stomatologie_part2

Rezidentiat 2004235 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 13Tratamentul necrozei şi gangrenei pulpare

BIBLIOGRAFIE:5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodonţie clinică şi practică, Ed.II, Ed.medicală, Bucureşti, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1313001. Dintre compusii clorati, in sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizati sunt:CloramineleA. Hipocloritul de sodiuB. ClorhexidinaC.Clorura de sodiuD.Solutie de clorura de sodiu 7%E.

(pag. 180)

S1313002. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare:Este obligatorie pe tot timpul tratamentuluiA. Este facultativa pe tot timpul tratamentuluiB. Nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament oclusivC.Este obligatorie in a treia sedinţaD.Este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitiveE.

(pag. 167)

S1313003. O preparatie mecanica corecta a canaluluinu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritanteA. se obtine utilizand aceeasi tehnica pentru toata lungimea canaluluiB. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laserC.necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehniciD.se realizeaza pana la apexul radiologicE.

(pag. 173)

S1313004. Tehnica "step-back":este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculareA. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculareB. este numita si telescopare regresivaC.este numita si telescopare progresivaD.se indica in canale radiculare cu curburi accentuateE.

(pag. 168)

S1313005. Tehnica de prepare "Step-back"se mai numeste:Tehnica standardA. Tehnica conventionalaB. Tehnica de telescopare regresiva`C.Tehnica de telescopare progresivaD.Tehnica prin forte compensateE.

(pag. 167)

S1313006. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectueaza in:1 etapaA.

235 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


2 etapeB. 3 etapeC.4 etapeD.5 etapeE.

(pag. 158)

S1313007. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza:Pana la foramenul apicalA. Pana la constrictia apicalaB. Pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canaluluiC.Pana la ½ a canaluluiD.Cu o usoara depasire a constrictiei apicale.E.

(pag. 166)

S1413008. Obturarea de canal in aceiasi sedinta se realizeaza candavem un canal uscatA. pulpite croniceB. pulpite acute purulente, partiale sau totaleC.cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de salivaD.cand nu putem opri hemoragiaE.

(pag. 170)

S1513009. Dintre modalitatile de introducere in canale a hidroxidului de calciu fac parte:Introducerea cu acul LentulloA. Introducerea cu instrumentar de manaB. Condensarea cu fuloare de canalC.Injectarea cu seringaD.Toate de mai susE.

(pag. 200)

S1513010. Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul de canal al gangrenei pulpare depinde de urmatorii factori:

Evitarea antibioticelor cu reactii adverseA. Evitarea unor doze insuficienteB. Evitarea antagonismelorC.Evitarea rezistentei incrucisateD.Toate de mai susE.

(pag. 187)

S1513011. Necroza de colicvatie apare in urma influentei unor substante precum:AcetilcolinaA. LizozimulB. PepsinaC.NeurotoxinaD.AmilazaE.

(pag. 162)

S1513012. Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta:Radacini in baionetaA. Radacini cu curburi exagerateB. Cai false interadiculareC.Implantare deficitaraD.



Toate de mai susE.

(pag. 159)

S1513013. pH-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre:10-11A. 11-12B. 12-13C.7-9D.8-10E.

(pag. 198)

S1513014. Produsul Grinazole indicat in tratamentul tuturor formelor de gangrana pulpara contine:AntibioticeA. NistatinB. SulfamideC.MetronidazolD.CorticoiziE.

(pag. 195)

S1613015. Prognosticul tratamentului endodontic atunci cand se respecta intocmai tehnica de lucru, arata rezultate pozitive in:

100 % din cazuriA. 80-90 % din cazuriB. 86-95 % din cazuriC.75-86 % din cazuriD.85-95 % din cazuriE.

(pag. 160)

S1613016. Solutia Walkhoff contine:fenol 30 %, camfor 60 % si alcool 10 %A. monoclorfenol si alcool 10 %B. P-monoclorfenol, mentol si camforC.P-monoclorfenol si tricrezolD.P-monoclorfenol, alcool si eter 10 %.E.

(pag. 177)

S2113017. Care este concentratia maxima admisibila a ozonului in amestecul gazos cu care se face ozonoterapia:

7 %A. 5 %B. 4 %C.3 %D.1 %E.

(pag. 205)

S2113018. Care este proportia formaldehidei in cazul insuflatiilor din parodontitele apicale cronice:7,2%A. 6,8%B. 5,4%C.4,7%D.2,4%E.

(pag. 206)



S2313019. Tratamentul gangrenei si necrozei pulpare se efectuează în1 etapăA. 2 etapeB. 3 etapeC.4 etapeD.5 etapeE.

(pag. 158)

S2313020. Izolarea dintelui în timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpareEste obligatorie pe tot timpul tratamentuluiA. Este facultativă pe tot timpul tratamentuluiB. Nu este necesară izolarea dintelui decât după primul pansament oclusivC.Este obligatorie în a treia şedinţăD.Este obligatorie in momentul obturării radiculare definitiveE.

(pag. 167)

S2313021. Tratamentul mecanic în gangrena pulpară se efectueazăPănă la foramenul apicalA. Până la constricţia apicalăB. Până la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicală a canaluluiC.Până la ½ a canaluluiD.Cu o uşoară depăşire a constricţiei apicaleE.

(pag. 166)

S2313022. Tehnica de prepare "Step-back” se mai numeşteTehnică standardA. Tehnică convenţionalăB. Tehnică de telescopare regresivăC.Tehnică de telescopare progresivăD.Tehnică prin forţe compensateE.

(pag. 167)

S2313023. Dintre compuşii cloraţi, în sterilizarea canalelor radiculare, cei mai utilizaţi suntCloramineleA. Hipocloritul de sodiuB. ClorhexidinaC.Clorura de sodiuD.Soluţie de clorură de sodiu 7%E.

(pag. 180)

S2313024. O preparaţie mecanică corectă a canalului:nu este însoţită de irigaţii cu soluţii antiseptice, deoarece acestea sunt iritanteA. se obţine utilizând aceeaşi tehnică pentru toată lungimea canaluluiB. se obţine utilizând numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laserC.necesită, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehniciD.se realizează până la apexul radiologicE.

(pag. 173)

S2313025. Tehnica "step-back”:este o tehnică modernă de obturare a canalelor radiculareA. este o tehnică modernă de preparare a canalelor radiculareB. este numită şi telescopare regresivăC.



este numită şi telescopare progresivăD.se indică în canale radiculare cu curburi accentuateE.

(pag. 168)

S2513026. Tratamentul medicamentos al canalului înaintea obturării acestuia se face în caz de:Extirpare în scop proteticA. Hiperemie preinflamatorieB. Pulpita acută purulentă parţialC.Pulpita acută seroasă parţialăD.Pulpita acută seroasă totalăE.

(pag. 170)

S2613027. Mandrenul instrumentelor rotativepoate fi încadrat în trei clase după OMS articolul nr.23 (piesă dreaptă, cot şi turbină)A. este partea activă a instrumentuluiB. este partea pe care se înfiletează capul frezeiC.este manşonul de plastic ce protejează capul frezeiD.se adaptează şi fixează la piesa de mânăE.

(pag. 187)

S2613028. Factori de risc pentru sănătatea operatorului în timpul preparării cavităţilorsupraîncălzirea frezei poate produce arsuri de gradul I pe degetele care ţin piesa cotA. din cauza concentrării intense în cazul unor cavităţi dificile, operatorul poate scrâşni din dinţi provocându şi fisuri sau chiar fracturi ale smalţului

B.

zgomotul produs de compresor poate produce hipoacuzieC.vibraţia produsă de piesa cot poate produce afecţiuni profesionale de tipul "crampa scriitorului” sau sindromul Raynaud

D.

aerosolul creat în timpul lucrului este un risc permanent pentru sănătateE.

(pag. 194)

S2613029. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităţilordeşi aparent reduce riscul contaminării, masca chirurgicală este de fapt un focar de infecţie prin faptul că se încarcă cu microorganisme

A.

prin clătirea gurii înaintea examinării patogenitatea florei bucale este agravată deoarece sunt mobilizate şi aduse la suprafaţă microorganismele ascunse în locurile retentive ale cavităţii bucale

B.

bacteriile de pe încălţămintea operatorului se găsesc în gura pacientului chiar şi după mai multe ore de la tratament

C.

în cabinetul stomatologic se transmit maladii infecţioase precum: boala vacii nebune, migrena, spondilozaD.la stomatologii care folosesc turbina s-a constatat o creştere a incidenţei şi gravităţii următoarelor afecţiuni: sinuzita, angina streptococică, bronşite etc.

E.

(pag. 196)

S2613030. Contaminarea operatorului în timpul preparării cavităţilorcontrar unor opinii mai vechi, în cabinetul stomatologic, riscul transmiterii unor infecţii este scăzutA. aplicarea digii nu reduce ariile de contaminareB. bacteriile patogene din gura pacientului nu ajung decât pe încălţămintea operatorului deci nu-i periclitează sănătatea

C.

contaminarea nu este posibilă decât dacă pacientul strănută sau tuşeşte pe medicD.folosirea sistemului rapid de evacuare reduce cantitatea de bacterii din mediul înconjurătorE.

(pag. 196)

S2813031. Cloroterapia este indicata in:gangrena pulpara simplaA. pulpite purulente totaleB.



parodontite apicale croniceC.parodontite apicale acuteD.hiperestezia dentinaraE.

(pag. 211)

S2813032. Grinazole contine:metronidazolA. penicilinaB. oxid de zincC.streptomicinaD.eritromicinaE.

(pag. 195)

S2913033. Care sunt timpii operatori in tratamentul mecanic al gangrenei pulpare:Crearea accesului la camera pulparaA. Permeabilizarea si evidarea continutului gangrenosB. Stabilirea lungimii canaluluiC.Razuirea dentinei alterate de pe peretii canaluluiD.Toate de mai susE.

(pag. 160)

S2913034. Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi:ManualeA. SoniceB. UltrasoniceC.Cu laserD.Toate de mai susE.

(pag. 166)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1213035. Cele trei etape importante ale tratamentului necrozei si gangrenei pulpare suntexamenul radiologicA. evidarea canalului de resturile pulpare si de dentina alterata de peretii canalului pana la dentina sanatoasaB. sterilizarea canalului radicular si a canaliculelor dentinare prin tratamentul medicamentos si cu agenti fiziciC.adoptarea unei atitudini terapeutice diferite fata de cele doua afectiuni (necroza si gangrena)D.sigilarea spatiului endodontic prin obturatie etansaE.

(pag. 158)

S1213036. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremente calcare, tratamentului mecanic I se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare

sarea sodica EDTA sol.10%A. acid sulfuric sol 20-30%B. antiforminaC.solutia clorhexidina 1%D.eugenolE.

(pag. 162)

S1213037. Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme

sistemul giromaticA.



Canal Master UB. Metoda conversiuniiC.Canal FinderD.Sistemul treptelor consecutiveE.

(pag. 171)

S1213038. Hidroxidul de calciu se utilizeaza ca antiseptic in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare pentru urmatoarele calitati

puternic bactericidA. opreste secretiile persistente din canaleB. se resoarbe usor in caz de depasire a formaneului apicalC.nu dizolva detritusurile organice necrozateD.nu are actiune antitoxicaE.

(pag. 198-199)

S1213039. In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare ne vom ghida dupa urmatoarele criterii

forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)A. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apicalB. tipul de reactivitate al pacientuluiC.concentratia solutieiD.lipsa efectului bactericid al substanteiE.

(pag. 173)

S1213040. In tratamentele endodontice antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduripansamente endodontaleA. spalaturi endodonticeB. asociate cu agenti fiziciC.diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculariD.numai la persoane varstniceE.

(pag. 210)

S1213041. Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara se inscriu

prezenta unor obturatii coronare din amalgamA. valoarea masticatorie si protetica a dinteluiB. topografia dinteluiC.afectiunile de sistemD.starea parodontiului marginalE.

(pag. 158-159)

S1213042. Medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale(dupa Grossman)

sa aiba efect rapid bactericid si fungicidA. sa aiba actiune antibacteriana suficient de indelungataB. sa nu aiba penetrabilitate accentuata in tesuturiC.sa aiba tensiune superficiana micaD.sa nu prezinte histocompatibilitate fata de tesuturile periapicaleE.

(pag. 175)

S1213043. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular suntmetoda telemetricaA. metoda teleacusticaB.



metoda clinicaC.metoda clinico-radiologicaD.metoda electronicaE.

(pag. 163)

S1213044. Pentru efectuarea corecta a tratamentului mecanic al canalelor radiculare in gangrena se tine cont de urmatoarele reguli

tratamentul mecanic nu se insoteste de spalaturi cu solutii antisepticeA. nu se utlizeaza metode mecaniceB. se creaza un acces care asigura patrunderea acelor in axul canalelorC.in timpul tratamentului mecanic nu se izoleaza dinteleD.prin tratamentul mecanic se inlatura complet tesutul alterat de pe peretii canalului radicular pana la dentina sanatoasa

E.

(pag. 160)

S1213045. Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metodemanualeA. mecaniceB. ultrasoniceC.radiologiceD.compoziteE.

(pag. 166)

S1213046. Radiografia dentara poate evidentia la dintii cu necroza sau gangrena pulparafenomene de staza circulatorie pulparaA. degenerescente odontoblastice secundareB. numarul si forma radacinilorC.lungimea radacinilor in raport cu cea a dintilor veciniD.existenta unor corpi straini in canalE.

(pag. 159)

S1213047. Solutia Walkhoff continep-monoclorfenolA. eugenolB. camforC.mentolD.hidroxid de calciuE.

(pag. 177)

S1213048. Tratamentul mecanic in gangrena pulpara cuprinde urmatorii timpi operatorizolarea dintelui inainte de crearea accesului la camera pulparaA. crearea accesului la camera pulparaB. evidarea continutului gangrenosC.stabilirea lungimii canaluluiD.rotirea acului lentullo in sensul acelor de ceasornicE.

(pag. 160)

S1213049. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele momente ale tratamentului endodontic

inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canalelorA. inaintea cateterizarii istmului apicalB. ca procedeu suplimentar dupa efectuarea obturatie radiculareC.ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endodontic ocluziv cu antisepticeD.



pentru potentarea actiunii acizilorE.

(pag. 203)

S1313050. Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe:ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 11-12, in functie de preparatA. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca, cuprins intre 11-12, in functie de preparatB. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH, cuprins intre 13-14, in functie de preparatC.solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului hidroxil pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare

D.

solubilitate foarte redusa in apa care determina eliberarea treptata a ionului de calciu pe masura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare

E.

(pag. 198)

S1313051. Metodele de masurare a canalului radicular sunt:Metoda clinicaA. Metoda clinico-radiologicaB. Metoda radiologicaC.Metode electroniceD.Metoda intepaturii apicaleE.

(pag. 163)

S1313052. Metodele pentru prepararea mecanica a canalelor sunt:Metode manualeA. Metode mecaniceB. Metode sonice si ultrasoniceC.Metoda cu laserD.Metoda Prophy-jetE.

(pag. 166)

S1313053. Pasta iodoformata Walkhoff contine:IodoformA. ClorfenolB. TimolC.Oxid de zincD.FormolE.

(pag. 181)

S1313054. Solutia Chlumsky contine:fenol 30%A. camfor 60%B. alcool 10%C.formaldehidaD.sulfat de bariu 10%E.

(pag. 178)

S1313055. Solutia Walkhoff contine:MentolA. MonoclorfenolB. P-monoclorfenolC.CamforD.Alcool 10%E.

(pag. 177)



S1413056. Aparatele de masura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel:aparate analogiceA. aparate audiometriceB. aparete digitaleC.aparate de inalta frecventaD.sonda bimetalica KuraltE.

(pag. 165)

S1413057. Cauzele generale ale hemoragiei sunt:hemofilieA. diateze hemoragiceB. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangeluiC.stari fiziologice congestive: menstruatieD.graviditateE.

(pag. 166)

S1413058. Cauzele locale ale hemoragiei sunt:lezarea parodontiului marginalA. perforarea podelei camerei pulpareB. cai false radiculareC.extirparea pulpara completaD.traumatizarea parodontiului apicalE.

(pag. 170)

S1413059. contraindicatiile ionoforezei in tratamentul endodontic sunt:parodontitele apicale acuteA. cai false la nivelul camerei pulpareB. prezenta de corpi straini care nu pot fi indepartati din canaleC.canale care secreta abundentD.parodontita apicala cronicaE.

(pag. 211-212)

S1413060. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece:

este un puternic bactericidA. are actiune antitoxicaB. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica

C.

opreste secretiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare

D.

nu are actiune citotoxica si caustica asupra tesuturilor vii periapicaleE.

(pag. 199)

S1413061. In alegerea substantei medicamentoase ne vom orienta dupa urmatoarele criterii:forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata)A. prezenta sau absenra complicatiilor parodontiului marginalB. tipul de reactivitate al pacientuluiC.metode de preparare ale canaluluiD.sisteme de canale dupa WeineE.

(pag. 173)

S1413062. In prepararea canalelor sunt descrise urmatoarele metode:



metode manualeA. metode soniceB. metode ultrasoniceC.ionoforezaD.meroda cu laserE.

(pag. 166)

S1413063. Indicatiile antibioticelor sunt urmatoarele:coafaj direct sau indirectA. dupa extirpari in pulpita purulentaB. in pulpita cronica si in gangrena simplaC.in parodontitele apicale acute hiperemiceD.dupa spalaturi cu solutii antisepticeE.

(pag. 211)

S1413064. Indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmatoarele:gangrena pulpara simplaA. parodontita apicala cronicaB. apexificareaC.rezorbtii radiculare interne cu si fara perforarea radaciniiD.perforatii produse in urma pregatirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea tesutului de granulatie

E.

(pag. 201-202)

S1413065. Indicatiile ionoforezei se stabilesc dupa particularitatile cazuluiesuarea metodelor uzuale de tratament medicamentosA. canale partial cataterizabile care nu pot fi desinfectate prin alte procedee de rutinaB. dinti cu valoare protetica xare nu pot fi tratati prin metode conventionale sau prin procedee chirurgicale endodontice

C.

pacienti apti pentru monitorizareD.corpi straini imposinili de indepartat din canaleE.

(pag. 208)

S1413066. Indicatiile ionoforezei sunt urmatoareleHiperestezia dentinaraA. gangrena pulpara simpla si parodontita apicala cronicaB. esecuri ale tratamentului endodontic prin mijloace terapeutice uzualeC.dinti cu canale sinuase, inguste sau numai partial cateterizabile, care nu pot fi desinfectate prin alte metodeD.parodontita apicala acutaE.

(pag. 212)

S1413067. La nivelul caror dinti apar anomalii frecvente de canaleincisivii inferioriA. molarul prim superiorB. premolarul 2 inferiorC.primul si al doilea molar inferiorD.premolarul 1 superiorE.

(pag. 162-163)

S1413068. Mefodele mecanice se bazeaza pe sistemele:sistemul giromaticA. canal Master UB.



canal FinderC.sonic AirD.sisteme ultrasoniceE.

(pag. 171)

S1413069. Sistemele de canale sau tipul de configuratie dupa Weine suntcanal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apicalA. 2 canale independente plecand din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de aoex si se deschid intr-un singur foramen apical

B.

2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separateC.canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separateD.3 canale complet separate vare se deschid fiecare in foramene apicale separateE.

(pag. 163)

S1513070. Cand se utilizeaza metodele electronice pentru odontometrie se impun urmatoarele masuri:Canalul trebuie sa fie umedA. Diametrul corespunzator al aculuiB. Sa nu se foloseasca hipocloritul de sodiuC.Sa se utilizeze ace Kerr cu diametrul sub 0,15D.Largirea excesiva a apexuluiE.

(pag. 165)

S1513071. Carbenicilina combate infectiile cu:Bacterii gram-pozitiveA. Pseudomonas aeruginosaB. FusobacteriumC.EnterobacterD.Bacterioides fragilisE.

(pag. 188)

S1513072. Formula Cresophenului contine:P-monoclorfenolA. FormaldehidaB. DexametazonaC.TimolD.GaiacolE.

(pag. 184)

S1513073. Frecvente anomalii de canale prezinta:Incisivii superioriA. PM2 inferiorB. M1 superiorC.PM1 superiorD.M2 inferiorE.

(pag. 162)

S1513074. Ledermix-ul contine:Oxid de zincA. MarfanilB. Trimcinolon acetonidC.StreptomicinaD.Hidroxid de calciuE.



(pag. 192)

S1513075. Pasta cu antibiotice a Clinicii de Odontologie din Bucuresti utilizata in tratamentul gangrenei pulpare contine:

StreptomicinaA. EritromicinaB. CloramfenicolC.Hidrocortizon acetatD.Penicilina GE.

(pag. 192)

S1513076. Solutia Chlumsky contine:EugenolA. Fenol 30%B. Camfor 60%C.Alcool 10%D.MentolE.

(pag. 176)

S1513077. Utilizarea diatermiei ca procedeu de dezinfectare a canalelor radiculare este indicata in urmatoarele situatii:

inaintea tratamentului biomecanic in treimea apicala a canaluluiA. inaintea cateterizarii apexuluiB. inaintea aplicarii primului pansament antisepticC.in timpul tratamentelor cu antibioticeD.Ca procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansamente cu antisepticeE.

(pag. 203)

S1613078. Compusii cuternari de amoniu:sunt detergenti cationiciA. reduc tensiunea superficiala a solutiilorB. sunt mai activi in mediu acidC.sunt mai activi in mediu alcalinD.sunt toxici citoplasmatici puternici.E.

(pag. 182)

S1613079. in extirparea pulpara:tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicalaA. tratamentul mecanic se executa intr-una sau mai multe sedinte, in functie de schema de tratamentB. tratamentul se executa intr-o singura sedintaC.nu este necesara izolarea dinteluiD.in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoaseE.

(pag. 166-167)

S1613080. in prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode:metode soniceA. metode ultrasoniceB. diatermiaC.fulguratia transapicalaD.metoda cu laser.E.

(pag. 166)

S1613081. Metodele de masurare a lungimii canalului radicular sunt:



metoda clinicaA. metoda biologicaB. fulguratia transapicalaC.metoda clinico-radiologicaD.metode electronice.E.

(pag. 163)

S1613082. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi urmatoarele substanteacid sulfuric 40 %A. acid clorhidric 20-30 %B. acid sulfuric 20-30 %C.antiforminaD.EDTA 10 %E.

(pag. 162)

S1613083. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente:ace MillerA. ace Donaldson fine si foarte fineB. ace Hedström fineC.freze globulare miciD.ace Kerr fine si foarte fine.E.

(pag. 162)

S2113084. Care medicatie endodontica are capacitate antimicotica:TricrezolformalinaA. WalkhoffB. ChlumskyC.ClorhexidinaD.Creozotul de mesteacanE.

(pag. 176-181)

S2113085. Diatermia cu unde medii este indicata în:Dezinfectia canalelor în gangrena pulpara simplaA. Parodontita apicala acuta seroasaB. Parodontita apicala acuta purulentaC.Fulguratia transapicala a granuloamelorD.Parodontitele apicale cronice fistulizateE.

(pag. 203)

S2113086. Pasta iodoformata Walkhoff contine:Oxid de zincA. EugenolB. TimolC.ClorfenolD.TricrezolformalinaE.

(pag. 181)

S2313087. Timpii operatori ai tratamentului mecanic în gangrena pulpară sunt, cu excepţiacrearea accesului la camera pulparăA. permeabilizarea şi evidarea conţinutului gangrenosB. îndepărtarea dentinei alterate de pe pereţii canaluluiC.stabilirea lungimii canaluluiD.



obturarea radiculară definitivă in aceeaşi şedintăE.

(pag. 160)

S2313088. Metodele de măsurare a canalului radicular suntMetoda clinicăA. Metoda clinico-radiologicăB. Metoda radiologicăC.Metode electroniceD.Metoda înţepăturii apicaleE.

(pag. 163)

S2313089. Metodele pentru prepararea mecanică a canalelor suntMetode manualeA. Metode mecaniceB. Metode sonice si ultrasoniceC.Metoda cu laserD.Metoda Prophy-jetE.

(pag. 166)

S2313090. Pasta iodoformată Walkhoff conţine:IodoformA. ClorfenolB. TimolC.Oxid de zincD.FormolE.

(pag. 181)

S2313091. Soluţia Walkhoff conţine:MentolA. MonoclorfenolB. P-monoclorfenolC.CamforD.Alcool 10%E.

(pag. 177)

S2313092. Soluţia Chlumsky conţine:fenol 30%A. camfor 60%B. alcool 10%C.formaldehidăD.sulfat de bariu 10%E.

(pag. 178)

S2313093. Tratamentul Spadreprezintă o metodă de tratament al pulpitei seroase totaleA. reprezintă o metodă de tratament al gangrenei pulpareB. se realizează cu soluţie Walkhoff şi pastă SpadC.utilizează pastă SpadD.utilizează pastă Spad şi un amestec de două lichideE.

(pag. 185)

S2313094. Acţiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe:



ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 11-12, în funcţie de preparatA. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul Ca, cuprins între 11-12, în funcţie de preparatB. ph-ul alcalin, de care este răspunzător ionul OH, cuprins între 13-14, în funcţie de preparatC.solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului hidroxil pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare

D.

solubilitate foarte redusă în apă care determină eliberarea treptată a ionului de calciu pe măsura contactului hidroxidului de calciu cu apa din umorile tisulare.

E.

(pag. 198)

S2313095. Cerintele ideale pentru medicatia canalara suntefect lent bactericid si fugicidA. actiune antibacteriana indelungataB. usurinta introducerii pe canaleC.interferarea proceselor de vindecare periapicalaD.tensiune superficiala mareE.

(pag. 175)

S2313096. Avantajele terapiei enzimatice sunt:fluidificarea secretiilorA. facilitarea difuziuniiB. inhibarea microflorei endodonticeC.aparitia fenomenului de rezistenta microbianaD.mediu nutritiv pentru organismeE.

(pag. 198)

S2313097. Proprietatile pastei de hidroxid de calciuputernic bactericidA. actiune antitoxicaB. stimuleaza secretiile din canaleC.are Ph da 10.5-11D.nu se rezoarbeE.

(pag. 198)

S2313098. Indicatiile atibioticelorCoafaj direct sau indirectA. Dupa extirpari in pulpita seroasaB. In gangrena simplaC.In parodontite acute hiperemiceD.Dupa spalaturi cu antisepticeE.

(pag. 211)

S2313099. Pasta clinicii de Odontologie din Bucuresti contine:Eritromicina bazaA. Cloranfenicol bazaB. StreptomicinaC.Hidrocortizon acetatD.DexametazonaE.

(pag. 192)

S2513100. Ionoforeza se poate repeta, în funcţie de evoluţia clinică, după:24 oreA. 36 oreB.



48 oreC.60 oreD.72 oreE.

(pag. 209)

S2613101. Părţi componente ale instrumentelor rotativegâtul (colul)A. braţulB. capul (partea activă)C.piciorul (tija)D.mandrenulE.

(pag. 187)

S2613102. Gâtul sau colul instrumentelor rotativetrebuie să fie suficient de gros pentru a fi rezistent şi suficient de subţire pentru a asigura acces şi vizibilitate

A.

din punct de vedere al operatorului este bine să fie cât mai subţire pentru a asigura vizibilitate asupra părţii active a instrumentului şi manipulare uşoară

B.

transmite forţele ce se exercită asupra capului în sens rotaţional şi translaţionalC.are formă conică, cu baza mare la nivelul capului şi baza mică spre mandrenD.este partea intermediară ce leagă mandrenul de capul activE.

(pag. 188)

S2613103. Instrumente rotativeinstrumentele rotative al căror cap prezintă lame se numesc freze dentareA. termenul de "formă”, aplicat unei freze dentare se referă la conturul şi silueta capului instrumentuluiB. frezele sunt acţionate cu ajutorul pieselor de mână dar pot fi acţionate şi manualC.înainte ca freza să acţioneze în dentină, capul său activ trebuie lubrefiat cu vaselinăD.după natura părţii active instrumentele pentru prepararea cavităţilor pot fi tăietoare sau abraziveE.

(pag. 188)

S2613104. Frezele sfericecu cât numărul de identificare atribuit de producător frezei este mai mic, cu atât freza are o dimensiune mai redusă

A.

se folosesc la îndepărtarea ţesuturilor dure alterateB. sunt active numai la mişcări laterale şi de penetrareC.se folosesc la bizotarea marginilor cavităţilorD.se folosesc la pregătirea retenţieiE.

(pag. 188)

S2613105. Frezele dentarefreza pară a fost concepută iniţial pentru prepararea cavităţilor ce urmau a fi obturate cu amalgamA. freza pară a fost imaginată de către Dr SockwellB. freza cilindrică este destinată preparării cavităţilor ce vor fi obturate cu amalgamC.mulţumită unei invenţii de ultimă oră, pot fi acţionate şi cu ultrasuneteD.freza sferică avea până de curând 6, pentru ca noile design-uri să includă 12 sau chiar 40 de lame tăietoare

E.

(pag. 188-189)

S2613106. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităţilorbeneficiază de o nomenclatură stabilită de MillerA. nomenclatura instrumentelor de mână se aseamănă unei clasificări biologice şi cuprinde trei claseB. în cadrul nomenclaturii, ordinul reprezintă scopul instrumentului, subordinul reprezintă maniera de folosire C.



iar clasa reprezintă forma părţii activesunt compuse din două părţi esenţiale: mânerul şi gâtul activD.au un mâner cu diametru mic, mediu sau mare, octogonal, prevăzut sau nu cu retentivităţiE.

(pag. 190)

S2613107. Instrumentele de mână pentru prepararea cavităţilortoporişca derivă din daltă şi este un instrument pereche dreapta-stângaA. dalta se foloseşte pentru îndepărtarea pulpei coronare în cadrul pulpectomiei şi pulpotomieiB. sunt caracterizate printr o formulă formată din trei cifreC.bizotatorul de prag gingival se deosebeşte de o toporişcă doar prin lăţimea şi lungimea lamei tăietoareD.în cazul în care marginea tăietoare este în alt unghi decât 90º faţă de lungimea lamei apare o a patra cifră în cadrul formulei instrumentului

E.

