Strategia de dezvoltare durabila 2013-2020 A comunei Gurbanesti, judetul Calarasi

Prezentarea generala a comunei Gurbanesti

Localizare: Gurbăneşti

Regiune: Muntenia Judeţ: Călăraşi

Cel mai apropiat oraş: Lehliu-Gară

Comuna Gurbăneşti este situată la 60 km de București, 80 km de reședința de județul Călărași și la 20 km de Autostrada Soarelui.Gurbăneștiul se află amplasat pe Valea Mostiștei, între comuna Sărulești la nord-vest, comuna N.Bălcescu la nord, satul Coțofanca la est, la sud satul Valea Presnei, iar la sud-vest comuna Nana.Ținutul Mostiștei face parte din zona centrală a Câmpiei Române.Balta Mostiștei are în zona comunei Gurbănești lățimea cuprinsă între 350-400m și o adâncime medie de 3-4 m.

Modalităţi de acces:

Caile de acces sunt : DJ 303, DC 74

Comuna Gurbăneşti este situată în Câmpia Română fiind traversată de paralela 44,37 latitudine nordică și de meridianul 26,69 longitudine estică. Coordonatele geografice determină caracteristicile  climei și întregul complex de elemente fizico-geografice caracteristicile așezării noastre. Comuna este așezată în partea central sudică a Câmpiei Române la est de București, pe cursul râului Mostiștea. În satul Gurbănești se află și sediul Consiliului Local Gurbănești, o remiză P.S.I. care deservește și localitățile învecinate și Postul de Poliție care asigură cetățenilor siguranță și liniște prin activitatea ce o desfășoară.

Localnicii se mândresc cu amplasamentul comunei care permite activităţi în domeniul turistic de agrement(lacuri, plantări de salcâmi).

Satul Gurbănești a fost întemeiat la data de 10 iunie 1550, în timpul domniei lui Mircea Ciobanu Voievod. Denumirea de Gurbănești,provine de la prenumele unui boier Gubăr sau Gurban care a fost proprietarul moșiei pe care s-a întemeiat satul. Localitatea și-a păstrat în timp această denumire. Localitatea a fost mai întâi sat și apoi reședință de comună. A aparținut Plasei Sărulești între anii 1900 și 1930 iar apoi județului Ilfov până în anul 1981. În urma reorganizării administrării administrativ-teritoriale din ianuarie 1981, comuna a fost inclusă în județul Călărași . În componența comunei Gurbănești intră și satele Coțofanca,Preasna (cu populație rromă) și Valea Presnei (cea mai veche așezare). In componența comunei au mai existat satele: Preasna Veche, Codreni, Pavlicheni și Gurbăneștii Noi, a căror populație a fost asimilată de actualele așezări. Primii locuitori au fost păstori coborâți cu turmele de la munte. Pământul fertil din această zonă a determinat apariția unei alte preocupări -cultivarea plantelor. Lipsa mijloacelor de muncă a dus la pierderea treptată a pământului și transformarea țăranilor liberi în clăcași. Claca a fost desființată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În 1866 țăranii au fost împroprietăriți, respectându-se poziția socială a lor astfel:

-fruntași: 11 pogoane și loc de casă;-mijlocași: 7 pogoane și loc de casă;-pălmași: 4 pogoane și loc de casă.

Locuitorii au trăit la început în bordeie ridicate „de un strat de om” deasupra pământului.Mai târziu au apărut casele din pământ bătut, chirpici și paiantă și abia după 1930 s-a folosit cărămida de către cei mai înstăriți.Vatra veche a satului s-a aflat pe malul drept al Mostiștei, în jurul bisericii, în prezent demolată. După 1970, datorită amenajării cursului râului Mostiștea și a apariției unor clădiri ale instituțiilor (Dispensar,Școală, Poliție, Biserică) vatra satului s-a reorganizat într-o zonă mai înaltă a localității.Populația este unitară. Nu au fost și nu sunt grupări în organizarea teritorială a așezării. În timpul primului și celui de-al doilea război mondial localitatea Gurbănești și-a dat tributul de vieți omenești pentru eliberarea acestei zone georgrafice, iar populația rămasă la vatră a suportat din greu vremurile de ocupație germană și sovietică.

Cu ce ne mândrim

Localnicii se mândresc cu amplasamentul comunei care permite activităţi în domeniul turistic de agrement(lacuri, plantări de salcâmi).

