pentru deservirea cărora

în raion activează 7 centre zooveterinare, 20 farmacii veterinare 25 puncte de însămânţare artificială.

Şeptelul de animale la 01.01.2008 a constituit:

bovine - 4458 capete (cu 1421 mai puţin de cât la 01.01.2007), inclusiv vaci – 3219 (cu 664

mai puţin)

porcine – 7120 (cu 8754 mai puţin)

ovine şi caprine – 21990 (cu 1963 mai puţine)

cabaline – 2161(cu 124 mai puţine)

păsări – 209 mii (cu 88,8 mii păsări mai puţine).

Micşorarea numărului de animale, în gospodăriile auxiliare ale populaţiei, s-a produs datorită secetei

din vara anului 2007.

B. Industria

Tabelul 1-18 Date generale în domeniul industriei, raionul Nisporeni Denumirea indicatorului unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006.% Raport

2008/2007,%


Întreprinderi vitivinicole unit 8 8 8 8 100,00 100,00

Întreprinderi de prelucrare a fructelor

unit 4 5 6 8 120,00 133,33

Întreprinderi de prelucrare a grăunţoaselor

unit 20 20 23 25 115,00 108,70

Întreprinderi din industria uşoară unit 2 3 5 5 166.7 100,0

Intreprinderi producătoare materiale de construcţii

unit 4 5 7 9 140,00 129,0

IMM unit 1349 1424 1511 1597 106,11 105,7


În preţuri curente mii lei 97521 40078 47037 35996 117,4 76,5

În preţuri medii mii lei 99400 39014 37118 35222 92,1 95,0

num angajati industrie persoane 614 607 688 709 113,3 103,1

Salariul mediu lunar al unui salariat pe raion

lei 853 1108 1296 1572 116,97 121,30

Salariul mediu în industrie lei 976,4 1038,6 1362,9 1588,0 131,2 116,5


24

Ponderea persoanelor ocupate în industrie este de cca. 13,8%, dar cu unele fluctuaţii în dependenţă de

conjunctura de pe pieţele regionale. În raion funcţionează 41 întreprinderi de prelucrare a produselor

locale. Totodată. raionul Nisporeni este caracterizat printr-un nivel scăzut de dezvoltare al sectorului

industrial. Sectorul industrial al raionului este reprezentat de industria prelucrătoare (91,8 %, cu

vânzări de 37,3 mln. lei) şi industria uşoară (8,2 %, vânzări de 3,4 mln. lei) specializată în fabricarea

articolelor de îmbrăcăminte. Ponderea persoanelor ocupate în sectorul industrial din raion este de

11,8%. Numărul mediu de salariaţi în întreprinderile industriale este de peste 700 persoane, cu un

salariu mediu lunar de 1,76 mii lei. Sectorul privat din industrie a asigurat 90,5 % din volumul total

de producţie, fabricat în raion; cel mixt – 9,4 %.

În anul 2007, volumul producţiei industriale în preţuri curente în raion a constituit 40,7 mln. lei, iar

producţia industrială pe cap de locuitor a constituit 626 lei. În 2008 s-a înregistrat o descreştere a

acestor parametri.

Cauzele subdezvoltării sectorului industrial din raion ţin de infrastructura industrială slab dezvoltată,

lipsa unei strategii de promovare a produselor locale pe terţe pieţe, neasigurarea calităţii produselor şi

lipsa tehnologiilor moderne, iar potenţialul uman încadrat în această sferă necesită pregătire

profesională.

Industria prelucrătoare

În economia raionului un rol important îl joacă industria de prelucrare a strugurilor (25-30 mii t/an,

85-90 mil. lei/an), prelucrarea uleiului vegetal, producerea făinei, a pîinei şi produse de panificaţie,

uscarea prunelor (350-400 t/an).

Sectorul industriei prelucrătoare î-l reprezintă întreprinderile de fabricare a vinurilor, care au produs

producţie în sumă de 31,8 mln lei sau 85,2 % (în prezent în teritoriu activează 6 fabrici de vin, cea

mai mare fiind SA „Nis-Struguraş”, întreprindere cu capital străin); 1 întreprindere de prelucrare a

cărnii, care a produs producţie în sumă de 3,7 mln lei, sau 9,8 % din volumul total al producţiei

industriei prelucrătoare şi 10 întreprinderi de fabricare a pâinii şi a produselor de patiserie, care au

produs producţie în sumă de 1,8 mln. lei, sau 5,0 % din volumul total al producţiei industriei

prelucrătoare.

Tabelul 1-19 Industria materialelor de construcţii Denumirea indicatorilor Unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 2007/2006.% 2008/2007,

%

Numărul total de agenţi economici, total, inclusiv

unit 19184 19842 20216 20485 101,9 101,3


Sectorul construcţii, total unit 21 23 25 28 108,7 112,0


Deşi bogat în resurse locale de materiale de construcţie, ponderea acestei industrii este

nesemnificativă.

În teritoriul raionului sunt 6 cariere, dintre ele, 3 sunt sistate, restul sunt autorizate la nivel local cu

extracţia zăcămîntului pînă la 5000 m3 anual, dispun de schiţa proiect, de extracţie şi recultivare,

decizia consiliului, se duce evidenţa de contabilitate, şi toate carierele sunt gestionate de primăriile sus

enumerate.

25

Tabelul 1-20 Volumul de lucru la cariere Adresa,locul Tipul de

carieră Deţinăt

or Anul

deschiderii Volumul

extras 2007 mii, m

3

Volumul extras 2004-2006 mii, m

3

Plăţi în buget, 2004-2006, lei

or. Nisporeni nisip primăria 1967 0 2,15 -

or.Nisporeni argilă primăria 1994 0 0,7 -

com.Vărzăreşti nisip primăria 1960 0,7 0,9 9640

s.Ciuteşti nisip primăria 1973 0,12 0,97 -

com.Şişcani piatră primăria 1940 1,2 2,3 70000

com.Cioreşti nisip primăria 1998 0,65 1,05 7900 Total 2,67 8,07


Nu sunt valorificate oportuntăţile pentru prelucrarea industrială a resurselor locale de materiale e

construcţii.

Industria vitivinicolă

Industria de prelucrare a strugurilor produce cca.25-30 mii t/an şi o cifră de afaceri de cca. 85-90 mil.

lei/an. Întreprinderile de fabricare a vinurilor au produs în 2007 producţie în sumă de 31,8 mln lei sau

85,2 % din totalul producţiei industriale. În prezent în teritoriu activează 6 fabrici de vin, cea mai

mare fiind întreprinderea cu capital străin SA „Nis-Struguraş”.

Deşi în ultimii 2 ani volumul producţiei de vinuri s-a redus, întreprinderile de producere a vinurilor

deţin cota majoritară în volumul total pe industrie, iar industria vinicolă este cea mai importantă

ramură a industriei raionului. Pieţele de export nediversificate şi înăsprirea concurenţei pe pieţele

tradiţionale impun companiile vinicole să recurgă la raţionalizarea sistemului de afaceri,

îmbunătăţirea sistemelor calităţii, sporirea activităţii sectorului de marketing şi vânzări.

C. Servicii şi comerţ

Date generale comerţ şi servicii

Raionul Nisporeni cunoaşte o evoluţie pozitivă la capitolul afaceri în comerţ. În anul 2007, faţă de

anul 2006, numărul agenţilor economici s-a majorat cu 90, inclusiv: SRL - cu 24, întreprinderi

individuale – cu 63, altele cu 3 unităţi. În prezent, conform datelor prezentate de Camera înregistrării

de stat, pe raion sunt înregistrate : 19861 întreprinderi cu statut de persoană fizică şi juridică, care

desfăşoară activitate în diverse domenii ale economiei raionului, inclusiv în comerţ. La Inspectoratul

fiscal de stat, din 1427 agenţi economici, care sunt deserviţi, prezintă dări de sama 965 de

întreprinderi, sau 67,6 %, iar 462 de întreprinderi, sau 32,4 % - nu prezintă dări de samă.

Tabelul 1-21 Realizarea producţiei locale Denumirea indicatorului unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006,%

Raport 2008/2007,

%


În preţuri curente mii lei 97521 40078 47037 35996 117,36 76,53

În preţuri medii mii lei 99400 39014 37118 35222 92,1 95,0


mii lei 158737 180610 192485 263623 106,57 136,96

Vânzări de mărfuri cu amănuntul mii lei 114876,9

135384,9 176435,9 212176,9

130,32 120,3

26

Denumirea indicatorului unit. măsură

2005 2006 2007 2008 Raport 2007/2006

,%

Raport 2008/2007,

%

inclusiv prin unităţi comerc. mii lei 61802,8 74388 97197,7 114283,0

130,66 117,6

prin pieţe mii lei 53074,1 60996,9 79238,2 97893,9 129,91 123,5

Servicii cu plată prestate populaţiei

mii lei 32789,5 38009,8 47999,9 78101,9 126,28 162,7


Comerţul în Nisporeni

În anul 2007 populaţiei i-au fost comercializate mărfuri în valoare de 176,4 mln. lei ( în preţuri

comparabile), sau cu 17 % mai mult de cât în 2006. Prin unităţile comerciale au fost realizate mărfuri

cu amănuntul în sumă de 97,2 mln. lei, sau cu 30% creştere faţă de anul precedent.

Serviciile în Nisporeni

Volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei în anul 2007 constituie 48 mln. lei în preţuri curente,

ritmul de creştere constituind 25 % faţă de anul 2006. Creşterea sa realizat pe seama activităţii

desfăşurate de agenţii economici din sectorul public, care au prestat servicii cu plată în sumă de 19,8

mln. lei, sporind faţă de anul 2006 cu 18,7 %. Cota serviciilor acordate de agenţii economici din

sectorul public - în volumul total de servicii constituie 41,2 %. Creşterea economiei raionului în mare

parte depinde de dezvoltarea acestui sector. Dezvoltarea serviciilor va fi condiţionată atât de veniturile

populaţiei, cât şi de sporirea cererii către prestarea serviciilor de calitate.

Serviciile de transport

Principalele mijloace de transport de pasageri sunt autobuzele şi microbuzele. Transportul mărfurilor

este asigurat, predominant, de firmele private. Principalele destinaţii pentru transportul de mărfuri

sunt: mun. Chişinău şi staţia de cale ferată Bucovăţ.

Tabelul 1-22 Serviciile de transport Denumirea indicatorului unit.

de măsură 2005 2006 2007 Raport

2007/2006.%

Transport

Parcursul mărfurilor realizate de întreprinderile de transport

mii tone — km 30,1 33,6 6,1 18,15

Parcursul pasagerilor mii pas. - km 22095,1 21942,2 23229,8 105,87

Mărfuri transportate de întreprinderile de transport

mii tone — km 1161 503,3 396,8 78,84

Lungimea drumurilor cu acoperire rigidă km 28,6 28,6 28,6 100,00


Serviciile bancare

În raionul Nisporeni funcţionează filiale a 3 bănci, respectiv:

Moldagroindbanc

Victoria Bank

Banca de Economii a Moldovei cu reprezentanţe în unele localităţi rurale

La fel în unele localităţi rurale sunt Asociaţii de Economii şi Împrumuturi a cetăţenilor (Nisporeni,

Valea Treistieni, ş.a.). În or. Nisporeni se găseşte compania de asigurări ASITO.

27

Serviciile comunale

Ponderea infrastructurii utilităţilor publice în raion este situată sub media pe ţară, iar nivelul de

deservire a serviciilor necesită îmbunătăţire şi modernizare. Infrastructura slab dezvoltată constituie

un impediment în crearea condiţiilor de dezvoltare a industriei şi a micului business.

Serviciile turism

Raionul Nisporeni este inclus în rutele turistice naţionale ”Zona turistică Vest”, care conectează

localităţile Chişinău – Suruceni – Condriţa – Căpriana – Hâncu – Iurceni. Un mare potenţial are

conectarea raionului la rutele turistice transfrontaliere a Euroregiunii Siret – Prut – Nistru.

Oraşul Nisporeni este inclus în Programul Naţional pentru zona de Centru „Drumul vinului”.

Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafeţe de vii (aproximativ 818 ha), principalele soiuri

de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). În oraş funcţionează două întreprinderi de

prelucrare a strugurilor: SA „Nis-Struguraş” şi SRL „Sanis Vin”, unde pot fi organizate degustaţii.

Tabelul 1-23 Repartizarea capacităţilor de cazare pe microzone, % Denumire unităţi de cazare Locuri de cazare tabere

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 33,33 33,33 50,00 50,00 15,61 15,61 13,60 13,60 25,00 25,00 25,00 25,00

Frontiera 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nord-Vest 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nord-Est 0 0 0 0 0 0 0 0 25 25 25 25

Sud-Est 66,67 66,67 50,00 50,00 84,39 84,39 86,40 86,40 50,00 50,00 50,00 50,00

Total 3 3 4 4 237 237 272 272 4 4 4 4


Sistemul turistic al raionului Nisporen este dezechilibat teritorial. Majoritatea unităţilor de cazare este

amplasată în microregiunile Nisporeni şi Sud-Est. Cea mai bună capacitate de cazare are microzona

Sud-Est. În Nisporeni capacitatea este de aproape 6 ori mai mică decât în microzona Sud-Est.

Jumătate din tabere sunt în microzona Sud-Est, câte 25% sunt amplasate în microzonele Nisporeni şi

Nord-Est.

2 microzone (Frontiera şi Nord-Vest) nu dispun de structuri de cazare şi nu pot asigura în caz de

necesitate cazarea oaspeţilor raionului.

Hotele

Serviciile de cazare sunt oferite de 2 hoteluri din or. Nisporeni (Prietenia, La Natalia) şi 2 tabere

estivale.

În or. Nisporeni activează din 2007 două hotele:

”Prietenia” (str. Alexandu cel Bun 47) cu 20 numere,

”La Natalia” (str. Alexandu cel Bun 102) cu 15 numere.

Tabere estivale

În raionul Nisporeni sunt 7 tabere estivale, din care 2 funcţionale (cu cîte 300-400 locuri fiecare):

”Mârzoaia” gestionată de DGÎTS.

Vărzăreşti, privată.

28

Tabelul 1-24 Cheltuieli publice pentru domeniul turistic Denumirea indicatorilor Unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006.% Raport

2008/2007,%

turism mii lei 0,75 0,75 0,8 0,85 106,67 106,25


Deşi sectorul turistic este formator de imagine şi oferă soluţii pentru vacanţa copiilor în perioada

estivală, cheltuielile publice pentru turism sunt extrem de reduse. Începând cu 2008 CR Nisporeni în

cadrul proiectului Tacis CBC ”Dezvoltarea traseelor turistice în zona transfrontalieră Nisporeni-Prut”

a unei contribuţii de cca. 30 mii euro pentru 2 ani de zile. Totodată DGÎTS alocă anual mijloace

pentru acoperirea parţială a costurilor de sejur în tabăra de copii ”Mârzoaia”, pe care o gestionează.


Elaborarea programului de dezvoltare a turismului

Elaborarea şi cofinanţarea proiectelor de turism rural.

Susţinerea dezvoltării serviciilor turistice private în zona rurală, organizarea pensiunilor

agroturistice.

Susţinerea construcţiei structurilor de cazare pentru turişti.

Promovarea unui traseu turistic de 1 zi: Chişinău-mănăstirile Căpriana, Hâncu cu vizitarea

observatorului AȘRM (Lozova, Ciuciuleni), muzeului etnografic din Iurceni, fabricii de vin

(Șişcani), muzeului lui Puşkin din Dolna şi întoarcerea la Chişinău.

Dezvoltarea serviciilor prestate călătorilor tranzitari pe automagistrala Balcani

Încurajarea agenţilor economici pentru dezvoltarea meşteşugurilor populare (olăritul,

lemnăritul, producerea diferitor suvenire)

Organizarea activităţilor culturale şi sportive în localităţi.

Investiţii prioritare

Situaţia generală

Deşi în sectorul privat se observă o înviorare a investiţiilor pentru construcţii (în special locuinţe ale

cetăţenilor) şi dotarea cu mijloace fixe, inclusiv în sectorul productiv, la nivelul surselor publice acest

indicator este mai modest. Posibilităţile investiţionale ale statului sunt foarte limitate, deşi în ultimii

ani se observă o majorare a acestora, în special în infrastructura socială.

Tabelul 1-25 Tabel comparativ surse pentru investiţii Denumirea indicatorului unit.

măsură 2005 2006 2007 2008

Raport

2007/2006.%

Raport 2008/2007 %

Investitii

Investiţii în capital fix, total mii lei 13141,2 34256,5 135761,9 81690,4 3,96 ori 60,2

pe formă de activitate Publică

mii lei 8944,63 19455,2 106973,3 59675,3 5,5 ori 55,8

pe formă de activitate Privată

mii lei 900,14 4734 12393,4 17591,1 2,6 ori 141,9

pe formă de activitate Mixtă

mii lei 1746,34 5759 5672 1681,3 98,5 29,6

pe formă de activitate Străină

mii lei 1550,12 4308 10459,8 2728,1 2,4 ori 26,1


29

În realizarea proiectelor investiţionale un rol important î-l au agenţii economici. Mijloacele proprii ale

întreprinderilor pentru efectuarea investiţiilor în capital fix, înnoirea fondurilor fixe şi lărgirea bazei

tehnice de producţie, nu sunt suficiente şi se completează parţial prin împrumutul resurselor de la

băncile comerciale. În aceste condiţii, surse ale majorării semnificative a investiţiilor pot deveni

mijloacele financiare ale populaţiei şi, îndeosebi, investiţiile străine, care practic sunt nelimitate.

Din bugetul de stat au fost alocate 19,1 mln. Lei, faţă de 12,1 mln. În a. 2006, din care pentru :

învăţământ – 4,0 mln. Lei

ocrotirea sănătăţii – 2,7 mln. Lei

gospodăria comunală – 2,7 mln. Lei şi pentru gazificare – 8,5 mln. Lei

reparaţia drumurilor – 1,2 mln. Lei.