(pag. 191)

S2613108. Reacţia pulpei la instrumentele tăietoare rotativepulpa dinţilor tineri este sensibilă la injuriile provocate de prepararea cavităţii însă are o putere de recuperare mai mare decât pulpa îmbătrânită

A.

frezele din oţel produc mai multă căldură decât cele din carbidB. frezele care sunt tocite produc mai puţină căldură deoarece nu au o acţiune atât de agresivăC.în cazul folosirii turaţiilor înalte temperatura este controlată prin scăderea presiunii, tăierea intermitentă şi folosirea răcirii

D.

dacă grosimea dentinei rămase este sub 2 mm, răspunsul pulpar este prompt şi intensE.

(pag. 191)

S2613109. Sisteme de răcire a frezelorspray-ul (apă + aer) este mai avantajos decât răcirea cu apăA. răcirea cu aer este eficientă chiar şi în cazul cavităţilor în care grosimea stratului de dentină este mai mică decât 2 mm

B.

răcirea cu aer produce aerosol nociv prin încărcătura microbianăC.răcirea cu apă este eficientă însă este necesar un sistem eficient de evacuareD.în cazul răcirii cu spray, este bine ca apa să fie încălzită la cca 54ºCE.

(pag. 191)

S2613110. Diga (rubber-dam)nu este bine acceptată de către pacienţiA. nu se poate aplica pe dinţii tineri, insuficient erupţiB. se aplică pe rame metalice sau de plastic Optilux, Valsalva sau BrownC.cauciucul este de culoare albă pentru a nu produce un contrast prea mare cu dinţiiD.cauciucul poate avea mai multe grosimiE.

(pag. 203)

S2613111. Digaelimină conversaţia inutilă şi lavajele bucale frecventeA. asigură o bună vizibilitateB. este bine tolerată de către pacienţii astmaticiC.asigură retracţia părţilor moiD.protejează împotriva aspirării şi înghiţirii instrumentelorE.

(pag. 203)

S2613112. Izolarea câmpului operatorrulourile de vată pot fi menţinute pe maxilarul superior cu ajutorul automatomuluiA. paralingual, dacă există suficient spaţiu, se aplică 2-3 rulouri unul peste altulB. la maxilar în zona frontală se aplică două rulouri, de o parte şi de alta a frenuluiC.



ejectorul de salivă elimină atât lichidele cât şi fragmente solideD.aspiratorul chirurgical se automenţine sau este menţinut de către pacientE.

(pag. 201)

S2813113. Pulpomixine contine:sulfat de polimixina BA. acetat de dexametazonaB. sulfat de framicetinaC.tirotricinaD.sulfat de neomiicinaE.

(pag. 193)

S2813114. In extirparea pulpara:tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicalaA. tratamentul se executa intr-una sau mai multe sedinteB. se fac spalaturi endodontice cu hipoclorit de sodiu sau alte substante antisepticeC.se lucreaza in conditii de asepsie prin izolarea dinteluiD.se executa intr-o singura sedintaE.

(pag. 166-167)

S2813115. Solutia Walkhoff continementolA. camforB. p-monoclorfenolC.fenol purD.iodoformE.

(pag. 177)

S2813116. Ozonoterapia este indicata in:gangrena pulparaA. parodontite apicale acuteB. tratamentul plagii dentinareC.coafaj directD.pulpite seroase totaleE.

(pag. 211)

S2813117. Ionoforeza este indicata in:gangrena pulpara simplaA. parodontite apicale croniceB. parodontite apicale acuteC.canale care secreta abundentD.prezenta unor corpi strainiE.

(pag. 211)

S2813118. Se institue un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:pulpite acute seroase totaleA. pulpite acute seroase partialeB. pulpite croniceC.pulpite acute purulente totaleD.pulpite acute purulente partialeE.

(pag. 170)



S2813119. Pasta PBSC contine:penicilinaA. streptomicinaB. conservantC.marfanilD.benzoat de sodiuE.

(pag. 192)

S2813120. Pasta Ledermix contine:prednisolonA. clorhidrat de neomicinaB. oxid de zincC.hidroxid de calciuD.streptomicinaE.

(pag. 192)

S2913121. Care dintre urmatoarele cazuri nu beneficiaza de tratament endodontic:Dinti cu malformatii radiculareA. Dinti cu apexul largB. Dinti care au in canale corpi strainiC.Dinti cu cai false interradiculareD.Dinti cu parodontita apicala cronicaE.

(pag. 159)

S2913122. Anomalii frecvente de canale prezinta:Incisivii inferioriA. Molarul prim superior (radacina mezio-vestibulara)B. Premolarul doi inferiorC.Incisivul central superiorD.Primul si al doilea molar inferiorE.

(pag. 162)

S2913123. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick:Utilizeaza o singura radiografieA. Utilizeaza doua radiografiiB. Se face cu acul introdus pe canalC.Se face fara a introduce acul pe canalD.Niciuna de mai susE.

(pag. 164)



Tema nr. 14Obturarea canalelor radiculare



S1214001. Materialul de sigilare de electie pentru conurile de argint esteciment fosfat de zincA. formula RickertB. gutaperca ramolitaC.EndometazonaD.Biocalex-ulE.

(pag. 243)

S1214002. Obturatia de canal cu acul Lentullo se face la o turatie de200-400 rotatii/minutA. 400-600 rotatii/minutB. 600-800 rotatii/minutC.800-1000 rotatii/minutD.1000-1200 rotatii/minutE.

(pag. 216)

S1314003. Hand spreaderele au lungimea partii active de circa:10 mmA. 15 mmB. 20 mmC.25 mmD.30 mmE.

(pag. 223)

S1314004. in lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master:

pana la limita apicala stabilita prin odontometrieA. Pana la 1 mm de limita apicala stabilita prin odontometrieB. Pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrieC.Doncolo de limita apicalaD.Pana in treimea medie a canaluluiE.

(pag. 229)

S1314005. La introducerea conului de gutaperca principal in canal, in tehnica condensarii laterale la rece, acesta trebuie sa se opreasca:

La constrictia apicalaA. La o distanta de 0,5-1 mm de constrictia apicalaB. La o distansta de 3 – 4 mm de constrictia apicalaC.in treimea coronara a canaluluiD.in treimea medie a canaluluiE.

(pag. 224)



S1314006. La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acests trebuie sa se opreasca:

La constrictia apicalaA. La 1,5 mm de constrictia apicalaB. La 2 mm de constrictia apicalaC.La 3-4 mm de constricţia apicalaD.La apexul radiologicE.

(pag. 235)

S1414007. Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de largire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie

cu 1 numar mai mareA. cu 2 numere mai mareB. cu 1 numar mai micC.cu 2 numere mai micD.cu 3 numere mai micE.

(pag. 224-225)

S1414008. Cati mm ai portiunii apicale a conului se introduc in cloroform pentru individualizarea formei varfului

2mmA. 4 mmB. 7 mmC.8 mmD.10 mmE.

(pag. 225)

S1414009. In tehnica de condensare la cald a gutapercii conul principal trebuie sa se blocheze la distanta urmatoare de constrictia apicala

5 mmA. 4 mmB. 0,5 mmC.1 mmD.2-3 mmE.

(pag. 232)

S1414010. Leziunile termice ale parodontiului sau chiar ale osului alveolar apar in cazul supraincalzirii gutapercii prin activarea prelungita a butonului de control al incalzirii:

pete 100 secA. peste 110 secB. peste 120 secC.peste 80 secD.peste 20 secE.

(pag. 229)

S1414011. Miscarile reciproce de rotatie a spreaderului din canal au o amplitudine in grade:80A. 70B. 60C.50D.30-40E.

(pag. 226)



S1414012. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform dureaza3-4 secA. 3 minuteB. 1 minutC.2 minuteD.20 minuteE.

(pag. 225)

S1414013. Selectarea spreaderului de un asemenea calibru care sa-I permita sa ajunga de a lungul conului de gutaperca master pana la o distanta de constrictia apicala:

1-2 mmA. 2-3 mmB. 3mmC.3-4 mmD.0,5 mmE.

(pag. 224)

S1414014. Tehnica Endotec permite obturarea canalui radicular cu conditia unei largiri minime a calibrului plugger / spreader

Nr.10A. Nr.15B. Nr.20C.Nr.25D.Nr 30 si 45E.

(pag. 228)

S1414015. Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader incalzit este:

10-15 secA. 30 secB. 60 secC.50 secD.70 secE.

(pag. 229)

S1514016. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele:

Nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de lucru a canalului

A.

Formarea unui pragB. Formarea unei cai falseC.Fracturarea unui instrument pe canalD.Toate de mai susE.

(pag. 220)

S1514017. Indicatiile tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunt urmatoarele:

Canale ingusteA. Canale curbeB. Canale scurteC.Rezorbtii radiculare interneD.Rezorbtii radiculare externeE.

(pag. 235)



S1514018. Materialul de obturatie de canal Biocalex 4 produce o expansiune volumetrica de:150-200%A. 250-280%B. 300-350%C.240-270%D.230-260%E.

(pag. 217)

S1514019. Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea:

Largirea adecvata a canalului radicularA. Respectarea regurilor de preparare a canalelor radicualreB. Utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicaleC.Plasarea corecta a varfului canuleiD.Largirea excesiva a canalului radicularE.

(pag. 237)

S1514020. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex poate produce:Solubilitatea sigilantilorA. Sigilare imperfectaB. Persistenta unor portiuni relativ intinse ale canalului obturate partial cu ciment de sigilareC.Premize de sigilare a canalului radicular doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia apicalaD.Toate de mai susE.

(pag. 219)

S1514021. Tehnica de obturatie cu paste care se intaresc in canal prezinta urmatoarele dezavantaje:Variatii volumetrice dupa prizaA. Solubilizare apreciabilaB. Neomogenitatea obturatieiC.Depasirea frecventa a constrictiei apicaleD.Toate de mai susE.

(pag. 214)

S1614022. Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):este mai lentaA. exista posibilitatea fracturarii compactoarelorB. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodonticC.faciliteaza depasirile in lipsa uunui stop dentinar apical corespunzatorD.exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere.E.

(pag. 234)

S1614023. Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt:inchidere perfecta a canalelorA. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmaritaB. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansaC.are actiune oligodinamica discutabila in conditiile unei sigilari perfecteD.flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.E.

(pag. 243)

S1614024. Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:permit indepartarea cu usurinta din canal cu dislocarea gutaperceiA. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau in ambele sensuriB.



confera operatorului o mare sensibilitate tactilaC.partea activa are forma cilindricaD.lungimea partii active este de cca 20 mm.E.

(pag. 223)

S2114025. Care este timpul minim de mentinere a spreaderului in canal in cazul tehnicii de condensare laterala la rece pentru a mula corespunzator conul de gutaperca:

5 secundeA. 10 secundeB. 15 secundeC.20 secundeD.25 secundeE.

(pag. 226)

S2114026. Precizati dezavantajul tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii:Contraindicata dupa extirparea devitalaA. Contraindicata in parodontitele apicale cronice fistulizateB. Contraindicata in perforatia podelei camerei pulpareC.Obturatie de canal neomogenaD.Succes clinic nesigurE.

(pag. 224)

S2314027. Hand Spreaderele au lungimea parţii active de circa:10mmA. 15 mmB. 20mmC.25mmD.30mmE.

(pag. 223)

S2314028. La introducerea conului de gutapercă principal în canal, în tehnica de condensare laterală la rece, acesta trebuie să se oprească:

La constricţia apicalăA. La o distanţă de 0,5 - 1 mm de constricţia apicalăB. La o distanţă de 3-4 mm de constricţia apicalăC.În treimea coronară a canaluluiD.În treimea medie a canaluluiE.

(pag. 224)

S2314029. În lipsa stopului apical în condensarea laterală la cald Endotec, se recomandă introducerea conului master:

Până la limita apicală stabilită prin odontometrieA. Până la 1 mm de limita apicală stabilită prin odontometrieB. Până la 2 mm de limita apicală stabilită prin odontometrieC.Dincolo de limita apicalăD.Până în treimea medie a canaluluiE.

(pag. 229)

S2314030. La proba conului master, în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se oprească

La constricţia apicalăA. La 1,5 mm de constricţia apicalăB. La 2 mm de constricţia apicalăC.



La 3 - 4 mm de constricţia apicalăD.La apexul radiologicE.

(pag. 235)

S2314031. Contraindicatiile BiocalexuluiParodontite apicale corniceA. Curburi accentuate ale treimii apicaleB. Parodontite apicale cronice fistulizateC.parodontite apicale acuteD.Gangrena pulpara simplaE.

(pag. 198)

S2514032. Coafarea conului principal cu ciment de sigilare şi propulsarea sa în canal se face până la:1 mm de constricţia apicalăA. 2 mm de constricţia apicalăB. 4 mm de constricţia apicalăC.5 mm de constricţia apicalăD.10 mm de constricţia apicalăE.

(pag. 232)

S2614033. Planul de tratament în caria simplănu este nevoie de un plan de tratament, pur şi simplu se prepară cavităţile şi se obtureazăA. există două tipuri de planuri de tratament: idealist şi realistB. un plan solid de tratament depinde de părerea aparţinătorilor pacientuluiC.secvenţa planului de tratament: faza de cunoaştere, faza de diagnosticare, faza de obturare, faza de întreţinere şi faza de recuperare

D.

tratamentele complexe vor fi eşalonate pe fazeE.

(pag. 167)

S2614034. Pereţii unei cavităţiperetele despărţitor este situat între pulpă şi cavitateA. peretele dublu se întâlneşte în cazul cavităţilor MODB. peretele de rezistenţă asigură rezistenţa cavităţiiC.peretele glisant este un perete fracturat, care nu mai este menţinut decât de către gingieD.peretele axial este paralel cu axul lung al dinteluiE.

(pag. 167)

S2614035. Hibridizarea plăgii dentinaresistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentină excesiv de umedăA. răşina adezivă se polimerizează concomitent cu primul strat de compozitB. gravarea acidă globală se realizează cu acid fosforic 30-40% timp de 15 secundeC.dentina opacă (zona reacţiei vitale) necesită o gravare prelungită (peste 15 secunde)D.obiceiul de a freca primerul cu ajutorul buretelui este dăunător deoarece, la nivel microscopic, reţeaua de colagen se prăbuşeşte

E.

(pag. 346)

S2814036. Contraindicatiile Biocalexului sunt:parodontitele apicale croniceA. obstacole de material organic pe canaleB. curburi accentuate ale 1/3 apicale a radaciniiC.parodontite apicale cronice fistulizateD.parodontite apicale acuteE.



(pag. 218)

S2814037. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii este indicata:canale ingusteA. canale curbeB. rezorbtii radiculare interneC.foramen apical largD.perforatii ale foramenului apicalE.

(pag. 235)

S2814038. Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj:necesita instrumentar endodontic specialA. sigilarea imperfecta a 1/3 apicala a canaluluiB. grava perturbare a procesului de vindecare periapicalC.necesita un calibru larg al portiunii apicaleD.este dificil de indepartatE.

(pag. 241)

S2914039. Metoda ocalexica:E bazata pe expansiunea oxidului de calciuA. Principiul metodei consta in sterilizarea canalului prin hidroxid de calciu formatB. E indicata in tratamentul gangrenelorC.E indicata in tratamentul parodontilelor apicale croniceD.Toate de mai susE.

(pag. 217)


S1214040. Dezavantajele tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) sunteste foarte laborioasaA. sanse frecvente de rupere a compactoarelorB. posibilitatea unor leziuni termice apicaleC.nu asigura obturatie omogenaD.facilitarea depasirilor in lipsa unui stop apical corespunzatorE.

(pag. 235)

S1214041. Adaugarea de dezinfectatnte in pastele de obturatie radiculara nu este benefica deoarececreste riscul obturatiilor de canal cu depasireA. nu reduc semnificativ microinfiltratiile marginaleB. irita parodontiul apicalC.sunt inactivate rapid in umorile tisulareD.produc coloratii ale dintilorE.

(pag. 214)

S1214042. Avanatajele obturatiei segmentare cu amalgam de argint sunt reprezentate denu necesita canale cu sectiune circularaA. poate fi efectuata si in canale curbe, ingusteB. nu se resoarbeC.asigura o buna sigilareD.este bine tolerata periapical in cazul unor mici depasiriE.

(pag. 239)



S1214043. Avantajele condensarii laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt reprezentate de:

consum mai mic de conuri de gutapercaA. omogenitate deosebita a obturatieiB. faciliteaza dezobturarea usoara a canalelorC.nu dau leziuni termice ale parodontiului apicalD.densitate mare a obturatieiE.

(pag. 227)

S1214044. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate denu asigura obturatie omogena a canalelorA. necesita o largire excesiva a canaluluiB. necesita mult timpC.este laborioasaD.frecventa mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehniciE.

(pag. 232)

S1214045. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec prezinta urmatoarele caracteristicieste simplu si ergonomicA. exista posibilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din siliconB. incalzirea poate fi calibrata perfectC.racire rapidaD.nu poate fi utilizat in canale curbeE.

(pag. 229)

S1214046. Finger-spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hard-spreadereconfera operatorului o mare sensibilitate tactilaA. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in ambele sensuriB. permit indepartarea usoara din canal fara dislocarea gutaperciiC.sunt mai subtiriD.sunt mai flexibileE.

(pag. 223)

S1214047. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este necesara respectarea urmatoarelor reguli obligatorii

trebuie evitata largirea excesiva a canalelorA. plasarea corecta a varfului canuleiB. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospectC.injectarea gutapercii la consistenta adecvataD.proba clinica prealabila a pluggerelorE.

(pag. 237)

S1214048. In tehnica Endotec, evitarea obturatiei de canal cu depasire se face prinprepararea minima a canaluluiA. evitarea largirii constrictiei apicaleB. prepararea unui stop apical adecvatC.prepararea unui stop apical ocluzal adecvatD.control radiologic obligatoriu dupa prima manevra de condensare laterala conventionala la rece a conului master

E.

(pag. 230)

S1214049. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procede



cu ace LentulloA. cu ace KerrB. cu ace Neos-HawesC.cu conuri de gutapercaD.cu pluggere prin pistonareE.

(pag. 214)

S1214050. Puseurile acute declansate de utilizarea Biocalex-ului se rezolva printratament antiinflamatorA. tratament antibioticB. indepartarea Biocalex-ului din canalC.aplicarea unor paste cu antibiotice si corticosteroiziD.administrarea de analgeticeE.

(pag. 219)

S1214051. Tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele avantajeasigura o sigilare superioara obturatiilor prin cimentarea unui conA. prezinta succes clinic considerabil in timpB. asigura o obturatie extrem de omogenaC.simplitatea si rapiditatea executieiD.nu da fenomene de iritatie apicalaE.

(pag. 224)

S1214052. Utilizarea Biocalex-ului este indicata in urmatoarele situatiigangrena pulpara simplaA. toate formele de pulpitaB. parodontite apicale acuteC.parodontite apicale croniceD.parodontite apicale cronice fistulizateE.

(pag. 218)

S1314053. Conurile apicale prefabricate, de argint sau titan (Messing) sunt:Livrate la lungimea de 3 mm sau 5 mmA. De diverse diametreB. Corespund unei singure dimensiuni ISOC.Sunt netedeD.Sunt prevazute la baza cu un surubE.

(pag. 240)

S1314054. Dezavantajele obturatiei canalare cu con de argint sunt urmatoarele:Flexibilitate mult mai mica de cat a conurilor de gutapercaA. Formarea unor produsi de coroziune citotoxiciB. inchiderea deficitara a canalelorC.Falsa impresie de obturaţie etansa datorata radioopacitaţii conuluiD.Dezobturare dificilaE.

(pag. 243)

S1314055. in cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa corespunda la proba urmatoarelor criterii:

Cat mai gros in raport cu volumul canaluluiiA. Cat mai subtire in rapaort cu volumul canaluluiB. Sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicalaC.



Sa nu depaseasca constricţia apicalaD.Sa se opreasca la 3-4 mm de constrictieE.

(pag. 215)

S1314056. in cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are actiune benefica prin efectul:

BacteriostaticA. BactericidB. De stimulare a activitatii osteoblastelor periapicaleC.De stimulare a osteoclastelorD.De patrundere in ramificatiile canalelor radiculareE.

(pag. 217)

S1314057. in tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, conul de gutaperca principal trebuieSa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucruA. Sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai gros instrument folosit pe toata lungimea de lucruB. Sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1 mm de constrictieC.Sa se opreasca la constricţieD.Sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de propulsie dincolo de reperE.

(pag. 224,225)

S1314058. Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus dentinar sunt:Canale ingusteA. Canale curbeB. Foramen apical largC.Delta apicalaD.Perforatii ale foramenului apicalE.

(pag. 241)

S1314059. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturatii de canal segmentare pot fi:Amalgamul de argintA. GutapercaB. Conurile metalice de argintC.Conurile metalice de titanD.Amalgamul de cupruE.

(pag. 240)

S1314060. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu con de gutaperca calibrat se numara si:Individualizarea conului de gutapercaA. Proba clinico-radiologica a conuluiB. Toaleta finala a canalului prin irigatie endodonticaC.Introducerea cimentului de sigilare pe canalD.Condensarea cimentului de sigilare cu sprederulE.

(pag. 221)

S1314061. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden) este contraindicata in:Canale ingusteA. Canale foarte largiB. Canale curbeC.Canale cu multe ramificaţiiD.Canale cu delta apicalaE.

(pag. 235)



S1314062. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmareste realizarea obturatiei de canal prin:

Condensare lateralaA. Condensare verticalaB. Condensare simultana laterala si verticalaC.Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader si pluggerD.Utilizarea oricaror tipuri de conuri de gutapercaE.

(pag. 228)

S1314063. Utilizarea conurilor de titan in obturatiile canalare are urmatoarele avantaje:Rigiditate inferioara conurilor de argintA. lipsa coroziuniiB. BiocompatibilitateC.NedeformabileD.Toate acesteaE.

(pag. 244,245)

S1414064. Avantajele fingerspreaderelor fata de handspreadere sunt:confera operatorului o mare sensibilitate tactilaA. permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuriB. permite indepartarea cu usurinta din canalC.nu disloca gutapercaD.presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensarii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculareE.

(pag. 224)

S1414065. Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele:sunt nedeformabileA. inchiderea canalului posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilareB. rigiditate superioara conului de argintC.lipsa coroziuniiD.biocompatibilitateE.

(pag. 244)

S1414066. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apexsimplitatea si rapiditatea executieiA. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilorB. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singurC.neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firmeD.prin forma sa finala de palnie, calibrul canalului largit devine intotdeuna mai mare decat al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu

E.

(pag. 219)

S1414067. Indicatiile Biovcalexului sunt urmatoarele:gangrena pulpara simplaA. persistenta pulpei vii in canalB. parodontite apicale acuteC.aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canale largi, pentru evitarea reactiei inflamatoriiD.curburi accentuate ale 1/3 apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canaluluiE.

(pag. 218)

S1414068. Premise obligatorii ale tehnicii de condensare termomecanica a gutapercii:largirea canalului prin telescopare regresiva step -backA.



crearea unui stop apical corect in dentinaB. largirea canalului de o asemenea maniera incat sa asigure permeabilitatea si trecerea uniforma a gutapercii nestanjenite spre apex

C.

canale ingusteD.canale curbeE.

(pag. 235)

S1414069. Situatii mai frecvent intalnite la probarea conului sunt urmatoarele:neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canaluluiA. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canaluluiB. depasirea lungimii de lucruC.discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicularD.canale cu apex larg deschisE.

(pag. 220-221)

S1514070. Alegerea acului Lentullo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii:

Topografia dintilorA. Integritatea fizica a acului LentulloB. Volumul canalelor radiculareC.Morfologia canalelor radiculareD.Materialul utilizat pentru realizarea obturatieiE.

(pag. 215)

S1514071. Compactorul original McSpadden prezinta urmatoarele caracteristici:Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre varfA. Actioneaza ca un surub cu rasucire inversaB. Este alcatuit din conuri suprapuse dispuse cu varful spre bazaC.Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si vertical de tija saD.Propulseaza gutaperca cu 1mm inainte si lateral de tija saE.

(pag. 234)

S1514072. Contraindicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:Parodontitele apicale croniceA. Parodontitele apicale acuteB. Persistenta pulpei vii in canalC.Gangrena pulpara simplaD.Obstacole de material organic pe canaleE.

(pag. 218)

S1514073. Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreaderele:Confera sensibilitate tactilaA. Permite indepartarea din canal fara dislocarea gutaperciiB. Permite rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuriC.Permite rotirea cu usurinta a sprederului in jurul axului sau propriu in sensul acelor de ceasornicD.La indepartarea lor din canal se disloca conul de gutapercaE.

(pag. 223)

S1514074. Indicatiile Biocalexului sunt urmatoarele:Gangrena pulpara simplaA. Parodontitele apicale croniceB. Curburi accentuate ale treimii apicale radiculareC.



Parodontite apicale cronice fistulizateD.Parodontitele apicale acuteE.

(pag. 218)

S1514075. Introducerea pastelor de obturat in canal se poate face prin urmatoarele procedee:Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul acelor de ceasornicA. Cu ajutorul acelor KerrB. Cu ajutorul acelor Hawes-NeosC.Cu conuri de gutapercaD.Cu ajutorul acelor Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sens invers acelor de ceasornicE.

(pag. 214)

S1514076. Obturatia segmentara cu amalgam de argint prezinta urmatoarele caracteristici:Nu necesita canale cu sectiune circularaA. Nu necesita ciment de sigilareB. Se rezoarbe din canalC.Nu asigura sigilare satisfacatoareD.Bine tolerata de tesuturile apicaleE.

(pag. 239)

S1614077. Avantajele obturatiei radiculare segmentare cu rumegus de dentina sunt:biocompatibilitatea materialului de obturatie cu bontul pulpar apicalA. perturbarea proceselor de vindecare periapicala in cazul folosirii rumegusului infectatB. constituie o bariera biologica intre materialul inert de obturatie si tesutul conjunctiv periapicalC.sigilarea prin obturatia de canal este corespunzatoareD.stimuleaza formarea la apex a unui tesut fibros.E.

(pag. 241)

S1614078. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:neconcordanta intre calibrul conurilor si cel al instrumentilor provenite de la diverse firmeA. canalul este obturat complet cu ciment de sigilareB. conul asigura o sigilare eficienta si singurC.solubilitatea sigilantilor, in majoritatea cazurilorD.metoda este simpla.E.

(pag. 219)

S1614079. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercei (Mc Spaden):este metoda foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canaluluiA. etanseitatea apicala a canalului este mai slaba decat la condensarea laterala la receB. necesita exersare indelungata pentru a fi stapanitaC.genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in spatiul endodonticD.exista sanse frecvente de fracturare a compactoarelor.E.

(pag. 235)

S1614080. Dispozitivul de condensare laterala la cald Endotec se caracterizeaza prinposibilitatea atasarii unui opritor ocluzal din siliconA. calibrarea perfecta a incalzirii (temperatura maxima 155 °CB. incalzire in 5 minute cu mentinerea constanta a temperaturii de lucru cat timp este activat butonul de control

C.

racire lenta prin deconectarea circuitului electric din butonul de controlD.este simplu si ergonomic.E.

(pag. 229)



S1614081. in utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta:

sa aiba spirale integreA. sa fie usor indoitB. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canalC.sa nu fie ruginitD.sa se specifice sensul corect de rotatie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in canal).E.

(pag. 219)

S1614082. Indicatiile utilizarii Biocalexului in obturatia radiculara sunt:curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care nu permit instrumentarea portiunii respective a canalului

A.

curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii care permit instrumentarea portiunii respective a canaluluiB. parodontite apicale acuteC.parodontite apicale cronice fistulizateD.gangrena pulpara simpla.E.

(pag. 218)

S1614083. Precizati care sunt avantajele tehnicii Endotec in realizarea obturatiei radiculare:adaptarea superioara a gutapercei la peretii canalului prin ramolireA. consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionale la receB. grad de omogenitate deosebita a obturatieiC.este compatibila cu utilizarea cimenturilor de sigilareD.leziuni termice ale parodontiului.E.

(pag. 228)

S2114084. Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt:

Solubilitatea sigilantilorA. Premiza sigilarii corecte doar în treimea apicalaB. Microinfiltratie mai mare decât la alte tehniciC.Dezobturare dificila în caz de necesitateD.Premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicaliE.

(pag. 219)

S2114085. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca în tehnica cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt:

Canalele voluminoase ale monoradicularilorA. Canalele cu apex larg deschisB. Canalele aplatizate în portiunea apicalaC.Canalele în forma literei "C"D.Canalele ovalare în portiunea apicalaE.

(pag. 221)

S2114086. Obturatia de canal cu Biocalex este indicata în:Gangrena pulpara simplaA. Granulomul simplu conjunctivB. Parodontita apicala acuta hiperemicaC.Granulomul epitelialD.Dintii cu canale largi în treimea apicalaE.

(pag. 218)



S2314087. În cazul adoptării tehnicii de obturaţie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie să corespundă la proba următoarelor criterii:

Cât mai gros în raport cu volumul canaluluiA. Cât mai subţire în raport cu volumul canaluluiB. Să ajungă cât mai aproape de constricţia apicalăC.Să nu depăşească constrictia apicalăD.Să se oprească la 3-4 mm de constrictieE.

(pag. 215)

S2314088. În cazul metodei ocalexice, Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acţiune benefică prin efectul:

BacteriostaticA. BactericidB. De stimulare a activităţii osteoblastelor periapicaleC.De stimulare a activităţii osteoclastelorD.De pătrundere în ramificaţiile canalelor radiculareE.

(pag. 217)

S2314089. Printre timpii operatori ai obturaţiei de canal cu un con de gutaperca calibrat se numară şi:Individualizarea conului de gutapercăA. Proba clinico-radiologică a conuluiB. Toaleta finală a canalului prin irigaţie endodonticăC.Introducerea cimentului de sigilare pe canalD.Condensarea cimentului de sigilare cu sprederulE.

(pag. 221)

S2314090. În tehnica de condensare laterală la rece a gutapercii, conul de gutapercă principal trebuie:Să fie de acelaşi calibru cu al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucruA. Să fie cu un numar mai mare decât al celui mai gros instrument folosit pe toată lungimea de lucruB. Să se oprească în canal la o distanţă de 0,5 — 1 mm de constricţieC.Să se oprească la constrictieD.Să nu opună deloc rezistenţă la încercarea de propulsie dincolo de reperE.