Listă sate aparţinătoare

Preasna 193 locuitori

Valea Presnei 317 locuitori

Coţofanca 535 locuitori

Gurbăneşti 591 locuitori

Informaţii sociale: Gurbăneşti

Comuna Gurbănești face parte dintre localitățile specifice zonei de câmpie cu un număr mic de locuitori. Nu s-a înregistrat niciodată mai mult de două mii de locuitori. Între anii 1970-1985 o parte a populației a migrat spre zonele industriale în orașe, în special în capitală. În ultimii ani se înregistrează o oarecare revenire a celor plecați, din păcate, astăzi pensionari. Procentul de natalitate este foarte scăzut, acesta fiind mult depășit de cel al mortalității. Nu avem date foarte exacte referitoare la numărul locuitorilor, sporul natural, structura pe sexe și pe grupe de vârste deoarece toate documentele care cuprind aceste date au fost preluate de arhivele orașului Călărași la data de 31.05.2005. Ceea ce se cunoaște este că cele mai vechi înregistrări datează de la resensământul din 1898.Structura unei gospodării este următoarea: locuința din chirpici, paiantă, cărămidă sau blocuri B.C.A. acoperite cu țiglă sau tablă zincată, acareturi situate la mică distanță, adăposturi pentru animale, grădina de legume și zarzavaturi în fața sau în spatele locuinței. Casele tradiționale au în față varandă și stâlpi din lemn cu oarecare broderie.

Populaţia totală: 1472 locuitori

Populaţie bărbaţi: 643 persoane

Populaţie femei: 829 persoane

din care:

Copii: 238 copii

Pensionari: 759 pensionari

Persoane plecate la muncă în străinătate:

Repartiţia pe naţionalităţi:

Structură etnică cuprinde în proporţie de aproximativ 80% români, restul fiind reprezentată de rromi.

Repartiţia pe culte:

Religia predominantă este cea ortodoxă,un procent foarte mic din populaţie fiind de religie româno-catolică.

CAP.1 CRESTEREA ECONOMICA

Situatia activitatilor economice

Ocupația de bază a locuitorilor a fost și este agricultura. În comună insă, întălnim și câțiva apicultori .

Industria este nereprezentată, deoarece satul are profil agricol. În sat există doar o brutărie de fabricare a pâinii care deservește și localitățile din împrejurimi.

Rețeaua comercială din comună cuprinde societăți comerciale cu capital privat. Nu se organizează târg săptămânal.

Resurse locale: Gurbăneşti

Suprafaţa comunei este de 7472 ha, din care 5900 ha. Astfel agricultura reprezintă una din ocupaţiile cele mai importante ale comunei. Pe răul Mostiştea se organizează periodic campionate de pescuit, fapt ce recomandă investiţii în amenajarea unor baze pentru pescuitul de agrement şi de performanţă.

Resursele naturale sunt reprezentate de resursele de sol,subsol,vegetatie si fauna. Resursele legate de sol sunt privite in special prin prisma existentei terenurilor fertile pentru agricultura(5700 ha-in care se inscriu terenuri arabile,pasuni,fanete), terenuri ocupate de plantatii de salcam pe suprafete accidentate-30 ha(liziere de salcam), suprafete ocupate de luciu de apa aproximativ 450 ha.

Agricultura

În trecut agricultura se făcea în condiții mai bune de către moșieri, deoarece aveau posibilitatea de a-si procura pluguri de fier, batoze și alte mașini agricole.

Țăranii exploatați de moșieri își lucrau singuri pământul, practicând o agricultură primitivă și cu rezultate slabe.În anii construcției socialismului au fost înregistrate producții agricole deosebite acestea fiind apreciate la nivel național. Acum locuitorii își lucrează pământul în asociații sau particular. Pe raza satului se află următoarele asociații în cadrul cărora locuitorii își lucrează pământul.Asociația „Zooplant” și Asociația „Mostiștea Comprest”. Mai sunt și asociații familiale,dar și particulari care își lucrează singuri pământul. Locuitorii cresc și animale: bovine,porcine,cabaline,caprine, dar și păsări. Există și o fermă de creștere a păsărilor.

Analiza SWOT

Puncte tari

■ existenţa în comună a unei şcoli şi a unei grădiniţe;■ existenţa a două cămine culturale;■ existenţa obiceiurilor populare,■ existenţa unei biblioteci,■ desfaşurarea unor activităţi culturale în comună;

■ management şcolar adecvat în unităţile de învăţământ public;■ practicarea unei agriculturi ecologice;■ tradiţii în creşterea animalelor;■ eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului.■ prezenţa fondurilor europene ce pot fi absorbite în vederea impulsionării afacerilor în agricultură;

Puncte slabe

■ resurse financiare la nivel local, insuficiente pentru susţinerea /promovarea unor investiţii;■ lipsa culturii antreprenoriale;■ lipsa capitatului de susţinere a activităţilor economice;■ folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate şi eficienţă economică scăzută;

Oportunitati

■ existenţa resurselor locale, puţin sau necorespunzător valorificate în prezent;■ creşterea capacităţii anteprenoriale;■ atragerea unor noi investitori în comună prin facilitatea pe care administraţia locală le pune la dispoziţie;■ oportunităţi de finanţare ale Uniunii Europene;■ dezvoltarea cooperării locale;■ dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;■ diversificarea activităţilor economice;■ posibilitatea accesării creditelor cu dobândă subvenţionată pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural;■ programe guvernamentale în derulare de susţinere a sectorului IMM.