În anul 2007 volumul investiţiilor în capital fix, din contul tuturor surselor de finanţare, a constituit

135,8 mln. Lei (în preţuri curente), toate fiind însuşite la construcţia obiectelor de menire productivă,

sporind de 3,9 ori faţă de anul 2006.

Structura investiţiilor

Structura investiţiilor în capital fix pe formă de proprietate se prezintă astfel: proprietatea publică –

78,8 %, privată – 9,1 %, mixtă (publică şi privată)– 0,2 %, străină – 7,7 %, mixtă – 4,2 %. Suma

majoritară de 106,9 mln. Lei revine sectorului de proprietate publică. Întru realizarea procesului

investiţional au fost însuşite preponderent mijloacele proprii ale întreprinderilor, cota-parte a cărora a

constituit 19,1 % din volumul total al mijloacelor utilizate; 6,2 % constituie cota-parte a investiţiilor

străine şi 7,1 % - din bugetul de stat.

1.4 INFRASTRUCTURA GENERALĂ

Reţeaua rutieră şi transportul

Raionul Nisporeni dispune de o reţea de drumuri de 243,2 km, din care: drumuri naţionale – 102,7

km, un segment de 17 km a traseului internaţional Chişinău – Leuşeni; drumuri locale - 140,5 km.

Potrivit indicatorilor social-economici, care caracterizează condiţiile de trai ale populaţiei raionului

(situaţia la 01.01.2007), lungimea totală a drumurilor şi străzilor din localităţile raionului e de 941

km, din care cu acoperire rigidă 15,4%, sau145 km, (în ultimii 5 ani au fost reparate doar 34,5 km,

sau 23,8 %.)

Calitatea drumurilor este nesatisfăcătoare, are un grad mare de uzură; majoritatea necesită reparaţii.

E necesar de a construi noi porţiuni de drumuri, străzi.

Menţinerea drumurilor publice de importanţă naţională şi raională este pusă în seama SA ”Drumuri

Nisporeni”, la întreţinerea căreia se află 243,2 km de drum, din care drumuri naţionale 102,7 km şi

drumuri locale – 140,5km. Legătura dintre raionul Nisporeni cu celelalte raioane se realizează prin

intermediul auto-magistralelor de importanţă naţională şi internaţională. Calitatea acestor magistrale

este satisfăcătoare. Drumurile locale, însă, sunt o problemă pentru majoritatea localităţilor din raion.

Dificultăţile legate de transportul de marfă şi călători spre or. Chişinău şi spre or. Nisporeni determină

caracterul scăzut al dezvoltării economiei regiunii.

30

Tabelul 1-26 Infrastructura drumurilor, ponderea (%) pe microzone Denumire 2005 2008

naţionale locale cu îmbrăc. Rigidă

străzi, drumuri

insl. Îmbr. Rigidă


străzi, drumuri


Nisporeni 24,32 14,59 24,16 29,42 73,68 24,32 14,59 24,16 28,88 74,36

Frontiera 9,46 21,49 14,86 17,01 5,26 9,46 21,49 14,86 16,83 5,13

Nord-Vest 5,41 25,48 5,79 15,41 10,53 5,41 25,48 5,79 15,47 10,26

Nord-Est 17,57 25,41 22,64 26,07 2,63 17,57 25,41 22,64 25,2 2,56

Sud-Est 43,24 13,03 32,55 13,09 7,89 43,2 13,03 32,55 13,61 7,69

Total 102,7 140,5 131,2 324,7 38 102,7 140,5 131,2 335,9 39


Principalele concluzi privind infrastructura rutieră sunt:

Nisporeni şi localităţile dea lungul automagistralei Chişinău – Leuşeni deţin o pondere semnificativă a

drumurilor acoperite cu îmbrăcăminte asfaltică şi asigură accesibilitatea pe drumuri naţionale, restul

teritoriului revenindu-i cca. 43,3% din drumuri asfaltate. Număril drumurilor cu îmbrăcăminte rigidă

a crescut din 2005 până în 2008 doar în microzona Nisporeni. Acest fapt, dar şi starea îmbrăcămintei

asfaltice rutiere din restul raionului crează mari discrepanţe în plan teritorial al asigurării accesului

cetăţenilor şi oaspeţilor spre destinaţiile locale. Unele localităţi din Nordul raionului sunt conectate la

drumuri de foarte proastă calitate.

Din cauza stării nesatisfăcătoare a drumurilor, atractivitatea localităţilor rurale este destul de scăzută.

În prezent sunt 3 localităţi (Mîrzoaia, Valea Nârnovei şi Heleşteni), care n-au legătură permanentă cu

centrul raional, din cauza lipsei drumurilor cu acoperire rigidă. Bugetele reduse ale primăriilor nu

permit reparaţia capitală a drumurilor ce traversează satele. În contextul problematicii legate de

reparaţia drumurilor, trebuie de menţionat că dacă în sfera reabilitării drumurilor naţionale se simte o

înviorare, apoi problema reparaţiei drumurilor locale este dată uitării. Se solicită ca în raion să fie

elaborat un program concret de reparaţie a drumurilor locale, urmând a fi discutate posibilităţile

asigurării financiare a proiectelor care vor fi elaborate în acest sens.


Îmbunătăţirea căilor de acces prin reconstrucţia drumurilor prin accesarea programelor

transfrontaliere

construcţia de drumuri de la Nisporeni spre alte microzone.

îmbunătăţirea căilor de acces spre terenurile agricole amplasate la pereferia zonei.

amenajarea teritoriilor publice pentru atragerea investiţiilor strategice, inclusiv prin sporirea

accesibilităţii lor.

Tabelul 1-27 Dinamica numărului de autoturisme în raion Nr. Denumire 2005 2006 2007 2008

1 Nisporeni 75,57 73,54 72,35 69,95

2 Frontiera 8,27 8,08 8,12 8,15

3 Nord-Vest 3,60 3,95 4,31 4,49

4 Nord-Est 7,29 9,32 10,09 10,58

5 Sud-Est 5,27 5,12 5,13 6,82

Total 4667 5238 5591 6096


31

În raionul Nisporeni aproape fiecare a cincea familie deţine un automobil, fapt care demonstrează un

grad de mobilitate medie a locuitorilor din raion. Majoritatea autoturismelor din raion sunt

concentrate în Nisporeni, dar în ultimii 4 ani se observă o screştere (1-3%) a ponderii autoturismelor

în Nord şi Sudul raionului. Acest fapt îmbunătăţeşte gradul de mobilitate şi accesibilitate a populaţiei

rurale de aici.

Reţeaua de gaz

Până în prezent dispun de reţea de gaze naturale doar 3 localităţi, din numărul total de 39. În total pe

raion, la reţeaua de gaze naturale sunt conectate 1,6 mii de case şi apartamente, precum şi 42 agenţi

economici. Conectarea la reţeaua de gaze naturale se realizează paralel în instituţiile socio-economice

şi în gospodăriile individuale. Gospodăriile individuale se conectează pe cont propriu.

Alocarea surselor financiare pentru gazificarea raionului Nisporeni în anii 2003-2007 are un caracter

neuniform, fiind în 2003-2007 de 77 mln. Lei, din care75.3% au fost asigurate de resursele bugetului

de stat. În acelaşi timp, creşte mărimea alocaţiilor din bugetul raional şi bugetele locale.

Tabelul 1-28 Dinamica resurselor financiare alocate gazificării raionului Nisporeni, mii lei Perioada Total

inclusiv:

Bugetul de stat Bugetul raional Bugetele locale

2003 137,0 0,0 137,0 0,0

2004 17315,8 15350,0 1950,0 15,8

2005 33680,2 30416,9 1626,4 1636,9

2006 10019,4 3110,0 3143,2 3766,2

2007 15937,6 9208,0 3601,3 3128,3 Total 77090,0 58084,9 10457,9 8547,2

2008 – aprobat 6502,4 0,0 4080,0 2422,4

Sursa: Secţia economie a Consiliului Raional Nisporeni

Telefonizarea

Conform situaţiei anului 2007, nivelulul de asigurare cu posturi telefonice în raion este de 16,67 mii

posturi, sau cca. 23 posturi telefonice la 100 locuitori.

Aprovizionarea cu apă

Din 39 de localităţi 17 dispun de apeducte (44 % din total). Ponderea fondului locativ dotat cu

apeduct din raion este de 29,5% (media pe republică e de 37,5%). Alimentarea cu apă este efectuată

din captările de apă subterană din localităţile din raion. Locuitorii raionului se alimentează cu apă

potabilă de la 2973 fântâni de tip mină şi 142 izvoare. Raionul dispune de 38 de fântâni arteziene,

din care în anul 2007 au funcţionat doar 20 (care deţin autorizaţii de gospodărire), celelalte 18 – sunt

în stare de conservare. Apa din fântâni şi din izvoare este folosită ca apă potabilă de cca. 70% din

populaţia raionului, ce nu corespunde normelor ecologice şi sanitare în vigoare. În construcţia

reţelelor de apeduct sunt necesare resurse financiare mari, pe care autorităţile locale nu le pot acoperi.

De aceea este necesară implementarea programelor naţionale şi internaţionale în domeniu.

Infrastructura de canalizare

Pe teritoriul or. Nisporeni funcţionează staţia de epurare, cu o capacitate de 1236 m 3 de apă pe zi ,

administrată de Gospodăria de alimentare cu apă şi canalizare. Lungimea totală a reţelei de canalizare

este de 14 km. La “GAAC” sunt conectaţi prin canalizare: 1242 apartamente şi 284 case particulare.

În timpul sezonului de toamnă, mai funcţionează 2 staţii de epurare a apelor , cu o capacitate de 200

m 3 pe zi, folosite în sezonul de prelucrare a strugurilor de fabricile de vin din s. Iurceni şi s. Şişcani

32

(fără control de laborator.) Starea tehnică a staţiei de epurare a apelor reziduale din or. Nisporeni este

nesatisfăcătoare (are cca. 40 ani), iar pentru renovarea ei sunt necesare sume mari de bani. În raion,

reţeaua de canalizare este slab dezvoltată. Ponderea fondului locativ din raion care dispune de reţea de

canalizare este de 4% faţă de media naţională de 22,6%.

Gospodăria comunală şi salubrizare

În prezent, complexul comunal-locativ se află în pragul unei crize de infrastructură, condiţionată de

uzura fizică a utilajelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, exploatarea unui echipament învechit şi

ineficient din punct de vedere energetic, precum şi de datoriile debitorilor. Toate acestea conduc la

deversarea în apele de suprafaţă a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate, fără realizarea

dezinfecţiei necesare, ceea ce pune în pericol securitatea sanitar-epidemiologică şi ecologică a

surselor de apă potabilă. Situaţia se complică şi mai mult din cauză că întreprinderea de aprovizionare

cu apă şi canalizare nu dispune de resursele financiare necesare pentru rezolvarea problemelor

menţionate.

1.5 INFRASTRUCTURA SOCIALĂ

Educaţie

Capacitatea instituţiilor de învăţământ din raion acoperă necesităţile locuitorilor, cu excepţia

instituţiilor preşcolare. În anu 2007 au fost planificate 52,8 mln.lei, valorificate la nivelul de 94,2%.

Aceste resurse au fost utilizate în mod special pentru întreţinere curentă şi salarizare (98,7%). Pentru

eficientizarea procesului de studiu, instituţiile educative întâmpină dificultăţi în ceea ce priveşte

dotarea cu materiale didactice şi echipament necesare. De remarcat că din an în an creşte numărul

copiilor, ai căror părinţi pleacă la muncă peste hotarele republicii, ei rămânând la bunei, rude sau de

unii singuri. Astfel în 2008 se atestă, 665 copii ai căror ambii părinţi au plecat, iar 2 mii copii unde a

plecat un singur părinte.

Tabelul 1-29 Structura cheltuielilor, ponderea (%) pe microzone Denumir

ea învăţământ

total tineret şi

sport Cămine culturale,

biblioteci

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni

42,40 44,47 43,36 21,58 57,2

1

78,3

4

83,4

3

88,2

0

16,8

6

21,34 16,74 19,55

Frontiera

9,94 10,60 8,06 29,81 1,45 3,20 2,34 1,63 24,41

21,59 22,15 25,98

Nord-Vest

7,81 6,76 15,72 14,55 31,75

6,33 3,53 2,35 15,46

14,70 21,05 14,90

Nord-Est

29,14 25,23 23,86 21,94 4,75 8,07 7,74 3,25 25,00

27,21 24,66 25,24

Sud-Est 10,70 12,93 9,00 12,12 4,84 4,06 2,96 4,57 18,2

7

15,15 15,40 14,33

Total raion, mii lei

18331,8 25989,9 29536,9 68665,5

338,9

334,7

439,3

713,5

963,7

1245,3

1769,6

2457,9


Repartizarea cheltuielilor pentru învăţământ şi alte necesităţi sociale sunt într-o creştere susţinută, dar

repartizarea acestor fonduri este extrem de neuniformă la nivelul microregiunilor. Astfel sursele

pentru învăţămînt au crescut substanţial spre localităţile din zonele de Frontieră şi Nord-Vest, dar au

desrescut simţitor în Nisporeni şi Nord-Est.

Acţiunile pentru necesităţile culturale şi sportive ale tinerilor sunt susţinute masiv (cca. 88%) în or.

Nisporeni şi mai puţin în teritoriu.

33

Tabelul 1-30 Bugetul planuficat şi realizat pentru 2007, lei


Numărul angajaţilor din învăţământ până în 2007 a fost într-o continuă descreştere, dar cu o uşoară

restabilire în 2008. Nivelul de salarizare în sfera învăţământului şi educaţie preşcolară este dintre cele

mai joase în raion.

Tabelul 1-31 Principalii indicatori din învăţământ şi alte domenii sociale Denumirea indicatorului unit.

măsură 2005 2006 2007 2008 Raport

2007/2006.% Raport

2008/2007,%

numărul angajati învăţămînt persoane 1736 1675 1603 1653 95,70 103,12

Salariul mediu lunar al unui salariat pe raion lei 853 1108 1296 1572 116,97 121,30

administraţia publică lei 986,4 1526,6 1709,5 1973 111,98 115,41

învăţămînt lei 653,5 911,3 965,5 1031 105,95 106,78

din care profesorii lei 991,4 1403,5 1560 1453 111,15 93,14

sănătate lei 963,9 1207,5 1573 1940 130,27 123,33


Învăţământul preşcolar

În 2007, în raion funcţionau 24 instituţii preşcolare, frecventate 1844 de copii (din 4707 total copii).

Rata de înscriere a copiilor în instituţiile preşcolare în raion este de 72,4% faţă de media naţională de

65,8%. În anul 2007 s-au planificat 12,5 mln lei pentru instituţiile preşcolare, care au fost valorificate

la nivelul de 93,6%. Capacitatea instituţiilor preşcolare din raion nu satisface toate cerinţele

locuitorilor.

Învăţământul preuniversitar

În anul de studii 2007-2008 reţeaua unităţilor şcolare de învăţământ în raion constituie: 25 gimnazii, 1

şcoală medie de cultură generală, 9 licee, 1 şcoală internat pentru copii cu insuficienţă mintală (or.

Nisporeni). Scăderea natalităţii în ultimii 10 ani a determinat micşorarea numărului de elevi în

învăţământul primar. Din 2003 până în prezent se înregistrează o scădere de 15,2% a numărului de

elevi în şcoli, generată de scăderea ratei natalităţii şi sporirea migraţiei peste hotare.

În perioada estivală cu regim staţionar activează 2 tabere de odihnă – tabăra ”Codru” gestionată de

DGÎTS (Mârzoaia) şi tabăra privată din Vărzăreşti.

Bugetul planificat și realizat pentru instituțiile scolare în raionul Nisporeni, 2007, lei

Indicator planificat realizat % realizat Pondere, %

Instituții preșcolare 12514700 11678600 93,32 23,47

școala primară 294000 280000 95,24 0,56

școli, licee 33678400 32023200 95,09 64,37

școala auxiliară 1653700 1483200 89,69 2,98

Casa tip Familie 79400 69800 87,91 0,14

odihna de vară 485100 473800 97,67 0,95

alte cheltuieli 4123200 3741800 90,75 7,52

Total educație 52828500 49750400 94,17 100

34

Învăţământul profesional

Învăţământul preşcolar este reprezentat de 1 şcoală profesională. Rofilul specializărilor este destul de

variat şi include: bucătar, fermier, operator la calculator, croitor, mecanizator, lemnar. În anul de

studiu 2006/2007, în instituţiile profesionale au fost înmatriculaţi 320 elevi.


Îmbunătăţirea alocărilor bugetare pentru învăţământ echilibrat teritorial în conformitate cu un

plan de celtuieli pe termen mediu

Renovarea şi dotarea instituţilor de învăţământ în localităţile rurale.

Dezvoltarea abilităţilor noi pentru cadrele didactice.

Elaborarea de proiecte pentru cofinanţarea necesităţilor instituţiilor de învăţământ.

Sănătate şi servicii de asistenţă socială

Serviciile din domeniul sănătăţii din raion sunt prestate la nivel local de către Punctele medicale sau

Centrele Medicilor de Familie, iar la nivel raional - de către Spitalul Raional. Populaţia raionului

este deservită de către 593 de medici şi asistente medicale. În medie, la 10 mii locuitori ai raionului

revin 30,8 paturi de spital faţă de 63,9 la nivel naţional, sau 48,2 % către nivelul naţional.

În cadrul ÎMSP „Spitalul Raional Nisporeni” activează: 1 – spital raional, 1 – Centru al medicilor de

familie, 10 – Centre de sănătate , 13 – Oficii ale medicilor de familie, 31 –farmacii: 1 – spitalicească

şi 30 filiale.

Ponderea populaţiei cu asigurare obligatorie de asistenţă medicală din raion este de 62,0%, faţă de

70,4% care este media naţională.