(pag. 224 – 225)

S2314091. Tehnica Endotec de condensare la cald a gutapercii urmăreşte realizarea obturaţiei de canal prin:

Condensare lateralăA. Condensare verticalăB. Condensare simultană laterală şi verticalăC.Utilizarea unui instrument cu dublu rol: spreader şi pluggerD.Utilizarea oricăror tipuri de conuri de gutapercăE.

(pag. 225)

S2314092. Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden) este contraindicată în:Canale îngusteA. Canale foarte largiB. Canale curbeC.Canale cu multe ramificaţiiD.Canale cu deltă apicalăE.

(pag. 235)

S2314093. Materialele utilizate pentru efectuarea unei obturaţii de canal segmentare pot fiAmalgamul de argintA.



GutapercaB. Conurile metalice de argintC.Conurile metalice de titanD.Amalgamul de cupruE.

(pag. 240)

S2314094. Dezavantajele obturaţiei canalare cu con de argint sunt următoarele:Flexibilitate mult mai mică decât a conurilor de gutapercăA. Formarea unor produşi de coroziune citotoxiciB. Închidere deficitară a canalelorC.Falsa impresie de obturaţie etanşa datorată radioopacităţii conuluiD.Dezobturare dificilăE.

(pag. 240)

S2314095. Utilizarea conurilor de titan în obturaţiile canalare are urmatoarele avantaje:Rigiditate inferioara conurilor de argintA. Lipsa coroziuniiB. BiocompatibilitateC.NedeformabileD.Toate acesteaE.

(pag. 244-245)

S2314096. Conurile apicale prefabricate de argint sau titan (Messing) suntLivrate la lungimea de 3 mm sau 5 mm.A. De diverse diametreB. Corespund unei singure dimensiuni ISOC.Sunt netedeD.Sunt prevăzute la baza cu un şurubE.

(pag. 240)

S2314097. Indicaţiile obturaţiei segmentare cu rumeguş dentinar suntCanale îngusteA. Canale curbeB. Foramen apical largC.Delta apicalăD.Perforaţii ale foramenului apicalE.

(pag. 241)

S2314098. Alegerea acului Lentullo presupuneTine cont de diametrul canalelorA. De topografia dintilorB. De integritatea fizicaC.Nu intereseaza lungimea aculuiD.Sa fie cat mai gros in raport cu diametrul canalelorE.

(pag. 125)

S2314099. Avantajele tehnici McSpaddenfoarte rapidaA. Oturatie densa si omogenaB. Obtureaza cea mai mare parte a spatiului endondonticC.Buna etanseizare apicalaD.Nu este laborioasaE.



(pag. 234)

S2314100. Avantajele conurilor de argint:Sunt necomprimabileA. Flexibilitate mareB. Actiune oligodinamicaC.Radiopacitate intensa a conuluiD.Largire minima a canalui radicularE.

(pag. 243)

S2314101. Inconvienentele obturarii cu gutapercatimp indelungat pentru largirea canalelorA. deficultatea obturari canalelor ingusteB. deficultatea obturarii canalelor curbeC.obturatii de canal incompleteD.obruratii de canal tridimensiuonaleE.

(pag. 242)

S2514102. Alegerea acului Lentullo se face după următoarele criterii:Volumul canalelorA. Topografia dinţilorB. Integritatea fizică a acului LentulloC.Lungimea canaluluiD.Gradul de curbură al canaluluiE.

(pag. 215)

S2614103. Principii în prepararea cavităţilor: nomenclaturăcolţul este dat de joncţiunea a trei suprafeţe într un punctA. unghiul format de peretele lingual cu fundul cavităţii se va numi linguo-fundB. joncţiunea smalţ-dentină este linia de a lungul căreia se întâlneşte smalţul cu dentinaC.prin marginile cavităţilor înţelegem joncţiunea pereţilor cu suprafaţa externă a dinteluiD.prin colţ se înţelege un canin, în special la câini (vezi "Colţ-Alb”)E.

(pag. 167)

S2614104. Obiectivele preparării cavităţilorrefacerea stării de sănătate a odontoblaştilor şi neuronilor pulpariA. refacerea încrederii în sine şi a confortului psihologic al pacientuluiB. îndepărtarea tuturor ţesuturilor alterateC.oferirea protecţiei necesare pentru glandele salivare majoreD.crearea condiţiilor pentru aplicarea estetică şi funcţională a materialului de obturaţieE.

(pag. 171)

S2614105. Clasificarea cavităţilor în funcţie de numărul suprafeţelor implicatecavităţi multiple: implică trei sau mai multe suprafeţe ale dinteluiA. cavităţi imbricate: implică trei sau mai multe suprafeţe ale dintelui, mai puţin suprafaţa ocluzalăB. cavităţi simple: implică o singură suprafaţăC.cavităţi compuse: implică două suprafeţeD.cavităţi complicate: implică suprafeţe care au suferit atacuri de carie complicatăE.

(pag. 172)

S2614106. Prepararea cavităţilorcavitatea de clasa III C rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafeţele palatinale ale frontalilor mandibulari

A.



cavitatea de clasa a II-a rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafeţele proximale ale molarilor şi premolarilor

B.

cavitatea de clasa I A rezultă din tratarea cariilor situate pe suprafaţa ocluzală a molarilor şi premolarilorC.cavitatea de clasa a V-a rezultă din tratarea cariilor situate la coletul dinţilor, pe suprafaţa vestibulară şi orală

D.

cavitatea de clasa a VI-a rezultă din tratarea cariilor care afectează unghiul incizal al dinţilor frontaliE.

(pag. 172)

S2614107. Prepararea cavităţilor: îndepărtarea dentinei alteratedentina "afectată” diferă de dentina "infectată” prin faptul că nu este semnificativ invadată de microbiA. dentina "jenată” nu trebuie confundată cu dentina "afectată”B. dentina "lezată” diferă de dentina "presată” prin faptul că nu este pigmentatăC.uneori nu se poate diferenţia dentina "afectată” de dentina "infectată” deoarece culoarea lor poate fi asemănătoare

D.

în cavităţile superficiale şi medii rămânerea câtorva bacterii după îndepărtarea masei de microorganisme nu este o problemă

E.

(pag. 179)

S2614108. Lacurile dentare (varnish-urile)sunt indicate în special sub obturaţii de compozit pentru a proteja pulpa de efectul nociv al agentului adezivA. sunt indicate sub obturaţii de amalgam pentru sigilarea canaliculelor dentinareB. unghiul de contact al lacului cu placa dentară microbiană este de 53-106ºC.încetinesc pătrunderea produşilor de coroziune ai amalgamului în canaliculele dentinareD.se preferă aplicarea a 2-3 straturi subţiri decât a unui strat grosE.

(pag. 294)

S2614109. Lineriiîn cazul în care conţin hidroxid de calciu, se folosesc la coafaj direct şi indirectA. nu realizează o bună izolare termicăB. după cum le spune şi numele, se folosesc pentru trasarea de linii pe fundul cavităţilorC.sunt un fel de lacuri mai subţiriD.conţin răşini naturale sau sintetice dizolvate în solvenţi organiciE.

(pag. 296)

S2614110. Obturaţia de bazăîn cavităţile de adâncime medie, dacă dentina are un aspect normal, obturaţia de bază se poate face, printre altele cu ciment policarboxilat

A.

cimenturile antiseptice realizează baza propriu-zisă dar şi dezinfectează plaga dentinarăB. substituie dentina alteratăC.economiseşte din timpul necesar aplicării materialului de obturaţie coronarăD.elimină zonele proeminente de pe fundul cavităţilor şi închide deschiderile accidentale ale camerei pulpareE.

(pag. 302)

S2614111. Primingul (promovarea adeziunii)primerii anhidrii ce conţin acetonă nu se aplică decât o singură dată pentru a nu îndepărta DDRA. primerul se freacă cu un burete de unică folosinţă pe suprafaţa dentinară acoperită cu răşina adezivă pentru a pătrunde mai bine în ochiurile reţelei de colagen

B.

suprafaţa plăgii dentinare tratate cu primer trebuie să rămână lucioasăC.primerul transformă plaga dentinară hidrofilă într-o suprafaţă activă electrostatic, receptivă la formarea unor legături van der Waals

D.

solventul volatil al primerului evacuează apa din canaliculele dentinare şi reţeaua de fibrilară colagenE.

(pag. 340)



S2614112. Compomeriise obţin prin adausul de grupări acide carboxilice la lanţul principal al monomerului răşinilor convenţionaleA. au constituit prilejul folosirii pentru prima dată a linerilor autoagravanţiB. sunt răşini compozite modificate prin adaosul de poliaciziC.primerii autogravanţi ai compomerilor au o activitate acidă slabăD.eficienţa primerilor autogravanţi ai compomerilor poate fi crescută printr o gravare acidă convenţională prealabilă aplicării primerului

E.

(pag. 346)

S2614113. Primeri autogravanţipermit păstrarea cepurilor de DDR, element de sigilare a plăgii dentinareA. graţie acidităţii reduse, demineralizează doar parţial DDR şi dentina subiacentăB. lungesc timpul de lucru prin faptul că trebuie lăsaţi să acţioneze un minutC.elimină consecinţele lavajului insuficient cum ar fi blocarea porilor prin produşi reziduali de demineralizareD.cresc riscul colabării fibrelor de colagen prin umectarea prea intensăE.

(pag. 345)

S2614114. Hibridizarea dentinei uscatepermite verificarea eficienţei gravării acide prin aspectul tipic alb-cretos al smalţului demineralizat uscatA. nu există riscul de supraumectareB. necesită o uscare intensă de circa 30 secunde după lavajul aciduluiC.dentina uscată este rehidratată cu un primer dizolvat în apăD.refacerea porilor iniţiali ai matricei dentinare demineralizate este grăbită prin aplicarea primerilor în soluţie apoasă

E.

(pag. 342)

S2814115. Indicatiile Biocalexului sunt:gangrena pulpara simplaA. parodontite apicale acuteB. parodontite apicale cronice fistulizateC.aplicarea in 1/2 apicala a canalelor largiD.curburi accentuate ale 1/3 apicale a radaciniiE.

(pag. 218)

S2814116. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantajenecesita mult timpA. laborioasaB. reclama o largire excesiva a canaluluiC.frecventa mai mare a obturatiilor cu depasireD.consum mai mare de conuri de gutapercaE.

(pag. 232)

S2814117. Tehnica Endotec are ca dezavantajenecesita mult timpA. laborioasaB. reclama o largire excesiva a canaluluiC.frecventa mai mare a obturatiilor cu depasireD.consum mai mare de conuri de gutapercaE.

(pag. 229)

S2814118. Obturatia segmentara cu amalgam de argint are drept avantaje:nu necesita canale cu sectiune circularaA.



nu necesita ciment de sigilareB. nu se resoarbeC.asigura o buna sigilareD.necesita instrumentar endodontic specialE.

(pag. 239)

S2814119. Obturatia segmentara cu rumegus dentinar este indicata:foramen apical largA. perforatii ale foramenului apicalB. canale curbeC.canale ingusteD.rezorbtii radiculare interneE.

(pag. 241)

S2814120. Tehnica obturatiei de canal cu conuri calibrate nedeformabile este indicata:foramen apical largA. perforatii ale foramenului apicalB. canale curbeC.canale ingusteD.rezorbtii radiculare interneE.

(pag. 242)

S2814121. Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata:canale ingusteA. canale cu curbura accentuataB. canale ovaleC.foramen apical largD.rezorbtii radiculare interneE.

(pag. 245)

S2914122. Dezavantajele sistemului Obtura:Poate produce rezorbtie radiculara internaA. Tehnica destul de laborioasaB. Dificultatea asigurarii unui debit uniform al gutapercii in canalC.Contractarea gutapercii prin racire, cu consecinte nedorite asupra calitatii sigilariiD.Poate produce anchiloza radaciniiE.

(pag. 237)

S2914123. Care din urmatoarele tehnici de obturatie de canal se realizeaza prin injectarea gutapercii ramolite prin incalzire:

Condensarea verticala la caldA. Sistemul UltrafilB. Tehnica McSpaddenC.Sistemul FibreFillD.Sistemul ObturaE.

(pag. 237)

S2914124. Dezavantajele folosirii conurilor de argint in obturatia de canal sunt:Flexibilitate mult mai mare decât a conurilor de gutapercaA. Radioopacitatea intensa a conului de argint comparativ cu alte materiale de obturatie de canalB. Dezobturare foarte dificilaC.Formarea de produsi de coroziune citotoxiciD.



Iritarea permanenta a parodontiului apical in caz de depasire a constrictiei apicaleE.

(pag. 243)

S2914125. Avantajele folosirii conurilor de titan in obturatia radiculara:Sunt nedeformabileA. Au rigiditare superioara conurilor de argintB. Sunt biocompatibileC.Au rigiditate inferioara conurilor de argintD.Lipsa coroziuniiE.

(pag. 244)



Tema nr. 15Tratamentul parodontitelor apicale acute şi cronice



S1315001. Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de:

Starea parodontiului apical dinainte de obturatieA. Volumul de substanta care a depasit apexulB. Calitatea materialului de obturatieC.Forma pe secţiune a canalului radicularD.Tipul de reactivitate individualaE.

(pag. 251-252)

S1315002. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica, NU se indica:Drenaj endodontalA. Lasarea deschisa a dinteluiB. Crearea unei fistule artificiale medicamentoaseC.Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciuD.Cauterizarea chimica cu acid tricloraceticE.

(pag. 259)

S1315003. in cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:Tratamentul medicamentos cu antisepticeA. Cauterizarea chimicaB. Crearea unei fistule artificiale medicamentoaseC.Cauterizarea electricaD.Paste cu antibioticeE.

(pag. 258)

S1315004. in parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindocata:

ExpectativaA. Interventia chirurgicalaB. Dezobturarea canalului radicularC.Administrarea de antialgiceD.Infiltratia plexala cu novocaina 1%E.

(pag. 256)

S1315005. in parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, NU se practica:Drenaj endodonticA. Drenaj transososB. Drenaj alveolarC.Medicaţie analgeticaD.Pansament cu antisepticeE.

(pag. 257)



S1415006. Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu:

DontisolonA. pasta WalkhoffB. ciment zinc oxid eugenolC.endometazonaD.ciment fosfat de zincE.

(pag. 259)

S1515007. Administrarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante:

in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterataA. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator din diferite cauzeB. in faza subperiostalaC.in faza submucoasaD.Cand nu se poate face un tratament corect endodonticE.

(pag. 254)

S1515008. Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mai reactii dureroase in cazul depasirii apexului:

Produsele care contin aldehida formicaA. Rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu rezorcinaB. Eugenatul de zinc iodoformatC.AralditD.Rasini cu epoxiziE.

(pag. 251)

S1515009. Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale:

Volumul de substanta care a depasit apexulA. Calitatea materialului de obturatieB. Vecinatatea unor formatiuni nervoaseC.Tipul de reactivitate individualaD.Toate de mai susE.

(pag. 251)

S1515010. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase necesita:Spalaturi endocanaliculare cu solutii antisepticeA. Permeabilizarea apexuluiB. Dintele se alsa deschisC.Aplicarea de prisniteD.Toate de mai susE.

(pag. 257)

S1515011. Tratamentul parodontitei apicalearsenicale, forma grava, consta in:Extractia dinteluiA. Chiuretarea alveolei pana la tesut sanatosB. Aplicarea in alveola de conuri cu antibioticeC.Protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficialD.Toate de mai susE.

(pag. 256)

S1515012. Urmatoarele forme de parodontite apicale cronice nu beneficiaza de tratament conservator:



Granulom chisticA. Abces apical cronicB. Osteita paradentaraC.Parodontita apicala cronica difuza progresivaD.Toate de mai susE.

(pag. 258)

S2115013. Care este doza maxima recomandata de acetat de prednison in tratamentul unei parodontite apicale acute exsudative seroase:

1 tb. de 5 mg / o data pe ziA. 1 tb. de 5 mg / 2 ori pe ziB. 1 tb. de 5 mg / 3 ori pe ziC.1 tb. de 5 mg / 4 ori pe ziD.1 tb. de 5 mg / 5 ori pe ziE.

(pag. 253)

S2115014. Cele mai intense fenomene algice apar in obturatiile de canal cu depasire efectuate cu:ForedentA. AH 26B. N 2C.Ciment fosfat de zincD.Eugenat de zinc iodoformatE.

(pag. 251)

S2315015. Factorii care condiţionează severitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale NU sunt reprezentaţi de:

Starea parodonţiului apical dinainte de obturaţieA. Volumul de substanţă care a depăşit apexulB. Calitatea materialului de obturaţieC.Forma pe secţiune a canalului radicularD.Tipul de reactivitate individualăE.

(pag. 251-252)

S2315016. În parodontita apicală acută hiperemică consecutivă depăşirii apexului cu material de obturatie, este contraindicată

ExpectativaA. Intervenţia chirurgicalăB. Dezobturarea canalului radicularC.Administrarea de antialgiceD.Infiltraţii plexale cu novoacina 1 %E.

(pag. 256)

S2315017. În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, NU se practicăDrenaj endodonticA. Drenaj transososB. Drenaj alveolarC.Medicaţie analgeticăD.Pansament cu antisepticeE.

(pag. 257)

S2315018. În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontita apicală cronică, NU se indică:Drenaj endodontalA. Lăsarea deschisă a dinteluiB.



Crearea unei fistule artificiale medicamentoaseC.Obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciuD.Cauterizarea chimica cu acid tricloraceticE.

(pag. 259)

S2315019. În cazul secreţiei seroase moderate pe canal, Nu se indică:Tratamentul medicamentos cu antisepticeA. Cauterizarea chimicăB. Crearea unei fistule artificiale medicamentoaseC.Cauterizarea electricăD.Paste cu antibioticeE.

(pag. 258- 259)

S2515020. Secreţia persistentă pe canal în tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului cu antiseptic cu un alt antiseptic după:

O şedinţăA. 2 şedinţeB. 4 şedinţeC.5 şedinţeD.10 şedinţeE.

(pag. 258)

S2615021. Ameloplastiaeste arta resculptării unei suprafeţe de smalţ care realizează un contact prematurA. trebuie să fie foarte bine acoperită cu amalgam pentru a evita cariile secundareB. se obturează cu compozit fluid realizându-se sigilarea şanţuluiC.nu este indicată dacă implică un contact centricD.este arta teşirii în unghi de 30º a marginii de smalţ a cavităţilor mari de clasa a I-aE.

(pag. 210)

S2615022. Prepararea cavităţilor de clasa a II-a ce implică ambele suprafeţe proximalepremolarul 1 mandibular: suportul micului cuspid vestibular poate fi conservat prin extinderea fazei ocluzale mai mult spre lingual

A.

molarul 1 maxilar: creasta oblică nu se desfiinţează ci se tunelizeazăB. molarul 2 maxilar: nu se pretează la cavităţi MOD din cauza dimensiunii reduse a coroaneiC.după îndepărtarea dentinei cariate se aplică baza, se finisează marginile de smalţ şi se asigură forma de retenţie

D.

după îndepărtarea dentinei cariate se finisează marginile de smalţ, se asigură forma de retenţie şi se aplică baza

E.

(pag. 226)

S2615023. Prepararea cavităţilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la caninisingura indicaţie o constituie gropiţa orală a caninilor superioriA. restaurarea cu amalgam este mai durabilă decât cele fizionomice, mai ales când există tendinţa de a pierde conturul şi contactul cu dintele adiacent

B.

coada de rândunică este obligatorie deoarece amalgamul nu aderă de dinte şi necesită o bună retenţieC.peretele oral se întâlneşte cu peretele axial în unghi ascuţit sau dreptD.dacă marginea gingivală este în cement, se indică o bizotare uşoarăE.

(pag. 229)

S2615024. Prepararea cavităţilor de clasa a III-a obturate cu amalgam, la caninipentru o retenţie mai bună se va prepara un şanţ circular pe peretele axialA. pentru o retenţie mai bună se realizează un şanţ de a lungul unghiului diedru axio-vestibulo-gingivalB.



şanţul de retenţie subminează smalţul dar, cum aici nu acţionează forţe puternice, aceasta nu constituie o problemă

C.

dacă este necesară o coadă de rândunică, aceasta se va prepara stilizat, în formă de coadă de şoareceD.când cavitatea este pe suprafaţa mezială se extinde mai mult spre vestibularE.

(pag. 231)

S2815025. Tratamentul parodontitei apicale cronice fistulizate:tratament de gangrenaA. rezectie apicalaB. radiculectomieC.extractieD.cauterizare electricaE.

(pag. 260)

S2915026. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, diclofenacul se administreaza dupa urmatoarea schema:

0,250g de 2 ori pe ziA. 0,250g o data pe ziB. 0,200g o data pe ziC.0,200g de 5 ori pe ziD.0,500g o data pe ziE.

(pag. 253)

S2915027. In tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema:

0,250g de 4 ori pe ziA. 0,250g de 6 ori pe ziB. 0,500g o data pe ziC.0,200g de 5 ori pe ziD.0,500g de 2 ori pe ziE.

(pag. 253)


S1215028. Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala - forma usoara, cuprinde:tratament cu diatermieA. indepartarea pansamentului arsenicalB. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanolC.introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canalD.se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologiceE.

(pag. 256)

S1215029. Cauzele iatrogene ale persisitentei secretiei pe canal in parodontitele apicale cronice sunt:mese impinse dincolo de apexA. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamenteB. utilizarea incorecta a agentilor fiziciC.pozitia dintelui pe arcadaD.varsta bolnavuluiE.

(pag. 258)

S1215030. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice din paroontita apicala acuta hiperemica generata de depasirea apexului cu material de obturatie sunt:



starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatieiA. volumul de substanta care a depasit apexulB. subdimensionarea conului de gutapercaC.calitatea acului LentulloD.calitatea materialului de obturatieE.

(pag. 251)

S1215031. Imobilizarea dintelui in vederea drenajului endodontic se poate realiza:bidigita, dintele fiind imobilizat intre police si indexA. palmarB. monodigitalC.prin confectionarea unei chei imobilizatoare de stentzD.prin blocaj cu fir continuuE.

(pag. 252)

S1215032. In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava se recomanda urmatoarea atitudine terapeutica:

obturarea imediata coronara a dinteluiA. extractia dinteluiB. administrarea masiva de analgeticeC.chiuretarea alveolei pana la tesut sanatosD.aplicarea in alveola de conuri cu antibioticeE.

(pag. 256)

S1215033. In parodontitele apicale cronice cu persisntenta unei secretii seroase si moderate pe canal putem aplica urmatoarele metode terapeutice:

tratament medicamentos cu antisepticeA. tratament cu paste cu antibioticeB. cauterizarea chimica sau electricaC.extractia dinteluiD.rezectia apicalaE.

(pag. 258-259)

S1215034. in stadiul submucos al aprodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea:

drenaj endodonticA. ionoforeza endocanalicularacu enzimeB. incizia mucoaseiC.extractia dintelui si drenaj alveolarD.aplicarea unui aparat fix de imobilizareE.

(pag. 257)

S1215035. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exudative seroase se poate administra:

PenicilinaA. AmpicilinaB. FenilbutazonaC.DiclofenacD.TetraciclinaE.

(pag. 253)

S1215036. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament:premolarizareaA.



eliminarea cauzei inflamatieiB. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatieC.temporizarea interventieiD.extractiaE.

(pag. 249)

S1215037. Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale acute exudative seroase spre forme purulente se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:

antibioticeA. anticoagulanteB. antiinflamatoare nespecificeC.antialgiceD.antiacideE.

(pag. 253)

S1215038. Pentru realizarea tratamentului endodontic ca metoda de tratament a parodontitei apicale acute exudative seroase se recurge la urmatoarele tehnici:

imobilizarea dinteluiA. folosirea turbinei pentru a micsora vibratiaB. anesteziaC.administrarea masiva de aanalgetice pe cale generalaD.extractia dinteluiE.

(pag. 252)

S1215039. Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi:tratament de gangrenaA. se insista cu spalaturile pe traiectul dinte-fistulaB. se face obturatie de canal in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canaluluiC.se sutureaza fistulaD.se obtureaza dintele retrogradE.

(pag. 260)

S1215040. Schema de tratament a paroodntitelor apicale acute exudative purulente in stadiul endoosos cuprinde:

drenaj endodontic asociat cu antibioticeA. drenajul combionat endodontic si osteotomie transmaxilaraB. drenaj alveolar prin extractia dinteluiC.medicatie analgetica, tranchilizantaD.extractie si reimplantareE.

(pag. 257)

S1215041. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:profesia pacientuluiA. sexul pacientuluiB. reactivitatea individuala (tonusul reactiv individual)C.forma anatomo-clinica de inflamatieD.pozitia dintelui pe arcadaE.

(pag. 249)

S1315042. in cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice:

Se aplica din prima sedintaA. Nu se aplica din prima sedintaB.



Se mentine 48 de oreC.Se menţine minimum 72 oreD.Se mentine o saptamanaE.

(pag. 250)

S1315043. in cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice se indica:Drenajul endodontalA. Lasarea deschisa a dinteluiB. Crearea unei fistule artificiale medicamentoaseC.Obturaţia provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciuD.Cauterizarea chimica cu acid tricloraceticE.

(pag. 259)

S1315044. in cazul secretiei seroase moderate din parodontita apicala cronica se practica:Tratament medicamentos cu antisepticeA. Tratament medicamentos cu antibioticeB. Cauterizarea chimicaC.Cauterizarea electricaD.Realizarea unui abces medicamentosE.

(pag. 259)

S1315045. in parodontita apicala acuta purulenta faza endoosoasa, se realizeaza:Drenajul endodonticA. Drenajul transososB. Drenajul alveolarC.Medicaţia analgeticaD.Pansament cu antisepticeE.

(pag. 254,257)

S1315046. in parodontita apicala acuta purulenta, faza subperiostala, se realizeaza:Drenaj endodonticA. Pansament cu antisepticeB. Obturatie provizorie cu hidroxid de calciuC.Incizie mucoperiostalaD.Toate de mai susE.

(pag. 254)

S1315047. in parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent se realizeaza:

Tratament mecanic cu trepanarea apexuluiA. Tratament mecanic fara trepanarea apexuluiB. Aplicarea imediata de pansament oclusiv cu antiseptice (WalkhoffC.Lasarea deschisa a dintelui pentru cateva zileD.Obturatie de canal dupa incetarea secretieiE.

(pag. 255)

S1315048. in parodontitele apicale cronice fistulizate:Se face tratament mecanicA. Se fac spalaturi cu antiseptice pe traiectul dinte-fistulaB. Se aplica pansament cu antisepticeC.Se obtureaza chiar daca nu s-a oprit secreţia de pe canalD.Se poate executa chiuretajul periapical, dupa obturatia de canalE.



(pag. 259-260)

S1315049. Tratamentul in parodontita apicala hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare seroase presupune:

Drenaj endodonticA. Drenaj transososB. Rezectie apicalaC.Extirpare pulparaD.Obturatie de canal in aceeasi sedintaE.

(pag. 254,255)

S1315050. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:Tratament mecanic canalarA. Aplicarea de pansament cu antisepticeB. Aplicarea de paste cu antibioticeC.PulpectomieD.Obturatie de canal in aceeasi sedintaE.

(pag. 250,255)

S1315051. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamatiei pulpare purulente presupune:

Extirpare pulparaA. Drenaj endodonticB. Drenaj transososC.Pansament cu antiseptice sau antibioticeD.Obturatie de canal in aceeasi sedintaE.

(pag. 255)

S1415052. Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic:obturatii coronare de amalgamA. dinti acoperiti de coroaneB. lucrari protetice cu ancoraj in canalC.corpi straini in canalD.radacini curbeE.

(pag. 253)

S1415053. Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt:apex larg deschis la copii si adolescentiA. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanicB. mese impinse dincolo de apexC.tratamente endodontice incompleteD.canalele curbeE.

(pag. 258)

S1415054. Daca secretia este seroasa si moderata se pot aplica urmatoarele metode de tratament:tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibioticeA. cauterizarea chimica sau electricaB. crearea unei fistule artificialeC.rezectia apicalaD.extractia dinteluiE.

(pag. 258-259)

S1415055. Factorii care conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale sunt:



starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatieiA. volumul de substanta care a depasit apexulB. calitatea materialului de obturatieC.topografia loco-regionalaD.starea tesutului pulparE.

(pag. 251)

S1415056. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos:este un tratament adjuvantA. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale localaB. nu este necesarC.este un tratament principalD.poate fi administrat doar pe cale oralaE.

(pag. 249)

S1415057. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu:forma anatomo-clinica a parodontitei apicaleA. stadiul ei de evolutieB. conditiile topopgrafice localeC.conditiile topografice generaleD.starea generala a pacientuluiE.

(pag. 249)

S1415058. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulparaA. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator

B.

asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile iriganteC.realizarea rezectiei apicaleD.simpla extirpare a tesutului pulparE.

(pag. 249)

S1415059. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara sa exacerbam durerile pacientului vom recurge la urmatoarele metode:

imobilizarea dinteluiA. folosirea turbinei pentru a micsora vibratiaB. anesteziaC.premedicatia antibioticaD.folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulparaE.

(pag. 252)

S1415060. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale - forme grave este:extractia dinteluiA. chiuretarea alveolei pana la tesut sanatosB. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveolaC.protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficialD.protejarea alveolei cu o mesa aplicata profundE.

(pag. 256)

S1415061. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei pulpare este:

extractia dintelui sub protectie antibioticaA. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibioticeB.



obturatie de canal in aceeasi sedintaC.obturatie de canal in sedinta urmatoareD.rezectie apicalaE.

(pag. 255)

S1415062. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dupa aplicarea antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt:

durereA. tumefactieB. congestia mucoaseiC.sensibilitate dentaraD.alterarea culorii dentareE.

(pag. 250)

S1415063. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face prin:

drenaj endodontic urmat de tratament medicamentosA. obturatie provizorie cu hidroxid de calciuB. drenaj prin fistula medicamentoasa crata cu pasta iodoformataC.spalaturi pe traiectul dinte-fistulaD.cauterizare chimica sau electricaE.

(pag. 260)

S1415064. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de:

lungimea de lucruA. persistenta secretiei pe canalB. existenta unor fistuleC.medicatia folositaD.statusul general al pacientuluiE.