Amenintari

■ legislaţia în continuă schimbare;■ oferte de creditare greu accesibile;■ datorită infrastructurii sociale neadecvate, raportate la potenţialul comunei investitorii au un interes scăzut pentru începerea afacerilor în comună;■ creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă;■ receptivitate şi flexibilitate scăzută a populaţiei locale la cerinţele noi ale pieţei care determină în timp decalaje economice mari,■ migraţia forţei de muncă spre zone atractive din punct de vedere economic;■ neadaptarea la transfer de tehnologie şi de know-how;■ riscul ca firmele din comună să nu facă faţă competiţiei de pe piaţa unică;■ fenomenul economiei subterane;■ migraţia tinerilor cu potenţial în zonele urbane.

CAP. 2 ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES LOCAL

Servicii de utilitati publice

Ca unități prestatoare de servicii către populație amintim: oficiul poștal, frizeria, farmacia.

Infrastructura de transport

 Comuna Gurbănești este alcătuită din drumurile județene: DJ 303;DJ 305,drumuri comunale și drumuri sătești.

   Drumul județean 303 (Mănăstirea-Valea Argovei-Călăreți) face legătura cu localitatea noastră, intrarea făcându-se în satul Gurbănești la km.30.

    Drumul județean 305 (Gurbănești-Frăsinet) traversează localitatea și face legătura cu celelalte localități din partea de sud-vest  a localității.

     Din analiza datelor existente și a normelor tehnice în vigoare pentru proiectarea străzilor, intersectiilor, profilurilor caracteristice, etc. s-au evidențiat o serie de disfunționalități, cum ar fi: 

-nu toate profilele transversale ale străzilor corespund din punct de vedere tehnic-majoritatea străzilor sunt din pământ, necesitând aplicarea de îmbrăcăminți rutiere sau cel puțin pietruiri-discontinuitatea trotuarelor-iluminat stradal insuficient-străzi înguste neamenajate de pământ

  

Din 01.05.2011 cursă București-Curătești cu plecare din București  la orele 07:30 din AUTOGARA OBOR și RETUR din CURĂTEȘTI la orele 12:00. Prețuri forte mici. Relații la tel: 0728301000Valea Mostiștei reprezintă axul de localizare și de legătură prin căi rutiere pentru satele componente ale comunei Gurbănești. Legătura cu orașul București se făcea în timpul cât a aparținut județului Ilfov pe o șosea pietruită ce lega localitățile Curătești, Frăsinet , Valea Argovei, Gurbănești, Sărulești, Măgureni, Fundulea până la DN3 Fundulea-București cu autobuze, mai multe curse pe zi. Distanța față de capitală este de 60 km.În prezent localitatea este izolată, drumul judetean 303 Fundulea-Mănâstirea aflându-se la distanța de 2,5 km. Legătura cu capitala se face cu autobuzul (2 curse/zi) de luni până vineri pe DJ 303 până la Călărași și apoi pe DN3. Cel mai apropiat oraș este Lehliu-Gară, situat la distanța de 25 km. Transportul se realizează sporadic cu un microbuz particular. Distanța până la reședința de județ, municipiul Călărași, este de 80 km. Cea mai apropiată gară C.F.R. este Sărulești, situată la 17 km de localitate.Hotarul extravilan al localității este de 3490 ha, iar vatra satului (suprafața intravilan) este de 86 ha.

Servicii pentru situatii de urgenta

O remiză P.S.I. care deservește și localitățile învecinate

Asigurarea ordinii si sigurantei publice

Postul de Poliție care asigură cetățenilor siguranță și liniște prin activitatea ce o desfășoară

Servicii culturale

Valorile culturale ale comunei sunt biblioteca școlară si cea comunală.Periodic,  bibliotecarul comunal organizează impreună cu conducerea școlii din Gurbănești concursuri de poezie (recitări) la care protagoniști sunt elevii școlilor din comună.Unele întălniri au fost onorate de prezența domnului Aurel David , un nume cu rezonanță în lumea culturală a județului Călărași.Activitatea cultural artistică a comunei se desfășoară în cadrul Căminului Cultural.

Date de contact bibliotecar

e-mail : biblioteca_gurbanesti@yahoo.com

Biblioteca comunală are un fond de carte de 10830 de volume și un număr de 275 de cititori. La Școala cu clasele I-VIII există și o bibliotecă școlară cu un fond de carte de 5446 de volume și 125 de cititori.