Este în descreştere şi numărul personalului medical mediu, ceea ce generează deficit de cadre

medicale, iar la nivel de localitate se prestează numai serviciile medicale primare. Sistemul

asigurărilor medicale necesită perfectare, deoarece personalul medical nu acoperă necesităţile

locuitorilor. Numărul mare de beneficiari la un medic de familie generează probleme de deservire

medicală, pe când noul regulament permite consultarea altor specialişti numai după recomandarea

medicului de familie. Situaţie similară este întâlnită şi în cazul accesului în spitalele specializate din

or. Chişinău. Locuitorii raionului nu au acces direct la serviciile instituţiilor medicale publice din or.

Chişinău.

Înainte de a beneficia de serviciile acestor instituţii, locuitorii raionului au nevoie de îndreptare de la

medicul de familie sau de la serviciul de urgenţă.

În anul 2008, În localităţile raionului se aflau în evidenţă 14,8 mii de beneficiari de pensii,

indemnizaţii şi alocaţii sociale de stat. Pensia medie lunară de care beneficiază aceste categorii de

persoane constituie 576 lei, ceea ce nu reprezintă nici 40% din coşul minim de consum, fapt care a

determinat pe unii din pensionari să se angajeze în câmpul muncii.

În raionul Nisporeni, asistenţa socială este asigurată de secţiile raionale de asistenţă socială, Fondul de

susţinere a populaţiei şi asistenţii sociali din primării. Asistenţa socială se acordă numai sub forma

unor servicii primare care includ: asistenţa socială la domiciliu, acordarea ajutoarelor materiale,

servicii de consultare şi informare. În raion nu există o reţea dezvoltată de servicii sociale. Asistenţii

sociali angajaţi în primării nu acoperă necesităţile tuturor categoriilor de beneficiari.

Viaţa culturală

În anul 2008, în raionul Nisporeni au funcţionat 68 instituţii culturale. Aceste instituţii sunt

reprezentate de: 30 cămine culturale, 34 biblioteci, o şcoală raională de muzică, unde îşi fac studiile

35

108 de copii, o şcoală de arte plastice – cu 208 copii, 2 muzee: or. Nisporeni şi s. Iurceni. În raion

funcţionează un teatru de păpuşi din s. Iurceni. Totodată lipseşte un cinematograf.

Viaţa socio-culturală în raion este încurajată de organizarea sărbătorilor naţionale şi locale.

Festivităţile şi activităţile culturale se organizează la nivel de localităţi rurale. La nivel de raion sunt

organizate anual concursuri şi festivaluri. Cel mai reprezentativ este festivalul republican al

interpreţilor de muzică populară „Maria Drăgan” organizat la baştina cântăreţei, în s. Bălăureşti.

Totodată, în Iurceni anual în septembrie se organizează unicul în republică ”Bâlci al olarilor”.

În zilele obişnuite şi de odihnă, activităţile de recreere sunt limitate. Pentru revigorarea vieţii social-

culturale în localităţile raionului sunt necesare renovarea instituţiilor culturale amenajarea terenurilor

sportive, instituirea formaţiilor artistice şi atragerea tinerilor specialişti în domeniul cultural.

Viaţa sportivă

Infrastructură sportivă este reprezentată prin 1 stadion cu tribune de peste 500 locuri care necesită

renovare şi amenajare; 41 terenuri sportive de plan neamenajate. Totodată raionul dispune de 1

stadion de minifotbal situat în parcul or. Nisporeni.

1.6 STAREA MEDIULUI NATURAL

Salubritatea localităţilor

Raionul Nisporeni se confruntă cu probleme serioase ce ţin de protecţia mediului şi asigurarea

serviciilor de bază. Majoritatea localităţilor din raion nu dispun de o gunoişte autorizată, precum şi

drumurile de acces către gunoişti sunt în stare nesatisfăcătoare. Practic, în toate localităţile raionului

există problema gunoiştilor neautorizate care apar în preajma râuleţelor, la hotarele localităţilor sau în

alte locuri neamenajate corespunzător. Serviciul salubritate este caracterizat printr-un nivel scăzut de

organizare.

În sectorul particular, salubrizarea este pe responsabilitatea fiecărui gospodar, în instituţiile publice

administraţia publică locală răspunde de acest serviciu. În or. Nisporeni este creat serviciu de

colectare şi evacuare a gunoiului, însă organizarea acestui serviciu este nesatisfăcătoare.

Una din problemele prioritare ale serviciului de salubrizare este transportarea şi valorificarea

deşeurilor, care prezintă un complex de acţiuni menite să micşoreze volumul generării reziduurilor

menajere şi industriale şi utilizarea lor maximă în calitate de materie primă secundară. În raion, o

problemă acută rămâne a fi cea a gunoiştilor. Până în prezent, nu există în nici o localitate structuri de

prelucrare sau reciclare a deşeurilor.

1.7 CAPACITĂŢI LOCALE PENTRU SUSȚINEREA INVESTIȚIILOR

Veniturile raionului Nisporeni

Veniturile raionului au constituit în 2008 cca. 126,86 mln lei în creştere cu cca 20% faţă de anul 2007

(105,75 mln lei). Cota veniturilor proprii ale raionului au constituit cca. 14,68%, restul fiind

transferuri. Cota înaltă de peste 50% venituri proprii o înregistrează doar or. Nisporeni, în rest la o

distanţă mare se găsesc localităţile Grozeşti (16,4% venituri proprii) şi Iurceni (14,1%). 11 primării

rurale au o pondere a transferului de peste 90% din buget.

36

Tabelul 1-32 Executat venituri raionul Nisporeni Nr. Denumirea

primăriilor 2006 venit

fără transferuri

2006 transferuri

2007 venit fără

transferuri

2007 transferuri

2008 venit fără

transferuri

2008 transferuri

1 Bălăneşti 274,9 1630,9 270,1 1926,6 331,6 2854,2

2 Bălăureşti 236 4090,6 259,3 4074 267,6 10680,6

3 Bărboieni 215,3 799,9 149 1211,3 160,4 1070,2

4 Boldureşti 562,9 2552,7 467,3 2927,9 659,7 4482,2

5 Bolţun 102,1 507 109,1 601,5 128,6 831,7

6 Brătuleni 310,7 1333,9 252,7 1608,4 271,7 2247,7

7 Bursuc 92,3 664,7 120 924,9 108,6 1344,8

8 Călimăneşti 94,9 805,7 110,8 1105,7 120,8 4113,2

9 Cioreşti 403,5 2111,2 378,7 2932,4 354,6 5555,2

10 Ciuteşti 213,9 763,6 184,7 1150,3 178,3 1947

11 Cristeşti 186,1 758,9 263,5 1033,1 214,7 1284,9

12 Grozeşti 463,8 1333,9 364 1640 439,9 2240,5

13 Iurceni 388,3 1184,4 687,9 1900,1 442,8 2705,5

14 Marinici 208,6 1243,1 224,6 1646,3 198,4 2429,9

15 Mileşti 372,6 1512,6 393,7 2117,9 452,4 3937,6

16 Selişte 249 1994,2 252,4 2741,5 288,5 3598,6

17 Soltaneşti 180,4 1048,9 176,9 1163 189,1 2149,1

18 Șişcani 646,4 1903,5 530,7 2765,3 602,5 2522,2

19 Valea-Trestieni

201,9 1042,6 169,7 1212,9 232,3 2397,3

20 Vărzăreşti 818,8 3904,4 914,1 4631,3 857,5 6225,9

21 Vânători 129,4 551,9 113,6 733,1 117,1 1352

22 Zberoaia 224,3 1100,4 247,3 1452,1 245,3 2282,9

23 Nisporeni 5592,9 7121,6 7620 8642 8205,3 7941,6

Consiliul raional

5758,1 17083 5491,1 35883,1 3557,4 76194,9

Total verificat

17927,1 57043 19751,2 86024,7 18625,1 152390

Total raportat

17927,5 57044 19726,8 86024,6 18625,2 108232


Microzona Nisporeni deţine ponderea cea mai mare la nivelul veniturilor locale, dar până în 2007 şi a

transferurilor din bugetul de stat. Discrepanţa teritorială a veniturilor proprii este resimţită în Nord-

Vest şi la Frontieră, unde acestea scad constant în fiecare an. Practic în decurs de 4 ani s-au dublat

încăsările în microzona Sud-Est.

Tabelul 1-33 Venituri, ponderea (%) pe microregiuni Denumire Total încasări în teritoriu Transferuri Total venituri

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 57,09 59,74 59,01 51,87 37,01 30,32 28,79 16,67 42,84 38,40 36,01 25,02

Frontiera 11,29 11,13 9,38 8,63 13,65 24,94 22,61 24,87 12,90 21,28 19,45 21,02

Nord-Vest 9,51 9,33 7,42 5,92 14,67 15,61 14,76 14,67 13,46 13,62 13,01 12,59

Nord-Est 11,77 9,67 8,94 10,86 21,12 18,22 20,96 25,21 18,26 15,96 18,09 21,81

Sud-Est 10,34 10,13 15,25 22,73 13,56 10,91 12,89 18,57 12,55 10,73 13,45 19,56


37

Trebuie de constatat că majoritatea veniturilor din localităţile rurale sunt din transferuri de la bugetul

de stat, care sunt strict reglementate la nivelul cheltuielilor de învăţământ şi alte necesităţi sociale.

Cofinanţarea unor proiecte economice proprii din resurse proprii este aproape imposibil în localităţile

rurale. Acest fapt trebuie să orienteze eforturile APL pentru susţinerea parteneriatelor public-private

strategice în localităţile rurale.

Cheltuielile raionului Nisporeni

La nivelul primăriilor s-a realizat în 2008 cca. 95,2 mln lei sau cca. 75% din totalul veniturilor pe

raion. Este de menţionat că în perioada 2005-2008 cheltuielile efectuate de primării s-a dublat, în

Călimăneşti a crescut de peste 6 ori, iar în Bălăureşti s-a triplat.

Tabelul 1-34 Cheltuielile la primăriile raionului Nisporeni, mii lei Nr. Denumirea primăriilor 2005 2006 2007 2008 2008/2005,

%

1. Bălăneşti 1554,4 2139,4 2168,5 3226 207,54

2. Bălăureşti 3353,2 4405,6 4073,2 10634,6 317,15

3. Bărboieni 470 1116,6 1400,5 1247,3 265,38

4. Boldureşti 1857,4 2943,5 3784,7 4951,5 266,58

5. Bolţun 559 620,2 658,7 1010,1 180,70

6. Brătuleni 1147,2 1648,9 1971 2485,7 216,68

7. Cristeşti 539,6 762,9 903,7 1603,5 297,16

8. Călimăneşti 605,8 916,9 1203,6 4151,5 685,29

9. Cioreşti 2180,4 2759,3 3178,1 5782,5 265,20

10. Ciuteşti 1129,5 1071,1 1312,8 1987,2 175,94

11. Cristeşti 801 1050,3 1203,5 1577,8 196,98

12. Grozeşti 1172,2 1720 2027,4 2728,3 232,75

13. Iurceni 1246,5 1594,3 2179 3480,3 279,21

14. Marinici 1166,8 1326,8 1803,8 2430,4 208,30

15. Mileşti 1672,7 1972,9 2552,7 4369 261,19

16. Selişte 2006,6 2259,6 3011,2 3859 192,32

17. Soltaneşti 756 1227,1 1371 2329 308,07

18. Șişcani 2003,1 2715,9 2912 3726 186,01

19. Valea-Trestieni 1032,4 1293,9 1392 2603,7 252,20

20. Vărzăreşti 4655,2 5025,8 5966,2 7749,1 166,46

21. Vânători 547,5 695,2 858,9 1470,7 268,62

22. Zberoaia 974,9 1353,4 1599,7 2649,9 271,81

23. Nisporeni 10182,6 15117 15465 19144,4 188,01

Total 41614 55736,6 62997,2 95197,5 228,76


Nord-Estul şi-a păstrat pe parcursul ultimilor 4 ani efectua cele mai mari cheltuieli publice. Până în

2007 oraşul Nisporeni şi împrejurimea concentra peste 30% din toate cheltuielile publice, zonei de

Sud-est şi Nord-Vest fiind mai sărace. Începând cu 2008 are loc o redistribuţie a cheltuielilor din

bugetele locale.

Tabelul 1-35 Cheltuiel, ponderea (%) pe microzone Denumirea Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Nisporeni 30,22 31,04 30,27 22,57

Frontiera 15,68 16,77 17,20 20,55

38

Denumirea Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Nord-Vest 9,46 9,76 11,16 11,82

Nord-Est 35,99 33,76 30,96 34,84

Sud-Est 8,66 8,67 10,41 10,22


Cheltuielile de admnistrare şi de amenajare a teritoriului sunt în creştere dar insuficiente. Peste 55%

din toate alocările la amenajarea teritoriului se opresc în oraşul Nisporeni, care are cea mai extinsă

reţea stradală şi o infrastructură rutieră relativ bună. Acest fapt crează o discrepanţă mare dintre

centrul raional şi restul teritoriului, în special pentru localităţile de la Frontieră, din Sud-Est şi Nord-

Vest.

Tabelul 1-36 Structura cheltuielilor, ponderea (%) pe microzone Denumirea primăria amenajarea teritoriului

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 23,15 21,10 20,84 18,67 57,98 55,07 70,54 55,39

Frontiera 27,22 21,60 22,48 21,88 6,23 15,56 11,05 7,03

Nord-Vest 17,94 17,52 17,54 14,19 14,74 8,75 3,29 5,48

Nord-Est 17,47 23,52 22,52 26,58 13,39 17,10 9,88 24,53

Sud-Est 14,23 16,27 16,62 18,68 7,66 3,52 5,23 7,56

Total raion, mii lei 4227,7 5355,9 5870 8259,3 1399,9 1949,6 2831,6 3455,8


În concluzie se poate menţiona că banii puţini şi distribuiţi neechilibrat teritorial pentru amenajarea

teritoriului este un impediment important în calea localizării investiţiilor şi afacerilor în raionul

Nisporeni.

Proiecte investiţionale implementate în ultimii ani

Proiecte susţinute prin pateneriat APL-populaţie-Donatori

Dezvoltarea regională presupune asigurarea dezvoltării socio-economice susţinute de către autorităţile

locale şi locuitorii raionului. În acest sens, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM) a

contribuit la consolidarea capacităţilor comunităţilor în vederea asigurării bunăstării sociale prin

împuternicirea comunităţilor şi instituţiilor lor de a-şi gestiona priorităţile. În urma colaborării cu

FISM, localităţile beneficiare au înregistrat ONG–uri şi grupuri de iniţiativă care au contribuit direct

la soluţionarea problemelor comunitare.

În raion 26% din localităţi au beneficiat de suportul proiectului FISM I şi 17% de susţinerea

proiectului FISM II. Cele mai răspândite proiecte vizează îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a

populaţiei, în special a populaţiei sărace prin satisfacerea cererilor din partea comunităţilor privind

reabilitarea infrastructurii sociale , inclusiv a programelor de perfecţionare a învăţământului primar.

Cu susţinerea Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în unele localităţi din raion s-

au derulat activităţi ce ţin de formarea capacităţilor autorităţilor publice locale în gestionarea

serviciilor publice, au fost elaborate strategii locale de dezvoltare cu implicarea nemijlocită a

comunităţii.

39

Consultanţă şi suport financiar pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare socio-

economică au fost oferite localităţilor rurale din raion de către Proiectul Reforma Autorităţilor Publice

Locale (USAID).

Sectorul neguvernamental din regiune se caracterizează prin predominarea ONG–lor din domeniul

social. Proiectele implementate cu impact raional sunt: crearea centrelor de Consultanţă AgroInform,

Centre de Dezvoltare Comunitară, Centre Sociale etc.

40

1.8 ANALIZA SWOT ŞI CONCLUZII PENTRU CADRUL INVESTIŢIONAL

Puncte tari Puncte slabe

Amplasarea în apropiere de capitală şi puncte de trecere a frontierei către UE

Condiţii agro-pedologice favorabile viticulturii şi pomiculturii

Pondere înaltă a populaţiei active din punct de vedere economic

Potenţial înalt pentru producerea materiei prime pentru industria alimentară (fructe, struguri, legume), precum şi a produselor ecologice

Centre meşteşugăreşti de importanţă naţională

Existenţa unor micro-zone vinicole (Vărzăreşti, Şişcani, Iurceni, Mileşti, Brătuleni)

Resurse pentru obţinerea materialelor de construcţie (cărămidă, ţiglă)

Decizia fermă a APL pentru restabilirea şi dezvoltarea sistemului de irigare

Resurse bogate şi diverse pentru agrement şi odină

Atracţii turistice importante (2 mănăstiri, 2 muzee, rezervaţii naturale, etc.)

Nivel înalt de telefonizare şi acces la internet

Proximitate cu drumul auto internaţional Chişinău-Leuşeni-Iaşi

Activitatea instituţiilor educaţionale pentru pregătirea profesională în meserii de bază

Personalităţi notorii din domeniul culturii, sport, ştiinţă – originari din r. Nisporeni

Existenţa bazinului acvatic al râului Prut

Cost relativ scăzut la terenuri şi edificii, spaţii de producţie

Cunoştinţe şi experienţă insuficientă legate de administrarea proiectelor finanţate din fonduri externe

Ponderea redusă a IMM-urilor în sectorul de producţie şi servicii (cu excepţia comerţului şi alimentaţiei publice)

Investiţii autohtone şi străine nesemnificative pentru dezvoltarea raionului

Accesibilitate redusă la credite

Interes mic faţă de informaţiile din domeniul economic şi informaţie redusă asupra pieţei

Parteneriate subdezvoltate ONG-APL-sector de afaceri

Diversificarea redusă a pieţei de desfacere

Lipsa de pieţe agricole amenajate

Deficitul locurilor de muncă şi a forţei de muncă calificate

Număr sporit de persoane tinere emigrate

Situaţie demografică nefavorabilă

Infrastructura (transport, gaze naturale, etc.) slab dezvoltată şi de o calitate inferioară

Sector industrial slab dezvoltat

Productivitate scăzută în agricultură

Infrastructură dezorganizată de colectare şi procesare a produselor agricole

Ponderea foarte mare a populaţiei ocupate in agricultura

Slaba dotare tehnică a tuturor sectoarelor din agricultură, cu echipament şi tehnologii moderne

Existenţa unor zone predispuse hazardului natural (alunecări de teren, inundaţii)

Sporirea volumului deşeurilor menajere şi industriale, agravarea stării poluării aerului, apei şi solului.