(pag. 258)

S1515065. Cauzele persistentei secretiei pe canalele radiculare sunt urmatoarele:Apex larg deschis la copii si adolescentiA. Tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontitaB. Largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanicC.Utilizarea unui antiseptic neadecvatD.Neasocierea agentilor fizici in tratamentul mecanicE.

(pag. 258)

S1515066. Imobilizarea dintelui pentru a realiza drenajul endodontic se face prin urmatoarele metode:impingerea dintelui, dinspre oral spre vestibular, catre tabla osoasa vestibulara opusaA. Bidigital, dintele imobilizandu-se intre police si indexB. Cu ajutorul unor chei din stentzC.Cu ajutorul unor dispozitive specialeD.Cu ajutorul ligaturilor realizate din sarma inoxidabilaE.

(pag. 252)

S1515067. in tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale se aplica in canale:Mese imbibate cu solutie de dimercaptopropanolA. Mese burate cu pulbere de taninB. Mese cu antisepticeC.



Mese imbibate cu apa oxigenataD.Mese cu antibioticeE.

(pag. 256)

S1515068. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice sufera unele modificari determinate de:

Persistenta secretiei pe canalA. Existenta fistulelorB. Existenta modificarilor apicaleC.Imaginile radiologice caracteristiceD.Posibilitatile de tratament conservatorE.

(pag. 258)

S1515069. Schema de tratament in parodontitele apicale acute exudative purulente presupune realizarea:

Drenajului endodontic asociat cu analgeziceA. Drenajul endodontic asociat cu antibioticeB. Drenaj alveolar prin extractia dinteluiC.Medicatie analgeticaD.Medicatie tranchilizantaE.

(pag. 257)

S1515070. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:Tratament antiinflamator, antialgicA. Iradieri locale cu radiatii infrarosiiB. Iradieri locale cu radiatii ultrascurteC.Infiltratii plexale cu novocaina solutie 5% - I-2 mlD.Prisnite cu ghiata, aplicate pe obrazE.

(pag. 256)

S1515071. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente, in faza subperiostala, consta in:Drenaj endodonticA. Incizie mucoperiostalaB. Aplicarea unei lame de drenC.Administrarea de analgeticeD.Administrarea de antibioticeE.

(pag. 254)

S1515072. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiva gangrenei pulpare simple consta din:

Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament ocluzivA. Aplicare de pasta cu antibiotice pentru 48 de ore sub pansament semiocluzivB. Obturatia de canal daca durerile sunt pe cale de a cedaC.Obturatia de canal daca durerile au cedatD.indepartarea pastei cu antibiotice daca durerile cresc in intensitateE.

(pag. 255)

S1515073. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent consta in:

Tratament mecanic endocanalicularA. Trepanarea apexului pentru drenajB. Obturatia de canal dupa oprirea secretiei pe canalC.Aplicarea de pasta cu antibiotice in canal pentru 42 de oreD.



Rezectia apicalaE.

(pag. 255)

S2115074. Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave:Cauterizare chimicaA. Cauterizare electricaB. Extractia dinteluiC.Interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dinteluiD.Schimbarea medicatiei endodonticeE.

(pag. 260)

S2115075. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica cu secretie abundenta si persistenta pe canal:

Cauterizare chimicaA. Crearea unei fistule medicamentoaseB. Cauterizare electricaC.Pansament endodontic cu hidroxid de calciuD.Rezectie apicalaE.

(pag. 259)

S2115076. Care sunt indicatiile terapeutice într-o parodontita apicala cronica fistulizata:Spalaturi pe traiectul dinte-fistulaA. Chiuretaj apical prin fistulaB. Cauterizare electricaC.Obturatie de canal în aceeasi sedinta daca se poate usca canalulD.Rezectie apicalaE.

(pag. 259-260)

S2315077. Tratamentul în parodontita apicală hiperemică consecutivă inflamatiei seroase pulpare presupune:

Drenaj endodonticA. Drenaj transososB. Rezecţia apicalăC.Extirpare pulparăD.Obturaţie de canal în aceeaşi şedinţăE.

(pag. 254-255)

S2315078. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive inflamaţiei pulpare purulente presupune:

Extirpare pulparăA. Drenaj endodonticB. Drenaj transososC.Pansament cu antiseptice sau antibioticeD.Obturaţie de canal în aceeaşi şedinţăE.

(pag. 255)

S2315079. Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutive gangrenei pulpare presupune:Tratament mecanic canalarA. Aplicarea de pansament cu antisepticeB. Aplicarea de pastă cu antibioticeC.PulpectomieD.Obturaţie de canal în aceeaşi sedinţăE.



(pag. 250,255)

S2315080. În parodontita apicală hiperemică consecutiv acutizării unui proces cronic preexistent se realizează:

Tratament mecanic cu trepanarea apexuluiA. Tratament mecanic fără trepanarea apexuluiB. Aplicarea imediată de pansament oclusiv cu antiseptice (Walkhoff)C.Lăsarea deschisă a dintelui pentru câteva zileD.Obturaţie de canal după încetarea secreţieiE.

(pag. 255)

S2315081. În cazul parodontitei apicale acute hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice:

Se aplică din prima şedinţăA. Nu se aplică din prima sedinţăB. Se menţine 48 de oreC.Se menţine minimum 72 oreD.Se menţine o săptămânăE.

(pag. 250)

S2315082. În parodontita apicală acută purulentă, faza endoosoasă, se realizeazăDrenajul endodonticA. Drenaj transososB. Drenaj alveolarC.Medicaţia analgeticăD.Pansament cu antisepticeE.

(pag. 254,257)

S2315083. În cazul secreţiei seroase abundente pe canal din parodontitele apicale cronice, se indică:Drenajul endodontalA. Lăsarea deschisă a dinteluiB. Crearea unei fistule artificiale medicamentoaseC.Obturaţia provizorie cu pastă pe bază de hidroxid de calciuD.Cauterizarea chimică cu acid tricloraceticE.

(pag. 259)

S2315084. În parodontita apicală acută purulentă, faza subperiostală, se realizează:Drenaj endodonticA. Pansament cu antisepticeB. Obturaţie provizorie cu hidroxid de calciuC.Incizie muco-periosatalăD.Toate de mai susE.

(pag. 254)

S2315085. În parodontitele apicale cronice fistulizateSe face tratament mecanicA. Se fac spălături cu antiseptice pe traiectul dinte-fistulăB. Se aplică pansament cu antisepticeC.Se obturează chiar dacă nu s-a oprit secreţia de pe canalD.Se poate executa chiuretajul periapical, după obturaţia de canalE.

(pag. 259-260)

S2315086. În cazul secreţiei seroase moderate din parodontita apicală cronică se practică



Tratament medicamentos cu antisepticeA. Tratament medicamentos cu antibioticeB. Cauterizarea chimicăC.Cauterizarea electricD.Realizarea unui abces medicamentosE.

(pag. 259)

S2315087. Extractia dentara in caz de parodontita apicala purulenta se indicain diabetA. drenaj endodontic inefcientB. stare generala afectataC.boala de focarD.dinte fara valoare functionalaE.

(pag. 254)

S2315088. Terapia in parodontita acuta seroasa totala presupune:drenaj endodonticA. drenaj maxilarB. AntibioterapieC.CorticoterapieD.AntialgiceE.

(pag. 253)

S2315089. In tratamentul parodontitelor apicale cornice cu secretie abundenta pe canal presupune:drenaj endodonticA. obturatie cu hidroxid de calciuB. drenaj prin fistula medicamentoasaC.chiuretaj apicalD.cauterizare chimica sa electricaE.

(pag. 260)

S2315090. Modalitatile de drenaj intr-o parodontita apicala acuta sunt:EndodonticA. ParodontalB. TransinusalC.TransmaxilarD.CombinatE.

(pag. 249)

S2315091. Factorii de care depinde intensitaea manifestarilor clinice in parodontitele apicale:Starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatieiA. Volumul de substanta care a depasit apexulB. Topografia locoregionalaC.Patologia dintelui afectatD.Calitatea materialului de obturatieE.

(pag. 251)

S2515092. Rezecţia apicală are următoarele indicaţiiCurburi radiculare exagerateA. Anomalii de formă ale rădăcinilorB. Distrofii calcare intraradiculareC.Imposibilitatea dezobturării canaluluiD.



Corp străin pe canal în treimea apicalăE.

(pag. 262)

S2615093. Parodontita apicală acută hiperemică, ce este complicaţia unei inflamaţii acute, se tratează prin:

Extirparea pulpei.A. Tratament medicamentos endodontic cu pastă cu antibiotice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.B. Tratament medicamentos endodontic cu antiseptice pentru 48 ore, sub pansament ocluziv.C.Se lasă dintele deschis pentru 24-48 ore înainte de instituirea tratamentului.D.Toate de mai sus.E.

(pag. 249-250)

S2615094. Factorii care condiţionează intensitatea manifestărilor clinice în depăşirile apicale sunt:Starea pulpei dentare înaintea tratamentului endodontic.A. Starea parodonţiului apical înaintea tratamentului endodontic.B. Afecţiuni generale ale pacientului.C.Calitatea materialului de obturaţie radiculară.D.Toate de mai sus.E.

(pag. 251)

S2615095. Parodontita apicală acută hiperemică, ce este complicaţia gangrenei simple, se tratează prin:Aplicarea de pansamente cu soluţii antiseptice nu este recomandată.A. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice pentru 48 ore, începând din prima şedinţă.B. Aplicarea de pansamente cu paste antibiotice nu este recomandată, deoarece poate accentua inflamaţia periapicală.

C.

Dintele se lasă deschis 24-48 ore.D.Nici una din metodele de mai sus.E.

(pag. 250)

S2615096. Tratamentul parodontitei apicale acute exudative purulente în fază endoosoasă se face prin:Incizia mucoasei şi aplicarea unui tub de dren pentru 24 ore.A. Tratamentul endodontic se amână până la dispariţia durerii la percuţie în ax.B. Drenaj andodontic şi analgetice.C.Drenaj transosos asociat cu drenajul endodontic.D.Aplicarea de pansamente andodontice cu pastă de antibiotice.E.

(pag. 254)

S2615097. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistenţa pe canal a unei secreţii abundente se face astfel:

Drenaj endodontic şi pansament cu pastă cu antibiotice pentru 48 ore.A. Aplicarea de filamente sterile sau bulete de vată sub pansament ocluziv.B. Drenaj endodontic după care dintele se lasă deschis.C.Spălături repetate cu soluţii antiseptice timp de 8-10 zile.D.Obturaţia provizorie a canalului radicular cu pastă de hidroxid de calciu sau pastă Walkhoff.E.

(pag. 259)

S2615098. Cavităţi de clasa a I-a restaurate cu amalgamsunt de domeniul trecutului, este interzisă folosirea amalgamului în această situaţieA. în cazul unor cavităţi foarte extinse, amalgamul poate favoriza fractura coronară şi se preferă un onlay sau o coroană de înveliş

B.

la pacienţii cu carioactivitate crescută, obturaţiile de amalgam sunt de preferat incrustaţiilorC.restaurarea cu amalgam este indicată la tineri deoarece există posibilitatea apariţiei în viitor a cariilor proximale

D.



obturaţie voluminoasă de amalgam este mai economică decât o coroană de porţelan deoarece costul acesteia din urmă nu se amortizează decât în câteva zeci de ani

E.

(pag. 208)

S2615099. Obturarea cu amalgam: prepararea cavităţii de clasa a I-a în cazul cariilor avansate şi extinsedacă are loc deschiderea camerei pulpare se face coafaj indirect şi pulpotomieA. se aplică o bază de hidroxid de calciu cu grosime de 0,5-0,75 mmB. se evită amalgamul cu particule sferice deoarece trebuie condensat mai puternicC.printre altele, sporirea formei de rezistenţă se poate realiza şi prin îndepărtarea unor structuri dentare slabeD.dacă grosimea dentinei restante până la pulpă este apreciată la mai puţin de un milimetru, se lucrează cu digă

E.

(pag. 211)

S2615100. Prepararea cavităţii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanţul palatinalînaintea preparării se marchează punctele de contact cu hârtie de anticipaţie şi se fixează cu ligatură în optA. se indică atunci când fosa distală şi şanţul palato-ocluzal sunt defecte şi se găsesc unul în continuarea celuilalt

B.

lăţimea ideală a cavităţii în sens mezio-distal nu va depăşi 1 mmC.în cazul dinţilor mici se va ţine freza pară (330 sau 245) înclinată uşor spre distalD.în cazul dinţilor voluminoşi se va ţine freza pară (330 sau 245) paralel cu axul lung al coroaneiE.

(pag. 212)

S2615101. Prepararea cavităţii compuse de clasa a I-a în fosa distală şi şanţul palatinalîn mod obişnuit nu necesită retenţii suplimentare dar se pot sculpta şănţuleţe în unghiurile mezio-axiale şi disto-axiale

A.

palatinal, peretele axial este bine să se găsească la o adâncime uniformă de 1,5 mmB. se îndepărtează dentina cariată cu freze globulare potriviteC.la persoane tinere nu se obturează ci se sigilează, indiferent de profunzimeD.este indicat să se sculpteze cavitatea în fosă, mai degrabă la nivelul crestei decât pe cuspidul disto-palatinal

E.

(pag. 212)

S2615102. Prepararea cavităţii de clasa a I-a C pentru amalgamprepararea nu trebuie să fie conservativă deoarece suprafaţa palatinală este suficient de întinsăA. aici smalţul este subţire deci penetrarea iniţială nu va depăşi 1-1,2 mmB. dacă există un "dens in dente” în incisivul lateral, acesta poate fi restaurat profilactic pentru a preveni pierderea dintelui prin carie

C.

dacă este necesară retenţia, se realizează o cavitate suplimentară de retenţie pe una din suprafeţele proximale ale dintelui

D.

nu se foloseşte freza 666 deoarece ar putea deschide camera pulpară, ci se preferă freza 69 (a cărei acţiune este mai blândă)

E.

(pag. 214-215)

S2615103. Prepararea cavităţii de clasa I Apremolarii superiori pot fi lipsiţi de şanţul ocluzal datorită prezenţei unui cuspid vestibular voluminosA. pentru a prepara cavităţi în fosetele primului premolar inferior, freza se înclină la 45º corespunzător înclinaţiei suprafeţei ocluzale a acestor dinţi

B.

dacă al doilea premolar inferior are trei cuspizi, şanţul lingual suplimentar poate fi abordat prin ameloplastieC.la molarii superiori se încearcă să se păstreze şi să nu se submineze creasta oblică de smalţD.spre deosebire de molarii superiori, la molarii inferiori şanţurile ocluzale sunt mai şterse şi nu se continuă niciodată cu cele de pe faţa vestibulară

E.

(pag. 216)

S2615104. Prepararea cavităţilor de clasa a II-a obturate cu amalgam



când leziunea carioasă este adâncă şi extinsă, incrustaţia este de preferat obturaţiei cu amalgamA. când caria proximală coexistă cu carii vestibulare şi orale, este de preferat realizarea unei coroane de înveliş

B.

existenţa simultană a obturaţiilor de amalgam şi a unor lucrări de aur poate provoca bimetalismC.mercurul conţinut de amalgam, face ca aceste obturaţii să fie foarte scumpeD.nu se prepară cavităţi retentive deoarece există bonding pentru amalgamE.

(pag. 217)

S2615105. Prepararea cavităţii de clasa a V-a obturate cu amalgam, pe caninul mandibularamalgamul este materialul de elecţie în cazul unei incidenţe crescute a carieiA. conturul cavităţii nu trebuie să se extindă decât atât cât să cuprindă leziuneaB. se vor măsura cu grijă pereţii; ei trebuie să aibă: gingival 4/3 mm, incizal 1-1/4 mm iar peretele axial se va găsi la o adâncime uniformă de 0,75-1 mm

C.

pereţii mezial, distal, incizal şi gingival diverg spre axial deci asigură o retenţie corespunzătoareD.pentru sporirea retenţiei se pot realiza şanţuri în unghiurile diedre axio-gingival şi axio-incizalE.

(pag. 232)

S2615106. Prepararea cavităţii de clasa a VI-a obturată cu amalgamse pătrunde în leziune cu o freză con invers şi se extinde pe pantele cuspidieneA. retenţia se realizează cu freza roată, subminând smalţulB. adâncime de 1,5 mm este suficientă pentru a oferi rezistenţăC.este indicată şi în restaurarea foselor hipoplazice de pe vârful cuspizilorD.în timpul realizării retenţiei trebuie să avem grijă să nu subminăm smalţulE.

(pag. 234)

S2615107. Prepararea cavităţii în cazul leziunilor cervicale extinse în vederea obturării cu amalgamîn jumătatea distală a cavităţii se poate lucra cu bizotatoare sau dălţi tăietoare de unghiuriA. cei mai afectaţi sunt incisivii superioriB. când piesa de mână nu poate fi utilizată se încearcă cu un aparat de detartraj ultrasonicC.cu bizotatorul de prag gingival se lucrează în jurul curburilor şi peretelui axialD.se prepară cu freza con-invers pe feţele V şi O şi cu globulară pe feţele proximaleE.

(pag. 234)

S2815108. In tratamentul parodontitelor apicale acute exudative seroase se folosesc:penicilina – 400.000 UI – injectii i.m. la 6 oreA. penicilina – 400.000 UI – injectii i.m. la 12 oreB. ampicilina – capsule operculate 0,500 g de 6 ori pe ziC.tetraciclina – drajeuri a 0,250 g de 6 ori pe ziD.tetraciclina – drajeuri a 0,250 g de 4 ori pe ziE.

(pag. 253)

S2815109. In parodontita apicala acuta purulenta stadiul endoosos tratamentul consta in:drenaj endodonticA. osteotomie transmaxilaraB. drenaj alveolarC.medicatie analgeticaD.incizie mucoperiostalaE.

(pag. 257)

S2815110. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul subperiostal) consta in:

drenaj endodonticA. osteotomie transmaxilaraB.



drenaj alveolarC.medicatie analgeticaD.incizie mucoperiostalaE.

(pag. 257)

S2815111. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente (stadiul submucos) consta in:drenaj endodonticA. osteotomie transmaxilaraB. drenaj alveolarC.medicatie analgeticaD.incizie mucoperiostalaE.

(pag. 257)

S2815112. In forma grava a parodontitelor apicale arsenicale, tratamentul este:aplicarea de mese imbibate cu pulberi de taninA. aplicarea de mese imbibate cu solutii de dimercaptopropanolB. extractia dentaraC.aplicarea in alveola de conuri cu antibioticeD.tratamentul mecanic de canalE.

(pag. 256)

S2815113. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie moderata si persistenta pe canal se face cu:

tratament cu antisepticeA. cauterizare chimicaB. cauterizare electricaC.obturatie provizorie cu pasta iodoformataD.chiuretaj apicalE.

(pag. 260)

S2815114. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:tratament cu antisepticeA. cauterizare chimicaB. cauterizare electricaC.obturatie provizorie cu pasta iodoformataD.chiuretaj apicalE.

(pag. 260)

S2815115. Tratamentul parodontitei apicale cu secretie abundenta si persistenta pe canal se face cu:drenaj endodonticA. chiuretaj apicalB. rezectie apicalaC.radiculectomieD.cauterizare chimicaE.

(pag. 260)

S2815116. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu forme lezionare grave se face cu:tratament de gangrenaA. rezectie apicalaB. radiculectomieC.extractieD.cauterizare electricaE.



(pag. 260)

S2915117. Antiinflamatoarele ce se folosesc in tratamentul parodontitei apicale acute exudative seroase pot fi:

AlgocalminA. Acetat de hidrocortizonB. Acetat de prednisonC.FenilbutazonaD.Toate de mai susE.

(pag. 253)

S2915118. Extractia dintilor cu parodontita apicala acuta exudativa purulenta e indicata:Cand nu se poate face tratament endodontic corectA. Stare generala alterataB. Imposibilitatea pacientului de a continua tratamentulC.Se face de cate ori e posibil la caldD.Se face dupa incetarea fenomenelor inflamatorii acuteE.

(pag. 254)

S2915119. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei seroase pulpare consta in:

Extirpare pulparaA. Drenaj endodonticB. Obturatie de canal in aceeasi sedintaC.Osteotomie transmaxilaraD.Aplicare de pansament cu antiseptice sau pasta cu antibioticeE.

(pag. 255)



Tema nr. 16Morfologia parodontitului marginal

BIBLIOGRAFIE:3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.


S1216001. Baza santului gingival o constituieepiteliul sulcularA. conturul coronar al epiteliului jonctionalB. epiteliul adamantin redusC.insertia epitelialaD.jonctiunea amelo-dentinaraE.

(pag. 34)

S1216002. Celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui dentar formeazastratul adamantin externA. stratul adamantin internB. lamina dentara primaraC.teaca HertwigD.stratul epitelialE.

(pag. 17)

S1216003. Primul stadiu al eruptiei dentare pasive se caracterizeaza prinaparitia fenomenului de atritieA. epiteliul jonctional este localizat in egala masura pe smalt si pe cementB. epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smaltC.epiteliul jonctional s-a retras spre apical pe suprafata cementuluiD.baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cementE.

(pag. 22)

S1416004. Adancimea santului gingival este in medie:2 mmA. 1,5 mmB. 1 mmC.1,8 mmD.2,2 mmE.

(pag. 34)

S1416005. Gingia fixa are o inaltime verticala de:3-5 mmA. 1-9 mmB. 5-9 mmC.1-5 mmD.3-9 mmE.

(pag. 26)

S1416006. Mobilitatea dentara fiziologica are valori cuprinse intre:0,05-0,1 mmA.



0,1-0,15 mmB. 0,15-0,2 mmC.0,2-0,25 mmD.0,25-0,3 mmE.

(pag. 57)

S1516007. Coroana clinica este:portiunea dintelui acoperita de smalt;A. portiunea dintelui acoperita de cement;B. portiunea dintelui vizibila deasupra gingiei;C.mai mica decat coroana anatomica in cazul retractiei gingivale;D.mai mare decat coroana anatomica in cazul unei hipertrofii sau hiperplazii gingivale.E.

(pag. 21)

S1516008. Osul medular:este cel mai bogat reprezentat la nivelul tuberozitatii maxilare;A. este cel mai bogat reprezentat la nivelul caninilor inferiori;B. este alcatuit din numeroase spatii captusite de ectoderm;C.contine maduva osoasa cu functie proteolitica;D.se mai numeste si os fasciculat.E.

(pag. 46)

S1616009. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:fibrele dento-gingivaleA. fibrele dento-alveolareB. fibrele transgingivaleC.fibrele circulareD.fibrele apicale.E.

(pag. 44)

S1616010. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluriimpiedica fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant in timpul eruptiei activeA. participa la sinteza diferitelor tipuri de colagenB. formeaza o bariera in calea agresiunii microbieneC.inlesneste proliferarea epiteliului jonctional si sulcular in desmodontiuD.asigura nutritia si regenerarea osului alveolar.E.

(pag. 55)

S2116011. Adancimea medie a santului gingival este de:1 mm.A. 1.5 mm.B. 1,6 mm.C.1,8 mm.D.3 mm.E.

(pag. 34)

S2116012. Mucoasa gingivala este:SenzorialaA. JugalaB. AlveolaraC.De captusireD.MasticatorieE.



(pag. 24)

S2316013. Stratul intern al sacului dentar:este format din osteoblaste care contribuie activ la formarea de osA. deriva din epiteliul adamantinB. contribuie la formarea cementului radicularC.capatul sau intern este ancorat in osul alveolarD.se formeaza in luna a 3 a de viata intrauterinaE.

(pag. 18)

S2316014. Mucoasa masticatorie este formată de:mucoasa de pe suprafaţa dorsală a limbiiA. mucoasa de pe suprafaţa ventrală a limbiiB. mucoasa care acopera bolta paltina osoasaC.mucoasa jugalăD.mucoasa labialăE.

(pag. 24)

S2316015. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:Tipul constitutionalA. eruptia dentaraB. traumatisme directeC.traumatisme ocluzaleD.toate de mai susE.

(pag. 28)

S2316016. celule Langerhans:au fost descrise in 1945A. fac parte din epiteliul gingivalB. se multiplica in cementC.declanseaza un raspuns imun nespecificD.provin din smaltE.

(pag. 31)

S2316017. Urmatoarele afirmatii despre santul gingival nu sunt adevarate:este spatiul situat intre suprafata dintelui si epiteliuA. adincimea sa variaza in mod normal intre 1-3mmB. adincimea sa este in medie de 1,8 mmC.adincimea clinica a santului corespunde cu adincimea histologicaD.este delimitat intern de dinteE.

(pag. 34)

S2316018. Mobilitatea dentara este rezultatul a doua faze de deplasare dentara:desmodontala, prin deformarea elastica a spatiului dento-alveolarA. alveolara, pe seama compresiunii elastice a peretelui alveolarB. alveolara,reprezinta mobilitatea fiziologica secundara a dinteluiC.desmodontala, reprezinta mobilitatea fiziologica primara a dinteluiD.raspunsurile A si C sunt corecteE.

(pag. 57)

S2516019. Creşterea volumului de lichid gingival se constată în:Cursul nopţiiA.



În urma folosirii antipireticelorB. DimineaţaC.SearaD.În lipsa periajuluiE.

(pag. 34)

S2616020. Perturbarea formării matricei organice a smalţuluiapare în carenţa gravă de vitamină PP la adulţiA. apare în carenţa de vitamină C, dar numai când produce microchisturi cerebrale care la rândul lor, prin modificarea metabolismului neurotransmiţătorilor va produce tulburări pulpare

B.

prezenţa în dietă a magneziului, clorului, sulfului, seleniului, fierului şi aluminiului previne apariţia acestor perturbări

C.

poate fi cauzată alimentaţia săracă în hidroxiapatităD.dietele bogate în zahăr produc o matrice a smalţului neomogenă, în "fagure de miere”E.

(pag. 33)

S2616021. Funcţiile saliveiofensivă (anihilarea florei patogene)A. absorbtivă (absorbţia câtorva substanţe sau medicamente cum ar fi nitroglicerina)B. secretorie (diverse substanţe organice precum mucina sau hormoni precum amilaza)C.favorizarea percepţiei senzoriale prin receptorii tactili de pe limbăD.digestivă (prin amilaza salivară)E.

(pag. 35)

S2616022. Salivavâscozitatea salivei este dată de conţinutul de vâscA. conţine calciu atomizat, ionizat şi liofilizatB. conţine lipide: mucină, staterinăC.conţine sisteme tampon precum esteraze nespecifice şi peroxidazaD.conţine sistemul tampon fosfat anorganicE.

(pag. 40)

S2816023. Adancimea medie a santului gingival este de:1,0 mmA. 1,3 mmB. 1,5 mmC.1,8 mmD.1,9 mmE.

(pag. 34)

S2816024. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:dimineataA. prin masaj gingivalB. in sarcinaC.in urma folosirii contraceptivelorD.toate de mai susE.

(pag. 34)

S2916025. Adancimea medie a santului gingival este de:1 mmA. 2 mmB. 1,8 mmC.



3 mmD.1,4 mmE.

(pag. 34)


S1216026. Mucoasa de captusire a cavitatii orale prezinta urmatoarele caracteristicieste puternic keratinizataA. prezinta o submucoasa formata din tesut conjunctiv laxB. este specializata in receptarea stimululor care produc senzatii gustativeC.acopera bolta palatina osoasaD.este slab keratinizataE.

(pag. 24)

S1216027. Care din urmatoare functii sunt caracteristice desmodontiului si ligamentului periodontalfunctia senzitivaA. functia colageno-formatoareB. mezializarea fizioloficaC.functia de implantareD.functia de nutritieE.

(pag. 51-52)

S1216028. Care din urmatoarele elemente se gasesc in lichidul santului gingivalaminoaciziA. fibrinogenB. sistemul lactoperoxidazei cu rol in corectarea pH-luiC.fibre de colagen si elastinaD.fibre de oxytalanE.

(pag. 35)

S1216029. Care din urmatoarele tipuri de fibre gingivale se gasesc in structura ligamentului supraalveolar

fibre semicirculareA. fibre transseptaleB. fibre transalveolareC.fibre transgingivaleD.fibre intergingivaleE.

(pag. 38)

S1216030. Care din urmatorii factori controleaza rezorbtia osoasagama-interferonulA. limfotoxineB. acidul arahidonicC.factor de necroza a tumorilor ( TNF-ß )D.factor de transformare a cresterii ( TGF-ß )E.

(pag. 54)

S1216031. Care sunt componentele gingieipapila interdentaraA. marginea gingivala liberaB. mucoasa alveolaraC.



frenul labialD.gingia fixaE.

(pag. 25)

S1216032. Eruptia dentara activa se caracterizeaza princoroana anatomica este egala cu coroana clinicaA. radacina anatomica este egala cu radacina clinicaB. apozitie de os alveolarC.coroana clinica este mai mare decit coroana anatomicaD.deplasarea dintelui spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctionalE.

(pag. 21-22)

S1216033. Gingia fixa se caracterizeaza prinprezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 0,5-2 mmA. prezinta o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mmB. este mai inalta pe fata linguala a frontalilor inferioriC.adera ferm de dinteD.adera de osul alveolarE.

(pag. 26)

S1216034. Sratul bazal al epiteliului gingival oral este foemat dincelulu LangerhansA. celule germinativeB. melanociteC.tonofibrileD.keratinaE.

(pag. 30)

S1316035. Despre gingia fixa se poate spune ca:lipseste la copiiA. are o inaltime cuprinsa intre 1 si 9 mmB. nu se modifica cantitativ in timpul vietiiC.are o inalţime mai mare la maxilar decat la mandibulaD.constituie o zona de rezistenta impotriva retractiei determinata de periajE.

(pag. 26)

S1316036. Forma papilei interdentare este de:platou cand lipseste punctul de contactA. sa la dintii cu puncte de contact stranseB. cort cu o depresiune pe muchia superioara la dintii laterali posterioriC.piramida la dinţii laterali posterioriD.piramida in regiunea frontalaE.

(pag. 25)

S1316037. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:varstaA. incongruenta dento-alveolara cu spatiereB. incongruenta dento-alveolara cu inghesuireC.cantitatea de gingie atasataD.agresiunea mecanica a periajuluiE.