Servicii medicale

În comuna Gurbănești există 2 dispensare : unul în Gurbănești-reședintă unde medic de familie este Donescu Rodica iar asistent medical (moasa) Niculae Dumitra iar celălalt dispensar (particular) se află în Coțofanca , dr. Gavrilă Mioara.

Invatamantul obligatoriu

Școala cu clasele I-VIII Gurbănești a fost înființată în anul 1890  cu denumirea de ”Școală mixtă”. Ulterior i s-a schimbat denumirea in ”Școala mixtă rurală”(1915), ”Școală primară mixtă”(1935), ”Școala elementară de șapte ani”(1950-1963), ”Școală elementară de opt ani”(1963-1983), ”Școala cu clasele I-X”(1983-1990), și Scoala cu clasele I-VIII din 1990 si în prezent.Școala este dotată cu mobilier nou,materiale didactice corespunzătoare si suficiente pentru desfășurarea unui proces instructiv-educativ de calitate, un laborator de informatică AEL,  un laborator de informatică în cadrul proiectului ”Economia bazată pe Cunoaștere” ,biblioteca școlară și materiale sportive.Cei 111 elevi ai școlii (50 de elevi în ciclul primar și 61 de elevi în ciclul gimnazial ) sunt îndrumati și instruiți de 3 învățătoare și 7 profesori ( titulari și  suplinitori).

ORAR

Școala funcționează într-un singur schimb,programul începand la orele 8:30.

Listă şcoli:

Şcoala cu clasele I-IV Valea Presnei

Şcoala cu clasele I-IV Coţofanca

Analiza SWOT

Puncte tari

■ existenţa în comună a unei şcoli şi a unei grădiniţe;■ existenţa a două cămine culturale;■ existenţa obiceiurilor populare,■ existenţa unei biblioteci,■ desfaşurarea unor activităţi culturale în comună;■ management şcolar adecvat în unităţile de învăţământ public;■ reţea de alimentare cu apă,■ reţea de electricitate,■ reţea de iluminat public;■ reţea de telefonie fixă şi mobilă;■ cablu TV şi internet;

Puncte slabe

■ populaţia şcolarizată în învăţământul primar şi învăţământul gimnazial în scădere datorită scăderii demografice a populaţiei;■ insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază şi a serviciilor publice;■ inexistenţa reţelei de canalizare;■ infrastructura de transport relativ slab dezvoltată, faţă de exigenţele şi cerinţele actuale concrete ale aderării la U.E.;■ gestionarea deşeurilor, necorespunzătoare;■ educaţia ecologică este superficială.

Oportunitati

■ modernizarea drumurilor comunale;■ organizarea sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi transportul deşeurilor;■ închiderea platformelor de gunoi;■ modernizarea reţelei de alimentare cu apă;■ realizarea reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare;■ modernizarea sistemului rutier;■ montarea unui post de transformare în comună pentru îmbunătăţirea parametrilor curentului electric;■ accesarea de fonduri destinate dezvoltării infrastructurii rurale;

Amenintari

■ mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului,■ lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor de investiţii propuse;■ lipsa informaţiei în legătura cu programele de finanţare europeană;■ lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu în rândul micilor întreprinzători.

■ îmbătrânirea populaţiei din comună;■ reducerea populaţiei şcolare datorată declinului natalităţii;■ tendinţa de reducere a exigenţei în procesul de evaluare didactică;

CAP. 3 DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE

Asocieri si proiecte de dezvoltare intercomunitara

Renovarea școlilor din comună

Scopul : Odată cu renovarea școlilor din comună elevii vor avea condiții propice asimilării cunoștințelor necesare,vor avea acces la o rețea specializată de calculatoare conectate la internet și aici ma refer la Școala cu clasele I-VIII Gurbănești care dispune de 10 calculatoare datorită proiectului ”Economia bazată pe Cunoaștere”.

Iluminat public

Modernizarea rețelei de iluminat public

Scopul: Reducere accidentelor pe drumurile publice,reducerea infracționalității,ridicarea gradului de civilizație la sate.

Alimentarea cu apă

-realizarea extinderii rețelei de apă potabilă în comună

Amenajarea unui parc

Modernizare drumuri comunale

Îmbunătățirea drumurilor comunale la sate va duce la dezvoltarea economică și socială a comunei,se vor îmbunătății condițiile de transport a persoanelor și a produselor prin mărirea vitezei de circulație a vehiculelor și facilitarea intervențiilor de urgență în mediul rural.