Oportunităţi Riscuri

Crearea condiţiilor favorabile pentru susţinerea activităţilor industriale (parcuri industriale, incubatoare de afaceri)

Modernizarea tehnologiilor industriale şi agricole

Utilizarea tehnologiilor de irigare pentru dezvoltarea agriculturii

Dezvoltarea serviciilor în agricultură şi industrie

Prezenţa Euroregiunii „Siret – Prut – Nistru”

Dezvoltarea turismului (rural, cultural, piscicol)

Creşterea capacităţii de acordare a asistenţei sociale

Atragerea investiţiilor străine

Canalizarea remitenţelor în investiţii productive

Posibilităţi de participare la programe de Bună Vecinătate

Utilizarea resurselor energetice regenerabile

Gazificarea localităţilor

Construcţia reţelelor de apeduct şi canalizare

Instabilitatea politică şi legislativă

Deteriorarea relaţiilor cu ţările vecine.

Nivelul înalt al corupţiei care afectează dezvoltarea raionul

Continuarea migraţiei şi îmbătrânirea populaţiei

Gradul sporit de sărăcie şi izolare a unor zone rurale

Şocuri energetice externe şi creşterea preţurilor la resurse energetice

Calamităţile naturale (alunecări de teren, secete, grindină, inundaţii)

Resurse financiare insuficiente pentru proiectele de protecţie a mediului

Posibilităţile reduse ale bugetului local pentru investiţii în îmbunătăţirea infrastructurii

Nevalorificarea fondurilor externe

Lipsa subvenţionării principalelor ramuri a economiei

41

Conştientizarea populaţiei în problema mediului şi diferite activităţi de soluţionare

Posibilitatea creşterii încasărilor în bugetul local

Educaţia sanitară a populaţiei

Capacităţi reduse de accesare şi gestionare a fondurilor

Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea si co-finanţarea proiectelor

Rata ridicată a dobânzii la credite

CONCLUZII

Resurse disponbile în Nisporeni

Raionul Nisporeni dispune de populaţie aptă de muncă, însă ponderea mare a angajaţilor în

agricultură determină nivelul scăzut al calităţii vieţii şi remunerării muncii. Raionul dispune de

resurse umane care necesită pregătire profesională sau recalificare.

Resursele naturale de care dispune raionul (argila, nisipul, piatra) pot servi drept materie primă pentru

dezvoltarea industriei de producere a materialelor de construcţie. Această ramură a industriei este

dezvoltată în raion, însă capacităţile de producţie nu satisfac necesităţile pieţei, de aceea extinderea

serviciilor industriale de producere şi diversificare a lor va deveni o orientare strategică a dezvoltării

raionului.

Condiţiile agro-pedologice favorabile, resursele acvatice care pot fi folosite pentru irigare şi bonitatea

solului reprezintă puncte forte pentru dezvoltarea agriculturii în raion. Modernizarea şi dezvoltarea

serviciilor în agricultură vor asigura o productivitate înaltă a producţiei agricole care va fi

comercializată pe pieţele externe sau va servi materie primă pentru fabricile de prelucrare din regiune.

În această direcţie este posibilă dezvoltarea mediului de afaceri în zonele rurale prin crearea

serviciilor industriale.

Deoarece raionul nu dispune de resurse energetice proprii, există dependenţa externă de aceste

resurse. Pentru a preveni situaţiile de criză energetică externă, la nivel raional pot fi iniţiate şi

susţinute programele de dezvoltare a surselor alternative de energie regenerabilă.

Infrastructură disponibilă este deteriorată

Raionul dispune de o reţea dezvoltată de drumuri, însă calitatea acestora este nesatisfăcătoare. Starea

deplorabilă a drumurilor, calitatea scăzută a infrastructurii tehnico-edilitare, diversificarea redusă a

pieţei de desfacere, nivelul înalt al corupţiei care afectează dezvoltarea regiunii reprezintă puncte

slabe generale care depind de programele şi politicile naţionale de dezvoltare, iar consolidarea

acestora necesită suportul organelor de conducere şi asigurarea cadrului legislativ.

Sectoare economice cu management ineficient

Agricultura se caracterizează printr-o capacitate redusă de cultivare şi prelucrare a produselor

agricole, datorită tehnologiilor învechite şi insuficienţa serviciilor de informare şi consultanţă în

domeniu. Potenţialul economic scăzut al întreprinderilor agricole şi gospodăriilor ţărăneşti,

managementul ineficient al exploatării agricole au determinat subdezvoltarea sectorului agrar, mai

ales în localităţile rurale din regiune.

Raionul se caracterizează printr-un nivel scăzut de dezvoltare al industriei. Întreprinderile industriale

sunt slab dezvoltate deoarece nu există o infrastructură industrială funcţională, un mecanism de

42

promovare a producţiei autohtone pe pieţele străine, nu este asigurată uniformizarea calităţii

produselor şi îmbunătăţirea permanentă a acestora.

Problemele-cheie ale mediului de afaceri ţin de lipsa fondurilor necesare pentru achiziţionare de

tehnologie, creare de bunuri şi servicii de calitate superioară, creşterea capacităţii de producţie,

crearea de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea abilităţilor de management şi marketing şi a accesului

la informaţii şi cooperare cu structurile publice de nivel central.

Situaţie complicată a instituţiilor sociale

Situaţia instituţiilor medicale este caracterizată printr-o infrastructură edilitară nesatisfăcătoare, deficit

de cadre medicale şi acordarea doar a serviciilor medicale primare.

În domeniul protecţiei sociale, nivelul pensiilor şi al îndemnizaţiilor este relativ mic. Nu există o bază

de date unică a beneficiarilor de prestaţii sociale şi lipseşte un sistem metodologic de stabilire a

volumelor diferitelor indemnizaţii, ceea ce duce la direcţionarea incorectă a resurselor alocate pentru

această destinaţie.

Sistemul serviciilor de asistenţă socială existent este abia în faza incipientă, iar serviciile integrate de

care au nevoie beneficiarii nu sunt prestate din cauza lipsei condiţiilor corespunzătoare pentru

prestarea activităţii şi a nivelului de pregătire a cadrelor în domeniu.

Probleme de mediu

Serviciul de salubritate în raion întâmpină dificultăţi legate de colectarea şi depozitarea deşeurilor. În

raion nu există nici o fabrică de prelucrare a deşeurilor. Nivelul de conştientizare al populaţiei faţă de

problemele de mediu este scăzut, iar posibilităţile instituţionale de soluţionare a acestor probleme sunt

limitate.

Capacităţi de a susţine procesele investiţionale

Analiza punctelor slabe a arătat că unele din ele pot fi gestionabile, iar pe parcurs se pot transforma în

oportunităţi de dezvoltare. Astfel, puncte slabe precum deficitul locurilor de muncă, procentul mare al

populaţiei încadrate în agricultură , mediul de afaceri defavorizat vor dispărea atunci când în regiune

vor fi create noi servicii pentru populaţie cu încadrarea în muncă a resurselor umane pregătite.

Experienţa acumulată de localităţile din raion în colaborarea cu diverse programe şi proiecte va

susţine dezvoltarea raională prin implicarea activă a comunităţilor. Resursele existente vor contribui

la consolidarea capacităţilor instituţionale în domeniul dezvoltării .

Referitor la calamităţile naturale care pot afecta dezvoltarea trebuie de evidenţiat alunecările de teren

care prezintă un risc pentru unele localităţi ale raionului, precum şi seceta, şi grindina. Acestea pot fi

controlate şi reduse prin diverse măsuri: instituirea sistemelor de irigare, sădirea făşiilor de protecţie,

instalarea staţiilor antigrindină etc.

Direcţii pentru încurajarea PPP şi susţinerea investiţiilor

Analiza socio-economică şi analiza SWOT evidenţiază principalele direcţii de dezvoltare ale raionului

Nisporeni care se bazează pe resursele existente care pot fi consolidate prin utilizarea oportunităţilor

identificate, cum sunt:

43

Dezvoltarea economică care presupune modernizarea şi diversificarea spaţiului rural:

agricultură bazată pe tehnologii performante, diversificarea sferei serviciilor, inclusiv a celor

financiare.

Dezvoltarea industriei şi a ÎMM-urilor prin crearea condiţiilor de deschidere a IMM-lor,

relansarea industriei în baza materiei prime a raionului, utilizarea eficientă a infrastructurii

existente.

Crearea şi diversificarea serviciilor pentru turism, odihnă şi agrement.

Valorificarea resurselor umane prin creşterea calităţii acestora prin instruire şi recalificare.

44

PARTEA II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE 2.1 DEFINIREA VIZIUNII ŞI MISIUNII

Viziunea:

Raionul Nisporeni susţine parteneriatele, valorifică maximal oportunităţile de cooperare

transfrontalieră pentru creşterea economiei, atragerea investiţiilor şi asigurarea cu locuri de

muncă, reducând decalajele de dezvoltare cu celelalte raioane ale regiunii şi dezechilibrul rural-

urban

Prin realizarea acestei viziuni se urmăreşte în viitor crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea

unui mediu atractiv de afaceri, utilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor existente (în special celor

naturale şi umane), amenajarea zonelor turistice, îmbunătăţirea stării mediului natural. Activitatea

organelor administraţiei publice locale trebuie, în acelaşi timp, să asigure consultarea, transparenţa şi

colaborarea cu sectorul de afaceri şi societatea civilă. Resursele locale şi atrase vor fi investite

prioritar în dezvoltarea continuă a infrastructurii (sociale, de afaceri, tehnico-edilitare) şi sprijinirea

categoriilor sociale defavorizate.

Misiunea:

Mobilizarea şi consolidarea eforturilor actorilor sociali în lansarea şi dezvoltarea afacerilor,

implicarea în proecte investiţionale, aplicarea noilor tehnologii şi unui management modern.

Boxa 2-1 Lista actorilor sociali (grupurile de interese)

Interni Externi

Consiliul Raional Nisporeni Primăriile şi Consiliile locale a UAT din raion Producătorii agricoli Întreprinderile de procesare a producţiei agricole Întreprinderile din industria uşoară Instituţii de consultanţă în afaceri Întreprinderile din sfera serviciilor şi comerţului Instituţiile bancare şi microfinanţare Angajaţii din sfera economică

Întreprinderile de importanţă naţională Banca Naţională a Moldovei Sectorul bancar, de asigurări şi microfinanţare Structurile guvernamentale Parlamentul RM Investitorii străini privaţi Donatorii străini şi Programele internaţionale din

economie şi infrastructură Instituţiile şi ONG-urile de consultanţă Cetăţenii raionului din străinătate Turiştii

2.2 OBIECTIVELE STRATIGE DE DEZVOLTARE, DIRECȚIILE DE INVESTIȚII ŞI MĂSURILE PRIORITARE

Realizarea viziunii se bazează pe atingerea a patru obiective strategice care, la rîndul lor, sunt

amplificate prin al cincilea – un obiectiv orizontal. În continuare, strategia va fi prezentată în două

niveluri:

Obiectivele strategice sunt formulate general, fiind valabile pentru o perioadă de cel puţin 5

ani. Acest cadru temporal a fost ales pentru a preveni repetarea procesului general de elaborare

a strategiei după primul ciclu operaţional de 3 ani şi pentru a oferi o planificare durabilă pe

termen lung. Identificarea obiectivelor strategice are la bază viziunea, orientarea strategică şi

avantajele comparative ale raionului.

45

Măsurile stabilite urmăresc realizarea obiectivului strategic, constituind un scenariu pentru o

perioadă de 5 ani. De regulă, măsurile reprezintă o combinaţie dintre intervenţiile regionale

(proiecte), reforme şi formare de capacităţi.

Ordinea logică a obiectivelor strategice se bazează pe abordarea, că trebuie formate condiţii

importante pentru cadrul iniţial (obiectivul strategic 1 – economie şi 2 – resursele umane). În baza

condiţiilor îmbunătăţite obiectivul strategic 3 are scopul de a introduce îmbunătăţiri, în special, în

domeniul calităţii vieţii. Obiectivul strategic 4 are scopul de a îmbunătăţi serviciile publice. Al

cincilea obiectiv este unul orizontal, având un rol important în implementarea dezvoltării regionale şi

formarea capacităţii pentru promovarea imaginii raionului în ţară şi peste hotare.

Direcţiile pentru investiţiile prioritare în următorii 5 ani au fost formulate reeţind din strategia de

dezvoltare a raionului Nisporeni şi necesităţile pentru 8 tipuri de investiţii strategice. Acestea sunt

concretizate prin măsuri şi acţiuni concrete în Planul de acţiuni.

Boxa 2-2 Matricea obiectivelor, direcţiilor şi măsurilor prioritare Obiectivele strategice

Obiective specifice

Direcţii / Investiţii prioritare Măsuri

Economie dezvoltată şi diversificată

Dezvoltarea afacerilor

Diversificarea afacerilor în comunităţile locale

1. Creşterea competitivităţii şi diversificarea antreprenoriatului rural

2. Dezvoltarea infrastructurii susţinerii sectorului ÎMM

Dezvoltarea industriilor ce valorifică resursele locale

3. Încurajarea dezvoltării industriei alimentare, uşoare şi a materialelor de construcţii 4. Dezvoltarea capacităţilor umane pentru economia raionului

Dezvoltarea destinaţiei turistice Nisporeni-Prut

5. Valorificarea potenţialului turistic prin dezvoltarea de noi servicii turistice şi încurajarea antreprenoriatului turistic

6. Creşterea atractivităţii zonelor de odihnă şi agrement

Infrastructură locală modernă şi extinsă

Promovarea şi implementarea proiectelor investiţionale

Investiţii în infrastructura utilităţilor publice pentru încurajarea iniţiativei economice

7. Stimularea investiţilor în sistemele de alimentare cu apă şi canalizare

8. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor

Valorificarea înalt tehnologizată a diferitor resurse energetice

9. Sporirea calităţii şi eficienţei aprovizionării cu resurse energetice

Calitatea îmbunătăţită a vieţii şi a mediului natural

Investiţii pentru dezvoltare durabilă

Promovarea afacerilor la standarde ecologice înalte

10. Protecţia mediului natural şi a resurselor naturale

11. Promovarea unui mod sănătos de viaţă

Servicii publice calitative şi diversificate

Creşterea capitalului uman

Investiţii în performanţele umane şi modernizarea managementului public

12. Dezvoltarea curricumului şi extracurricumului şi asigurării unui management eficient

13. Îmbunătăţirea managementului public

Consolidarea cooperării regionale şi internaţionale

Parteneriate strategice

Promovarea investiţiilor în Nisporeni

14. Dezvoltarea capacităţii instituţionale de implementare a Dezvoltării Regionale 15. Promovarea imaginii pozitive a raionului

46

2.10. RISCURI ŞI METODE DE PREÎNTÂMPINARE

În boxă sunt identificate pericolele majore ce pot sta în faţa implementării activităţilor planificate. De

asemenea au fost stabilite şi posibilităţile de aplanare a acestora.

Boxa 2.3 Riscuri şi metode de preîntâmpinare Riscuri Metode de micşorare/preîntâmpinare

Indiferenţa membrilor comunităţii

- organizarea adunărilor generale şi pe cartiere - organizarea audierilor publice - organizarea meselor rotunde şi a şedinţelor tematice - prezentarea exemplelor de succes - desfăşurarea concursurilor tematice

Insuficienţa resurselor financiare

- participare la concursuri de proiecte - iniţiative agenţilor economici prin crearea şi dezvoltarea parteneriatelor - crearea ONG-lor - contribuţia populaţiei - aportul donatorilor

Lipsa specialiştilor - pregătirea specialiştilor - motivarea specialiştilor - colaborarea cu organizaţiile specializate - colaborare cu instituţiile de învăţământ - pregătirea în teritoriu

Informarea redusă a populaţiei - utilizarea mijloacelor mass-media - plasarea avizelor - organizarea adunărilor, seminarelor - publicarea buletinelor informative - montarea panourilor de informare

Migrarea populaţiei - crearea noilor locuri de muncă - îmbunătăţirea sferei sociale

Instabilitate politică - informare privind programele politice - colaborare cu partidele politice - prezentarea propunerilor în cadrul întrunirilor

2.10 PLANUL DE ACŢIUNI

Planul de acţiuni pentru Strategia de Dezvoltare (anexa 1), se va baza pe obiectivele strategice, va

asigura ca indicatorii de monitorizare să fie obţinuţi în procesul de implementare a activităţilor. Planul

de acţiuni relevă nu numai masurile şi acţiunile preconizate dar si implementarea lor pe fiecare an

aparte. Planul de acţiuni include 82 acţiuni prioritare, la un cost estimativ de 580,1 mln. Lei.

Fiecare acţiune din plan corelează cu suma necesară şi sursele posibile de finanţare, localitatea unde

va fi desfăşurată acţiunea respectivă, potenţialii responsabili.

ANEXE Anexa 1 Planul Strategic de Acţiuni pentru perioada 2009-2012

Denumirea obiectivului

Măsura preconizată

Denumirea activităţii Costul total al acţiunii (mln. Lei)

Surse potenţiale

de finanţare

Termen de realizare Responsabili

2009 2010 2011 2012

I. Economie dezvoltată şi diversificată

1. Creşterea competitivităţii producţiei agricole şi diversificarea antreprenoriatului rural

1.Elaborarea bazei de date referitor la piaţa funciară şi mobiliară din raion (pentru sporirea consolidării terenurilor şi dezvoltarea afacerilor)

0,16 Granturi BRN

- 0,08 0,08 - AE,DGAA Nis-Agroinform”, ACSA

2.Indentificarea şi dezvoltarea a 6 Microzone viti-vinicole în localităţile

- Şişcani - Vărzăreşti - Iurceni - Nisporeni - Mileşti - Brătuleni promovarea lor plan naţional şi internaţional, includerea lor în traseele turistice.