(pag. 26)



S1316038. intre celulele corionului gingival se gasesc numerosi fibroblasti care au rolul de:sinteza diferitelor tipuri de colagenA. sinteza acidului hialuronicB. mentin integritatea corionului gingivalC.resorbţia si modelarea tramei fibrilare de colagenD.numarul lor scade in inflamatiile subacute si croniceE.

(pag. 37)

S1316039. Osul alveolar propriu-zis se mai numeste si:os alveolar sustinatorA. lamina duraB. lamina cribriformaC.os medularD.corticala externaE.

(pag. 45)

S1316040. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:eruptia dentaraA. cantitatea de tesut conjunctivB. linia muco-gingivalaC.adancimea sulcusului gingivalD.varstaE.

(pag. 28)

S1316041. Principalele grupe de fibre ale ligamentului parodontal sunt:fibrele crestei alveolareA. ligamentul circularB. fibrele orizontaleC.fibrele semicirculareD.fibrele dento-dentare sau transseptaleE.

(pag. 44)

S1316042. Principalele tipuri de celule din desmodontiu sunt:fibroblastiA. osteoblastiB. odontoblastiC.cementoblastiD.celule nediferentiateE.

(pag. 43)

S1316043. Proprietatile lichidului gingival suntindepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub forma de particule straine, unele cu actiune antigenica

A.

scade in sarcina si in urma folosirii contraceptivelor oraleB. scade cantitativ dupa periajul corespunzatorC.creste cantitativ in cursul inflamaţiei gingivaleD.impiedecarea insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmaticeE.

(pag. 34)

S1316044. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuriA. smaltul acopera cementul in 60-65% din cazuriB.



cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuriC.normal cementul intotdeauna intalneste smalţul cervicalD.intre smalt si cement exista o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuriE.

(pag. 40)

S1316045. Sacul dentar care deriva din mezenchim formeaza:structurile parodontiului de sustinereA. structurile parodontiului de acoperireB. desmodontiulC.osul alveolarD.organul smaltuluiE.

(pag. 18)

S1416046. Cresteri ale volumului de lichid gingival se constata:searaA. in cursul masticatieiB. in sarcinaC.in inflamatia gingivalaD.prin periajE.

(pag. 34)

S1416047. Epiteliul oral este format din urmatoarele straturi:granulosA. cornosB. bazalC.spinosD.lamelarE.

(pag. 29)

S1416048. Gingia fixa:adera ferm de dinte si osul alveolar subiacentA. are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilarB. este mai inalta pe fata vestibulara a molarului unu mandibularC.este foarte ingusta la molarul doi si trei mandibularD.constituie o zona de rezistenta impotriva tendintei de retractie si deplasare ale marginii gingivale libereE.

(pag. 26)

S1416049. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:eruptia dentaraA. varstaB. sexC.traumatismeD.tipul constitutionalE.

(pag. 28)

S1416050. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuriA. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuriB. cementul vine in contact cu smaltul cervical in 30% din cazuriC.cementul vine in contact cu smaltulin 60-65% din cazuriD.cementul nu se intalneste cu smaltul in 5-10% din cazuriE.

(pag. 45)



S1416051. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:molarii si premolarii superioriA. molarii si premolarii inferioriB. incisivii si caninii superioriC.incisivii si caninii inferioriD.tuberozitatea maxilaraE.

(pag. 46)

S1516052. Cementoblastii:se diferentiaza din a 6-a saptamana de viata intrauterina;A. elaboreaza proteoglicani si glicoproteine;B. activitatea lor inceteaza odata cu sfarsitul vietii intrauterine;C.contribuie la migrarea orizontala a dintelui;D.se formeaza prin depunerea ionilor de Mg sub forma de lamele.E.

(pag. 20)

S1516053. Formele de uzura pe care le sufera dintii in timpul derularii functiilor aparatului dento-maxilar sunt:

atritia;A. egresiunea;B. extruzia;C.abfractia;D.eroziunea.E.

(pag. 55)

S1516054. Gingia fixa:are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-6 mm;A. are o inaltime verticala cuprinsa intre 1-9 mm;B. este mai inalta la maxilar decat la mandibula;C.este mai inalata pe fata linguala a primului molar mandibular;D.este foarte ingusta la molarii II si III mandibulari.E.

(pag. 26)

S1516055. Glicozaminoglicanii din corionul gingival sunt reprezentati de:acidul hialuronic;A. condroitin sulfatii;B. melaninsulfat;C.laminina;D.tenascina.E.

(pag. 36)

S1516056. Implantarea dentara depinde de:latimea radacinilor;A. numarul radacinilor;B. densitatea cementului radicular;C.suprafata radacinilor;D.sexul persoanei.E.

(pag. 53)

S1516057. Oasele alveolare:se formeaza prin osificare ectodermala incepand din saptamana a 4-a de viata;A. se formeaza prin osificare dinspre exterior spre interior;B.



sunt intr-o permanenta remaniere de la formarea si pana la sfarsitul vietii;C.se unesc in mod complet la baza maxilarului si arcada bazala a mandibuleiD.au drept principale celule formatoare osteoclastii.E.

(pag. 21)

S1516058. Vasele limfatice capilare de la nivelul parodontiului marginal se deosebesc de capilarele sangvine prin:

absenta hematiilor in lumen;A. prezenta laminei bazale in jurul vaselor;B. prezenta unor valve in lumen;C.endoteliul nu prezinta intreruperi intercelulare;D.prezenta laminei dure in jurul vaselor.E.

(pag. 50)

S1616059. Celulele din desmodontiu sunt reprezentate de:celule mezenchinale nediferentiateA. fibroblastiB. osteoblastiC.odontoblastiD.odontoclaste.E.

(pag. 43)

S1616060. Corionul gingival este format dinsubstanta fundamentalaA. macrofage, monocite, plasmociteB. fibre de colagen si elastinaC.resturi epiteliale MalassezD.fibrele lui Sharpey.E.

(pag. 35)

S1616061. Fibroblastii, celulele cele mai numeroase ale tesutului conjunctiv gingival au urmatoarele functii:

produc histamina, prezenta in stadiile incipiente de inflamatieA. produc heparina, care are actiune antiinflamatoare si de control a resorbtiei osoaseB. produc proteoglicani si glicoproteineC.participa la sinteza diferitelor tipuri de colagenD.au rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare de colagen.E.

(pag. 37)

S1616062. Lichidul gingival contine:elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monociteA. albumineB. fibre de colagenC.fibrinogenD.fibrinolizina.E.

(pag. 35)

S1616063. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi:cementul nu vine in contact cu smaltul cervical in 60-65% din cazuriA. cementul acopera smaltul cervical in 30% din cazuriB. cementul acopera smaltul cervical in 60-65% din cazuriC.cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuriD.



cementul nu vine in contact cu smaltul, lasand o mica portiune de dentina descoperita in 5-10% din cazuri.E.

(pag. 40)

S2116064. Cresteri ale volumului lichidului din santul gingival se produc:DimineataA. In cursul masticatieiB. In timpul sarcineiC.In perioada vindecarii dupa interventii chirurgicaleD.In sindromul GOUJEROT-SJOGRENE.

(pag. 34)

S2116065. Implantarea unui dinte depinde de:Lungimea radacinilorA. Riscul relativ de imbolnavire parodontalaB. Populatia celulara din desmodontiuC.Numarul radacinilor si gradul de divergenta al acestoraD.Suprafata radacinilorE.

(pag. 53)

S2116066. Teoria sistemului vasco-elastic privind functia desmodontiului de preluare a solicitarilor dentare atribuie rolul principal

Fenomenului de tixotropieA. Sangelui din vaseB. Lichidului extracelularC.Ligamentelor supraalveolareD.Ligamentului periodontalE.

(pag. 52)

S2316067. Teaca Hertwig:are rol în formarea radacinii dentareA. la monoradiculari se prezinta ca o structura tubularaB. se formeaza din straturile adamantineC.este sursa resturilor epiteliale Malassez prezente numai la tineriD.formeaza diafragma epitelialaE.

(pag. 18)

S2316068. Eruptia pasiva se clasifica in 4 stadii:stadiul 1-epiteliul jonctional si baza santului gingival sunt pe smaltA. stadiul 2- epiteliul jonctional se afla pe smalt, baza santului gingival se proiecteaza pe smalt si cementB. stadiul 3-epiteliul jonctional este situat in intregime pe cement,baza santului gingival se situeaza la nivelul jonctiunii smalt-cement

C.

stadiul 4-epiteliul jonctional s-a retras spre apical, baza santului gingival se proiecteaza pe cementD.toate raspunsurile sunt corecteE.

(pag. 22)

S2316069. Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu:VirstaA. sexulB. incongruentele dento-alveolareC.periajul dentar intempestivD.traumatismele produse de folosirea scobitoriiE.

(pag. 25)



S2316070. Aspectele clinice generale ale gingiei sanatoase cuprind:suprafata neteda, lucioasa, de culoare roz deschisA. suprafata cu aspect de “coaja de portocala”B. consistenta laxa in zona de gingie fixaC.consistenta ferma in zona de gingie fixaD.consistenta laxa in virful papilelorE.

(pag. 28)

S2316071. Epiteliul joncţional poate fi localizat:numai pe smaltA. pe smalt si pe cementB. numai pe cementC.pe smalt si pe dentinaD.numai pe dentinaE.

(pag. 31)

S2316072. Lichidul gingival contine:glucideA. electroliti:Na, K, Ca, PB. osteoblasteC.resturi MalassezD.imunoglobuline de tip EE.

(pag. 35)

S2316073. Cementul primar, fibrilar, acelular:este dispus in special in zona apicala a radaciniiA. este dispus pe 2/3 din lungimea radaciniiB. grosimea lui variaza între 54-130 µm la copilC.grosimea lui variază între 130-200 µm la copilD.este format din benzi de colagenE.

(pag. 41)

S2316074. Spatiul dento-alveolar masoara:0,17 mm spre apexA. 0,35 mm spre coroana dinteluiB. 0,17 mm spre hypomoclionC.0,25 mm spre apexD.0,35 mm hypomoclionE.

(pag. 42)

S2316075. Resorbtia osoasase realizeaza in principal prin celule mici,multinucleateA. se realizeaza prin osteoclasteB. se realizeaza prin macrofage si osteociteC.este stimulata de o citokinaD.este inhibata de prostaglandineE.

(pag. 46)

S2316076. Zonele cele mai bogate in os medular sunt situate la nivelul urmatoarelor zone cu exceptia:lla nivelul molarilor inferioriA. la nivelul premolarilor inferioriB. la nivelul premolarilor superioriC.



la nivelul tuberozitatii maxilareD.la nivelul molarilor superioriE.

(pag. 46)

S2316077. Dehiscenta si fenestratia:sunt defecte prin resorbtia corticalei externe a osului alveolarA. sunt defecte prin resorbtia corticalei interne si a osului spongiosB. apar datorita vascularizatiei periostale saraceC.apar in zonele unde mucoasa este laxaD.concomitent, resorbtia osoasa de cauza inflamatorie bacteriana se dezvolta in zonele aproximale ale radacinilor

E.

(pag. 47)

S2316078. Gingia este vascularizata din trei surse:plexul periostalA. plexul interalveolarB. plexul periodontalC.plexul intraalveolarD.plexul corticalE.

(pag. 48)

S2316079. Rolul hormonilor şi al altor factori biologici asupra remanierii osului alveolar:Hormonul paratiroidian administrat intermitent in doze mici are un efect de stimulare al formarii osoase.A. Estrogenii cresc resorbtia osoasa asociata cu menopauzaB. Prostaglandinele si alti metaboliti ai acidului arahidonic au un efect de stimulare a resorbtiei osoaseC.aportul redus de vitamina D3 scade resorbtia osoasa si produce rahitismD.calcitonina stimuleaza resorbtia osoasaE.

(pag. 54)

S2316080. Contactul interdentar:este punctiformA. este in suprafataB. transmite echilibrat fortele din cursul masticatieiC.directioneaza bolul alimentar pe suprafetele ocluzale protejind marginea gingivalaD.protejeaza papila gingivala de impactul indirect al bolului alimentarE.

(pag. 56-57)

S2516081. Fibrele ligamentului supraalveolar sunt:Fibre dento-gingivaleA. Fibre dento-periostaleB. Fibre dento-dentareC.Fibre dento-alveolareD.Fibre alveolo-gingivaleE.

(pag. 38)

S2616082. Substituenţi ai zahăruluisiropul de porumbelA. xilitolulB. lactoferinaC.lycasinulD.aspartamulE.

(pag. 51)



S2616083. Rolul grăsimilor în etiopatogenia carieiprin conţinutul de radicali de fluor pot avea efect cariostaticA. conţin palatinoză cu efect cariostaticB. modifică proprietăţilor de membrană ale bacteriilor plăciiC.duc la formarea excesivă de tartru şi chiar riscul unor distrofii calcare în unele organe interneD.învelesc particulele hidrocarbonate cu un film de lipide care împiedică degradarea lor enzimatică şi scurtează timpul de clearance

E.

(pag. 50)

S2616084. Rolul laptelui în etiopatogenia carieiconţine fluor provenit din plantele situate în zone poluateA. laptele de pasăre este cariogen datorită faptului că nu este lăsat în forma naturalăB. conţine cazeină cu efect carioprotectorC.conţine lactoză care este fermentată în placa bacterianăD.conţine lactază care ajută la degradarea enzimatică a lapteluiE.

(pag. 50)

S2616085. Caria dentarăse dezvoltă numai pe dinţii aflaţi în contact cu mediul bucalA. este un proces dinamic desfăşurat la interfaţa dintre plaga dentinară şi placa microbianăB. este un proces patologic fără analogie în restul organismuluiC.este o afecţiune monofactorială caracterizată printr o distrucţie localizată sub acţiunea microorganismelorD.are o evoluţie ireversibilăE.

(pag. 31)

S2616086. Etiopatogenia carieieste acceptată triada etiologică teren, floră microbiană şi alimentaţieA. acţiunea alimentelor se manifestă atât prezumtiv cât şi postprocesivB. alimentele moi şi lipicioase favorizează hipofuncţia, diminuarea debitului salivar şi exacerbarea florei microbiene

C.

prin teren înţelegem calitatea smalţului dentar şi a lichidului bucalD.alimentele dure cresc nevoia ingestiei de lichide şi favorizează producerea unor sunete dizgraţioase în timpul masticaţie dar nu previn caria

E.

(pag. 31)

S2616087. Etiopatogenia cariei: calitatea smalţului dentardisplaziile constituie modificări ale arhitecturii normale a smalţuluiA. hipoplaziile constituie creşteri ale conţinutului mineral care însă este organizat într o reţea cristalină necorespunzătoare

B.

distrofiile dentare se încadrează în categoria milolizelorC.gravitatea distrofiilor este cu atât mai mare cu cât tulburările metabolice care le cauzează apar mai precoceD.displaziile şi hipoplaziile nu favorizează apariţia procesului carios decât în sezonul receE.

(pag. 32)

S2616088. Perturbarea mineralizării matricei smalţuluiîncorporarea preferenţială a carbonaţilor în smalţ îi conferă o cristalinitate deficitarăA. insuficienţa parotidiană duce şi la întârzieri în erupţia dinţilorB. fluorul reduce solubilitatea smalţului în soluţie acidăC.aportul foarte scăzut de calciu nu afectează conţinutul mineral totalD.vitamina D este indispensabilă unei mineralizări normaleE.

(pag. 34)

S2616089. Lichidul bucal



pe lângă salivă mai conţine transudat al mucoasei bucale şi şanţurilor gingival, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian etc

A.

exudatul pungilor parodontale creşte proporţional cu starea de stresB. exudatul pungilor parodontale creşte proporţional cu intensitatea inflamaţieiC.în hiposialii, exudatul parodontal poate să ajungă la 2% din volumul salivei de repausD.poate să conţină secreţie gastrică regurgitatăE.

(pag. 35)

S2616090. Salivasecreţia de salivă creşte în nopţile cu presiune atmosferică crescutăA. în repaus, aportul glandei submandibulare la volumul total de salivă este mai mare decât al parotideiB. în timpul masticaţiei glanda parotidă produce mai multă salivă decât glanda submandibularăC.la gravide secreţia de salivă scade, aşa se explică incidenţa crescută a cariilorD.faptul că molarii de minte superiori se cariază atât de uşor, se explică prin cantitatea redusă de salivă care ajunge în acea zonă

E.

(pag. 36)

S2616091. Proprietăţi antimicrobiene ale saliveilizozimul este o lactoferină aglutinizată care atacă peretele celular al microorganismelorA. peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex cu rol antibacterianB. aglutininele salivare facilitează îndepărtarea bacteriilor din lichidul bucalC.opsoninele sunt muramidaze care scindează peptidoglicanii din constituţia peretelui celular al microorganismelor

D.

staterina este o glicoproteină cu activitate antibacterianăE.

(pag. 41)

S2616092. Rolul cariogen al hidrocarbonatelorla populaţiile unde alimentaţia tradiţională conţine puţin zahăr incidenţa cariei circulare acute creşteA. consumul de dulciuri între mese creşte frecvenţa carieiB. cariogenicitatea alimentelor depinde mai degrabă de durata şi frecvenţa expunerii la zahăr şi mai puţin de tipul de preparat culinar care conţine zahăr

C.

alimentaţia naturală conţine un factor protector împotriva cariei care se pierde în cursul procesului de rafinare

D.

programe riguroase de profilaxie pot reduce frecvenţa cariei chiar şi în condiţiile păstrării consumului ridicat de zahăr

E.

(pag. 44)

S2616093. Rolul cariogen al hidrocarbonateloramidonul crud nu coboară prea mult pH-ul plăciiA. amidonul prelucrat termic îşi pierde capacitatea acidogenă şi cariogenăB. combinaţia de amidon şi zahăr are un efect cariogen mult mai puternic decât al zahărului din cauza timpului de clearance prelungit

C.

zaharoza favorizează colonizarea microorganismelor odonotopatogeneD.mono şi oligozaharidele difuzează greu în placa bacteriană, de aceea rămân depozitate pe suprafaţa acesteia şi blochează colonizarea ei

E.

(pag. 44)

S2816094. Stadiul 2 al eruptiei pasive este reprezentat de:epiteliul jonctional este reprezentat in intregime pe cementA. baza santului gingival se proiecteaza pe cementB. epiteliul jonctional este reprezentat in egala masura pe smalt si cementC.baza santului gingival se proiecteaza pe smaltD.epiteliul jonctional este localizat pe smaltE.



(pag. 22)

S2816095. Parodontiul functional este format din:cement radicularA. desmodontiuB. gingie fixaC.santul gingivalD.osul alveolarE.

(pag. 24)

S2816096. Latimea marginii gingivale libere este de:0,3 mmA. 0,6 mmB. 1,0 mmC.1,5 mmD.2,3 mmE.

(pag. 24)

S2816097. Gingia fixa are o inaltime verticala de:2 mmA. 5 mmB. 7 mmC.1 mmD.10 mmE.

(pag. 26)

S2816098. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:sexA. varstaB. tipul constitutionalC.traumatisme directeD.traumatisme indirecteE.

(pag. 28)

S2816099. Cementul acelular este dispus:in jumatatea apicala a radaciniiA. in jumatatea coronara a radaciniiB. la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculariC.pe 2/3 coronare ale radaciniiD.la nivelul apexuluiE.

(pag. 41)

S2816100. Zonele cele mai bogate in os medular sunt:caninii superioriA. caninii inferioriB. tuberozitatea maxilaraC.premolarii inferioriD.molarii inferioriE.

(pag. 46)

S2816101. Mobilitatea dentara fiziologica are valori de:0,15 mm la pluriradiculariA.



0,10 mm la monoradiculariB. 0,15 mm la monoradiculariC.0,10 mm la pluriradiculariD.0,18 mm la pluriradiculariE.

(pag. 57)

S2916102. Parodontiul marginal este compus din:osul alveolar propriu-zisA. cementul radicularB. cementul fibrilarC.desmodontiulD.osul alveolarE.

(pag. 40-45)

S2916103. Parodontiul marginal de invelis este compus din:ligamente periodontaleA. corionul gingivalB. ligamente circulareC.epiteliul gingivalD.ligamente supraalveolareE.

(pag. 24-27)

S2916104. Cresteri ale lichidului gingival se constata:dimineataA. prin periajB. la pubertateC.in perioada de vindecare dupa tratament chirurgicalD.in cursul folosirii contraceptivelorE.

(pag. 34)

S2916105. Pozitia gingiei fata de dinte depinde de:tipul constitutionalA. varstaB. traumatisme directeC.eruptia dentaraD.absenta inflamatiei bacteriene supraadaugateE.

(pag. 28)



Tema nr. 17Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice



S1217001. Informatia antigenica preluata de limfocitul B determinadeclansarea raspunsului imun celularA. declansarea raspunsului imun umoralB. reactia antigen-anticorpC.imunitate nespecificaD.elaborarea enzimelor cu rol distructiv celularE.

(pag. 77)

S1217002. Leucotoxina este o exotoxina sintetizata dePorphyromonas gingivalisA. Actinobacillus actinomycetemcomitansB. PrevotellaC.Treponema denticolaD.CapnocytophagaE.

(pag. 73)

S1317003. Cele mai importante parafunctii cu rol in producerea bolii parodontale sunt:bruxismulA. respiratia orala si deglutitia infantilaB. onicofagiaC.sugerea degetuluiD.periajul dentar traumaticE.

(pag. 93)

S1417004. In cadrul maturarii placiibacteriene, substantele anorganice sunt compuse din saruri de:MgA. AlB. CaC.FeD.LiE.

(pag. 68)

S1417005. Tartrul dentar contine:proteine 8-10%A. lipide 0,5%B. carbohidrati 10-12%C.fructozaD.glucozaE.

(pag. 87)

S1417006. Tartrul supragingival este format in proportie de 70-90% din componente anorganice:fosfat de NaA.



carbonat de MgB. fosfat de ZnC.carbonat de CaD.sulfat de CaE.

(pag. 86)

S1517007. Actinobacillus actinomycetemcomitans este implicat in producerea:gingivitei descuamative;A. parodontopatiei juvenile;B. gingivostomatitei ulceronecrotice;C.parodontopatiei adultului;D.parodontitei marginala cronica.E.

(pag. 84)

S1517008. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:Porphyromonas gingivalis;A. Actinobacillus actinomycetemcomitans;B. Prevotella intermedia;C.Veilonella;D.Bacteroides gracillis.E.

(pag. 65)

S1517009. Depunerea tartrului:este influentata mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor;A. este influentata in sensul scaderii acesteia de catre acidul ascorbic;B. este factorul determinant al bolii parodontale;C.se face printr-o crestere zilnica de 0,5-1%;D.se face prin calcificarea placii bacteriene dinspre suprafata spre profunzime.E.

(pag. 85-89)

S1517010. Formarea placii bacteriene incepe dupa periaj la:doua ore;A. 30 minute;B. 10 minute;C.60 minute;D.3 ore.E.

(pag. 65)

S1517011. Nivelul maxim de acumulare a tartrului se obtine la:1-2 luni de la initierea depunerii;A. 2-4 luni de la initierea depunerii;B. 3-4 luni de la initierea depunerii;C.4-6 luni de la initierea depunerii;D.6-8 luni de la initierea depunerii.E.

(pag. 88)

S1517012. Tartrul dentar creste zilnic in medie fata de tartrul depus anterior cu:0,15 - 0,20%;A. 0,10 - 0,15%;B. 0,05 - 0,10%;C.0,20 - 0,25%;D.0,25 - 0,5%.E.



(pag. 88)

S1617013. Factorii sintetizati si eliberati din celula bacteriana cu rol in etiopatogenia parodontitei marginale cronice sunt:

polizaharideleA. endotoxineleB. enzimele (colagenaze, hialuronidaza)C.lizozomiiD.lipopolizaharidele.E.

(pag. 72-73)

S2117014. Factorul local cauzal al producerii bolii parodontale in forma sa distructivaFactorul microbianA. Caria dentaraB. EdentatiaC.ParafunctiileD.Trauma ocluzalaE.

(pag. 63)

S2117015. In reactia de hipersensibilitate umorala de tip I ( anafilactic ) asociata parodontitelor marginale cronice este implicata imunoglobulina

IgAA. IgGB. IgMC.IgDD.IgEE.

(pag. 81)

S2317016. Tartrul supragingival are o incidenţa legata de virsta de:15-20 % la 6-9 aniA. 37-70 % la 9-15 aniB. 47-100 % dupa virsta de 40 aniC.76-90 % dupa virsta de 40 aniD.100 % dupa virsta de 9 aniE.

(pag. 87)

S2317017. Formarea tartrului este favorizată de:deficienţa vitaminelor A,B6, PPA. alimentaţie bogata în hidrocarbonateB. consumul de alimente bogate în calciu,fosfor,sodiu, zincC.deficiente proteiceD.aportul de acid ascorbicE.

(pag. 89)

S2317018. Anticorpii din lichidul santului gingival si tesutul parodontal apartin:imunoglobulinelor din clasa Ig G si AA. imunoglobulinelor din clasa Ig G si EB. imunoglobulinelor din clasa Ig M si AC.imunoglobulinelor din clasa Ig G si MD.imunoglobulinelor din clasa Ig GE.

(pag. 76)

S2317019. Edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia parodontopatiilor marginale



cronice:ln plan verticalA. in plan orizontalB. in plan sagitalC.in plan oblicD.in plan orizontal si verticalE.

(pag. 92)

S2317020. Iritatiile chimice sunt produse de contactul mucoasei cu:aspirina, acizi si bazeA. aspirina, acizi, baze si nitratiB. aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoliC.aspirina, acizi, baze, nitrati, fenoli,azotatiD.aspirina, acizi, baze, azotatiE.

(pag. 95)

S2317021. Cele mai multe din conditiile de patogen parodontal le indeplineste:Porphyromonas gingivalis;A. Veilonella;B. Prevotella intermedia;C.Actinobacillus actinomycetemcomitansD.Bacteroides gracillisE.

(pag. 65)

S2517022. Compoziţia plăcii dentare procentual în bacterii este de:20%A. 30%B. 60%C.70%D.100%E.

(pag. 65)

S2617023. În cazul în care agentul cauzal bacterian în inflamatia pulpei a fost de intensitate mare sau a acţionat direct asupra pulpei, fenomenele vasculare apar în:

20-30 minuteA. 24 oreB. 2-3 minuteC.2-3 oreD.2-3 zileE.

(pag. 64)

S2617024. Vascularizaţia pulpei se caracterizează prin:sistemul arterial pulpar este de tip terminalA. există o circulaţie sangvină secundarăB. întotdeauna vasele arteriolare se termină cu vase capilareC.reglarea vaselor de tip venos este activăD.întotdeauna ramurile rezultate din arteriola principală au traseu ascendent spre periferia pulpei.E.

(pag. 52-53)

S2617025. Adăpostirea pulpei într-un spaţiu cu pereţi rigizi prezintă următoarele avantaje:stimulii receptaţi de receptorii intradentinari la limita smalţ-dentină se transmit la nivelul pulpei ca stimuli funcţionali

A.



pereţii duri care acoperă pulpa nu sunt impermeabili la agenţi patogeni când sunt integriB. pereţii duri, rigizi permit prelucrarea lor prin şlefuire în oricare condiţii fără ca pulpa să sufereC.inextensibilitatea pereţilor face ca presiunea intratisulară pulpară crescută să se exercite pe toate structurileD.pereţii duri împiedică verificarea stării pulpare prin mijloace directe de investigaţieE.

(pag. 51-52)

S2817026. In saliva exista factori cu actiune antibacteriana cum sunt:sistemul LPOA. sistemele tampon salivareB. lactoferinaC.lizozimulD.glicoproteineE.

(pag. 69)

S2817027. Hipovitaminoza D produce:hipercheratozaA. eroziuni ale mucoasei bucaleB. glositaC.largirea spatiului dento – alveolarD.keilita angularaE.

(pag. 99)

S2817028. Formarea peliculei incepe:la 30 min de la spalareA. la 60 min de la spalareB. la 90 min de la spalareC.la 120 min de la spalareD.la 150 min de la spalareE.

(pag. 66)

S2917029. Factorul determinant in etiologia parodontopatiilor marginale cronice este:tartrul dentarA. igiena orala defectuoasaB. trauma ocluzalaC.placa bacteriana dentaraD.parafunctiileE.

(pag. 65)


S1217030. Care din urmatoarele substante cu actiune toxica locala si inflamatorie sunt continute in matricea interbacteriana

endotoxineA. enzime liticeB. saruri de P, Na, KC.dioxid de carbonD.metaboliti toxici cu greutate moleculara micaE.

(pag. 68)

S1217031. Factorii umorali de aparare nespecifica in boala parodontala sunt reprezentati deepiteliul jonctionalA.



epiteliul gingivalB. epiteliul sulcularC.salivaD.lichidul santului gingivalE.

(pag. 73-74)

S1217032. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinicecresterea fluxului salivarA. senzatie de uscaciune si arsuraB. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontitaC.gingivoragiiD.edem gingivalE.

(pag. 98)

S1217033. Particularitatile compozitiei anorganice a tartrului subgingival sunt urmatoareleprezinta un continut scazut de fosforA. prezinta un continut crescut de sodiuB. prezinta un raport calciu-fosfor mai crescut decit tartrul supragingivalC.continutul de hidroxiapatita este mai mare decit la tartrul supragingivalD.prezinta un continut de aproximativ 25-30% brusitaE.

(pag. 87)

S1217034. Patogenitatea speciei microbiene Actinobacillus actinomycetemcomitans se datoreazaleucotoxineiA. endotoxineiB. colagenazeiC.proteinei C reactiveD.sinergismului cu specia CapnocytophagaE.

(pag. 84)

S1217035. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cuparodontopatia juvenilaA. parodontopatia rapid progresiva la adultB. gingivita hiperplazicaC.gingivostomatita ulcero-necroticaD.parodontopatia distroficaE.

(pag. 84)

S1217036. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica evolutia inflamatiei septice prin

afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolarA. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontalB. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi osoaseC.accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de pungi osoaseD.ingrosarea laminei duraE.

(pag. 91)

S1317037. Aderenta bacteriilor la pelicula dobandita este explicata prin mai multe mecanisme:aderenta prin mecanism electrostaticA. aderenta prin mecanism chimicB. aderenta prin mecanisme hidrofileC.aderenţa prin structuri bacteriene specializateD.



aderenta prin receptori de suprafata specificiE.