Ecomanagement salubris

Comunicarea in spatiul public

Economia Bazată pe Cunoaştere (2007-2010)

Comuna Gurbăneşti participă în cadrul proiectului "Economia Bazată pe Cunoaştere″ (2007 – 2010) care va sprijini mediul rural şi mic urban în vederea dezvoltării sectorului privat, a stimulării utilizării tehnologiei informaţionale în şcoli şi în mediul întreprinderilor mici şi mijlocii, a consolidării capitalului uman şi a reducerii decalajului rural-urban, în conformitate cu programul de integrare europeană. Obiectivul proiectului este acela de a facilita participarea comunitătilor dezavantajate din punct de vedere al accesului la informație la societatea bazată pe cunoaștere, în acord cu strategia guvernamentală de integrare în  Uniunea Europeană.Proiectul EBC a fost inițiat de Guvernul Romaniei prin Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale cu sprijinul Băncii Mondiale. -255 de comunități rurale și mic-urbane(sub 30.000 locuitori),defavorizate din punct de vedere informațional au fost selectate pentru a fi incluse în Proiectul ” Economia bazată pe Cunoaștere ”.„Economia Bazată pe Cunoaștere” este primul proiect din România ce propune un model de dezvoltare locală care să sprijine comunitățile dezavantajate pentru a ajunge la un nivel cel puțin egal cu cele din aglomerările urbane din România. EBC este un proiect inovativ, creativ, un model care va putea fi extins la alte comunități din România și din lume. Se poate spune că acest proiect este un proiect unic finanțat de Banca Mondială, care se adresează în particular unui procent de aproximativ 20% din populația mediului rural și mic urban.Pe baza proiectelor depuse de primării, din 3000 de localități rurale sau mic urbane (sub 30.000 de locuitori) au fost selectate 255, printre care și comuna Gurbănești, județul Călărași. Acestea au fost dotate cu internet de mare viteză și computere în cele patru puncte ale RECL (Rețeaua Electronică a Comunității Locale) create: P.A.P.I.(Punct de acces public la informație), Școală, Primărie și Bibliotecă.

Sala P.A.P.IP.A.P.I -Punct de acces public la informație    

ADMINISTRATOR RECL-Niculae Ioana

În anul 2007 când comunitatea noastră a fost beneficiara proiectului„Economia bazată pe Cunoaștere” oamenii nu știau prea bine ce vrea să însemne P.A.P.I dar cu timpul au înțeles că P.A.P.I. în traducerea lui -punct de acces public la informație- este un centru informațional creat la standarde europene ce oferă informații utile din punct vedere fizic sau online. Deasemeni utilizatorii își pot petrece o parte din timpul lor liber în sala P.A.P.I. pentru a căuta diferite informații cu ajutorul internetului și a echipamentelor de ultimă generație existente în sală.

Ce găsești în sala P.A.P.I

Pe lângă echipamentele performante , ambient plăcut și o serie de servicii oferite în cadrul P.A.P.I. vei găsi întotdeauna:-personal calificat orientat către problemele comunității din care face parte-rapiditate-transparență și o persoană capabilă să asculte problemele, să ofere consultanță și nu în ultimul rând o vorbă bună și mulțumirea că a putut să-și ajute un consătean măcar cu atât. P.A.P.I-reprezintă un loc special, dotat pentru uzul publicului cu computere și internet oferite de proiect. Începând cu 1 ianuarie 2011 acestea au trecut în patrimoniul primăriei, internetul fiind furnizat de Romtelecom. Comunitatea locală a pus la dispoziție sediul și l-a amenajat, sala P.A.P.I. fiind și locul unde se țin ședințele de consiliu și nu numai.

P.A.P.I. -se adresează populației din mediul rural și mic urban și oferă cadrul pentru desfășurarea activităților legate de tehnologia informației, de instruire în domeniul TIC, precum și de consultanță pe teme de interes pentru membrii comunității.Criteriile care au stat la baza includerii celor 255 de comunități în proiect au pornit de la dezavantajul dat de așezarea geografică, de condițiile economice precare, de inexistența sau existența unor resurse limitate în privința comunicațiilor și accesul la internet și în ceea ce privește competența digitală a locuitorilor.P.A.P.I.-oferă servicii locale care răspund unor nevoi diverse ale membrilor comunității, venind în sprijinul acestora cu:-informații de cultură generală-servicii de comunicare cu persoanele din alte localități-servicii de utilizare calculator și navigare pe internet-informații despre prețuri la cumpărarea sau vânzarea de produse-informații despre locuri de muncă vacante

Analiza SWOT

Puncte tari

■ se acordă mare atenţie seviciilor sociale;■ disponibilitatea de a munci în condiţii de motivare adecvată;■ ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;■ rata infracţionalităţii extrem de redusă;