10,8

Granturi Sector de afaceri

1,8 1,8

1,8 1,8

1,8 1,8

AE, DGAA

3.Reparaţia sistemelor de irigare existente şi utilizarea echipamentului modern de irigare (irigare prin picurare şi aspersiune) în localităţile:

- Bălăureşri – 420 ha - Zberoaia – 120 ha - Grozeşti – 130 ha - Bărboieni – 180 ha - Valea-Trestieni – 85 ha Utilizarea sistemelor de irigare mică în localităţile:

- Nisporeni 135 ha - Vărzăreşti – 85 ha - Şişcani – 45 ha - Marinici – 45 ha - Boldureşti – 60 ha

15,0 Sector de afaceri

120/1,2

30/0,3 50/0,5

35/0,7 10/0,02 15/0,03

200/2,0 60/0,6 50/0,5 60/0,6 40/0,4

50 / 1,0 40/0,06 15/0,03 20/0,04 30/0,06

100/1,0 60 / 0,6 50 / 0,5 70 / 0,7 45 /0,45

50 / 1,0 35/0,07 15/0,03 25/0,05 30/0,06

AE,DGAA




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

4.Plantarea viţei de de vie pe suprafaţa de -550 ha în toate localităţile raionului

82,5 Sector de afaceri.

100/15,0 150/22,5 150/22,5 150/22,5 AE,DGAA

5.Plantarea livezilor de pruni şi meri pe suprafaţa de 460 ha în toate localităţile raionului


85/6,8 120/9,6 130/10,4 125/10,0 AE,DGAA

6. Plantarea livezilor de nuci 60 ha în toate localităţile raionului


15/0,25 15/0,25 15/0,25 150,25 AE,DGAA

7.Producerea şi comercializarea Produselor tradiţionale: Prune uscate şi nuci (Bălăneşti, Vărzăreşti, Nisporeni.

Prune uscate pe lozniţe (Selişte, Ciuteşti, Vărzăreşti)

Miez de nucă cu miere de albini (Boldureşti)

Suc de struguri cu hrean (Nisporeni) Gem de prune, dulceaţă de trandafir (majoritatea localităţilor)

Conserve din legume


0,3 0,3 0,3 0,2 AE, DGAA ONG “Nis-Agroinform”,

8. Restabilirea sistemului antigrindină în 8 localităţi (unde anterior au fost amplasate)


5/1,0 20,4 10,2 - AE,DGAA

9.Reutilarea şi construcţia frigiderelor cu mediu controlat pentru păstrare a produselor agricole în localităţile:

- Bălăureşti – 100 t - Mileşti – 200 t - Şişcani – 150 t - Vărzăreşti – 300 t - Nisporeni – 500 t (total)

50,0 Granturi, Sector afaceri

1/10,0 2/20,0 1/10,0 1/10,0 AE,DGAA




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

10.Dezvoltarea serviciilor de informare în domeniul aprovizionării cu inpruturi, marketing şi consultanţă în agricultură în toate primăriile raionului 5 unităţi

0,5

Granturi Societatea civilă

2/0,2 1/0,1 2/0,2 - DGAA, ONG “Nis-Agroinform”, ACSA

11. Crearea punctelor de colectare şi achiziţie a produselor agricole (Mileşti, Bălăneşti, Vînători, Selişte, Marinici, Grozeşti, Cristeşti, Cioreşti) – 8 unităţi

8,0 Granturi sector afaceri

2/2,0 3/3,0 2/2,0 1/1,0 AE,DGAA

12. Reutilarea cu echipament modern şi gazificarea uscătoriei de fructe existente în localităţile: Nisporeni, Vărzăreşti, Grozeşti, Cioresti.

14,0 Sector afaceri, BC

3,5 3,5 3,5 3,5 AE,DGAA

13.Reluarea activităţii cooperativei de marketing “Nis-Prun” din Nisporeni şi finisarea liniei de prelucrare şi ambalare a prunelor uscate cu capacitatea de 1500 t pe sezon.

2,5 Granturi, Sector de afaceri

0,5 1,0 1,0 - AE,DGAA ONG “Nis-Agroinform”,

14. Crearea a 4 cooperative de marketing pentru facilitarea comercializării prunelor În localităţile cu tradiţii în domeniul uscării fructelor (Vărzăreşti, Selişte, Ciuteşti, Bălăneşti).

0,5 Granturi, Sector de afaceri

0,1 0,2 0,1 0,1 DGAA ONG “Nis-Agroinform”

15. Revitalizarea şi crearea de noi miniferrme de animale şi păsări (Mileşti, Soltăneşti, Bălăureşti, Nisporeni, Cioreşti, Grozeşti).

4,0 Granturi, sector de afaceri

2,0 1,0 0,5 0,5 AE, DGAA ACSA

16. Utilarea cu echipament modern a serviciilor zooveterinare şi de reproducere a animalelor în toate primăriile raionului.

1,0 Ganturi, sector de afaceri

0,3 0,2 0,3 0,2 DGAA , Serviciul veterinar




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

17. Crearea asociaţiilor crescătoriilor de struguri, prune, nuci, legume, etc.


0,02 0,03 - - DGAA, ACSA ONG “Nis-Agroinform”

18. Procurarea şi renovarea liniilor de îmbuteliere a vinurilor la 4 întreprinderi (Nisporeni, Şişcani, Vărzăreşti, Iurceni).


2,0 1,0 1,0 - AE,DGAA

19. Crearea sistemului electronic de evidenţă cadastrală a terenurilor

0,5 Granturi, BRN

0,1 0,2 0,2 - AE,DGAA

2. Dezvoltarea infrastructurii de susţinere a ÎMM

20. Crearea incubatorului de afaceri în or. Nisporeni

1,6 Granturi, sector afaceri

- 0,8 0,8 - AE, SE

21. Deschiderea punctului de contact în afaceri din or. Nisporeni


- 0,8 0,8 - APL, AE

22. Promovarea deschiderii de noi filiale şi reprezentanţe ale instituţiilor financiare (bănci, asociaţii de microcreditare, birouri de creditare, etc.)

2,5 Bănci, Asociaţii

- - 1,5 1,0 SE, Primării

23. Deschiderea casei de deservire în or. Nisporeni


- - 1,0 1,0 APL, AE

24. Desfăşurarea de campanii de informare pentru facilitarea accesului IMM-urilor pe piaţă şi lansarea de noi afaceri


15,0 15,0 15,0 15,0 Primării, AE

3. Încurajarea dezvoltării industriei

25. Renovarea fabricii de cărămidă din or. Nisporeni


- 10,0 20,0 20,0 CRN, AE




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

alimentare, uşoare şi a materialelor de construcţii

26. Realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea parcului industrial din or. Nisporeni pe o suprafaţă de 10 ha


CRN, SE

27. Promovarea dezvoltării întreprinderilor de confecţii existente Nisporeni, Selişte, Bălăureşti şi crearea noilor întreprinderi Mileşti, Cioreşti, Iurceni


0,6 1,0 1,0 1,0 Primării, AE

28. Elaborarea programului raional de dezvoltare a industriei şi atragere a investiţiilor


- 0,25 0,25 - CRN, AE

4. Valorificarea potenţialului turistic prin dezvoltarea de noi servicii turistice şi încurajarea antreprenoriatului turistic

29. Elaborarea şi publicarea Ghidului turistic al raionului, 1 mie exemplare în 2 limbi (en şi ro)

0,5 BRN, Granturi

- 0,25 0,25 - CRN, SC, ONG

30. Crearea unui sistem de panouri de informare turistică, hărţi la nivel de raion

0,5 BRN, Granturi

- 0,25 0,25 - CRN, Primării, ONG-uri

31. Crearea şi dotarea Centrului de Promovare a Turismului

0,16 BRN, Granturi

0,16 - - - BRN

32. Realizarea cursurilor de instruire pentru dezvoltarea activităţilor turistice

0,2 BRN, Granturi

- 0,1 0,1 - BRN, AE

33. Amenajarea structurilor de deservire a turiştilor (tabere, hoteluri şi pensiuni turistice în Nisporeni, Vărzăreşti, Bolţun, Cristeşti, Mileşti, Cioresti)

1,2 Sector afacri,

granturi

- 0,6 0,6 - AE, CRN, ON-uri

5.Dezvoltarea capacităţilor

34. Crearea Centrului de orientare profesională şi angajare în câmpul muncii (Nisporeni)

0,16 Granturi - 0,8 0,8 - CRN, AORFM




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

umane pentru economia raionului

35. Realizarea cursurilor de instruire pentru creşterea calificării angajaţilor

0,08 Granturi 0,02 0,02 0,02 0,02 Centrul Orientare Prof.

6. Creşterea atractivităţii zonelor de odihnă şi agrement

36. Realizarea seminarelor şi cursurilor de instruire pe tematica managementului zonelor de odihnă

0,02 Granturi 0,005 0,005 0,005 0,005

37. Crearea în localităţi a noilor spaţiilor verzi, parcurilor: - Şişcani - Grozeşti - Zberoaia - Iurceni - Brătuleni - Ciorasti

1,5 Granturi BL, BRN

0,3 0,3 0,3

0,3

0,3

CRN, primării, ONG

II.Infrastructură locală modernă şi extinsă

1. Stimularea investiţilor în sistemele de alimentare cu apă şi sistemelor de canalizare

38. Construcţia apeductului Prut-Nisporeni, cu extinderea în localităţile rurale (III etape)

38.1Constructia apeductului la Ciorasti, Vulcanesti

21,0 BS, BRN, granturi

- 1,0 10,0 10,0 Vicepreşedintele CRN, SCGCD

39. Implementarea proiectului-pilot privind tratarea apelor . Nisporeni


2,3 2,1 - Vicepreşedintele CRN, SCGCD

40. Reparaţia capitală a sistemului de aprovizionare cu apă or. Nisporeni


- 1,0 - - Vicepreşedintele CRN, SCGCD

41. Instalarea sistemei de epurare a apei or. Nisporeni cu tehnologii performante


- 0,5 2,0 2,5 Primăria Nisporeni

42. Construcţia sistemelor de canalizare în or. Nisporeni şi c. Vărzăreşti


- 1,0 5,0 5,0 Primăria Nisporeni şi Vărzăreşti




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

43. Asigurare cu apă curgătoare a tuturor instituţiile de învăţământ şi educaţie din raion


- - 1,0 1,3 CRN, APL

2. Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii drumurilor

44. Reabilitarea şi modernizarea drumului naţional R25 Bucovăţ-Nisporeni


- - 2,0 75,0 Ministerul transporturilor CRN, APL

45. Reparaţia curentă şi întreţinerea drumurilor locale


1,0 1,0 1,0 1,0 Vicepreşedintele CRN, SCGCD

46. Construcţia drumului de acces spre mănăstirea Vărzăreşti la drumul „Poltava” (R25/M1)46.1Constructia drumului de acces Cioresti

47.


- 0,5 2,5 - CRN, primăria Vărzăreşti

48. Modernizarea reţelei de iluminat public în Nisporeni, s. Zberoaia, Bălăureşti, Bărboieni, Cioreşti

2,0 BRN, granturi

- 0,5 0,5 1,0 CRN, Primăriile

3. Sporirea calităţii,i eficienţei aprovizionării cu resurse energetice

49. Realizarea unui studiu de fezabilitate privind oportunităţile de asigurare cu energie din surse alternative

0,5 Granturi - - 0,5 - Vicepreşedintele CRN, SCGCD

50. Construcţia gazoductului de presiune înaltă: - Morenii-Noi-Boldureşti - Nisporeni-Grozeşti - Mileşti–Bălăneşti-Găureni - Şendreni-Selişte-Ciuteşti-

Vânători


8,0

5,0

10,0

7,0

CRN, P




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

51. Gazificarea localităţilor: Mărinici Heleşteni

Călimăneşti Bălăureşti Zberoaia Cioreşti Vulcăneşti Bursuc Iurceni Cristeşti Bolţun Boldureşti Brătuleni Cîrneşti Chilişoaia Bîcşeni Isăicani Bălăneşti Găureni Selişte Poruceni Ciuteşti Valea-Nîrnovei Vînători Soltăneşti Bărboieni Grozeşti Valea-Trestieni

27,2 2,0 0,5 0,8 1,5 1,0 3,5 0,6 1,0 1,2 0,8 0,8 1,5 1,0 0,8 0,2 0,5 0,5 1,0 0,8 1,5 0,5 1,0 0,5 1,0 1,0 1,0 1,5 1,0

BS, BRN, granturi

13,4 2,0 0,5 0,8 1,5 1,0 3,5 0,6

0,8 1,5

9,3

1,0 1,2 0,8

1,0 0,8 0,2 0,5 0,5 1,0 0,8

4,5

1,5 0,5 1,0 0,5 1,0

1,0 1,0 1,5 1,0

CRN, APL




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

2. Protecţia mediului natural şi a resurselor naturale

52. Îmbunătăţirea serviciilor de salubrizare şi management al deşeurilor:

Zberoaia, Bălăureşti Grozeşti Bărboieni Cioreşti Nisporeni)

4,0

0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 1,0

BRN, BL,granturi

0,6 0,6

0,6 0,6

0,6

1,0

CRN, primării, ONG

53. Amenajarea gunoiştilor conform standardelor ambientale:

Ciuteşti, Cioreşti, Cristeşti, Grozeşti, Valea-Treisteni

1,0

BL, BS, Granturi

0,2 0,2

0,2

0,2

0,2

CRN, primării, ONG

3. Promovarea unui mod sănătos de viaţă

54. Construcţia şi reconstrucţia stadionului din or. Nisporeni,

terenurilor moderne pentru sport din Şişcani, Zberoaia, Mileşti, Cristeşti Cioresti


0,5

1,0

0,5

0,5

0,5

CRN, primării

55. Îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a sălilor de sport în:

Călimăneşti, Vărzăreşti Isăicani, Nisporeni

5,0 BS, BRN, BL,

granturi

3,2

0,6 0,6

0,6

CRN, primării, ONG




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

IV. Servicii publice calitative şi diversificate

1. Construcţia, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale şi de cultură

56. Reabilitarea centrului de cultură şi tineret „Luceafărul”

12,0 BS, BRN, BL,

granturi

- 6,0 11,0 - Vicepreşedintele CRN, SCGCD,

SC.

57. Organizarea activităţii artistice, producerea valorilor de cultură, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural local.

0,8 BS, BRN, BL,

granturi

0,2 0,2 0,2 0,2 CRN, Primării, SC

58. Reparaţia capitală a instituţiilor de cultură: Casa raională de cultură Biblioteca publică raională Şcoala de arte plastice Şcoala de muzică Casa de cultură s.Grozeşti Casa de cultură s. Cioreşti Casa de cultură s.Vărzăreşti Casa de cultură s.Boldureşti Bibliotecile publice a raionului

4,64 BS, BRN, BL,

granturi

0,7 1,0 - -

0,03 0,01

- -

0,05

- -

1,0 0,05

- -

0,2 0,8

0,05

- -

0,5 0,05

- - - -

0,1

- - - - - - -

0,1

CRN, APL, SC.

59. Finisarea construcţiei se renovare şi reutilare a taberei de odihnă „Codru”

0,42 BS, BRN, BL,

granturi

0,05 0,12 0,15 0,1 CRN, APL, DGÎTS

2. Dezvoltarea curricumului şi extracurricumului şi asigurării unui management eficient

60. Desfăşurarea activităţilor ce prevăd perfecţionarea continuă a cadrelor didactice.

1,7 BS, BRN, BL,

granturi

0,3 0,4 0,4 0,6 CRN, APL, SC,DGÎTS

61. Activităţi promovate cu copii dotaţi. 0,25 BS, BRN, BL,

granturi

0,05 0,05 0,07 0,08 CRN, APL, DGÎTS

62. Desfăşurarea concursurilor şi festivalurilor tradiţionale

0,21 BS, BRN, BL,

granturi

0,03 0,05 0,6 0,07 CRN, APL, SC,DGÎTS




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

3. Îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii de sănătate

63. Programul raional de educaţie pentru toţi şi promovarea modului sănătos de viata

0,14

BAM, BRN,

granturi

0,03 0,03 0,04 0,04 MS, instit. Medicale, CRN

4. Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale şi crearea centrelor de asistenţă socială

64. Crearea centrelor sociale pentru persoanele în etate şi singuratice (Şişcani, Mileşti)

8,0 BRN, BASS, granturi

- 2,0 4,0 2,0

65. Crearea unui centru maternal or. Nisporeni


- 0,5 0,5 - CRN, SAPF

66. Crearea unui centru de instruire ;i consultanta pentru romi s. Vulcăneşti

67. Crearea centrului socio-medical în c.

Boldureşti

0,025

25.0

BRN, BASS, granturi

BS, BL, granturi

-

1,2

0,025

0,5

-

8.0

-

15,8

MPS, CRN, SAPF

Ministerul finanţelor,

preşedintele raionului, primăria

68. Crearea apartamentelor sociale in or. Nisporeni


- 1,0 2,0 2,0 MPS, CRN, APL

69. Crearea caselor de tip familial

0,48

BRN, BASS, granturi

0,06

0,12

0,12

0,18

MPS, CRN, APL

5. Îmbunătăţirea managementului administrativ

70. Instruirea şi perfecţionarea continuă a funcţionarilor publici, cadrelor didactice

0,6 Granturi, BRN

0,15 0,15 0,15 0.15 CRN, APL, ONG

71. Realizarea vizitelor de studii în ţară şi peste hotare pentru preluarea bunelor practici

1 Granturi, BRN

0,25 0,25 0,25 0,25 CRN, APL, ONG

72. Elaborarea planurilor urbanistice pentru fiecare localitate

5 Granturi, BRN

2 1 1 1 CRN, APL, ONG




Surse potenţiale

de finanţare


2009 2010 2011 2012

73. Crearea registrelelor de evidenţă a patrimoniului public

1 Granturi, BRN

0,3 0,4 0,2 0,1 CRN, APL, ONG

74. Elaborarea Planului de amenajare a teritoriului raionului

1 Granturi, BRN

0,2 0,4 0,3 0,1 CRN, APL, ONG

V. Consolidarea cooperării regionale şi internaţionale

1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale de implementare a Dezvoltării Regionale