(pag. 67)

S1317038. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilorA. actiunea traumatica a matriceiB. periaj dentar traumaticC.presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelorD.pansamente arsenicale incorect etanseizateE.

(pag. 94)

S1317039. Factorii salivari care se opun formarii si maturarii placii bacteriene sunt:sistemele tampon salivareA. lactoferinaB. producerea de acid hialuronicC.producerea de lizozimD.numar mare de macrofageE.

(pag. 69)

S1317040. Flora microbiana intalnita in placa bacteriana subgingivala este formata din:numai coci gram-pozitiviA. numai coci gram-negativiB. atat flora gram-pozitiva cat si gram-negativaC.numai filamenteD.coci si bacili gram-pozitivi, coci si bacili gram-negativi, filamenteE.

(pag. 70)

S1317041. Pelicula dobandita, precursor al placii dentare este formata dinglicoproteineA. carbohidratiB. lipideC.imunoglobulineD.factori de inhibitie ai hemaglutinariiE.

(pag. 66)

S1317042. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:parodontita adultuluiA. gingivita marginala cronicaB. parodontitele rapid progresiveC.gingivostomatita ulcero-necroticaD.gingivita hiperplazica idiopaticaE.

(pag. 84)

S1317043. Ritmul de formare a tartrului dentar depinde de:localizarea dinteluiA. variatiile individuale ale fluxului salivarB. tipul de flora existenta in placa bacterianaC.natura alimentelor si particularitaţile masticaţieiD.varsta pacientuluiE.

(pag. 88)

S1317044. Tartrul dentar este un factor favorizant al inflamatiei parodontale pentru ca:



exercita rol mecanic de mentinere a placii bacterieneA. irita tesuturile parodontaleB. impiedica accesul mijloacelor de curatire a placii bacterieneC.favorizeaza trauma ocluzalaD.favorizeaza aparitia cariilorE.

(pag. 90)

S1317045. Tartrul supragingival se caracterizeaza prin;culoare maroniu inchis spre negruA. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala liberaB. localizat preferential pe suprafata linguala a incisivilor inferioriC.se depune pe suprafaţa ocluzala a dinţilor lipsiţi de antagonistiD.are consistenta friabila moaleE.

(pag. 86)

S1317046. Trauma ocluzala acuta directa este data de:interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecteA. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticleB. bruxismC.lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ţine intre dinţi un obiect durD.obturatii sau coroane inalteE.

(pag. 90)

S1317047. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginalcresterea mobilitatii dentareA. largirea spatiului dento-alveolarB. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiuC.cresterea numarului de celule din desmodonţiuD.ingrosarea laminei duraE.

(pag. 91)

S1417048. Aderenta bacteriilor la pelicula este explicata prin urmatoarele mecanisme:electrostaticA. hidrofilB. structuri bacteriene specializateC.receptori de suprafata specifici si enzimeD.hidrofobE.

(pag. 67)

S1417049. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:A. actinomycetemcomitansA. Porphyromonas gingivalisB. Actinomyces viscosusC.Fusobacterium nucleatumD.Prevotella intermediaE.

(pag. 84)

S1417050. Boala Recklinghausen se caracterizeaza prin:aparitia de chisturi ale oaselor maxilareA. ingustarea spatiului dento-alveolarB. intreruperi pana la disparitia laminei duraC.ingrosarea laminei duraD.



efectele la nivelul osului alveolar sunt atribuite hormonului paratiroidianE.

(pag. 97)

S1417051. In cadrul parodontitelor marginale, bacteriile agresoare ce sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic sunt:

Prevotella nigrescensA. Fusobacterium nucleatumB. A. actinomycetemcomitansC.Bacteroides gracilisD.Porphyromonas gingivalisE.

(pag. 83)

S1417052. Placa supragingivala este alcatuita in prima etapa din pelicula. Aceasta pelicula contine:glicoproteineA. carbohidratiB. factori de inhibitie ai hemaglutinariiC.celule fagocitareD.celule epiteliale descuamateE.

(pag. 66)

S1417053. Tartrul subgingival prezinta fata de compozitia tartrului supragingival unele particularitati:un raport calciu-fosfor mai scazutA. mai multa brusitaB. continut crescut de sodiuC.mai putin fosfat octocalcicD.mai putina witlokitaE.

(pag. 87)

S1517054. Anticorpii din santul gingival si tesutul parodontal apartin:in cea mai mare parte clasei IgA;A. in proportie mai mica clasei IgM cu potential opsonigen;B. in proportie mai mica clasei IgM fara potential opsonigen;C.in mai mica masura clasei IgG;D.in cea mai mare parte clasei IgG.E.

(pag. 76-77)

S1517055. Bruxismul este:diurn;A. intotdeauna nocturn;B. caracterizat de aparitia de fatete de atritie;C.un factor ce duce la largirea spatiului parodontal;D.miscarea de basculare a dintilor ce rezulta prin exercitarea unor forte laterale puternice.E.

(pag. 93)

S1517056. Lichidul santului gingival contine:complementul;A. anticorpi din clasa IgE;B. anticorpi din clasa IgG;C.polimorfonucleare;D.macrofage.E.

(pag. 74)



S1517057. Macrofagele provenite din monocitele sangvine:sunt implicate in procesul inflamator cronic nespecific;A. nu sunt implicate in procesele de aparare specifica;B. secreta prostaglandine;C.secreta leucotriene;D.secreta elastaze.E.

(pag. 75)

S1517058. Saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:lizozimul;A. indolul;B. lactoferina;C.amoniac;D.sistemul peroxidaza.E.

(pag. 73)

S1517059. Tartrul dentar:se formeaza pe structurile placii dentare preexistente si prin mineralizarea acesteia;A. se depune de la varste tinere;B. care apare primul este cel supragingival;C.incepe sa se formeze din prima zi de depunere a placii bacteriene;D.se formeaza prin inglobarea Ca2+ in placa bacteriana pana la o concentratie de 25 de ori mai mare ca in saliva.

E.

(pag. 87)

S1617060. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:Actinobacillus actinomycetemcomitansA. Porphyromonas gingivalisB. Prevotella intermediaC.SpirocheteD.Candida albicans.E.

(pag. 84)

S1617061. Celula bacteriana prezinta urmatorii factori de structura cu actiune nociva asupra parodontiului:

peretele celular bacterianA. enzimeB. exotoxineC.metabolitiD.lipopolizaharidul.E.

(pag. 72)

S1617062. Factorii favorizanti in etiologia parodontitei marginale cronice sunt:placa bacterianaA. tartru dentarB. trauma ocluzalaC.cariile dentareD.edentatia.E.

(pag. 63)

S1617063. in saliva exista o serie de factori care se opun formarii si maturarii placii bacteriene supragingivale:

lizozimulA.



sistemele tampon salivareB. leucotoxinaC.lactoferinaD.taluronidazaE.

(pag. 69)

S1617064. Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala sunt:aderenta, colonizarea si invazia bacteriana in tesuturile parodontaleA. apararea (imunitatea) nespecificaB. apararea (imunitatea) specificaC.actiunea nociva a unor factori de structura din celula bacterianaD.actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana.E.

(pag. 72-74)

S1617065. Tartrul dentar:este factorul etiologic determinant al imbolnavirii parodontaleA. este un factor favorizant al inflamatiei parodontaleB. contine lipideC.contine fosfat de calciuD.este localizat supra- si subgingival.E.

(pag. 85-87)

S1617066. Trauma ocluzala este urmata de urmatoarele modificari adaptative la nivelul parodontiului marginal:

cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologiceA. largirea spatiului dento-alveolarB. aparitia de blocaje ocluzaleC.ingrosarea laminei duraD.resorbtia osoasa verticala.E.

(pag. 91)

S2117067. Care din urmatoarele teorii asupra formarii tartrului sunt explicate prin actiune predominant enzimatica:

Cresterea pH-ului salivarA. Precipitarea proteinelorB. Sedimentarea prin actiune microbianaC.Actiunea fosfatazei acideD.Actiunea esterazeiE.

(pag. 88-89)

S2117068. Mecanismele directe de patogenitate microbiana in boala parodontala constau inInvazia in tesuturi a bacteriilorA. Elaborarea de exotoxineB. Modificari ale raspunsului imun nespecificC.Modificari ale raspunsului imun specificD.Actiunea metabolitilor toxiciE.

(pag. 71)

S2117069. Modificarile adaptative ale structurilor parodontale fata de actiunea traumei ocluzale cronice constau in :

Cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologiceA. Avulsia rapida a dintilorB.



Fisuri ale osului alveolarC.Largirea spatiului dento-alveolarD.Ingrosarea laminei duraE.

(pag. 91)

S2317070. Urmatoarele bacterii sunt prezente in placa subgingivala:treponemeA. virusuriB. fungiC.spirocheteD.Candida AlbicansE.

(pag. 69)

S2317071. matricea interbacteriana contine urmatoarele substante anorganice:saruri de PA. saruri de CaB. saruri de MgC.dioxid de carbonD.cristale de hidroxiapatitaE.

(pag. 87)

S2317072. tartrul dentar se formează mai rapid datorită urmatorilor factori:localizarea dintelui pe arcadaA. variatiile individuale ale fluxului salivarB. natura alimentelorC.variatiile individuale ale lichidului gingivalD.reliefului ocluzalE.

(pag. 88)

S2317073. Matricea plăcii dentare cuprinde:proteine salivareA. celule fagocitareB. leucociteC.celule epiteliale descuamateD.glicolipideE.

(pag. 65)

S2317074. Trauma ocluzala primara se produce prin:bruxismA. obturatii sau coroane inalteB. hipersolicitarea dintilor care marginesc spatii edentateC.punti dentare incorect realizateD.aparate ortodonticeE.

(pag. 91)

S2317075. Cele mai frecvente parafunctii sunt:bascularea dintilor din timpul inclestariiA. bruxismulB. muşcarea buzelorC.sugerea degetuluiD.fumatulE.

(pag. 93)



S2317076. Fumatul actioneaza local prin:iritatii indirecteA. iritatii directeB. depuneri de nicotinaC.vasoconstrictie perifericaD.ischemieE.

(pag. 95)

S2317077. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt:

incongruenta dento-alveolara cu inghesuireA. ocluzia cap la capB. ocluzia deschisaC.ocluzia adancaD.incongruenta dento-alveolara cu spatiereE.

(pag. 92)

S2317078. Cauzele parafunctiilor pot fi de ordin:psihiatricA. neurologicB. psihologicC.ocluzalD.profesionalE.

(pag. 94)

S2317079. Bruxismul produce:cresteri ale mobilitatii dentare fiziologiceA. micsorarea spatiului periodontalB. fatete de atritieC.atritie patologicaD.tulburari in articulatia temporo-mandibularaE.

(pag. 94)

S2317080. Urmatoarele afirmatii privind trauma ocluzala nu sunt adevarate:se produce atunci cind asupra dintelui se exercita solicitari supraliminareA. poate fi acuta si cronicaB. este un factor decisiv in producerea de gingivite si parodontiteC.este un cofactor patogen si poate modifica evolutia inflamatiei septiceD.nu este urmata de modificari adaptativeE.

(pag. 91)

S2317081. Trauma ocluzala determina urrmatoarele modificari adaptative:largirea spatiului dento-alveolarA. cresterea mobilitatii dentare in limite patologiceB. ingrosarea laminei duraC.atritie accentuataD.gingivostomatiteE.

(pag. 91)

S2317082. În cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinicecresterea fluxului salivarA. senzatie de uscaciune si arsuraB.



tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontitaC.gingivoragii si edem gingivalD.gingivita cu fenomene hiperplaziceE.

(pag. 98)

S2317083. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:lezarea gingiei în timpul prepararii cavitatilorA. actiunea traumatica a matriceiB. periaj dentar traumaticC.cai false in desmodontiu si perforatii interradiculareD.pansamente provizorii incorect etanseizateE.

(pag. 94)

S2517084. Placa bacteriană dentară are următoarea alcătuire:Proteine salivareA. Celule epiteliale descuamateB. Celule fagocitareC.Produse de metabolism celularD.OsteoclasteE.

(pag. 65)

S2617085. În pulpita seroasă provocată de factori bacterieni se produc următoarele modificări pulpare:degenerarea elementelor morfologice pulpareA. se percepe mai usor alcalinitatea decât aciditateaB. acumularea de apă în pulpă duce la crsterea presiunii intratisulareC.apare hipersensibilitate mai evidentă la cald decât la receD.are loc depolimerizarea substantei fundamentaleE.

(pag. 67)

S2617086. În cazul în care agenţi agresori chimici foarte toxici actionează asupra dintelui, la nivelul pulpei au loc următoarele modificări:

substanţa fundamentalp se depolimerizeazăA. protoplasma celulară se precipităB. fibrele de colagen rămân intacteC.tulburări ale hemodinamicii vasculareD.nu apar modificări la nivelul fibrelor nervoase.E.

(pag. 62-63)

S2617087. În traumatisme repetate si de mică intensitate se poate instala direct inflamaţia cronică ce se caracterizează prin:

reducerea parţială a fluxului sangvinA. scăderea proceselor metaboliceB. lipsa multiplicării celulelor mezenchimaleC.apariţia unor muguri vasculari proveniţi din burjonarea capilarelorD.lipsa infiltratului plasmocitar.E.

(pag. 62)

S2617088. În traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare se produc reacţii inflamatorii datorită:

activarea unor substanţe cu acţiune liticăA. distrugerea unor zone celulare fără a leza odontoblaştiiB. ruperea vaselor şi eliberarea unor celule sangvineC.suprainfectarea cu germeni bacterieniD.



lezarea fibrelor şi receptorilor nervoşi.E.

(pag. 61)

S2617089. Secvenţele inflamaţiei pulpare cuprind:reacţia biochimică cu formarea metaboliţilor chimiciA. reacţia vasculară locală – hiperemie, stazăB. formarea infiltratului serosC.lipsa unor reacţii metabolice celulare la începutul inflamaţiei, ca ulterior acestea să se intensificeD.apariţia fenomenelor degenerative.E.

(pag. 58)

S2617090. Menţinerea acidităţii pulpare în fazele mai avansate ale inflamaţiei favorizează:intensificarea proceselor de formare a dentinei de reacţieA. procesele de liză celulară şi formarea puroiuluiB. acţiunea depolimerizantă a unor enzime asupra mucopolizaharidelor din substanţa fundamentalăC.creşterea permeabilităţii pereţilor vasculariD.activitatea normală metabolică a celulelor pulpare.E.

(pag. 57)

S2617091. Labilitatea structurală a pulpei permite în anumite condiţii următoarele schimbări:transformarea fibroblastului în histiocitA. transformarea celulelor mezenchimale primitive în fibroblaştiB. substanţa fundamentală trece dintr-o stare mai puţin densă (sol) în stare cu vâscozitate mare (gel)C.celule mezenchimale primitive îndeplinesc funcţia neodentinogeneticăD.transformarea fibrociţilor în odontoblaştiE.

(pag. 56)

S2617092. Dentina secundară se caracterizează prin:se formează numai ca reacţie a pulpei la stimuli patogeniA. se depune peste dentina primarăB. se depune cu predilecţie pe podeaua camerei pulpare şi de-a lungul pereţilorC.se deosebeşte adesea de cea primară printr-o linie de demarcaţieD.posedă mai multe canalicule şi traect regulat faţă de dentina primară.E.

(pag. 54)

S2617093. Sistemul nervos bine reprezentat la nivelul pulpei se caracterizează prin:prezenţa de fibre mielinice senzitiveA. prezenţa de fibre amielinice vegetativeB. fibrele amielinice se termină în peretele arteriolelor şi reglează fluxul sangvinC.fibrele mielinice se ramifică şi se termină în plexul Raschov situat în centrul pulpeiD.bogata inervaţie a pulpei face ca timpul ce trece de la impactul agentului cu pulpa până la apariţia durerii să fie lung.

E.

(pag. 53)

S2817094. Compozitia placii bacteriene cuprinde:60 – 70 % bacteriiA. 200 – 400 specii bacterieneB. 70 – 80 % bacteriiC.108 microorganismeD.300 – 500 specii bacterieneE.

(pag. 65)



S2817095. Factorii umorali de aparare ai salivei sunt:sistemul LPOA. lizozimulB. lactoferinaC.sistemele tampon salivareD.complementulE.

(pag. 73)

S2817096. Tartrul supragingivalare culoare maroniu inchis spre negruA. consistenta redusa la inceputB. are culoare alb – galbenC.este foarte aderentD.este greu de dislocatE.

(pag. 86)

S2817097. Formarea tartrului este favorizata de:hipovitaminoza A, PPA. hipervitaminoza B6B. consum de alimente bogate in fosforC.consum de alimente bogate in bicarbonatD.consum de alimente bogate in proteineE.

(pag. 89)

S2817098. Modificarile adaptative ale parodontiului marginal in urma traumei ocluzale sunt:largirea spatiului dento – alveolarA. cresterea in limite patologice a mobilitatii dentareB. subtierea laminei duraC.aparitia de pungi osoaseD.ingrosarea laminei duraE.

(pag. 91)

S2817099. Hiperfunctia hipofizei produce:spatieri dentareA. cresterea in volum a maxilarelorB. impact traumatic alimentar asupra papilelor gingivaleC.aspect palid al gingieiD.cresterea usoara a mobilitatii dintilorE.

(pag. 97)

S2817100. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:anticorpi din clasa IgGA. anticorpi din clasa IgMB. lizozimulC.complementulD.celule polimorfonucleareE.

(pag. 74)

S2917101. Factorii locali favorizanti ai bolii parodontale sunt:factorii iatrogeniA. obiceiurile vicioaseB. placa bacterianaC.



trauma ocluzalaD.tartrul dentarE.

(pag. 63)

S2917102. Bolile sistemice:joaca rol determinant in producerea bolii parodontaleA. favorizeaza initierea bolii parodontaleB. favorizeaza recidiveleC.nu ingreuneaza eficienta tratamentului localD.grabesc evolutia bolii parodontaleE.

(pag. 96)

S2917103. Trauma ocluzala genereaza modificari adaptative ale parodontiului marginal:largirea spatiului dento- alveolarA. cresterea mobilitatii dentare dar nu in limite patologiceB. ingrosarea laminei duraC.resorbtie verticalaD.aparitia obstacolelor ocluzaleE.

(pag. 91)

S2917104. Caracteristicile bacteriilor din placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival sunt:numar mare de bacterii flagelateA. nu prezinta orientare specificaB. numar mare de spirocheteC.nu prezinta matriceD.prezinta matriceE.

(pag. 70)



Tema nr. 18Examinarea pacientului parodontopat



S1218001. Parodontometriaeste o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginalA. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentareB. Reprezinta o metoda clinica de masirare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale, a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate

C.

Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mmD.Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1 mm

E.

(pag. 108)

S1318002. Retractia gingivala se masoara in milimetri intre:coletul anatomic al dintelui si marginea gingivalaA. coletul clinic al dintelui si marginea gingivalaB. limita smalt-cement si linia muco-gingivalaC.marginea gingivala si linia muco-gingivalaD.coletul anatomic al dintelui si linia muco-gingivalaE.

(pag. 106)

S1318003. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea valorilor indicilor de placa si de tartru de pe urmatoarele suprafete:

16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingualA. 16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingualB. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferiteC.se insumeaza de pe suprafeţele vestibulare ale tuturor dinţilorD.nu se insumeaza valorile ci se scriu pe o diagramaE.

(pag. 109)

S1418004. De cate grade este mobilitatea dentara patologica ?2A. 3B. 4C.5D.6E.

(pag. 106)

S1418005. Valoerea maxima a indicelui de sangerare papilara este;3A. 6B. 5C.4D.8E.

(pag. 111)



S1418006. Valorile indicelui de placa si a indicelui de tartru sunt reprezentate pe o scala de la:0 la 4A. 0 la 3B. 0 la 5C.0 la 2D.0 la 6E.

(pag. 110)

S1518007. Determinarea adancimii pungilor parodontale la nivelul fiecarui dinte se face in:2 puncte;A. 3 puncte;B. 4 puncte;C.6 puncte;D.8 puncte.E.

(pag. 107)

S1518008. Examenul modelelor de studiu ofera date despre:gradul si tipul de resorbtie osoasa;A. starea dintilor si a arcadelor dentare;B. spatiul dento-alveolar;C.adancimea pungilor parodontale;D.gradul mobilitatii dentare patologice.E.

(pag. 115)

S1518009. Indicele de placa Silness si Loe:se realizeaza cu instrumentar de mare finete dupa o tehnica sofisticata;A. se utilizeaza in studii pe comunitati reduse de persoane;B. are valori de 0 la 3;C.are valori de 0 la 5;D.se exprima procentual.E.

(pag. 110)

S1518010. Rolul trasorilor radioopaci este:de a evidentia largimea spatiului dento-alveolar aparuta in boala parodontala;A. de a preciza adancimea pungilor parodontale;B. de a sublinia detaliile de morfologie radiculara;C.de a evidenta prezenta mobilitatii dentare;D.de a stabili tipul de resorbtie osoasa.E.

(pag. 116)

S1518011. Sonda de parodontometrie are partea activa terminata sub forma unei sfere cu diametrul de:1 mm;A. 1,5 mm;B. 0,2 mm;C.2 mm;D.0,5 mm.E.

(pag. 113)

S1518012. Sonda de parodontometrie:se foloseste pentru masurarea adancimii pungilor parodontale;A. se foloseste pentru detectarea si localizarea tartrului supragingival;B. se foloseste pentru detectarea cariilor subgingivale;C.



se foloseste pentru controlul indepartarii tartrului subgingival;D.se foloseste pentru detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare.E.

(pag. 105)

S1618013. Indicele CPITN se inregistreaza cand intr-un sextant sunt prezenti fcel putin:un dinteA. doi dintiB. trei dintiC.patru dintiD.cinci dinti.E.

(pag. 112)

S2118014. Care din urmatorii indici de evaluare a igienei bucale se realizeaza cu usurinta si,de aceea,poate fi utilizat in studii epidemiologice ale unor comunitati mari de persoane:

Indicele de retentie a placii ( LOE )A. Indicele gingival ( LOE si SILNESS )B. Indicele de sangerare papilara ( MUHLEMANN )C.Indicele de placa ( SILNESS si LOE )D.Indicele parodontalE.

(pag. 110-111)

S2118015. Dintre examenele complementare face parte:Testul de percutieA. InspectiaB. PalpareaC.Mobilometria instrumentalaD.AnamnezaE.

(pag. 116)

S2318016. Testul de percutiePercutia longitudinala si transversala este urmata de un sunet distinct mat la dintii cu parodontiu marginal normal

A.

Percutia longitudinala puternica este urmata de un sunet distinct mat la dintii parodontoticiB. Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu marginal normal si de un sunet mat la dintii parodontotici

C.

Percutia transversala este urmata de un sunet distinct,clar, infundat la dintii cu parodontiu normalD.Percutia longitudinala sau transversala este urmata de un sunet distinct,clar la dintii cu parodontiu profund normal si de un sunet mat la dintii parodontotici

E.

(pag. 107)

S2318017. Starea parodontiului marginal se poate aprecia astfel:agravare, la valori sub 10 a indicilorA. ameliorare, la valori cuprinse intre 10 si 80B. stationara la aceleasi valori ale indicilor dupa tratamentC.ameliorare la valori cuprinse intre 20 si 80D.stationara la aceleasi valori ale indicilor inainte de tratamentE.

(pag. 108)

S2318018. Sondele exploratorii sunt folosite pentrudetectarea si localizarea tartrului subgingivalA. detectarea cariilor supragingivaleB. masurarea adancimii pungilor parodontaleC.determinarea indicelui CPITND.



controlul indepartarii in totalitate a tartrului coronarlE.

(pag. 105)

S2318019. Mobilometrul dento-parodontal:este realizat dintr-un aliaj greu de 108 gA. se compune dintr-un dispozitiv intraoral si dispozitive accesoriiB. este realizat dintr-un aliaj de aluminiu, avind o greutate de 108 gC.masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.D.se compune dintr-un dispozitiv intraoral format din doua tije intersanjabileE.

(pag. 116)

S2318020. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin însumarea valorilor indicilor de placa si de tartru de pe urmatoarele suprafete:

16, 26, 21, 41 vestibular si 36, 46 lingualA. 16, 26, 11, 31 vestibular si 36, 46 lingualB. oricare alti 6 dinti dar sa fie din cadrane diferiteC.se însumeaza de pe suprafetele vestibulare ale tuturor dintilorD.nu se însumeaza valorile ci se scriu pe o diagramaE.

(pag. 109-110)

S2518021. Indicele de tartru 2 reprezintă:Absenţa tartruluiA. Tartru subgingivalB. Tartru în treimea de coletC.Tartru în treimea mijlocie a coroaneiD.Tartru în treimea incizală a coroaneiE.

(pag. 110)

S2618022. Diagnosticul pozitiv în pulpita cronică deschisă ulceroasă se face pe baza următoarelor semne:

existenţa unui proces carios cu camera pulpară închisăA. răspuns pozitiv la teste de vitalitate de intensităţi scăzuteB. răspuns negativ la percuţia în ax a dinteluiC.durere violentă spontanăD.sensibilitate la înţeparea straturilor superficiale ale pulpei.E.

(pag. 85)

S2618023. Simptomatologia pulpitei purulente toatele este:apar dureri spontane puternice, aproape continueA. durerile au caracter lancinantB. durerile cedează la calmanteC.apar dureri la pătrunderea cu sonda în camera pulparăD.sensibilitatea la curent electric este crescută.E.

(pag. 79-80)

S2618024. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente parţiale se face cu:pulpita seroasă parţialăA. pulpita seroasă totalăB. parodontita apicală acută seroasă (difuză)C.hiperemia pulparăD.pulpita cronică deschisă ulceroasă.E.

(pag. 79)



S2618025. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii se face pe baza următoarelor semne:persistenţa durerii câteva ore după îndepărtarea excitantuluiA. lipsa durerii la caldB. existenţa procesului carios fără deschiderea camerei pulpareC.existenţa în antecedente a unor crize dureroase spontane la dintele respectivD.durerea spontană durează câteva minute.E.

(pag. 71)

S2618026. Modificările morfopatologice în hiperemia preinflamatorie sunt:microbi sunt prezenţi în pulpăA. vasele sangvine au pereţi îngroşaţiB. apare marginaţia leucocitarăC.celulele odontoblastice sunt micşorate ca volumD.examenul histochimic pune în evidenţă lipsa fosfatazelor alcaline.E.

(pag. 70-71)

S2818027. Mobilitatea dentara patologica este de gradul 2 cand:excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal nu depaseste 1 mmA. excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mmB. dintele prezinta mobilitate in sens V-OC.dintele prezinta mobilitate in sens M-DD.dintele este mobil si in plan verticalE.

(pag. 106)

S2818028. Valoarea 3 a Indicelui de sangerare papilara (Mühlemann) indicasangerarea punctiforma izolata, unicaA. sangerare care umple intreg spatiul interdentarB. sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusaC.sangerare care depaseste marginea gingiei libereD.absenta sangerariiE.

(pag. 111)

S2918029. Ameliorarea clinica a bolii parodontale se considera cand indicii rezultati prin parodontometrie au valorile:

intre 20-80A. intre 10-20B. intre 90-100C.sub 0D.intre 5-10E.

(pag. 108)


S1218030. Examenele complementare ale pacientului cu boala parodontala suntTestul de solicitare dentara prin presiuneA. DentoparodontogramaB. Examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetica nuclearaC.Mobilometria instrumentalaD.Examenul radiologicE.

(pag. 116)



S1218031. Examenul clinic al parodontiului marginal superficialUrmareste mobilitatea dentara patologicaA. Urmareste aspectul gingiei fixe, a papilelor interdentare, a marginii gingivale libereB. Se apreciaza retractia gingivalaC.Se realizeaza determinarea adincimii pungilor parodontaleD.Se face prin inspectie si palpareE.

(pag. 106)

S1218032. Examenul clinic obiectiv al parodontiului marginalSe realizeaza prin inspectie si palpareA. Se adreseaza parodontiului marginal superficial si profundB. Examinarea prin inspectie se face cu instrumentar specializat: sonde de parodontometrie si sonde exploratorii

C.

Examinarea parodontiului marginal de invelis se face cu ajutorul testelor de vitalitateD.Face referire la debutul afectiunii parodontaleE.

(pag. 105)

S1218033. Examenul radiologic al pacientului cu afectare parodontalaApreciaza caracterele morfologice noirmale si patologice ale aspectul parodontiului marginal superficialA. Ofera indicatii cu privire la spatiul dento-alveolarB. Ofera indicatii asupra lamina duraC.Ofera indicatii asupra gradului si tipului de resporbtie osoasa verticala, orizontala, mixtaD.Apreciaza cantitativ placa bacterianaE.

(pag. 115)

S1218034. Indicele de igiena bucala (IHB)Reprezinta un indice de placa si de tartruA. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondareB. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectateC.Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si suprafetele linguale ale primilor molari inferiori

D.

Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestubulare ale incisivilor centrali superiori drept si inferior sting

E.

(pag. 109-110)

S1218035. Indici de inflamatie parodontala suntIndicele parodontal (Russel)A. Indicele gingival (Loe si Silness)B. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)C.Indicele CPITND.Indicele de prezenta a pungilor parodontaleE.

(pag. 112)

S1218036. Mobilitatea dentara patologicaSe face in mod obisnuit cu un instrument metalic, cu care se exercita presiuni moderate in plan orizontal si axial

A.

Se poate percepe prin palpare digitalaB. Mobilitatea dentara de gradul 1 este atunci cind excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in plan transversal depaseste 1 mm

C.

Mobilitatea dentara patologica de gradul 3 este atunci cind dintele este mobil si in sens vertical, axialD.Moblitatea dentara patologica avansata poate fi observata prin vestibularizarea incizivilor superiori in ocluzie

E.

(pag. 106)



S1218037. Retractia gingivalaSe masoara in milimetriA. Reprezinta distanta intre baza santului gingival (respectiv a pungii parodontale) si coletul anatomic al dintelui

B.

Se masoara pe toate fetele dinteluiC.Reprezinta distanta intre coletul anatomic al dintelui si marginea gingivala liberaD.Se apreciaza prin inspectie libera sau cu benzi milimetriceE.