Puncte slabe

■ existenţa şomajului de lungă durată, care conduce la descalificarea şi descurajarea foştilor angajaţi;■ număr mare al persoanelor care nu au ocupaţie;■ insuficienta informare a populaţiei cu privire la programele de calificare şi reconversie existente în judeţ;■ adaptarea mai lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale, în special;■ migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate, mai cu seamă a celor cu pregătire profesională înaltă;

Oportunitati

■ atragerea de programe cu finanţare europeană pentru stimularea ocupării forţei de muncă;■ adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă;■ existenţa unor reglementări ce acordă facilităţi angajatorilor care creează noi locuri de muncă pentru şomeri, tineri absolvenţi etc■ monitorizarea stării ocupaţionale a populaţiei;■ organizarea de cursuri de formare şi reconversie profesională în comună;■ accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesională a persoanelor active din comună;■ creşterea nivelului de pregătire profesională a forţei de muncă;■ implementarea unor poiecte care să stimuleze implicarea rromilor în activităţi aducătoare de venituri;

Amenintari

■ declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei comunităţii;■ creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu;■ migrarea forţei de muncă;■ amplificarea pregătirii teoretice a forţei de muncă în detrimentul aspectelor aplicative;■ creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.

CAP. 4 DEZVOLTAREA TURISTICA DURABILA

Potentialul turistic

Zona este propice dezvoltarii agroturismului. Se pot amenaja pensiuni, moteluri, restaurante cu specific pescăresc, campinguri, centre de vânătoare, de pescuit ş.a.

Fauna este bogată și variată, apartinând zonei de stepă.Pe câmpuri intâlnim animale ca: iepurele,vulpea,ariciul,nevăstuica,cârtița,șopârla.Pasari:porumbelul,turturica,cioara,stăncuța,coțofana,vrabia,cucul,mierla,pupăza,ciocănitoa

rea,sticletele,scatiul,uliul,potârnichea,fazanul.Dintre insecte întâlnim: albina,greierele,fluturele,musca,gărgărița.

Oamenii cresc următoarele animale domestice: calul,oaia,porcul,vaca,capra,câinele,pisica și păsări: găina,rața,gâsca,curca,porumbelul și bibilica. Balta este populată cu pește: caracuda,carasul,linul,știuca,crapul,roșioara iar ca păsări: cocostârcul,stârcul alb și cenușiu,lișița. Se întâlnesc și melci precum și diferite varietăți de scoici.

Nu se cunoaște existența unor resurse minerale în localitatea noastră.Suprafețele împădurite au fost dintotdeauna mici,existând și astăzi. Lor li se adaugă

suprafețe întinse împădurite în ultimii 20 de ani cu salcâm ca măsură de prevenire și combatere a alunecărilor de teren și a poluării aerului.Suprafața în extravilan este brăzdată de canalele fostului sistem de irigații deși stațiile cu alimentare cu apă există.

Valea Mostiștei are un caracter de antistepă, trecerea la stepă făcându-se pe nesimțite. Clima este de tip continental, specifică zonei Câmpiei Române. Aceasta se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații nu prea bogate, prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice. Temperaturile medii anuale sunt de 11 grade C. Ploile sunt în general liniștite, rar înregistrându-se ploi bogate. Cea mai mare parte a precipitațiilor se înregistrează în perioada 15 aprilie-15 octombrie, averse de ploaie fiind însoțite de descărcări electrice. Vânturile predominante sunt cele care bat din sectorul nord și nord-estic, precum și cele din vest și sud-vest: Crivățul, Austrul și Băltărețul.

Infrastructura turistica

Vestigii arheologice

S-a descoperit la Gurbăneşti o aşezarea datând din epoca medievală, epoca migraţiilor / sec. al IV-lea. Aceasta se află pe malul stâng al văii Vânăta.

Lacurile (inclusiv iazurile) din lungul văii Mostiştea

Pe râul Mostiştea se organizează periodic campionate de pescuit, fapt ce recomandă investiţii în amenajarea unor baze pentru pescuitul de agrement şi de performanţă. 

Istoric: GurbăneştiComuna Gurbănești este atestată documentar în anul 1550, de către MIRCEA CIOBANU VOIEVOD.Ea constituie o așezare pitorească în plină campie a Mostiștei, străbătută de firul șerpuitor al apei cu același nume.Pămint cu vechi tradiții în istoria multimilenară a patriei noastre,teritoriul județului Călărași a cunoscut odată cu scurgerea veacurilor toate etapele dezvoltării istorice a poporului roman. Cele mai recente descoperiri arheologice demonstrează existența societății omenești și spatiul călărășean încă din perioada neoliticului timpuriu.