75. Crearea Centrului de Cooperare Transfrontalieră şi Dezvoltare Regională

0,16 Granturi, BRN

0,04 0,04 0,04 0,04 CRN

76. Crearea Centrului de Informare Europeană „EuroNis”

0,1 Granturi, BRN

0,02 0,02 0,02 0,04 CRN

77. Elaborarea şi amplasarea simbolicii şi marcajelor Euroregiunii pe teritoriul raionului şi oraşul Nisporeni

0,19 Granturi, BRN

- 0,06 0,07 0,06 CRN

78. Crearea şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat APL-ONG în elaborarea şi implementarea proiectelor de cooperare transfrontalieră

0,05 Granturi, BRN

- 0,025 0,025 - CRN

79. Participare la elaborarea şi editarea Ghidului Euroregiunii

0,02 Granturi, BRN

- 0,02 - - CRN, ONG

80. Crearea şi menţinerea unor baze de date comune despre oportunităţile de cooperare în cadrul Euroregiunii

0,01 BRN - 0,01 - - CRN, ONG

81. Participare la elaborarea şi editarea ghidurilor statistice ale Euroregiunii

0,01 BRN 0,01 - - - CRN, ONG

2. Promovarea imaginii pozitive a raionului

82. Participarea la târguri, iarmaroace, expoziţii din ţară şi peste hotare

0,8 BL, Granturi

Sector afaceri, CRN

83. Elaborarea paginilor web a localităţilor raionului

0,3 Sector afaceri,

BRN

100 CRN, primării

Anexa 2

Caracteristica zonelor de creştere economică în raionul Nisporeni

1 Microregiunea Nisporeni

Date generale

Denumirea comună Sate în

componenţă

Data fondării Nr. Locuitori


Densitatea, loc/1 km2

Fond locativ, m2

Nr. De case

Nr. Străzi Lungimea stradală,

km


Nisporeni Nisporeni 4.01.1618 14700 9203 117 53784,34 4242 144 67,5 584

Vărzăreşti Vărzăreşti 1420 6675 5669 290000 2600 50 60 158 Șendreni Total mz Nisporeni 21375 14872 117 343784,34 6842 194 127,5 742 Ponderea microzonei în raion, %

31,08 25,38 30,09 30,64 22,56 11,08 43,44

Număr populaţie Denumirea comuna 2004 2005 2006 2007 2008

bărbaţi femei total bărbaţi femei total bărbaţi femei total bărbaţi femei total bărbaţi femei total

Nisporeni 6003 6147 12150 6978 7204 14182 7060 7600 14660 7150 7550 14700 7208 7500 14708

Vărzăreşti 3340 3620 6960 3050 3293 6343 3084 3332 6416 3132 3390 6522 3204 3471 6675

Total mz Nisporeni 9343 9767 19110 10028 10497 20525 10144 10932 21076 10282 10940 21222 10412 10971 21383

Ponderea microzonei

în raion, %

29,76 29,42 28,70 31,09 31,12 30,19 30,46 31,15 30,82 30,83 31,30 31,07 30,74 31,24 31,45

Dinamica populaţiei pe diferite categorii de vârstă Denumire 2005 2008 2005 2008 Pension

ari,

2005

Pensionari,

2008 0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total 0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total b. 16-61

f. 16-58 b. 16-61 f. 16-58

Nisporeni 204 426 1583 2213 239 409 1584 2232 4226 4209 4038 4002 1541 1539

Vărzăreşti 123 346 948 1417 103 323 904 1330 1855 2267 2086 2551 804 708

Total mz Nisporeni 327 772 2531 3630 342 732 2488 3562 6081 6476 6124 6553 2345 2247

Ponderea microzonei

în raion, %

19,50 22,26 25,91 24,34 21,16 23,62 27,99 26,18 31,40 31,92 30,96 31,99 24,66 22,54

Strucrura funciară, ha

Denumirea comună Total Intravilan Terenuri agricole, inclusiv: Păduri Râuri, lacuri, bazine

Alte terenuri

Total Teren arabil

Plantaţii multianuale, inclusiv: Păşuni,

fâneţe

Pârloaga

Total Vii Livezi Teren

FR

Nisporeni 9203,2 1166,61 3869,74 2568 1225 818 407 577 447 2955,88 242,24 112,7 856,03

Vărzăreşti 5669,38 881,33 2591,69 2089 1011 604 407 689 0 1222 115,17 66,95 792,24 Total Nisporeni 14872,58 2047,94 6461,43 4657 2236 1422 814 1266 447 4177,88 357,41 179,65 1648,27 Ponderea microzonei în raion, %

23,76 28,41 23,16 22,78 23,62 24,38 23,21 20,24 68,91 27,12 21,82 35,63 16,08

Agenţi economici Denumire comună ÎI

2005

ÎI

2008 GȚ

2005

GȚ

2008

Pat

2005

Pat.

2008

SA

2005

SA

2008

SRL

2005

SRL

2008

CA

2005

CA

2008

ÎS

2005

ÎS

2008 AGȚ

2005

AGȚ

2008

Alte

2005

Alte

2008

Nisporeni 407 457 1432 1572 102 119 19 21 112 145 11 13 12 12 1 1 0 0

Vărzăreşti 63 99 1745 2190 160 80 3 2 32 57 0 0 0 0 0 0 0 0

Total mz Nisporeni 470 556 3177 3762 262 199 22 23 144 202 11 13 12 12 1 1 0 0


76,18 73,25 18,94 20,27 68,59 77,13 88,00 76,67 82,76 84,87 73,33 68,42 80,00 80,00 100,00 100,00 0,00 0,00

Venituri, mii lei

denumire total încasări în teritoriu transferuri total venituri

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 4940,3 7228,4 7619,9 7647,4 5816 7121,6 8642 5219 10756 14350 16261,9 12866,4

Vărzăreşti 1204,9 818,7 914,1 497,5 3554,7 3904,5 4631,3 3194,4 4759,6 4723,2 5545,4 3691,9

Total mz Nisporeni 6145,2 8047,1 8534 8144,9 9370,7 11026 13273,3 8413,4 15516 19073 21807,3 16558,3


57,09 59,74 59,01 51,87 37,01 30,32 28,79 16,67 42,84 38,40 36,01 25,02

Cheltuiel, mii lei

Denumirea Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Nisporeni 10183 15117 15465,1 19144,4

Vărzăreşti 5025,8 5545,4 3637,2

Total mz Nisporeni 14838 20143 21010,5 22781,6


30,22 31,04 30,27 22,57

Structura cheltuielilor, mii lei Denumirea primăria învăţământ total tineret şi sport Cămine culturale, biblioteci amenajarea teritoriului

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 661,8 801,5 894,7 1095,8 5325,9 7640 8771,4 9063,2 187,6 236,7 345,7 613,3 66,4 135,2 157 211,8 760 935,4 1901,5 1644,2

Vărzăreşti 317 328,4 328,6 445,9 2447,4 3919 4034,4 5756,6 6,3 25,5 20,8 16 96,1 130,6 139,3 268,7 51,6 138,3 95,8 269,9

Total mz Nisporeni

978,8 1129,9 1223,3 1541,7 7773,3 11559 12805,8 14819,8 193,9 262,2 366,5 629,3 162,5 265,8 296,3 480,5 811,6 1073,7 1997,3 1914,1

Ponderea

microzonei în raion, %

23,15 21,10 20,84 18,67 42,40 44,47 43,36 21,58 57,21 78,34 83,43 88,20 16,86 21,34 16,74 19,55 57,98 55,07 70,54 55,39

Forţa de muncă


2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 14182 14660 14700 14708 6116 6815 7206 7197

Vărzăreşti 5033 4858 4696 4491 2623 2643 2588 2533

Total mz Nisporeni 19215 19518 19396 19199 8739 9458 9794 9730 Ponderea microzonei în

raion, % 30,74 31,53 31,40 31,13 27,45 29,32 29,79 28,78

Structura angajărilor în câmpul muncii

Denumire Industria Agricultură Învăţământ şi

educaţie

preşcolară

Sănătate Servicii şi

comerţ APL şi


ONG Altele

2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008

Nisporeni 760 804 4302 4108 279 275 409 424 197 218 24 33 27 41 91

Vărzăreşti 36 54 2196 2030 224 204 2 2 100 140 19 19 2 4 0 0

Total mz Nisporeni

796 858 6498 6138 503 479 411 426 297 358 43 52 29 45 0 91


79,44 74,74 28,80 25,56 32,56 30,14 74,19 57,88 52,66 48,25 17,27 19,12 28,71 3,36 0,00 3,45

Capacitatea de cazare

Denumire unităţi de cazare capacitate de cazare tabere alte localuri turistice

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 1 1 2 2 35 35 35 35 0 0 0 0 0 0 0 0

Vărzăreşti 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 1 1

Total mz Nisporeni

1 1 2 2 37 37 37 37 1 1 1 1 1 1 1 1


33,33 33,33 50,00 50,00 15,61 15,61 13,60 13,60 25,00 25,00 25,00 25,00 50,00 50,00 50,00 50,00

Infrastructura drumurilor

Denumire 2005 2008


străzi, drumuri



străzi, drumuri

insl. Îmbr.

Rigidă

Nisporeni 19 54 47 54 7 19 54 49 54 10

Vărzăreşti 25 35 32 35 7 25 35 40 35 15

Total mz Nisporeni 44 89 79 89 14 44 89 89 89 25


24,32 14,59 24,16 29,42 73,68 24,32 14,59 24,16 28,88 74,36

Autoturisme

Denumire 2005 2006 2007 2008

Nisporeni 3017 3312 3435 3604

Vărzăreşti 510 540 610 660

Total mz Nisporeni 3527 3852 4045 4264


75,57 73,54 72,35 69,95

2. Microregiunea de Frontiera Date generale

Denumirea comună Sate din

componenţa

Data fondării Nr. Locuitori



Fond locativ,

m2

Nr. De

case

Nr. Străzi Lungimea stradală,

km


Bărboieni Bărboieni 1602 904 1189,34 20875 298 10

Bălăureşti Bălăureşti 28.12.1425 2552 1687 65 32140 684 80 9

Grozeşti Grozeşti 1469 1627 52516 819 45 76,69

Zberoaia Zberoaia 18.12.1621 1850 216 11 25686 650 12 34,62 7

Marinici Marinici 1667 2599 2211 118 34166 814 47 45 750

Heleşteni 1840

Călimăneşti Călimăneşti 1023 191,2 53,5 10888 275 42 8 8

Total Microz.Frontiera 10555 5494,54 247,5 176271 3540 146 244,31 784

Total raion


15,35 9,38 15,43 15,85 16,98 21,23 45,90

Număr populaţie Denumire 2004 2005 2006 2007 2008


Bărboieni 462 403 865 466 403 869 462 399 861 452 422 874 450 454 904

Bălăureşti 1291 1301 2592 1331 1273 2604 1282 1320 2602 1268 1284 2552 1269 1287 2556

Grozeşti 1090 1167 2257 1122 1142 2264 1100 1185 2285 1110 1185 2295 1290 1337 2627

Zberoaia 2006 2006 985 995 1980 920 940 1860 920 930 1850

Marinici 1309 1290 2599 1306 1293 2599 1305 1294 2599 1304 1295 2599 1303 1296 2599

Călimăneşti 450 599 1049 445 604 1049 438 583 1021 441 582 1023 437 586 1023

Total mz.Frontiera

4602 4760 11368 4670 4715 11391 5572 5776 11348 5495 5708 11203 5669 5890 11559

Total raion


14,66 14,34 17,07 14,48 13,98 16,75 16,73 16,46 16,59 16,48 16,33 16,40 16,74 16,77 17,00

Dinamica populaţiei pe diferite categorii de vârstă Denumire 2005 2008 2005 2008 Pensionari,

2005 Pensionari,

2008 0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total 0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total b. 16-61

f. 16-58

b. 16-61

f. 16-58

Bărboieni 42 24 119 185 26 51 91 168 309 269 309 277 106 150

Bălăureşti 88 165 426 679 83 151 399 633 731 752 712 737 318 291

Grozeşti 44 78 284 406 39 97 232 368 580 738 869 830 545 560

Zberoaia 42 60 310 412 56 70 263 389 502 562 590 612 284

Marinici 103 168 345 616 102 165 342 609 858 831 859 833 294 298

Călimăneşti 40 67 195 302 39 69 191 299 240 376 238 380 97 106

Total mz.Frontiera 359 562 1679 2600 345 603 1518 2466 3220 3528 3577 3669 1360 1689

Total raion


21,41 16,21 17,19 17,43 21,35 19,46 17,08 18,13 16,63 17,39 18,09 17,91 14,30 16,94


Denumirea comună Total Intravilan Terenuri agricole, inclusiv: Păduri Râuri, lacuri,

bazine

Teren FR

Total Teren arabil


fâneţe

Pârloaga

Total Vii Livezi Alte

terenuri

Bărboieni 1317,03 112,56 621,24 514,03 104,05 104,05 0 64,84 0 388,7 65,26 20,54 108,73

Bălăureşti 1687,04 181,56 1076,57 920 281 165 116 117 0 138,7 42,02 14,66 233,53

Grozeşti 2394,8 194,18 1272,02 909,93 485,36 331,12 154,24 240,47 0 414,57 103,96 23,39 386,68 Zberoaia 1839,42 218,91 946,02 851,83 90,07 39,92 53,15 153,07 50,09 323,28 66,01 15,9 269,3 Marinici 2211,56 282,21 1061,56 873 306 193 113 320,6 0 350,39 55,13 23,7 438,57

Călimăneşti 872,56 103,27 462,6 456,2 77 55 22 142,8 0 44,29 65,07 4,3 193,03 Total mz.Frontiera 10322,41 1092,69 5440,01 4524,99 1343,48 888,09 458,39 1038,78 50,09 1659,93 397,45 102,49 1629,84 Total raion


16,49 15,16 19,50 22,13 14,19 15,22 13,07 16,61 7,72 10,78 24,26 20,33 15,90

Agenţi economici ÎI

2005 II

2008 GȚ

2005 GȚ

2008

Pat 2005

Pat 2008

SA 2005

SA 2008

SRL 2005

SRL 2008

CA 2005

CA 2008

IS 2005

IS 2008

AGȚ 2005

AGȚ 2008

Alte 2005

Alte 2008

Bărboieni 6 6 142 151 0 0 0 0 4 4 0 0 0 0 0 0 0 0

Bălăureşti 5 9 916 930 4 1 0 0 1 1 1 2 0 0 0 0 2 4

Grozeşti 8 13 423 992 3 3

Zberoaia 4 5 631 631 6 7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Marinici 1 8 784 740 8 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 1 1

Călimăneşti 4 4 0 1 0 0 1 2 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Total mz.Frontiera 28 45 2896 3445 18 8 1 2 9 9 2 3 0 0 0 0 3 5

Total raion Ponderea microzonei în raion, %

4,54 5,93 17,27 18,56 4,71 3,10 4,00 6,67 5,17 3,78 13,33 15,79 0,00 0,00 0,00 0,00 75,00 83,33

Venituri, mii lei

Denumire total încasări în teritoriu transferuri total venituri

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Bărboieni 146,7 215,3 149 197 319,4 799,9 1211,3 997,8 466,1 1015,2 1360,3 1194,8

Bălăureşti 268,6 236 259,3 149,5 29,6 4090,6 4074 4699,1 298,2 4326,6 4333,3 4848,6

Grozeşti 292,9 460,7 364 371,1 919,1 1333,9 1140 2026,7 1212 1794,6 1504 2397,8

Zberoaia 228 237 256 269,7 671,5 845,2 1330,2 1746,7 899,5 1082,2 1586,2 2016,4

Marinici 198,6 208,7 224,6 233,5 966,8 1243 1646,3 1862,7 1165,4 1451,7 1870,9 2096,2

Călimăneşti 80,7 141,9 104 133,8 550,2 758,7 1019,7 1224,8 630,9 900,6 1123,7 1358,6

Total mz.Frontiera

1215,5 1499,6 1356,9 1354,6 3456,6 9071,3 10421,5 12557,8 4672,1 10571 11778,4 13912,4

Total raion Ponderea microzonei în raion,

%

11,29 11,13 9,38 8,63 13,65 24,94 22,61 24,87 12,90 21,28 19,45 21,02

Cheltuiel, mii lei

Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Bărboieni 468 1116,6 1274,7 1258,4

Bălăureşti 3344,1 4405,6 4073,2 10583

Grozeşti 1172 1720 1987 2537,8

Zberoaia 887,3 1365,6 1592,2 2623,1

Marinici 1223,1 1357 1805,4 2385,9

Călimăneşti 605,8 916,8 1203,6 1358,6

Total mz.Frontiera 7700,3 10881,6 11936,1 20746,8


15,68 16,77 17,20 20,55

Structura cheltuielilor, mii lei Denumire primăria învăţământ total tineret şi sport Cămine culturale, biblioteci amenajarea teritoriului

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Bărboieni 120,8 179,5 190,6 215,4 277,1 694,4 899,8 906,4 0,2 0,7 0,9 22,3 23,8 33,2 45,2 10,6 184,7 107,6 28,9

Bălăureşti 258,4 218,4 212,6 309,4 176,4 90,5 113,3 10065,7 1 1,5 2,9 1,8 114,5 79,6 87,3 131,8 60,9 9,4 23,1 3