(pag. 106)

S1218038. Valorile indicelui CPITN (indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii) sunt codificate astfel

Codul 0 - nici un semn de imbolavireA. Codul 1 – singerare gingivala spontanaB. Codul 2 – Singerare gingival provocata de atingerea cu sondaC.Codul 3 – Tartru supra sau subgingivalD.Codul 4 – Pungi parodontalle de 6 mm saiu mai multE.

(pag. 113)

S1318039. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:se apreciaza cu benzi absorbante de hartie de filtru impregnate cu markeri de culoareA. nu are nici o semnificatie patologicaB. se analizeaza folosind teste biochimiceC.se apreciaza introducand sonda parodontala in punga parodontalaD.indica prezenta inflamatiei gingivaleE.

(pag. 111)

S1318040. Evidentierea placii bacteriene se face cu:solutie fucsina bazicaA. solutie de clorhexidinaB. solutie albastru de metilen 2%C.eritrozinaD.solutie de cloramina 2%E.

(pag. 114)

S1318041. Examenul clinic prin inspectie al parodontiului marginal superficial urmareste:aspectul papilelor interdentareA. mobilitatea dentaraB. determinarea tipului de liza osoasaC.determinarea adancimii pungilorD.modificarea de culoare a gingieiE.

(pag. 107)

S1318042. Examenul modelelor de studiu ofera date privind:Starea dintilor si a arcadelor dentareA. Relatiile ocluzaleB. Adancimea pungilor parodontaleC.Gradul de inflamaţie al gingieiD.Caracterele normale si patologice ale parodontiului marginal de invelisE.

(pag. 115)

S1318043. Examenul tomodensitometric al parodontiului se bazeaza pe:rezonanta magneto-nuclearaA.



testul PeriogradB. utilizarea unor trasori radioopaciC.masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus intr-un camp magnetic

D.

masurarea semnalelor emise de protonii apei si ai lipidelor din organismul uman cand acesta este introdus intr-un camp electric

E.

(pag. 116)

S1318044. Indicatiile oferite de examenul radiografic privesc:spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuniA. lamina duraB. vitalitatea pulparaC.morfologia radicularaD.structura osului alveolarE.

(pag. 115)

S1318045. Pentru masurarea indicelui CPITN:este necesara sonda parodontala WilliamsA. se inregistreaza pe sextanti luand in considerare si molarii de minteB. masoara atat pungile parodontale cat si recesiunileC.daca intr-un sextant exista un singur dinte el este inclus in sextantul vecinD.indica necesitatile de tratamentE.

(pag. 112)

S1318046. Sondele parodontale sunt utilizate pentru:detectarea prezentei pungilor parodontaleA. detectarea prezentei cariilor interproximaleB. controlul indepartarii tartrului subgingivalC.inregistrarea indicelui CPITND.inregistrarea indicilor de mobilitateE.

(pag. 105)

S1318047. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:"trasorii radioopaci" nu precizeaza adancimea pungilor parodontaleA. radiografic se observa gradul si tipul de liza osoasa alveolaraB. conurile de gutaperca pot fi folosite ca"trasori radioopaci"C.ortopantomografia este cel mai fidel examen radiographic pentru examinarea detaliilor de structuraD.radiografia panoramica monomaxilara poate deforma imaginea zonelor lateraleE.

(pag. 115)

S1418048. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:mezio-vestibularA. disto-vestibularB. mezial si distalC.mezio-palatinal (sau mezio-lingual)D.disto-palatinal (sau disto-lingual)E.

(pag. 107)

S1418049. Indicele gingival Loe si Silness=1 reprezinta:sangerare punctiforma la sondajA. discrete modificari de culoare ale gingieiB. lipsa sangerarii la sondajC.



inflamatie medie gingivalaD.discret edemE.

(pag. 111)

S1418050. Motivele prezentarii la medic din punct de vedere parodontal pot fi:senzatie de tensiune in oasele maxilareA. mobilitate dentara anormalaB. bruxismC.dificultati de masticatieD.dinti inclusiE.

(pag. 102)

S1418051. Pentru diverse valori ale indicelui CPITN este necesara urmatoarea conduita terapeutica:clasa I - instituirea sau imbunatatirea igienei bucaleA. clasa II - igiena bucala, detartraj, tratament antimicrobianB. clasa 0 - nu e necesar tratament parodontalC.clasa I - igiena bucala, detartrajD.clasa III - I+II si tratament complex parodontalE.

(pag. 113)

S1418052. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:detectarea si localizarea tartrului subgingivalA. detectarea cariilor subgingivaleB. masurarea adancimii pungilor parodontaleC.determinarea indicelui CPITND.controlul indepartarii in totalitate a tartrului subgingivalE.

(pag. 105)

S1418053. Valoarea indicelui de igiena bucala rezulta prin insumarea a 6 suprafete preselectate:suprafetele vestibulare ale molarilor unu inferioriA. suprafetele palatinale ale molarilor unu superioriB. suprafetele vestibulare ale molarilor unu superioriC.suprafetele linguale ale molarilor unu inferioriD.suprafetele vestibulare ale incisivului central superior drept si inferior stangE.

(pag. 110)

S1518054. Evidentierea placii bacteriene:se face cu solutii colorante;A. reprezinta un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucale;B. se face cu violet de gentiana 11%;C.se face cu solutie de permanganat de potasiu 0,2%;D.se face in scopul determinarii caracterelor morfologice normale si patologice ale paradontiului marginal de invelis.

E.

(pag. 114-115)

S1518055. Examenul clinic al mobilitatii dentare:se face prin exercitarea de presiuni moderate in plan orizontal si axial;A. se face prin palpare cu sonda;B. se face in 6 puncte pentru fiecare dinte;C.se face mezio- si distovestibular,D.determina gradul mobilitatii dentare patologice.E.

(pag. 106)



S1518056. Examenul clinic obiectiv al parodontiului:se adreseaza parodontiului marginal superficial si profund;A. se realizeaza prin inspectie;B. se realizeaza prin palpare;C.se realizeaza prin metode microbiologice;D.se face cu ajutorul chiuretelor Gracey.E.

(pag. 105)

S1518057. Examenul radiologic:se poate face in incidenta izometrica;A. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profund;B. ofera date despre gradul si tipul de resorbtie osoasa;C.evidentiaza placa bacteriana;D.ofera date despre relatiile ocluzale.E.

(pag. 115)

S1518058. Indicele CPITN:se inregistreaza pe sextanti;A. se inregistreaza atunci cand intr-un sextant sunt prezenti cel putin 3 dinti;B. se determina si cand exista un singur dinte prin includerea sa in sextantul vecin;C.se determina folosind o sonda cu partea activa de forma unei sfere cu diametrul de 1,5 mm;D.forta exercitata nu depaseste 25 g.E.

(pag. 112-113)

S1518059. Indicele CPITN:se exprima prin valori de la 0 la 4;A. pe baza lui se determina clasa de necesar terapeutic parodontal;B. se insoteste intotdeauna de instructiuni privind igiena bucala;C.se inregistreaza pe sextanti;D.se inregistreaza atunci cand intr-un sextant este prezent cel putin un dinte.E.

(pag. 113)

S1518060. Indicele de igiena bucala IHB are drept componente:indicele de sangerare papilara;A. indicele de tartru;B. indicele de prezenta a pungilor parodontale;C.indicele de placa;D.indicele parodontal.E.

(pag. 109)

S1518061. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 6 mm inainte de tratamentul antimicrobian;A. ia in considerare pungile adevarate si false dupa tratamentul antimicrobian;B. ia in considerare pungile adevarate mai adanci de 3 mm dupa tratamentul antimicrobian;C.are valori intre 0 si 3;D.se exprima procentual.E.

(pag. 112)

S1518062. Mobilometrul dento-parodontal:este realizat dintr-un aliaj usor de Ni;A. cuprinde un dispozitiv intraoral, unul extraoral si accesorii;B. determina precis gradul mobilitatii dentare in conditii reproductibile;C.



e un criteriu obiectiv de apreciere a mobilitatii dentare;D.masoara deplasarea dentara in sens transversal si longitudinal.E.

(pag. 117)

S1618063. Examenul radiologic ofera informatii despre:spatiul dento-alveolarA. gradul si tipul de resorbtie osoasaB. lamina duraC.mobilitatea dentaraD.inflamatia gingivala.E.

(pag. 115)

S1618064. Indicele de igiena bucala IHB:are doua componente: indicele de placa si indicele de tartruA. se apreciaza in sase puncte pentru fiecare dinte in parteB. codifica cu 2 prezenta placii in treimea incizala sau ocluzala a coroaneiC.codifica cu 2 tartrul prezent in treimea medie a coroaneiD.valoarea totala a indicelui rezulta din sumarea valorilor indicelui de placa si tartru.E.

(pag. 109)

S1618065. Indicele de sangerare papilara (Mühlemann):este un indicator sensibil al prezentei inflamatiei gingivaleA. codifica cu 0 absenta sangerariiB. codifica cu 1 sangerari punctiforme multipleC.codifica cu 2 sangerarea ce umple intreg spatiul interdentarD.codifica cu 3 sangerarea ce depaseste marginea gingivala libera.E.

(pag. 111)

S1618066. Mobilitatea dentara patologica, determinata prin mijloace curente, este de:gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coroanei in sens transversal nu depaseste 1 mmA. gradul 1, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale a coronei in sens transversal nu depaseste 2 mmB. gradul 2, cand dintele este mobil si in sens vertical, axialC.gradul 2, cand excursia extremitatii incizale sau ocluzale in sens transversal depaseste 1 mmD.gradul 3, cand dintele este mobil si in sens vertical, axial.E.

(pag. 106)

S1618067. Solutii colorante de evidentiere a placii bacteriene sunt:solutie albastru de metil 2%A. solutie albastru de toluidina 1%B. nitratul de argint 30%C.solutie violet de gentiana 1%D.solutie clorura de zinc 30%.E.

(pag. 114)

S2118068. Bolnavii parodontopati se prezinta la medic pentru urmatoarele motive:retractie gingivalaA. secretie purulenta din santul gingival sau din pungi parodontaleB. fumat excesivC.consum exagerat de alcoolD.carii dentareE.

(pag. 102)



S2118069. Care din urmatoarele valori prin care se codifica indicele cerintelor de tratament parodontal al colectivitatii (CPITN) sunt adevarate:

Valoarea 3 pentru tartru supragingivalA. Valoarea 4 pentru tartru subgingivalB. Valoarea 1 pentru nici un semn de imbolnavireC.Valoarea 1 pentru sangerare gingivala la atingere cu sondaD.Valoarea 4 pentru pungi parodontale adanci de 6 mm.sau mai multE.

(pag. 112)

S2118070. Evidentierea placii bacteriene se poate face prin colorare cu:solutie fucsina bazica 0,2-0,3%A. solutie fucsina bazica 3%B. solutie fucsina bazica 10%C.solutie albastru de metil 2%D.solutie albastru de metil 20%E.

(pag. 114)

S2118071. Parodontometria este o metoda clinica prin care se masoara:Retractia gingivalaA. Mobilitatea dentara prin mijloace clinice curenteB. Prevalenta bolii parodontaleC.Adancimea pungilor parodontaleD.Riscul relativ de imbolnavireE.

(pag. 108)

S2318072. Datele asupra starii generale a pacientului cu afectare parodontala sunt necesare deoarece:bolile generale modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginalA. bolile generale nu modifica reactivitatea locala, individuala a parodontiului marginalB. unele boli generale se manifesta la nivelul gingiei si decelarea leziunilor poate contribui la diagnosticul precoce al bolii

C.

unele stari generale de imbolnavire impun anumite precautii restrictii in aplicarea locala a tratamentului parodontal

D.

starea parodontala reflecta intotdeauna starea generala a pacientuluiE.

(pag. 103-104)

S2318073. In cadrul anamnezei ne intereseaza urmatoarele date despre felul masticatiei si obiceiurile alimentare:

preferinte alimentare legate gustul alimentelor(acru,dulce)A. masticatie lenta sau grabitaB. masticatie robusta, stimulanta pentru parodontiu marginalC.folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dentar sau a unor practici de autocuratireD.starea alimentelor consumateE.

(pag. 102)

S2318074. Anamneza:Are un caracter orientativA. Are un caracter de testare a unor potentiale imbolnaviri generaleB. Conduce la un diagnostic de precizieC.Se obtin date importante privid starea civila a pacientuluiD.Se realizeaza prin inspectie si palpareE.

(pag. 105)

S2318075. Determinarea adancimii pungilor parodontale se face in 6 puncte pentru fiecare dinte:



mezio-vestibularA. pe mijlocul fetei vestibulareB. mezio-palatinal (sau mezio-lingual)C.mezial si distalD.disto-palatinal (sau disto-lingual)E.

(pag. 107)

S2318076. Indicele CPITN:se înregistreaza când într-un sextant sunt prezenti toti dintiiA. se înregistreaza când într-un sextant sunt prezenti cel putin doi dintiB. se înregistreaza când într-un sextant este prezent cel putin un dinteC.codifica starea parodontiului marginalD.codifica necesitatile de tratament.E.

(pag. 112-113)

S2318077. Indicele de prezenta a pungilor parodontale:se poate exprima procentualA. se poate exprima in mmB. ia in considerare pungi parodontale false si adevarateC.ia in considerare pungile parodontale ade varate inainte de tartamentul microbianD.ia in considerare pungile parodontale adevarate mai adinci de 3 mmE.

(pag. 112)

S2318078. Indicii de inflamatie parodontala sunt:Indicele parodontal (Russell)A. Indicele gingival (Loe si Silness)B. Indicele de singerare papilara (Muhlemann)C.Indicele CPITND.Indicele de prezenta a pungilor parodontaleE.

(pag. 112)

S2318079. Indicele de igiena bucala (IHB)Are doua componente: un indice de placa si unul de tartruA. Ofera relatii si asupra singerarii gingivale provocate la sondareB. Valoarea indicelul de placa rezulta din insumarea valorilor constate pe 6 suprafete preselectateC.Suprafetele preselectate sunt reprezentate de suprafetele vestibulare ale molarilor primi superiori si suprafetele linguale ale primilor molari inferiori

D.

Suprafetele preselectate sut reprezentate si de suprafetele vestibulare ale incisivilor centrali superiori sting si inferior drept

E.

(pag. 109)

S2318080. examenul radiografic:ofera date despre spatiul dento-alveolar: forma si dimensiuni si lamina duraA. este indispensabil pentru aprecierea starii parodontiului profundB. poate fi in incidenta izometrica, ortoradiala sau panoramica bimaxilaraC.furnizeaza date despre morfologia radicularaD.furnizeaza date despre structura osului spongiosE.

(pag. 115)

S2318081. Examenele complementare folosite pentru examinarea bolnavului parodontopat sunt:evidentierea placii bacteriene cu solutie de fucsina bazica 3%A. examenul tomodensitometric bazat pe rezonanta magnetonuclearaB.



mobilometria instrumentala care masoara mobilitatea dentara fiziologicaC.examenul modelelor de studiu care ofera date privind caracterele morfologice normale si patologice ale parodontiului marginal de invelis

D.

evidentierea placii bacteriene care foloseste solutii colorante de evidentiereE.

(pag. 114-115)

S2318082. Parodontometria:este o metoda de inregistrare grafica a imbolnavirilor parodontiului marginalA. Reprezinta o diagrama a fetelor vestibulare si orale a arcadelor dentareB. Reprezinta o metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul tratamentului a retractiei gingivale, a adincimii pungilor parodontale si a gradului de mobilitate

C.

Intervalul intre doua linii orizontale corespunde unei distante de 2 mmD.Pentru schitarea gradului de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 2mm

E.

(pag. 108)

S2318083. Examenul clinic al parodontiului marginal superficial:se face prin inspectie si palpareA. urmareste aspectul marginii gingivale libere si a mucoasei pasiv mobileB. palparea gingivala netraumatica se face cu sonda butonata care evita aparitia oricaror semne de singerare gingivala

C.

urmareste modificarile de textura ale suprafetei gingiei fixeD.urmareste nivelul de atasare fata de dinteE.

(pag. 106)

S2318084. Eritrozina:este un colorant vegetal hidrofil incorporat in comprimate sau drageuriA. este un colorant vegetal hidrosolubil incorporat in pasta de dinti sau comprimate sau drageuri PlacolorB. se foloseste numai pentru evidentierea placii bacteriene dupa tratamente profilactice stomatologiceC.evidentierea placii bacteriene cu eritrozina este un mijloc util pentru imbunatatirea igienei bucaleD.controlul prezentei placii bacteriene folosind Eritrozina se poate face si de catre pacientE.

(pag. 114-115)

S2318085. Cantitatea si fluxul lichidului din santul gingival:se apreciaza cu benzi absorbante de hârtie de filtru impregnate cu markeri de culoareA. nu are nici o semnificatie patologicaB. se analizeaza folosind teste biochimice care apreciaza prin precipitare gradul de afectare al gingieiC.este un indicator precoce al instalarii inflamatiei gingivaleD.foloseste testul Periogard care este un test biochimic de colorareE.

(pag. 111)

S2318086. Pentru masurarea indicelui CPITN:este necesara sonda de parodontometrie WilliamsA. se înregistreaza pe sextanti fara a lua în considerare si molarii de minte decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi in absenta acestora

B.

masoara atât pungile parodontale, recesiunile cit si leziunile de furcatieC.daca într-un sextant exista un singur dinte el este inclus în sextantul analog de pe hemiarcada opusaD.indica necesitatile de tratamentE.

(pag. 112-113)

S2518087. Soluţiile pentru evidenţierea plăcii bacteriene sunt:Soluţia albastru de metilA. Soluţia violet de genţianaB.



Soluţia de azotat de argintC.Soluţia LugolD.Soluţia clorură de zincE.

(pag. 114)

S2618088. În pulpita cronică închisă hiperplazică se constată:odontoblaştii îşi păstrează dimensiunea, dar nucleii sunt micşoraţiA. stratul de odontoblaşti dispare aproape în întregime, lăsând spaţii vacuolareB. micşorarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare prin hipermineralizarea dentineiC.pulpa se transformă într-un ţesut lax de tip primitivD.pulpa poate conţine zone de degenerescenţă hialină sau calcară.E.

(pag. 91)

S2618089. Tabloul morfologic al unei pulpite cronice închise este:alături de ţesutul fibrozat şi ţesutul de granulaţie închistat se pot constata focare de inflamaţie acută supurativă

A.

ţesutul de granulaţie poate fi învecinat cu zone de degenerescenţă hialină sau calcarăB. odontoblastele au un aspect normalC.vasele sangvine au aspect normalD.fibrele nervoase sunt, în mare parte, degenerate.E.

(pag. 88)

S2618090. Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice deschise granulomatoase se face cu:polipul gingivalA. pulpita cronică deschisă ulceroasăB. parodontita apicală cronică granulomatoasăC.necroza pulparăD.pulpita totală seroasă.E.

(pag. 87)

S2618091. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente totale se face cu:pulpita acută seroasă totalăA. pulpita cronică deschisă ulceroasăB. pulpita purulentă parţialăC.pulpita acută seroasă parţialăD.parodontita apicală acută.E.

(pag. 80)

S2618092. Aspectul morfopatologic al pulpitei acute purulente parţiale este:celulele situate la distanţă de focar nu prezintă leziuniA. fibrele de colagen sunt integreB. fibrele nervoase învecinate focarului prezintă detaşarea tecii de mielinăC.celulele pulpare din centrul focarului sunt dezagregateD.celulele sangvine ajunse în focar prin diapedeză au diverse aspecte morfologice în raport cu starea lor funcţională.

E.

(pag. 78)

S2618093. Simptomatologia pulpitei seroase totale este:criza dureroasă este provocată de un agent extern sau apare spontanA. durerea tinde să iradieze spre hemiarcada opusă, depăşind linia medianăB. analgeticele au o eficienţă redusă, determinând cel mult o reducere temporară a dureriiC.uneori în stratul de dentină care acoperă pulpa se poate descoperi un punct de comunicare cu exteriorulD.



durerea la percuţie în ax a dintelui lipseşteE.

(pag. 75-76)

S2618094. Aspectul morfopatologic al pulpitei seroase totale este:vazodilataţie în întreg teritoriul pulparA. vâscozitate pulpară crescutăB. prezenţa rară a elementelor sangvine din seria albă în ţesutul pulparC.fragmentarea membranei celulare odontoblasticeD.fibrele conjunctive sunt puţine şi se găsesc mai ales în porţiunea periferică.E.

(pag. 75)

S2618095. Simptomatologia pulpitei acute seroase parţiale este:durere vie localizată la un anumit dinteA. durerea este continuăB. dintele este modificat la culoareC.atingerea dentinei dure cu sonda provoacă o reacţie dureroasăD.percuţia dintelui în ax provoacă durere.E.

(pag. 73)

S2618096. Examenul microscopic în pulpita acută seroasă parţială pune în evidenţă:vazodilataţieA. permeabilitate scăzută a pereţilor vasculariB. marginaţie leucocitară intensăC.semne de hipofuncţie odontoblasticăD.concentrarea fosfatazei alcaline în regiunea predentineiE.

(pag. 72)

S2618097. Simptomatologia în hiperemia preinflamatorie:durere spontanăA. durerea iradiazăB. la examenul obiectiv se constată un proces carios care nu a deschis camera pulparăC.uşoară hipersensibilitate la testul termic receD.hipersensibilitate a dentinei la palparea cu sonda.E.

(pag. 71)

S2818098. Sondele de parodontometrie se folosesc pentru:detectarea tartrului subgingivalA. detectarea prezentei pungilor parodontaleB. detectarea cariilor subgingivaleC.detectarea configuratiei pungilor subgingivaleD.determinarea adancimiiE.

(pag. 105)

S2818099. In dentoparodontograma, reprezentarea semnelor imbolnavirii parodontale se face astfel:cu rosu pentru retractia gingivalaA. cu albastru pentru pungi parodontaleB. cu rosu pentru pungi parodontaleC.cu albastru pentru retractia gingivalaD.cu linie continuaE.

(pag. 109)

S2818100. Sondele exploratorii sunt folosite pentru:



detectarea si localizarea tartrului subgingivalA. detectarea si localizarea tartrului supragingivalB. detectarea si localizarea pungilor parodontaleC.detectarea cariilor subgingivaleD.dupa detartraj si chiuretaj radicularE.

(pag. 105)

S2818101. Sondele speciale de parodontometrie suntsondele exploratoriiA. sonda “flexible plastic screening surveyor”B. sonda “rigid metal tactile sensor”C.sonda “flexible plastic universal explorer”D.sonda butonataE.

(pag. 106)

S2818102. Percutia longitudinala sau transversala a dintilor parodontotici este urmata de:sunet distinctA. sunet clarB. sunet matC.sunet infundatD.durereE.

(pag. 107)

S2818103. Prin examinarea parodontometrica se poate aprecia stadiul parodontiului marginal astfel:ameliorare la valori cuprinse intre 20-80A. ameliorare la valori cuprinse intre 30-70B. agravare la valori peste 0C.agravare la valori sub 0D.ameliorare la valori cuprinse intre 50-90E.

(pag. 108)

S2818104. Indicele IHB se evalueaza pe examinarea a 6 suprafete preselectate intre care sunt urmatoarele:

suprafetele linguale ale molarilor 1 inferiorA. suprafetele vestibulare ale molarilor 1 superioriB. suprafeta vestibulara a incisivului central superior dreaptaC.suprafata vestibulara a incisivului central superior stangaD.suprafata linguala a incisivului central inferior stangaE.

(pag. 109-110)

S2818105. Cpitn:se inregistreaza pe sextantiA. sonda de parodontometrie cu care se efectueaza investigarea are partea activa sub forma unei sfere cu diametrul de 0,5 mm

B.

forta exercitata depaseste 0,5 gC.sonda de investigare este sonda “flexible plastic screening surveyor”D.sonda de investigare este sonda “universal explorer”E.

(pag. 112-113)

S2918106. Sondele exploratorii se folosesc pentru:determinarea indicelui CPITNA. detectarea neregularitatilor suprafetelor radiculare accesibileB.



determinarea prezentei si configuratiei pungilor parodontaleC.localizarea tartrului subgingivalD.controlul obtinerii unor suprafete radiculare netedeE.

(pag. 106)

S2918107. Percutia moderata longitudinala si transversala a dintilor parodontotici este urmata de:sunet clarA. sunet infundatB. sunet distinctC.nu se percep sunete distincteD.sunet matE.

(pag. 107)

S2918108. Componentele indicelui de igiena bucala sunt:indicele de prezenta a pungilor parodontaleA. indicele de placaB. indicele de retentie a placii (Loe)C.indicele de sangerare papilaraD.indicele de tartruE.

(pag. 109)

S2918109. Prin parodontometrie se aprecieaza:adancimea pungilor parodontaleA. prezenta tartrului subgingivalB. retractia gingivalaC.inflamatia gingivalaD.gradul de mobilitate dentaraE.

(pag. 108)



Tema nr. 19Clasificarea bolilor parodontiului marginal



S1219001. Examenul radiologic efectuat in gingivitele hiperplazice, cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica aproape intotdeauna

Demineralizarea septurilor alveolareA. Hiperestezie dentinaraB. Traumatism ocluzalC.Resorbtii oasoase extinse periradicular si periapicalD.AdeniteE.

(pag. 121-122)

S1219002. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginalPrezinta o inflamatie manifestaA. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentareB. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismuluiC.Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptiveD.Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoinaE.

(pag. 122)

S1219003. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)A. Este de cauza micoticaB. Este de natura viralaC.Apare in cadrul unor boli sistemiceD.Apare in lichenul plan sau alte dermatozeE.

(pag. 122)

S1219004. Parodontita juvenila esteEste o parodontita rapid progresivaA. Este o parodontita ulcero-necroticaB. Este o parodontita rapid progresiva precoceC.Este o atrofie parodontalaD.Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamenteE.

(pag. 120)

S1219005. Parodontita prepubertala esteEste o parodontita rapid progresivaA. Este o parodontita ulcero-necroticaB. Este o parodontita rapid progresiva precoceC.Este o atrofie parodontalaD.Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamenteE.

(pag. 120)

S1319006. Clasificarile bolilor parodontiului marginal, conform Acadamiei Americane de



Parodontologie s-au elaborat initial in:1957A. 1954B. 1964C.1959D.1979E.

(pag. 120)

S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina, antagonisti de calciu este:

o gingivita hiperplazica idiopaticaA. o gingivita alergicaB. o gingivita hiperplazicaC.o gingivita hipertrofica descuamativaD.o gingivita iritativa sau de iritatieE.

(pag. 122)

S1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbieneA. nu prezinta semne de suferintaB. hiperplazie gingivalaC.atrofie gingivalaD.modificari de culoare ale gingieiE.

(pag. 121)

S1419009. Care din urmatoerele forme de imbolnavire a parodontiului marginal nu la intalnim in clasificarea lui Fermin Carranza?

gingiviteA. parodontiteB. trauma ocluzalaC.hipertrofia parodontalaD.manifestari parodontale ale unor boli generaleE.

(pag. 120)

S1419010. Cate categorii de gingivite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?6A. 7B. 8C.9D.10E.

(pag. 120)

S1419011. Cate categorii de parodontite cuprinde clasificarea lui F.Carranza?3A. 4B. 5C.6D.7E.

(pag. 120)

S1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile parodontiului marginal?

3A.



4B. 5C.6D.7E.

(pag. 122)

S1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica in:

gingivite, parodontite si parodontoze;A. gingivite, parodontite si parodontome;B. stomatite si parodontite;C.parodontite, parodontoze si parodontome;D.gingivite si parodontite.E.

(pag. 121)

S1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:hidantoinaA. betablocanteleB. metronidazoluC.cefalosporineleD.prednisonul.E.

(pag. 122)

S2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este:

o gingivita hiperplazica avansataA. o gingivo-stomatita subacutaB. o afectiune care apare la copiiC.o afectiune care apare la adultD.o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDAE.

(pag. 123)

S2319016. Clasificarea bolilor parodontiului marginal dupa cauzele care le-au produs, factorii favorizanti, aspectul clinic si infraclinic reprezinta:

o baza sigura si necesara de diagnosticA. un element important pentru cercetarea stiintificaB. parte integranta a statisticii epidemiologiceC.dorinta de simplificare a ARPAD.experienta proprie a autoruluiE.

(pag. 119)

S2319017. Clasificarea bolilor parodontiului marginal care reprezinta o baza sigura si necesara de diagnostic, prognostic si tratament se face dupa:

tipul de inflamatieA. factorii favorizantiB. factorii de riscC.etiologieD.tipul de atrofieE.

(pag. 119)

S2319018. Numeroasele clasificari facute de-a lungul timpului reflecta:tipul de inflamatieA. activitatea de cercetareB.



recesiuneaC.imbogatirea continua a cunostintelorD.tipul de tratament necesarE.

(pag. 119)

S2319019. Una din cele mai vechi clasificari apartine lui:Kantorowicz 1904A. Kantorowicz 1928B. Kantorowicz 1942C.Kantorowicz 1924D.Becks 1929E.

(pag. 119)

S2319020. Weski enunta in 1937 o clasificare in:ParadeniteA. ParadentitisB. HiperplaziaC.SchmutzpyorrheaD.GingivitaE.

(pag. 119)

S2319021. In clasificarea ARPA se foloseste criteriul leziunilor de baza:inflamatia, distrofia sau recesiuneaA. inflamatia, atrofia sau proliferareaB. inflamatia, recesiunea sau proliferareaC.inflamatia, atrofia sau recesiuneaD.inflamatia, distrofia sau proliferareaE.

(pag. 121)

S2519022. În clasificarea Catedrei de Parodontologie Bucureşti a îmbolnăvirilor parodonţiului marginal se află în primul rând:

Parodontita marginală cronică superficială cu hiperplazieA. Parodontita marginală cronică superficială cu involuţie precoceB. GingivitaC.Parodontita marginală cronică profundăD.Parodontita juvenilăE.

(pag. 122, 123)

S2619023. În gangrena pulpară simplă examenul clinic relevă:însămânţarea pe medii de cultură a conţinutului canalului radicular relevă absenţa florei bacterieneA. deobicei proces carios cu camera pulpară închisăB. prezenţa unei radiotransparenţe la nivel periapicalC.teste de vitalitate negativeD.la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere.E.