Evenimente istorice importante desfășurate în jurul Gurbăneștiului

Pe teritoriul fostului sat Codreni, care aparține de comuna Gurbănești a funcționat un schit (mănăstire) construit în anul 1678, din care s-au păstrat până în urmă cu câțiva ani biserica, turnul, clopotnița, zidul de incintă și ruinele chiliilor. Astăzi toate sunt acoperite de apele râului Mostiștea. La intrarea în satul Codreni dinspre satul Preasna s-a descoperit un schelet de mamut. La Movila lui Turcu (în apropiere de fostul sat Gurbăneștii Noi) au fost făcute săpături arheologice sub conducerea lui Dinu Rosetti și a fost descoperit mormântul unei căpetenii getice din sec.V î.Hr. În satul Valea Presnei s-a descoperit un tezaur monetar datând din sec. V î. Hr, care a fost predat Muzeului Oltenița.

Tradiţii: Gurbăneşti

Din păcate de-a lungul timpului o mare parte din obiceiurile populare si-au pierdut din numărul și frumusețea lor.Astăzi mai sunt practicate doar cateva ,acestea fiind polarizate în jurul celor două mari sărbători religioase -PAȘTELE și CRĂCIUNUL- ,precum și în jurul evenimentelor mai importante din viața omului : naștere ,botez,căsătorie,moarte.Portul este unul specific zonei de câmpie: cămașă, fustă, basma pentru femei, pantaloni, cămașă, pulovăr lână, pălărie, căciulă de miel pentru bărbați, adaptat oarecum timpului în ceea ce privește materialul din care este confecționat. Costumul popular nu este purtat decât în situații deosebite, la serbările școlare, dar nu există un costum specific zonei noastre.Dintre ocupațiile casnice enumerăm : torsul, țesutul, cusutul și împletitul, care nu mai sunt practicate decât rar. A dispărut în totalitate meșteșugul fierăritului și este pe cale de dispariție meșteșugul prelucrării lemnului.Zona noastră nu este bogată în tradiții locale. În sărbătorile de iarnă se păstrează obiceiul colindelor („Moș Ajunul”, „Steaua”, „Plugușorul”, „Florile”, „Sorcova”, „Vasilca”) iar primăvara în sărbătorile Paștilor se practică „Salcia”, „Caloianul”, „Caloița”, iar în perioadele de secetă

„Paparudele”.

Obiceiuri de FloriiÎn Duminica Floriilor, în bisericile ortodoxe, se binecuvintează ramurile de salcie. În popor există credința că salcia are puteri miraculoase: alungă duhurile necurate, iar animalele și pământurile sunt ferite de lucrarea duhurilor rele. De aceea nu trebuie să ne mirăm dacă o mai întâlnim atârnată în adăposturile animalelor.

Obiceiuri de PașteZiua Învierii Domnului, cunoscută și sub numele de Paști începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte; la miezul nopții, când se spune că mormântul s-a deschis și a inviat Hristos. Chiar dacă românii participă în număr destul de mic la Sfânta Liturghie din această noapte sfântă, ei vin la Slujba Învierii, pentru a lua lumină. Apoi se duc pe la casele lor, revenind, dimineața la biserică, în locurile unde se sfințește pasca și prinoasele.

Sfântul Mare Mucenic GheorgheÎn fiecare an, la 23 aprilie, toți creștinii îl sărbătoresc pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Dacă ar fi să ne luăm după iconografia medievală, Sfântul Gheorghe apare mai mult ca un erou de legendă și mai puțin ca un sfânt.Gheorghe cel sfânt și-a mărturisit credință în Iisus în fața tuturor, refuzând onorurile promise de împărat și, în ciuda torturilor de tot felul la care a fost supus, nimic nu l-a întors de la credința sa, ba, prin el, creștinismul a mai câștigat adepți, însăși soția lui Dioclițian, împărăteasa Alexandra, s-a intors, asemenea multor martori ai suferințelor îndurate de Sf. Gheorghe, spre Mântuitor. În tradiția populară, Sf. Gheorghe este al doilea stâlp calendaristic alături de Sf. Dumitru-Samedru cum i se mai spune, între cele două divinități existând o înțelegere cosmică, facilitată și de divinitatea supremă.

Sfinții Constantin și ElenaSfinții Constantin și Elena,”cei întocmai cu Apostolii”, sunt pomeniți în Biserica Ortodoxă pe 21 mai.Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena  este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci-semnul central al religiei creștine. Sfântului Constantin i s-a arătat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruință, în pragul înfruntării pe păgânul Maxențiu, iar Sfânta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit. Sfânta Împărăteasă Elena a trcut la Domnul la anul 327, puțin după întoarcerea de la Ierusalim, iar Sfântul Împărat Constantin în 337, după 31 de ani de la domnie.