Grozeşti 161,6 212,8 245 420,6 24 33 98,2 1904,7 1,7 1,5 0 0,3 22,3 31,5 98,2 130,8 8 7 122,2 81,4 Zberoaia 207,7 209,3 255,9 327,8 610,6 952,9 1159,4 2035,3 1,8 2,2 1,1 3,3 23,5 44,2 66,3 160 0,4 90,5 49,5 17,2 Marinici 285 177 201,1 282 715,1 947,8 70,3 1924,8 0,4 3,1 2,3 3,8 33,4 54,4 70,3 97,7 3 1,2 4,5 1

Călimăneşti 117,1 159,7 214,2 252 19,2 37,6 39,9 3634,2 0 2,2 3,3 1,5 19,2 35,4 36,6 73 4,3 10,6 6 111,6 Total

mz.Frontiera 1150,6 1156,7 1319,4 1807,2 1822,4 2756,2 2380,9 20471,1 4,9 10,7 10,3 11,6 235,2 268,9 391,9 638,5 87,2 303,4 312,9 243,1


27,22 21,60 22,48 21,88 9,94 10,60 8,06 29,81 1,45 3,20 2,34 1,63 24,41 21,59 22,15 25,98 6,23 15,56 11,05 7,03

Forţa de muncă

Denumire Total populaţie Populaţia activă din punct de vedere economic

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Bărboieni 869 861 874 877 263 252 308 436

Bălăureşti 2604 2602 2552 2518 914 836 858 1405

Grozeşti 2264 2285 2245 2175 1318 1307 1340 1761

Zberoaia 2006 1980 1860 1875 1088 1086 1015 957

Marinici 2599 2599 2599 2593 1570 1574 1569 1573

Călimăneşti 1049 1021 1023 1023 595 607 610 618

Total mz.Frontiera 11391 11348 11153 11061 5748 5662 5700 6750 Total raion


18,22 18,33 18,06 17,93 18,06 17,55 17,34 19,97


Denumire Industria Agricultură Învăţământ şi

educaţie

preşcolară


comerţ APL şi


ONG Altele

2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008

Bărboieni 2 5 167 252 25 40 4 4 17 16 9 9 2 2 33 103

Bălăureşti 0 6 740 1300 53 66 6 5 3 12 7 8 6 9 43 87

Grozeşti 38 131 280 14 60 60 12 12 18 32 11 14 2 2 61 114

Zberoaia 0 0 1010 876 48 49 6 5 10 13 6 6 6 6

Marinici 0 0 985 930 67 62 11 10 17 18 12 12 1 3 38 50

Călimăneşti 0 0 530 545 35 41 2 3 5 10 13 12

Total mz.Frontiera 40 142 3712 3917 288 318 41 39 70 101 58 61 17 22 175 354

Total raion

Ponderea microzonei în raion,

%

3,99 12,37 16,45 16,31 18,64 20,01 7,40 5,30 12,41 13,61 23,29 22,43 16,83 1,64 7,61 13,42

Capacitatea de cazare Denumire unităţi de cazare capacitate de cazare tabere alte localuri turistice

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Microz. Frontiera

Bărboieni

Bălăureşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Grozeşti

Zberoaia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Marinici

Călimăneşti 0 0 0 0

Total mz.Frontiera 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total raion

Ponderea

microzonei în raion, %

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


2005 2008

naţionale locale cu îmbrăc.

Rigidă

străzi, drumuri


naţionale locale cu îmbrăc.

Rigidă

străzi, drumuri


Bărboieni 7 6 3 4,5 1,5 7 6 3 4,5 1,5

Bălăureşti 3 31 21 10 0,7 3 31 11 10 0,7

Grozeşti

Zberoaia 3 31,62 9 12 15 3 31,62 12 12 20

Marinici 0 18 18 45 12 0 18 18 45 12

Călimăneşti 2 6 0 6 0 2 6 0 6 0

Total mz.Frontiera 15 92,62 51 77,5 29,2 15 92,62 44 77,5 34,2

Total raion


18,99 17,77 23,39 17,10 28,10 18,99 18,85 20,18 18,23 18,99

Autoturisme

Denumire 2005 2006 2007 2008

Bărboieni 35 40 48 52

Bălăureşti 284 292 305 318

Grozeşti 48 64 89 110

Zberoaia 32 38 41 53

Marinici 21 25 28 34

Călimăneşti 14 28 32 40

Total Microz.Frontiera 386 423 454 497

Total raion


8,27 8,08 8,12 8,15

3 Microregiunea Nord-Vest Date generale


componenţa

Data fondării Nr.

Locuitori Suprafaţa

totală, ha

Densitatea,

loc/1 km2

Fond

locativ, m2

Nr. De

case

Nr. Străzi Lungimea

stradală, km Nr. Agenţi economici

Brătuleni Brătuleni 1439 2233 2383 127 28116 689 43 30 15

Cârneşti 1619 593

Boldureşti Boldureşti 1429 4246 3267 71 66487 1438 58 46 21

Băcşeni 1829

Chilişoaia 1923

Valea Trestieni Valea Trestieni 1656 2053 2173 83 35394 658 54 23 11

Isăicani

Luminiţa

Odobeşti

Selişteni

Soltaneşti Soltaneşti 1425 1562 1243 79 463 35 9,4 10

Total N-V 10687 9066 360 129997 3248 190 108,4 57

Total raion


15,54 15,47 11,38 14,54 22,09 9,42 3,34

Număr populaţie Denumire 2004 2005 2006 2007 2008


Brătuleni 1126 1115 2241 1127 1121 2248 1125 1110 2235 1123 1108 2231 1154 1079 2233

Boldureşti 2143 2237 4380 2109 2139 4248 2092 2148 4240 2087 2153 4240 2091 2155 4246

Valea Trestieni 1042 1100 2142 1075 1200 2275 1121 1047 2168 1116 1010 2126 1120 933 2053

Soltaneşti 720 801 1521 698 809 1507 710 822 1532 715 823 1538 788 774 1562

Total N-V 5031 5253 10284 5009 5269 10278 5048 5127 10175 5041 5094 10135 5153 4941 10094

Total raion

Ponderea microzonei în

raion, %

16,03 15,82 15,45 15,53 15,62 15,12 15,16 14,61 14,88 15,11 14,57 14,84 15,21 14,07 14,85

Dinamica populaţiei pe diferite categorii de vârstă 2005 2008 2005 2008 Pensionari,

2005 Pensionari,

2008 0-2

ani

3-6

ani

7-15

ani

total 0-2

ani

3-6

ani

7-15

ani

total b. 16-

61

f. 16-

58

b. 16-

61

f. 16-

58

Brătuleni 89 173 456 718 80 126 465 671 664 548 633 524 343 329

Boldureşti 119 262 608 989 109 209 575 893 1109 1202 1048 1081 725 726

Valea Trestieni 72 115 419 606 58 115 232 405 607 610 632 600 276 416

Soltaneşti 46 73 192 311 59 83 219 361 441 470 451 387 123 125

Total N-V 326 623 1675 2624 306 533 1491 2330 2821 2830 2764 2592 1467 1596

Total raion


19,44 17,96 17,15 17,60 18,94 17,20 16,77 17,13 14,57 13,95 13,98 12,65 15,43 16,01



bazine

Alte terenuri

Total Teren

arabil Plantaţii multianuale, inclusiv: Păşuni,

fâneţe

Pârloaga

Total Vii Livezi

Brătuleni 2838,75 206,65 959,62 792 156 128 28 530 60 672,69 199,94 15,15

Boldureşti 4986,01 458,01 2417,76 2158 424 246 141 697 0 1091,4 87 24,86 Valea Trestieni 2173,48 186 1227,5 1107 120 63 57 252 0 328,5 18,14 24,07

Soltaneşti 1243,43 188,5 720,58 797,13 164,05 7,65 30,51 88,89 40 144,51 37,04 6,76 Total N-V 11241,67 1039,16 5325,46 4854,13 864,05 444,65 256,51 1567,89 100 2237,1 342,12 70,84 Total raion Ponderea microzonei în raion, %

17,96 14,42 19,09 23,74 9,13 7,62 7,31 25,06 15,42 14,52 20,88 14,05

Agenţi economici

Denumire II 2005

II 2008

GȚ 2005

GȚ 2008

Pat 2005

Pat 2008

SA 2005

SA 2008

SRL 2005

SRL 2008

CA 2005

CA 2008

IS 2005

IS 2008

AGȚ 2005

AGȚ 2008

Alte 2005

Alte 2008

Brătuleni 12 13 710 710 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0

Boldureşti 19 23 1255 1255 21 0 2 3 5 0 1 0 0

Valea Trestieni 12 13 600 700 0 0 1 2

Soltaneşti 1 1 120 314 3 6 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Total N-V 44 50 2685 2979 24 6 1 3 5 9 1 2 0 0 0 0 0 0


7,13 6,59 16,01 16,05 6,28 2,33 4,00 10,00 2,87 3,78 6,67 10,53 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Venituri, mii lei


2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Brătuleni 246,2 310,7 252,7 174,9 1011,9 1333,9 1608,4 1620,8 1258,1 1644,6 1861,1 1795,7

Boldureşti 594,4 563,5 427,2 390,8 1326,9 2552,1 2967,9 2666,6 1921,3 3115,6 3395,1 3057,4

Valea Trestieni 234 216 238,3 810 946 1064,1 1570,7 946 1012 1280,1 1809

Soltaneşti 183,5 148 176,9 125 564,6 846,5 1163 1548,8 748,1 994,5 1339,9 1673,8

Total N-V 1024,1 1256,2 1072,8 929 3713,4 5678,5 6803,4 7406,9 4873,5 6766,7 7876,2 8335,9

Total raion


9,51 9,33 7,42 5,92 14,67 15,61 14,76 14,67 13,46 13,62 13,01 12,59

Cheltuiel, mii lei

Denumire Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Brătuleni 1207 1622,6 1841,3 2447,9

Boldureşti 1748,1 2557,6 3355,2 4664,5

Valea Trestieni 926,8 1199,3 1333,7 2544,5

Soltaneşti 704,3 886,6 1127,8 2170,5

Total N-V 4643,4 6334,9 7748,6 11926,7

Total raion

Ponderea microzonei în raion, % 9,46 9,76 11,16 11,82

Structura cheltuielilor, mii lei

primăria învăţământ total tineret şi sport Cămine culturale, biblioteci amenajarea teritoriului

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Brătuleni 131,2 177,9 324,3 259,4 178,3 49,3 36,5 2050,3 102,6 3,1 7,4 6,8 35,5 25,2 28,3 34,4 40,2 21 0,8 51,7

Boldureşti 170,5 349,5 281,4 356,4 181,8 178,5 2744,9 3996,2 4 14,4 5,2 4,3 58,8 76,6 230,5 176,7 119 87,5 34 84,6

Valea Trestieni 232,2 227,7 208,8 277,8 650,7 902,8 1054,6 2169,7 0 1 0 1,2 28,4 45,2 54,7 89 15,5 22,6 15,6 6,8

Soltaneşti 224,4 183 215,2 278,5 421 625,4 807,8 1775 1 2,7 2,9 4,5 26,3 36,1 59 66,2 31,6 39,4 42,9 46,3

Total N-V 758,3 938,1 1029,7 1172,1 1431,8 1756 4643,8 9991,2 107,6 21,2 15,5 16,8 149 183,1 372,5 366,3 206,3 170,5 93,3 189,4


17,94 17,52 17,54 14,19 7,81 6,76 15,72 14,55 31,75 6,33 3,53 2,35 15,46 14,70 21,05 14,90 14,74 8,75 3,29 5,48

Forţa de muncă


2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Brătuleni 2248 2235 2231 2119 1191 1184 1195 1187

Boldureşti 4248 4240 4240 4240 1664 1611 1716 1672

Valea Trestieni 2275 2168 2126 2147 1370 1270 1210 1210

Soltaneşti 1507 1532 1538 1506 799 798 823 838

Total N-V 10278 10175 10135 10012 5024 4863 4944 4907

Total raion Ponderea microzonei în

raion, % 16,44 16,44 16,41 16,23 15,78 15,08 15,04 14,52


Denumire Industria Agricultură Învăţământ

şi educaţie

preşcolară


comerţ APL şi


ONG Altele

2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008

Brătuleni 30 30 1100 1100 24 24 3 5 12 13 6 6 4 4 15 37

Boldureşti 0 0 1515 1500 39 55 12 160 21 0 12 15 5 5 18 48

Valea Trestieni 0 0 716 731 41 40 5 5 8 9 7 8 4 16 36

Soltaneşti 0 0 664 650 34 34 5 5 9 9 8 8 0 3 31 80

Total N-V 30 30 3995 3981 138 153 25 175 50 31 33 37 9 16 80 201

Total raion


2,99 2,61 17,71 16,58 8,93 9,63 4,51 23,78 8,87 4,18 13,25 13,60 8,91 1,19 3,48 7,62


unităţi de cazare capacitate de cazare tabere alte localuri turistice

2005

2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Brătuleni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Boldureşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Valea Trestieni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Soltaneşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total N-V 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


raion, % 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


Denumire 2005 2008


străzi, drumuri

insl. Îmbr.

Rigidă


străzi, drumuri

insl. Îmbr.

Rigidă

Brătuleni 0 0,5 0 0 0,5

Boldureşti 0 36 4 36 7

Valea Trestieni 0 12 12

Soltaneşti 3 6,4 0 3,4 3 6,4 3 3,4

Total N-V 3 54,9 4 3,4 0 3 54,9 10 3,4 0

Total raion


3,80 10,53 1,83 0,75 0,00 3,80 11,17 4,59 0,80 0,00

Autoturisme

Denumire 2005 2006 2007 2008

Brătuleni 41 51 62 72

Boldureşti 74 93 102 114

Valea Trestieni 41 49 62 70

Soltaneşti 12 14 15 18

Total N-V 168 207 241 274

Total raion


3,60 3,95 4,31 4,49

4. Microregiunea Nord-Est Date generale

Denumirea comună Sate din componenţa Data fondării Nr. Locuitori Suprafaţa

totală, ha

Densitatea,

loc/1 km2

Fond

locativ, m2

Nr. De

case

Nr. Străzi Lungimea

stradală, km Nr. Agenţi economici

Mileşti Mileşti 10.05.1439 3045 4394 69 52709 1044 76 200 17

Bălăneşti Bălăneşti 22.11.1610 2932 4218 69 51709 1112 30 108 13

Găureni

Vânători Vânători 1619 1128 1540 159 41070 576 34 63 7

Ciuteşti Ciuteşti 1579 2035 1639 126 41970 586 32 62 8

Valea Nârnovei 83

Cioreşti Cioreşti 1443 4600 3756,02 123 96700 1300 17 35 18

Vulcăneşti

Selişte Selişte 1426 3420 3826 42794 1208 32 114 12

Păruceni

Total N-E 17160 19373,02 546 326952 5909 221 582 75


raion, % 24,95 33,06 28,61 26,46 25,70 50,58 4,39

Număr populaţie

Denumire 2004 2005 2006 2007 2008


Mileşti 1553 1600 3153 1575 1625 3200 1524 1570 3094 1530 1578 3108 1508 1537 3045

Bălăneşti 1476 1514 2990 1478 1504 2982 1502 1506 3008 1473 1489 2962 1460 1472 1932

Vânători 563 559 1112 551 563 1114 551 562 1113 551 562 1113 556 570 1128

Ciuteşti 957 1080 2037 951 1072 2023 941 1062 2003 933 1053 1986 860 970 1830

Cioreşti 2264 2323 4587 2257 2326 4587 2242 2338 4580 2251 2334 4585 2260 2340 4600

Selişte 1676 1725 3401 1672 1720 3392 1670 1726 3396 1676 1729 3405 1683 1737 3420

Total N-E 8489 8801 17280 8484 8810 17298 8430 8764 17194 8414 8745 17159 8327 8626 15955

Total raion

Ponderea micr. în raion, % 27,04 26,51 25,95 26,30 26,12 25,44 25,32 24,98 25,14 25,23 25,02 25,12 24,58 24,56 23,47

Dinamica populaţiei pe diferite categorii de vârstă

2005 2008 2005 2008 Pensionari, 2005

Pensionari, 2008

0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total 0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total b. 16-

61

f. 16-58

b. 16-

61

f. 16-58

Mileşti 79 165 497 741 75 136 398 609 936 930 1046 952 670 696

Bălăneşti 60 38 250 348 66 65 251 382 510 523 524 515 233 298

Vânători 51 80 172 303 51 71 183 305 417 406 418 405 310 315

Ciuteşti 44 150 184 378 36 131 166 333 462 525 402 476 658 599

Cioreşti 134 306 794 1234 123 286 751 1160 1301 1329 1307 1412 723 721

Selişte 86 164 563 813 88 151 502 741 887 909 867 901 632 658

Total N-E 454 903 2460 3817 439 840 2251 3530 4513 4622 4564 4661 3226 3287

Total raion


27,07 26,04 25,18 25,60 27,17 27,11 25,32 25,95 23,30 22,78 23,08 22,75 33,92 32,98



bazine

Alte terenuri

Total Teren arabil


fâneţe

Pârloaga

Total Vii Livezi

Mileşti 4394,38 466,72 1314,85 757,48 555,15 292 263,15 479,07 0 1578,77 141,64 16,92

Bălăneşti 2672,23 465,2 1112,89 880 245 302 13 70 20 286,51 73,21 9,54

Vânători 1395,59 130,29 704,96 498 307 148 159 165 0 160 25,52 5,08

Ciuteşti 1639,53 183,53 772,43 513,46 394 157 237 170,59 0 281,3 44,36 4,65

Cioreşti 3756,02 374,25 1289,91 765,9 735 282 451 459,58 1438,5 16,44 21,98

Selişte 3826,07 458,49 1375,34 866,96 531,94 319,4 218,54 314,68 18 1339,16 49,42 29,33

Total N-E 17683,82 2078,48 6570,38 4281,8 2768,09 1500,4 1341,69 1658,92 38 5084,24 350,59 87,5


28,25 28,83 23,56 20,94 29,24 25,72 38,26 26,52 5,86 33,01 21,40 17,35

Agenţi economici

II

2005 II

2008 GȚ

2005 GȚ

2008

Pat 2005

Pat 2008

SA 2005

SA 2008

SRL 2005

SRL 2008

CA 2005

CA 2008

IS 2005

IS 2008

AGȚ 2005

AGȚ 2008

Alte 2005

Alte 2008

Mileşti 11 17 1269 1269 14 6 1 1 2 3 0 0 0 0 0 0 0 0

Bălăneşti 2 4 615 622 0 0 0 0 2 2 0 0 0 0 0 0 1 1

Vânători 4 5 620 624 7 9 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Ciuteşti 5 7 641 643 11 5 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0

Cioreşti 13 18 834 1149 30 13 0 0 2 0 0 0 3 3 0 0 0 0

Selişte 12 12 1045 1050 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total N-E 47 63 5024 5357 62 33 1 2 8 7 1 1 3 3 0 0 1 1


7,62 8,30 29,95 28,86 16,23 12,79 4,00 6,67 4,60 2,94 6,67 5,26 20,00 20,00 0,00 0,00 25,00 16,67

Venituri, mii lei


2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Mileşti 384,1 372,6 393,7 634,2 915 1512,6 2117,9 2645,6 1299,1 1885,2 2511,6 3279,8

Bălăneşti 221 225 232 241 634 832 1280 1613 855 1057 1512 1854

Vânători 132,9 129,5 113,6 59,7 427,9 551,9 733,1 781,5 560,8 681,4 846,7 841,2

Ciuteşti

Cioreşti 208,4 327,1 320,9 421,5 1708,8 1736,2 2785,5 4371,6 1917,2 2063,3 3106,4 4793,1

Selişte 320,4 248,6 232,9 348,8 1661,2 1994,2 2744,5 3317,2 1981,6 2242,8 2977,4 3666

Total N-E 1266,8 1302,8 1293,1 1705,2 5346,9 6626,9 9661 12728,9 6613,7 7929,7 10954,1 14434,1

Total raion


11,77 9,67 8,94 10,86 21,12 18,22 20,96 25,21 18,26 15,96 18,09 21,81

Cheltuieli, mii lei

Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Mileşti 2790,7 3255,2 4107,2 6163,6

Bălăneşti 4095,8 5637,5 2977,7 3969,3

Vânători 1895 2673,9 2514,2 3275

Ciuteşti 1781,3 1994,5 1460,4 4009,2

Cioreşti 3602,4 4287,3 5446 9423,1

Selişte 3508,2 4063,5 4982,1 8331,1

Total N-E 17673 21912 21487,6 35171,3

Total raion

Ponderea microzonei în raion, % 35,99 33,76 30,96 34,84

Structura cheltuielilor, mii lei Denumire primăria învăţământ total tineret şi sport Cămine culturale, biblioteci amenajarea teritoriului

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Mileşti 151,9 204 210 425,8 36,7 59,2 74,8 3372,2 2,5 3,6 3 33,4 54,4 70,3 97,7 0,8 1,2 4,5 1

Bălăneşti 149,5 211,9 210,9 344,8 1133,8 1520,9 1655,5 2457,8 1,8 3,3 3,6 5,9 50,1 56,1 65,9 75,8 8,6 94,3 74,8 37

Vânători 128,9 158,8 161,3 374 325,6 450,3 546,5 888,6 1,3 2,8 1,5 2,4 23,7 35,3 39,9 55 0,5 0,7 5 3

Ciuteşti 159,5 215,2 226 260,7 715,9 702,7 64 1365,4 7 8,6 20 4,6 33,6 55 59 61,6 15 15,5 23,9 33,9

Cioreşti 223,2 238,2 261,7 456,6 1615,6 2002,3 2224,8 3995 3,1 4,9 5,7 5,8 63,2 76,3 112,8 237,2 40,6 185,5 92,9 507,5

Selişte 148,8 231,7 252,1 333,5 1514,8 1822,3 2482,3 2984,5 0,4 3,8 3,2 1,5 36,9 61,7 88,5 93 122 36,2 78,8 265,4

Total N-E 738,6 1259,8 1322 2195,4 5342,4 6557,7 7047,9 15063,5 16,1 27 34 23,2 240,9 338,8 436,4 620,3 187,5 333,4 279,9 847,8


17,47 23,52 22,52 26,58 29,14 25,23 23,86 21,94 4,75 8,07 7,74 3,25 25,00 27,21 24,66 25,24 13,39 17,10 9,88 24,53

Forţa de muncă


2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Mileşti 3128 3094 3108 3045 1643 1626 1633 1600

Bălăneşti

Vânători 1114 1113 1113 1128 523 548 553 562

Ciuteşti 1014 1012 1009 898 1014 1012 1009 898

Cioreşti 4587 4580 4585 4600 2630 2652 2687 2719

Selişte 3392 3396 3405 3420 1725 1680 1657 1625

Total N-E 13235 13195 13220 13091 7535 7518 7539 7404

Total raion


21,17 21,32 21,40 21,23 23,67 23,31 22,93 21,90


Industria Agricultură Învăţământ

şi educaţie

preşcolară


comerţ APL şi


ONG Altele

2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008

Mileşti 6 6 1397 1397 74 75 15 15 21 35 10 10 1 4 4 10

Bălăneşti 0 0 740 1300 53 66 6 5 3 12 7 8 1 1 1 1

Vânători 0 0 560 565 22 23 3 10 10 11 6 6 1 1 0 0

Ciuteşti 0 0 943 821 26 23 5 5 5 6 7 7 1 1 0 0

Cioreşti 10 35 1720 1890 127 107 6 10 17 45 18 21 12 1220 1957 1881

Selişte 79 104 13 14 18 24 6 9 12 18

Total N-E 16 41 5360 5973 381 398 48 59 74 133 54 61 16 1227 1974 1910

Total raion


1,60 3,57 23,75 24,88 24,66 25,05 8,66 8,02 13,12 17,92 21,69 22,43 15,84 91,57 85,79 72,40



2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Mileşti 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Bălăneşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Vânători 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Ciuteşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cioreşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Selişte 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total N-E 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0

Total raion

Ponderea microzonei în

raion, %

0 0 0 0 0 0 0 0 25 25 25 25 0 0 0 0


2005 2008

naţionale locale cu

îmbrăc. Rigidă

străzi,

drumuri

insl. Îmbr.

rigidă naţionale locale cu

îmbrăc. Rigidă

străzi,

drumuri

insl.

Îmbr. rigidă

Mileşti 0 86 9 76 1 86 9 76 1

Bălăneşti 0 25 10 18 6 0 25 10 18 6

Vânători 0 2 2 10 0,7

Ciuteşti 0 30 2 20 2 30 2 20 2

Cioreşti 0 30 12 27 12 0 30 15 27 15

Selişte 0 30 10 20 7 0 30 10 20 7

Total N-E 0 231 55 189 34,7 0 201 46 161 31


raion, %

0,00 44,32 25,23 41,71 33,40 0,00 40,90 21,10 37,87 26,68

Autoturisme

2005 2006 2007 2008

Mileşti 32 40 47 49

Bălăneşti 26 32 39 47

Vânători 65 72 83 91

Ciuteşti 72 81 90 95

Cioreşti 80 85 104 121

Selişte 65 178 201 242

Total N-E 340 488 564 645

Total raion


7,29 9,32 10,09 10,58

5 Microregiunea Sud-Est Date generale


componenţa

Data fondării Nr. locuitori



Fond locativ, m2

Nr. de case

Nr. străzi Lungimea stradală,

km

Nr. agenţi economici

Bursuc Bursuc II jum. s. XVIII 1306 1600 217 19790 433 21 23 8

Iurceni Iurceni 1429 2300 2107,16 109 41324 663 12,34 11

Mârzoaia

Cristeşti Cristeşti 1429 1257 1385 90 27211 431 22 19 14

Bolţun Bolţun 1499 1156 1571,76 77 18536 331 25 15 0

Corneşti

Șişcani Șişcani 1409 2983 3122 95,5 58791 935 41 19 17

Drojdieni

Odaia

Total S-E 9002 9785,92 588,5 165652 2793 109 88,34 50


13,09 16,70 14,50 12,51 12,67 7,68 2,93

Număr populaţie

Denumire 2004 2005 2006 2007 2008

bărbaţi

femei total bărbaţi femei total bărbaţi femei total bărbaţi femei total bărbaţi femei total

Bursuc 446 560 1006 449 568 1017 455 574 1029 460 580 1040 560 747 1307

Iurceni 906 1266 2172 1013 1071 2084 1046 1092 2138 1035 1104 2139 1075 1225 2300

Cristeşti 611 643 1254 615 647 1262 612 634 1246 623 637 1260 625 632 1257

Bolţun 576 634 1210 576 634 1210 573 627 1200 583 570 1153 589 567 1156

Șişcani 1387 1511 2898 1410 1521 2931 1420 1565 2985 1418 1578 2996 1462 1521 2983

Total S-E 3926 4614 8540 4063 4441 8504 4106 4492 8598 4119 4469 8588 4311 4692 9003

Total raion

Ponderea microzonei în raion, % 12,51

13,90 12,83 12,60 13,17 12,51 12,33 12,80 12,57 12,35 12,78 12,57 12,73 13,36 13,24

Dinamica populaţiei pe diferite categorii de vârstă

2005 2008 2005 2008 Pensionari, 2005

Pensionari, 2008

0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total 0-2 ani

3-6 ani

7-15 ani

total b. 16-61

f. 16-58

b. 16-61

f. 16-58

Bursuc 31 89 271 391 19 81 187 287 359 468 370 480 149 142

Iurceni 41 170 362 573 39 54 294 387 672 687 648 672 219 243

Cristeşti 31 65 174 270 33 56 162 251 432 403 435 407 157 164

Bolţun 38 74 198 310 29 59 138 226 378 380 375 424 142 131

Șişcani 70 210 418 698 64 141 360 565 892 896 921 1028 445 469

Total S-E 211 608 1423 2242 184 391 1141 1716 2733 2834 2749 3011 1112 1149

Total raion


12,58 17,53 14,57 15,03 11,39 12,62 12,84 12,61 14,11 13,97 13,90 14,70 11,69 11,53


Denumirea comună Total Intravilan Terenuri agricole, inclusiv: Păduri Râuri, lacuri, bazine

Alte terenuri

Total Teren arabil


fâneţe

Pârloaga

Total Vii Livezi

Bursuc 595,48 122,94 269,45 129,54 163,7 102 33 55,48 5,25 118,15 0,18 1,5

Iurceni 2107,16 203,84 825,9 409,91 557,54 354,58 192,5 240,86 6,3 690,72 34,9 14,22

Cristeşti 1385,09 156,11 632,04 215,01 459,15 333,15 126 27,55 0 439,16 36,59 9,13

Bolţun 1273,34 130,94 674,14 338,51 438,98 263,95 174,63 130,04 0 431,44 21,47 15,35

Șişcani 3121,64 336,18 1694,67 1035 635 525 110 270 2 565,55 97,44 23,53

Total S-E 8482,71 950,01 4096,2 2127,97 2254,37 1578,68 636,13 723,93 13,55 2245,02 190,58 63,73


13,55 13,18 14,69 10,41 23,82 27,06 18,14 11,57 2,09 14,57 11,63 12,64

Agenţi economici

II

2005 II

2008 GȚ

2005 GȚ

2008

Pat 2005

Pat 2008

SA 2005

SA 2008

SRL 2005

SRL 2008

CA 2005

CA 2008

IS 2005

IS 2008

AGȚ 2005

AGȚ 2008

Alte 2005

Alte 2008

Bursuc 1 7 582 586 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0

Iurceni 8 15 689 694 3 4 0 0 4 6 0 0 0 0 0 0 0 0

Cristeşti 5 6 290 295 4 0 0 0 2 2 0 0 0 0 0 0 0 0

Bolţun 5 4 580 585 4 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Șişcani 9 13 850 860 4 7 0 0 1 2 0 0 0 0 0 0 0 0

Total S-E 28 45 2991 3020 16 12 0 0 8 11 0 0 0 0 0 0 0 0


4,54 5,93 17,83 16,27 4,19 4,65 0,00 0,00 4,60 4,62 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Venituri, mii lei

total încasări în teritoriu transferuri total venituri

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Bursuc 95,2 66,5 117,6 142,1 436,3 414,9 924,9 1184,8 531,5 481,4 1042,5 1326,9

Iurceni 255,6 388,3 687,27 442 982,9 1184,4 1900,1 2705 1238,5 1572,7 2587,37 3148

Cristeşti 194,1 186,1 263,4 214 551,4 758,9 1033,1 1284 745,5 945 1296,5 1499

Bolţun 45,8 50,9 48,4 50,3 720 750 720 740 765,8 800,9 768,4 790,3

Șişcani 522,3 672,7 1088,2 2721,1 741,8 859,1 1363,2 3463 1264,1 1531,8 2451,4 6184,1

Total S-E 1113 1364,5 2204,87 3569,5 3432,4 3967,3 5941,3 9376,8 4545,4 5331,8 8146,17 12948,3

Total raion


10,34 10,13 15,25 22,73 13,56 10,91 12,89 18,57 12,55 10,73 13,45 19,56

Cheltuiel, mii lei

Total cheltuieli

2005 2006 2007 2008

Bursuc 497,6 755,9 901,5 1476,7

Iurceni 1243,6 1509,4 2118,6 3408

Cristeşti 456,4 693,9 824,8 899

Bolţun 488,4 639,2 668,1 816,6

Șişcani 1566,8 2027,9 2714,9 3712,5

Total S-E 4252,8 5626,3 7227,9 10312,8

Total raion Ponderea microzonei în raion, % 8,66 8,67 10,41 10,22

Structura cheltuielilor, mii lei

primăria învăţământ total tineret şi sport Cămine culturale, biblioteci amenajarea teritoriului

2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Bursuc 101,8 157,3 153,8 341 17,5 562 40,5 1023,4 0 2 1,6 1,9 16,1 17 38,9 53,5 1,4 4,1 0 4,4

Iurceni 131,3 179,8 197,5 544,2 26,6 42,9 53,1 2540 1,4 2,3 0 3 25,2 40,6 53,1 99,6 1,7 12,7 3 7,7

Cristeşti 110,8 158 167 215,7 536,9 759,9 49,8 1207 1,2 1,8 2 4,3 61,3 30,9 39,1 57 11,4 15,3 8,7 19

Bolţun 105,4 148,4 177,7 153,7 271,7 403,5 418,9 530 3,6 3,1 7,4 6,8 35,5 25,2 28,3 34,4 40,2 21 0,8 51,7

Șişcani 152,1 227,9 279,6 288,3 1109,2 1592,7 2096,2 3019,5 10,2 4,4 2 16,6 38 75 113,1 107,8 52,6 15,5 135,7 178,6

Total S-E 601,4 871,4 975,6 1542,9 1961,9 3361 2658,5 8319,9 16,4 13,6 13 32,6 176,1 188,7 272,5 352,3 107,3 68,6 148,2 261,4


14,23 16,27 16,62 18,68 10,70 12,93 9,00 12,12 4,84 4,06 2,96 4,57 18,27 15,15 15,40 14,33 7,66 3,52 5,23 7,56

Forţa de muncă


2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Bursuc 1285 1290 1307 1307 780 790 800 800

Iurceni 2054 2055 2211 2213 836 861 873 880

Cristeşti 1282 1246 1260 1207 762 740 745 742

Bolţun 751 1066 626 633 640 642

Șişcani 2931 2985 2996 2242 1783 1730 1838 1949

Total S-E 8386 7660 7863 8311 4787 4754 4896 5013


13,42 12,38 12,73 13,48 15,04 14,74 14,89 14,83


Denumirea Industria Agricultură Învăţământ

şi educaţie

preşcolară


comerţ

APL şi asigurarea

ordinii publice

ONG Altele

2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008 2005 2008

Bursuc 0 0 302 380 32 35 2 2 17 25 6 5 1 1 (5) 17 18

Iurceni 50 47 720 1290 61 62 11 19 21 47 12 11 4 4 17 21

Cristeşti 12 400 53 57 2 3 12 22 5 5 2 3 6 5

Bolţun 0 0 577 582 20 22 4 4 7 6 10 12 0 0

Șişcani 70 18 1400 1350 69 65 10 9 16 19 28 28 23 23 32 38

Total S-E 120 77 2999 4002 235 241 29 37 73 119 61 61 30 30 72 82

Total raion


11,98 6,71 13,29 16,67 15,21 15,17 5,23 5,03 12,94 16,04 24,50 22,43 29,70 2,24 3,13 3,11



2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008 2005 2006 2007 2008

Bursuc 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Iurceni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cristeşti 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1

Bolţun 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Șişcani 2 2 2 2 200 200 235 235 1 1 1 1

Total S-E 2 2 2 2 200 200 235 235 2 2 2 2 1 1 1 1

Total raion


66,67 66,67 50,00 50,00 84,39 84,39 86,40 86,40 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00 50,00


2005 2008


străzi, drumuri

insl. Îmbr. rigidă


străzi, drumuri

insl. Îmbr. rigidă

Bursuc 3 4 1 23 0 3 4 1 23 0

Iurceni 5 30 15 30 15 5 30 15 30 15

Cristeşti 2,5 2 2 7 1 2,5 2 2 7 1

Bolţun 2 3 1 15 0 2 3 1 15 0

Șişcani 4,5 14,7 10 19,2 10 4,5 14,9 10 19,2 10

Total S-E 17 53,7 29 94,2 26 17 53,9 29 94,2 26

Total raion


21,52 10,30 13,30 20,79 25,02 21,52 10,97 13,30 22,16 22,38

Autoturisme

Denumire 2005 2006 2007 2008

Bursuc 74

Iurceni 62 73 80 100

Cristeşti 37 39 40 43

Bolţun 42 45 44 40

Șişcani 105 111 123 159

Total S-E 246 268 287 416

Total raion


5,27 5,12 5,13 6,82

Strategia de dezvoltare economică şi de atragere a ... · 6 identificată în urma informaţiilor...

Documents

Transcript of Strategia de dezvoltare economică şi de atragere a ... · 6 identificată în urma informaţiilor...