Înălțarea Domnului

Înălțarea Domnului este prăzmuită la 40 de zile după Înviere, în Joia din săptămâna a V-a după Paști. Este cunoscută în popor și sub denumirea  de Ispas. În această zi creștinii se salută cu ”Hristos S-a înălțat„ și ” Adevărat S-a înălțat”.Hristos S-a înălțat la cer de pe Muntele Măslinilor , în văzul Apostolilor și a doi îngeri. Îngerii le-au vorbit ucenicilor despre a doua venire a lui Hristos, ca aceștia să nu se lase copleșiți de durerea despărțirii.Cea mai veche mențiune despre sărbătoarea Înălțării  Domnului o găsim la Eusebiu din Cezareea, în lucrarea „Despre sărbătoarea Paștilor”, compusă în anul 332. Din această lucrare

reiese că Înălțarea Domnului era sărbătorită în aceea vreme odată cu Rusaliile, la 50 de zile de la Învierea lui Hristos. Spre sfârșitul sec. al IV-lea , începutul sec. al V-lea, sărbătoarea Înălțării s-a despărțit de cea a Pogorârii Sfântului Duh (Rusaliile), fiind prăzmuită în a 40-a zi după Înviere, dată care va rămâne stabilită pentru totdeauna în calendarul bisericesc.

Analiza SWOT

Puncte tari

■ existenţa obiceiurilor populare,■ existenta vestigiilor arheologice■ existenta lacurilor

Puncte slabe

■ perceptia slaba a unei „dezvoltarii durabile” a turismului si implicit a importantei protectiei mediului si a patrimoniului cultural-istoric si arhitectural specific;■ degradarea incipienta a mediului si inexistenta unui sistem performant de colectare a deseurilor in mediu rural;■ degradarea rapida a patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localitatilor si a comunitatilor rurale;■ sisteme de informare si semnalizare turistica insuficient dezvoltate si necorelate cu nivelul de dezvoltare al turismului rural;■ lipsa retelei nationale de centre locale de informare si promovare turistica;

Oportunitati

■ relansarea rapida si durabila a turismului cu acordarea unei atentii speciale locului turismului;■ dezvoltarea si promovarea de programe (podgorii si vinuri celebre tipice, bucatarie traditionala cu produse agro-alimentare de tip ecologic, etc.);■ realizarea de proiecte care pun in valoare turistica elementele patrimoniului national cultural-istoric si de arhitectura tipica rurala;■ sustinerea proiectelor care pun in valoare turistica obiective si evenimente culturalspirituale si traditionale;■ diversificarea ofertei turistice prin derularea si promovarea unor micro-programe care raspund tendintelor actuale de agrement

Amenintari

■ lipsa cunostintelor minime de management turistic, in domeniu;■ neconstientizarea rolului introducerii sistemului de management al calitatii;■ nerespectarea principiilor „dezvoltarii durabile”;■ amanarea crearii structurilor institutionale administrative de turism la nivel local;■ constrangeri financiare;

CAP. 5 VIZIUNEA DEZVOLTARII COMUNEI

Strategii locale: Gurbăneşti

Oportunităţi de investiţii

Oportunităţiile de investiţii oferite de comună sunt:

-Sunt necesare investiţii în amenajarea unui parc de utilaje agricole performante, în dotarea cu centre de colectare, prelucrare şi valorificare a produselor agricole (mori, linii de panificaţie ş.a.); Suprafaţa disponibilă pentru înfiinţarea unor culturi sau ferme vegetale este de cca. 5900 ha;

- Peste 200 de ha de teren este disponibil înfiinţării unor ferme legumicole (tomate, ardei ş.a.). Pot fi amenajate aici sere sau solarii (există posibilitatea irigării), fiind necesare tehnologii moderne de cultivare, dar şi centre de prelucrare/conservare a legumelor;

- Viticultura şi pomicultura sunt alte domenii în care sunt necesare şi posibile investiţiile, începând de la iniţierea unor plantanţii noi, la reabilitarea celor existente, dotarea cu maşini şi utilaje de lucru şi centre de colectare şi prelucrare a produselor (fabrici de conserve, de sucuri naturale, distilerii ş.a.);

- Zona fiind declarată integral ecologică, se recomandă investiţiile în apicultură şi în creşterea melcilor;

- Păşunea care aparţine comunei Gurbăneşti acoperă peste 650 ha, fapt ce recomandă investiţii în amenajarea unor ferme sau micro-ferme moderne de creştere a animalelor dotate cu centre de colectare şi prelucrare a produselor animale: carne, lapte, lână, piei ş.a.;

- Cele peste 500 ha de luciu de apă oferă posibilitatea amenajării unor bazine piscicole artificiale şi a unor centre de prelucrare a peştelui.