(pag. 101)

S2819024. Gingivita cronica (simpla, necomplicata) se mai numeste:gingivita iritativaA. gingivita de iritatieB. gingivita de cauza iritativaC.gingivita de origine tartricaD.gingivita cronica simplaE.



(pag. 122)

S2819025. Parodontita distrofica este:parodontita marginala cronica profunda rebela la tratamentA. parodontita marginala agresiva rapid progresivaB. parodontita marginala cronica mixtaC.parodontita juvenilaD.parodontita marginala cronica superficialaE.

(pag. 123)

S2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale profunde,parodontopatia marginala cronica mixta se denumeste si:

parodontita juvenilaA. parodontita marginala agresiva rapid progresivaB. parodontita prepubertala precoceC.parodontita distroficaD.parodontita marginala profunda rebela la tratamentE.

(pag. 123)


S1219027. Clasificarea ARPA (Asociatia internationala pentru cercetari asupra parodontopatiilor) in anul 1955 propune urmatoarea clasificare a bolilor parodontiului marginal

ParodontiteA. ParodontozeB. ParodontomeC.Parodontita prepuberalaD.Parodontita rapid progresivaE.

(pag. 119)

S1219028. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de Parodontologie Bucuresti:

Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplaziceA. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoceB. Parodontita prepubertala precoceC.Parodontita juvenilaD.Parodontita distroficaE.

(pag. 122)

S1219029. Clasificarea parodontitelor dupa Carranza Jr (1996)Tumori benigne sau maligne ale gingiei cu caracter primar sau metastaticA. Parodontita lent progresivaB. Parodontita rapid progresiva a adultuluiC.Parodontita rapid progresiva precoceD.Parodontita ulcero-necroticaE.

(pag. 120)

S1219030. Din punct de vedere al afectarii structurii parodontiului marginal, in gingivite este afectatParodontiul de sustinereA. Parodontiul marginal de invelisB. Epiteliul si corionul gingivalC.Sistemul ligamentar supraalveolarD.



Sinusul maxilarE.

(pag. 121)

S1319031. Clasificarea bolilor parodontale dupa Dumitriu se face urmarind criteriile:mecanismul de producere al bolii parodontaleA. evolutia si prognosticul bolii parodontaleB. gradul de afectare a structurii parodontiuluiC.raspunsul la tratamentD.gradul de manifestare a inflamatieiE.

(pag. 121-122)

S1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:gingivite de pubertateA. gingivite de sarcinaB. gingivite de menopauzaC.gingivite hiperplazice idiopaticeD.gingivite hiperplazice prin inflamatie microbianaE.

(pag. 122)

S1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:diabetA. sarcinaB. boli imuneC.de consum de nifedipinD.insuficienta renala cronicaE.

(pag. 122)

S1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:gingivo-stomatita ulcero-necroticaA. gingivo-stomatita herpeticaB. aftele recidivanteC.gingivite din SIDAD.stomatite din SIDAE.

(pag. 122)

S1319035. In gingivite este afectat:epiteliul, corionul gingival, si sistemul ligamentar supraalveolarA. parodontiul marginal de invelisB. parodontiul marginal de invelis si unele componente ale parodontiului de sustinereC.este afectata mobilitatea dentaraD.apare fenomenul de halistereza superficialaE.

(pag. 121)

S1319036. in gingivite este afectat:parodontiul marginal de invelisA. sistemul ligamentar supraalveolarB. ligamentele orizontaleC.ligamentele obliceD.nici una din acesteaE.

(pag. 121)

S1319037. Parodontita marginala cronica profunda la adult, poate fi:



parodontita marginala cronica profunda localizataA. parodontita marginala cronica profunda generalizataB. parodontita distroficaC.parodontita juvenilaD.parodontita agresiva rapid progresivaE.

(pag. 123)

S1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:parodontita prepubertara precoceA. parodontita prejuvenilaB. parodontita agresiva rapid progresivaC.parodontita distroficaD.parodontita juvenilaE.

(pag. 123)

S1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:parodontita rapid progresiva a adultuluiA. parodontita prepubertaraB. parodontita juvenilaC.parodontita din SIDAD.parodontita ulcero-necroticaE.

(pag. 120)

S1419040. Catedra de Parodontologie Bucuresti clasifica gingivitele in:gingivita hiperplazica prin inflamatie microbianaA. gingivita alergicaB. gingivita din cursul unor stari fiziologiceC.gingivita cronicaD.gingivita de iritatieE.

(pag. 122)

S1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele forme de gingivita:

gingivita cronicaA. gingivita hiperplazicaB. gingivita din cursul unor stari fiziologiceC.gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemiceD.gingivita alergicaE.

(pag. 122)

S1419042. Dupa Carranza, cele 5 clase de parodontite sunt:parodontita lent progresivaA. parodontita rapid progresiva a adultuluiB. parodontita ulcero-necroticaC.parodontita refractara la tratamentD.parodontita juvenilaE.

(pag. 122)

S1419043. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de parodontite:parodontita cronica a adultuluiA. parodontita rapid progresiva precoceB. parodontita marginala cronica superficialaC.



parodontita refractara la tratamentD.parodontita distroficaE.

(pag. 120)

S1419044. In clasificarea bolilor parodontiului marginal au fost luate in considerare urmatoarele criterii:mecanismul de producere al bolii parodontaleA. afectiunile generale sistemiceB. statusul social-economic al indivizilorC.gradul de manifestare al inflamatieiD.gradul de afectare al structurilor parodontiului marginalE.

(pag. 121)

S1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizataA. parodontita ulcero-necroticaB. parodontita marginala rebela la tratamentC.parodontita marginala rapid progresiva precoceD.parodontita distroficaE.

(pag. 123)

S1519046. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal realizata de Catedra de Parodontologie Bucuresti sunt:

substratul morfologic si imunologic al pacientului respectiv;A. mecanismul de producere al bolii parodontale;B. gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal;C.gradul de manifestare a inflamatiei;D.existenta sau nu de boli sistemice asociate.E.

(pag. 121-122)

S1619047. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:parodontita marginala cronica pe fond de involutie precoceA. parodontita marginala cronica profunda localizataB. parodontita marginala profunda rebela la tratamentC.parodontita juvenila tardivaD.parodontita marginala cronica profunda generalizata.E.

(pag. 123)

S1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:gingivostomatita ulcero-necroticaA. gingivostomatita herpeticaB. gingivita alergicaC.gingivostomatita aftoasa recidivantaD.gingivostomatita de menopauza.E.

(pag. 122)

S1619049. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in urmatoarele boli sistemice:diabetA. hepatita BB. carenta de vitamina CC.boli de sange si imuneD.TBC.E.

(pag. 122)



S1619050. Gingivitele descuamative reprezinta manifestari bucale ale:pemfigusuluiA. diabetuluiB. lichenului planC.administrarii de antagonisti de CaD.sclerodermiei.E.

(pag. 122)

S2119051. Criteriile care stau la baza clasificarii imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucuresti sunt:

Mecanismul de producere al bolii parodontaleA. Varsta pacientilorB. Sexul pacientilorC.Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginalD.Aspectul clinic al gingieiE.

(pag. 121.)

S2119052. In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a imbolnavirilor parodontiului marginal sunt cuprinse:

Gingivita cronica simpla,de cauza microbianaA. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbianaB. ParodontozaC.Parodontita juvenilaD.Parodontita distroficaE.

(pag. 123.)

S2319053. Terminologia ARPA este utila pentru a identifica formele predominant inflamatorii:parodontoameA. gingiviteB. parodontozeC.parodontite marginale cronice superficiale si profundeD.atrofii parodontaleE.

(pag. 120)

S2319054. Academia Americala de Parodontologie clasifica bolile parodontiului marginal in:inflamatii ce cuprind gingivte, parotontite lent si rapid progresiveA. inflamatii si distrofiiB. inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite primare, secundareC.inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite superficiale, profundeD.Inflamatii ce cuprind gingivite, parodontite, parodontozeE.

(pag. 120)

S2319055. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de imbolnavire:gingivite, parodontite, parodontoame, parodontozeA. gingivite, parodontite, parodontozeB. gingivite, parodontite, parodontoameC.gingivite, parodontite, trauma ocluzala, atrofia parodontala, manifestari parodontale ale unor boli generaleD.gingivite, parodontiteE.

(pag. 120)

S2319056. Numeroasele clasificari de imbolnavire a parodontiului marginal releva lipsa unor criterii riguroase capabile sa defineasca precis:



tipul de inflamatieA. tratamentul necesarB. relatia cauza-efect in producerea boliiC.traumatismul ocluzalD.gradul de afectare al structurilor parodontaleE.

(pag. 120)

S2319057. Dupa Fermin Carranza Jr. se pot descrie printre altele si urmatoarele tipuri de gingivite:marginala cronicaA. cronice descuamativeB. medicamentoaseC.asociate cu dermatozeD.alergiceE.

(pag. 120)

S2319058. Dupa Fermin Carranza Jr, printre altele se pot descrie si urmatoarele tipuri de gingivite:agravate de factori generaliA. hiperplazice ca efect secundar al administrarii unor medicamenteB. in cursul unor stari fiziologiceC.tumori benigne sau maligne ale gingieiD.manifestari gingivo-parodontale si orale in SIDAE.

(pag. 120)

S2319059. Leziunile gingivale apar ca epifenomen in:leziuni inflamatoriiA. leziuni viroticeB. leziuni traumaticeC.leziuni epitelialeD.leziuni fungiceE.

(pag. 121)

S2319060. Parodontiul marginal prezinta semne de suferinta in situatii cainfectie viralaA. infectie fungicaB. trauma ocluzalaC.lipsa de contact dentar ocluzalD.edentatii unidentareE.

(pag. 121)

S2319061. Urmatoarele gingivite se insotesc de pungi adevarate:gingivita hiperplazica idiopaticaA. gingivita de sarcinaB. gingivita prin carenta vitaminei CC.gingivite medicamentoaseD.gingivite micoticeE.

(pag. 121)

S2319062. Formele cele mai numeroase de imbolnavire prezinta o inflamatie manifesta cucaracter floridA. caracter invazivB. evolutie rapid distructivaC.halisterezaD.



demineralizarea septului alveolarE.

(pag. 122)

S2319063. La adulti inflamatia are:intensitate redusaA. evolutie lentaB. pusee inflamatorii subacuteC.evolutie rapid progresivaD.caracter recidivantE.

(pag. 122)

S2319064. Urmatoarele denumiri sunt necorespunzatoare:gingivita tartricaA. gingivita iritativaB. gingivita de cauza iritativaC.gingivita cronica (simpla, necomplicata)D.gingivita cronica de cauza microbianaE.

(pag. 122)

S2319065. Gingivitele descuamative apar in urmatoarele afectiunilichen planA. sclerodermieB. pemfigusC.sindrom BehcetD.lupus eritematos diseminatE.

(pag. 122)

S2319066. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar in cursul unor boli sistemice ca:diabetA. carenta vitaminei KB. anemiiC.boli de sangeD.boli imuneE.

(pag. 122)

S2519067. Gingivitele şi gingivostomatitele acute şi subacute cuprind:Gingivostomatita ulcero-necroticăA. Gingivostomatita herpeticăB. Gingivostomatita aftoasăC.Gingivita alergicăD.Gingivita hiperplazică idiopaticăE.

(pag. 122)

S2619068. Arsenicul determină necroza pulpei dentare prin:modificarea brutală a pH-uluiA. precipitarea proteinelor plasmatice şi lezarea membranei celulareB. paralizia pereţilor vasculariC.blocarea respiraţiei celulareD.depolimerizarea colagenului.E.

(pag. 97)

S2619069. Simptomatologia clinică în necroza pulpară:



dintele are culoare modificatăA. prezintă hiperestezieB. conţinutul canalului radicular este o masă omogenă de culoare roşu viuC.probe de vitalitate negativeD.la percuţie rezonanţa este matăE.

(pag. 98)

S2619070. Diagnosticul diferenţial al necrozei pulpare se face cu:gangrena simplăA. parodontita apicală cronicăB. pulpita seroasă parţialăC.pulpita cronică deschisăD.pulpita cronică închisă propriu-zisă.E.

(pag. 98-99)

S2619071. Diagnosticul pozitiv în necroza pulpară se face pe baza următoarelor semne:dinte cu aspect normalA. test de vitalitate la rece negativB. la palpare cu sonda în camera pulpară apare sângerareC.la testul electric răspunsul este pozitivD.la percuţie rezonanţa este mată.E.

(pag. 98)

S2619072. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe baza următoarelor semne:insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculareA. absenţa modificărilor radiologice periapicaleB. carie profundă cu camera pulpară deschisăC.examen bacteriologic negativD.teste de vitalitate pozitive.E.

(pag. 101)

S2619073. Cauzele necrozei pulpare pot fi:secţionarea vaselor pulpare la nivelul apexului dentarA. smulgerea vaselor la nivelul apexului dentarB. penetrarea bacteriilor prin apexul dentarC.dilacerarea ţesutului pulpar cu eliberare de amine toxiceD.compresia vaselor la nivelul apexului.E.

(pag. 95)

S2619074. Prin necroză se înţelege:modificarea aseptică a pulpei dentare sub acţiunea microorganismelorA. distrucţia aseptică a ţesutului pulpar sub acţiunea agenţilor fiziciB. transformarea pulpei dentare într-un ţesut de granulaţie bogat vascularizatC.atrofia fibroscleroasă şi reticulară a pulpei dentareD.mortificarea pulpei sub acţiunea agenţilor chimici.E.

(pag. 94)

S2819075. Conform criteriului “mecanismul de producere al bolii parodontale”:factorul etiologic determinant este reprezentat de placa bacterianaA. formele aparent neinflamatorii nu au la baza agresiunea microbianaB. leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni viroticeC.leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni fungiceD.



leziunile gingivale pot aparea ca un epifenomen in afectiuni sistemiceE.

(pag. 121)

S2819076. Conform criteriului “gradului de afectare al structurilor parodontiului marginal”:bolile parodontiului marginal se clasifica in gingivite, parodontite si manifestari ale traumei ocluzaleA. in gingivite este afectat epiteliul si corionul fara afectarea sistemului ligamentar supraalveolarB. in gingivite este afectat epiteliul, corionul si sistemul ligamentar supraalveolarC.in parodontite este afectat parodontiul de invelis si de sustinereD.in gingivite este afectat doar parodontiul de invelisE.

(pag. 121)

S2819077. Gingivitele descuamative se intalnesc in unele boli sistemice ca:diabetA. lichen planB. sclerodermieC.carenta vitaminei CD.pemfigusE.

(pag. 122)

S2819078. Gingivitele hiperplazice au drept cauza:sunt idiopaticeA. inflamatia microbianaB. hidantoinaC.diabetD.lichen planE.

(pag. 122)

S2919079. Gingivitele si gingivo-stomatitele acute si subacute (dupa catedra de Parodontologie din Bucuresti) sunt:

gingivo-stomatite herpeticeA. gingivite hiperplazice idiopaticeB. gingivo-stomatite ulcero-necroticeC.gingivite descuamativeD.aftele si gingivo-stomatitele aftoase recidivanteE.

(pag. 122)

S2919080. Fermin Carranza descrie urmatoarele forme de gingivita:gingivita vronica descuamativaA. gingivita agravata de factori generaliB. gingivita hipoplazicaC.gingivita marginala cronicaD.gingivita asociata cu dermatozeE.

(pag. 120)

S2919081. Dupa clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti gingivitele simptomatice apar in cursul unor boli sistemice ca:

DiabetA. boli de sangeB. menopauzaC.carenta vitaminei CD.stari imuneE.

(pag. 122)



S2919082. Gingivitele din cursul unor stari fiziologice dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti apar in:

sarcinaA. menopauzaB. utilizarea de contraceptiveC.pubertateD.utilizarea de ciclosporineE.

(pag. 122)



Tema nr. 20Gingivite şi stomatite



S1220001. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta aCapnocytophagaA. Prevotella intermediaB. Speciilor de ActinomycesC.Speciilor de StreptococD.Candida albicansE.

(pag. 129)

S1220002. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala esteo zona eritematoasaA. o veziculaB. o ulceratieC.un placardD.o eroziuneE.

(pag. 147)

S1320003. Bolnavii cardiovasculari cu diferite suferinte parodontale aflati sub tratament cu medicamente pe baza de antagonisti de calciu prezinta crestere de volum a gingiei la 4-10 luni in procent de:

50%A. 60%B. 70%C.67%D.76%E.

(pag. 138)

S1320004. Gingivita cronica de cauza microbiana poate deveni hiperplazica daca factorul favorizant actioneaza:

2-3 aniA. 2-3 luniB. 2-4 luniC.2-4 zileD.2-3 saptamaniE.

(pag. 127)

S1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:usor prurit gingivalA. dureri severeB. senzatie de usturimeC.sangerari gingivale la periajD.sangerari gingivale la masticatieE.

(pag. 126)



S1420006. Cate zone distincte afectate se descriu histopatologic in gingivita acuta ulcero-necrotica?3A. 4B. 5C.6D.7E.

(pag. 145)

S1420007. Histopatologic, in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C sunt prezente urmatoarele aspecte:

edemA. scaderea permeabilitatii capilareB. cresterea reactivitatii elementelor contractile din peretii vaselor sanguine perifericeC.degenerescenta fibrelor de reticulinaD.staza vasculara in epiteliul gingivalE.

(pag. 133)

S1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:culoarea rosie deschisa a gingieiA. tumefactiaB. sangerarea gingivalaC.modificarile aspectului suprafetei gingivaleD.consistenta variabila a gingieiE.

(pag. 127)

S1520009. Gingivita acuta ulcero-necrotica:apare in special la batrani;A. s-a dovedit a fi o boala contagioasa;B. are o evolutie de tip epidemic in unele colectivitati;C.este favorizata de deficienta vitaminei PP;D.prezinta hipersalivatie seroasa.E.

(pag. 144)

S1520010. Gingivo-stomatita aftoasa are ca leziuni elementare aftele, dintre care cele mai mici au dimensiunile:

0,05-0,1 cm;A. 0,1-0,2 cm;B. 0,2-1 cm;C.1-1,5 cm;D.1,5-2 cm.E.

(pag. 148)

S1520011. Gingivo-stomatita herpetica:apare mai ales la adulti si la batrani;A. apare dupa o perioada de incubatie de 4-5 zile;B. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;C.prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos;D.evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.E.

(pag. 147)

S1520012. In gingivita alergica:consistenta gingiei este ferma;A.



gingia are o culoare rosu-deschis;B. gingia nu sangereaza la atingere si masticatie;C.volumul gingiei este crescut;D.apar frecvent ulceratii dureroase pe marginile limbii.E.

(pag. 140)

S1520013. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:culoarea rosu-deschis a gingiei;A. tumefactia;B. aparitia pungilor false;C.sangerarea;D.modificarea aspectului gingiei.E.

(pag. 127)

S1520014. Perioada de incubatie a virusului herpetic implicat in producerea gingivo-stomatitei herpetice este:

48-72 ore;A. 36-48 ore;B. 18 ore;C.24 ore;D.24-48 ore.E.

(pag. 146)

S1620015. Gingivita acuta ulcero-necrotica este caracterizata prin:prurit gingivalA. alterarea starii generaleB. absenta sangerarii la palpare cu sondaC.consistenta ferma a papilelorD.mobilitate dentara.E.

(pag. 144)

S1620016. in lichenul plan apar urmatoarele manifestari gingivale:hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidalA. hiperplazie gingivala cu ulceratii si sangerari la cele mai mici atingeriB. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni eroziveC.ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-galbuieD.papile interdentare ce prezinta la varf o ulceratie crateriforma.E.

(pag. 142)

S2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este:Mobilitatea dentaraA. Sangerarea gingivala;B. Retractia gingivala;C.DurereaD.Culoarea rosie-violacee.E.

(pag. 127)

S2320018. În gingivita de sarcinas-au evidentiat mecanisme imune semnificativeA. apar leziuni hiperkeratoziceB. se produc eroziuni si ulceratii care pot sângera cu usurinta la periajC.gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata,lucioasaD.



incidenta este crescuta in special dupa luna a 3 a de sarcinaE.

(pag. 129)

S2320019. Principalele semne din gingivita din leucemie sunt:hiperplazii gingivale localizate in special la nivelul papilelor interdentareA. ulceratii in zona mucoasei jugale si la nivelul palatuluiB. zone de ulceratii si necroza pe mucasa jugala acoperite de false membraneC.petesii si infiltrate leucemice la nivelul palatului durD.gingivoragii tardive datorate tromcitopeniei leucemiceE.

(pag. 134)

S2320020. Gingivita alergica prezinta:gingie de culoare rosu deschis de consistenta moale, friabilaA. gingie de culoare rosu intens, dura la palpareB. tumefactie gingivala cu aspect granularC.gingia singereaza foarte usor spontanD.gingia are o culoare rosu intens numai la nivelul papilelor interdentareE.

(pag. 140)

S2320021. Gingivo-stomatita herpetica:apare mai ales la adulti si la batrani;A. apare dupa o perioada scurta de incubatie de 24-48 de oreB. este consecinta unei necroze de lichefactie prin veziculatie intradermica;C.prezinta vezicule cu lichid tulbure, laptos si virusi herpeticiD.evolueaza in pusee si se vindeca total dupa circa 2 saptamani.E.

(pag. 146)

S2320022. infiltratul leucocitar bogat din corion este alcatuit din:limfocite si neutrofileA. limfocite, plasmocite, neutrofile si monociteB. plasmocite,macrofage si neutrofileC.limfocite,neutrofile,plasmocite si macrofageD.limfocite, macrofage si neutrofileE.

(pag. 124)

S2320023. Pacientii cu gingivita cronica semnaleazasenzatie de mincarime la nivelul gingiei marginaleA. discrete dureri, suportabile, spontaneB. senzatie de usturimeC.singerari gingivale numai la periajD.singerari gingivale numai la masticatieE.

(pag. 126)

S2520024. În gingivita cronică simplă din punct de vedere histochimic creşte nivelul şi activitatea următoarelor enzime:

SuccindehidrogenazeiA. GlucopeptidazeiB. EsterazeiC.FibrinazeiD.AminooxidazeiE.

(pag. 125, 126)



S2620025. Reacţiile din zona exudativă (“de contaminare”) în granulomul simplu conjunctiv se caracterizează prin:

vasoconstricţieA. lipsa exudatuluiB. prezenţa unui infiltrat celular mai ales polimorfonuclearC.exudatul inflamator concentrează exotoxinele microbieneD.lipsesc celulele macrofage.E.

(pag. 118)

S2620026. În parodontita apicală cronică fibroasă tabloul morfopatologic arată:vasele sangvine au pereţi subţiaţiA. leziunea este extinsă în osul alveolarB. sunt prezenţi numeroşi fibroblaşti şi fibrociţiC.o parte din ligamentele Scharpay sunt îngroşateD.perniţele vasculare descrise de Schweitzer sunt bine dezvoltateE.

(pag. 116)

S2620027. Osteofibroza periapicală este o reacţie de condensare osoasă care apare în:gangrena pulpară simplăA. hiperemia preinflamatorieB. pulpita acută purulentă totalăC.pulpita cronicăD.pulpita acută seroasă totală.E.

(pag. 125)

S2620028. Granulomul chistic reprezintă:o osteită apicală cronică şi distrucţie osoasă cu contur difuzA. înlocuirea ţesutului osos cu ţesut de granulaţie cu numeroşi fibroblaşti şi histiociteB. stadiul final al unui granulom epitelialC.stadiul iniţial al unei parodontite apicale cronice fibroaseD.o leziune periapicală cu contur difuz pe radiografie.E.

(pag. 121)

S2620029. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută seroasă se face pe baza următoarelor semne:

probe de vitalitate dentară pozitiveA. durerea are caracter cronicB. tumefierea mucoasei şi tegumentelorC.lipsa durerii la percuţie în axul dinteluiD.nu apar modificări în starea generală a organismului.E.

(pag. 109)

S2620030. Tabloul morfopatologic în parodontita apicală acută seroasă arată:pereţi vasculari îngroşaţiA. ligamentele alveolo-dentare sunt subţiateB. desociere fibrilară prin depolimerizareC.corticala internă alveolară prezintă contur regulatD.îngustarea spaţiilor intertrabeculare.E.

(pag. 108)

S2820031. In gingivita de sarcina:s-a identificat o crestere mai mare a speciei CapnocitophagaA.



s-a identificat o crestere mai mare a speciei Prevotella intermediaB. s-a identificat o crestere mai mare a speciei ActynobaclusC.s-au evidentiat mecanisme imuneD.prevalenta este intre 20-50 %E.

(pag. 129)

S2820032. Gingivita din diabet prezintahiperplazie gingivala localizataA. culoare gingivala rosu deschisB. consistenta ferma a papilelorC.pungi parodontaleD.frecvente ulceratiiE.

(pag. 132)

S2920033. Semnul patognomonic din gingivostomatita ulcero-necrotica este:culoarea rosie a portiunilor gingivale ulcerateA. papilele interdentare prezinta la varf o ulceratie crateriforma(aspect decapitat)B. gingivoragii la cele mai mici atingeriC.adenopatie regionalaD.limitarea deschiderii gurii prin trismusE.

(pag. 145)


S1220034. Diagnosticul diferential al candidozei se face culeziunile diftericeA. leucoplaziaB. lichenul planC.gingiviostomatita herpeticaD.gingivita cronicaE.

(pag. 150)

S1220035. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cuboala BehcetA. gingivita alergicaB. leucemia cronicaC.candidoza acutaD.agranulocitozaE.

(pag. 145)

S1220036. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple suntobturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingieiA. tipul alimentatiei(bogata in lipide)B. impact alimentar direct asupra papileiC.carii recidivaD.cavitati carioase aproximaleE.

(pag. 127)

S1220037. Gingivitele descuamative pot aparea inleucemii acute si subacuteA. lichen planB.



pemfigus vulgarC.AIDSD.DiabetE.

(pag. 141)

S1220038. In candidoza acuta, subiectiv pot apareasenzatii dureroase la atingere, masticatieA. dificultatea de a purta protezele mobileB. fisuri dureroase ale comisurilor oraleC.hipersalivatieD.prurit gingivalE.

(pag. 149)

S1220039. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestariprurit gingivalA. sangerari gingivaleB. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologiceC.hipersalivatieD.senzatie de tensiuneE.

(pag. 129)

S1220040. In gingivita din diabet, gingia poate prezentapungi adevarateA. hipertrofie gingivala generalizataB. sangerari usoareC.usoara mobilitate patologicaD.ulceratiiE.

(pag. 132)

S1220041. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice suntgingivoragii precoceA. senzatie de uscaciune a mucoasei oraleB. aparitia polipilor gingivaliC.hiperplazie gingivalaD.ulceratiiE.

(pag. 134)

S1220042. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatiitrismusA. febraB. abcese de vecinatateC.edem laringianD.meningita acutaE.

(pag. 143)

S1220043. Pacientii cu gingivita cronica semnaleazausor prurit gingivalA. sangerari gingivale la periaj si masticatieB. senzatie de usturimeC.tumefactieD.halenaE.

(pag. 126)



S1220044. Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica poate apareaadenopatie regionalaA. durere intensa la atingerea gingieiB. limitarea deschiderii gurii prin trismusC.halena fetida intensaD.senzatie de gust metalicE.

(pag. 145)

S1320045. Diagnosticul diferential al gingivitei acute ulcero-necrotice se face cu:lichen plan vezicularA. sifilisB. leucemia acutaC.stomatita gangrenoasaD.agranulocitozaE.

(pag. 146)

S1320046. Gingivita din diabet prezinta:hiperplazie generalizataA. culoare palida deschisaB. consistenta ferma a papilelorC.ulceraţii si sangerari usoare la atingereD.frecvent pungi falseE.

(pag. 132)

S1320047. Gingivitele descuamative pot sa apara in:infectii cronice: sifilis, tuberculozaA. la pubertate si postpubertateB. in eruptii medicamentoase prin reactii de hipersensibilizareC.in lichenul plan vezicular sau bulosD.in gingivita hiperplazica idiopaticaE.

(pag. 141)

S1320048. Granulomul sarcoidal contine:limfociteA. numeroase mononucleareB. celule eptelialeC.leucociteD.celule gigante Langerhans multinucleateE.

(pag. 135)

S1320049. in gingivita cronica simpla, in stadiul de"leziune stabila"histologic apare:marginatie leucocotaraA. microulceratii in epiteliuB. cresterea numarului de plasmociteC.fragilitate capilara (meiopragie)D.hiperemie activaE.

(pag. 125)

S1320050. in gingivita de sarcina:gingia este tumefiataA. apare senzatie de uscaciune si arsuraB.



mobilitatea patologica este frecvent de gradul 3C.semnele clinice se accentueaza din luna a II-a sau a III-aD.sangerarea se produce la cele mai mici atingeriE.

(pag. 130)

S1320051. in gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C apare:mobilitate patologica prin edemA. hipertrofie lingualaB. sangerari gingivaleC.pungi falseD.halenaE.

(pag. 133)

S1320052. in gingivitele asociate cu diabet zaharat insulino-dependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt:

specii de StreptococA. specii de ActinomycesB. CapnocytophagaC.Veillonela ParvulaD.FusobacteriumE.

(pag. 131)

S1320053. Producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice este data de:boli generale cronice casectizanteA. menopauza si postmenopauzaB. deficitul de vitamina A, D, EC.prezenţa bacililor fuziformi si spirochetelorD.hiposalivatia din colagenozeE.

(pag. 144)

S1320054. Semnele clinice subiective ale gingivitei cronice sunt:sangerari gingivale la periaj si masticatieA. consistenta gingiei crescuta in formele exudativeB. pungi falseC.prurit gingival si senzaţie de usturimeD.fenomene de halistereza superficialaE.

(pag. 126)

S1320055. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta in:glositaA. ulceratii orale si faringieneB. mucoasa gingivala este palidaC.disfagieD.toate de mai susE.

(pag. 134)

S1420056. In gingivita cronica, in stadiul de 'leziune stabila' intalnim urmatoarele aspecte:creste numarul de plasmociteA. epiteliul jonctional prezinta fenomene de ingustare a spatiilor intercelulareB. lamina bazala e neintreruptaC.microulceratii in epiteliuD.scade nivelul si activitatea unor enzimeE.



(pag. 125)

S1420057. In gingivitele asociate cu diabet zaharat insulinodependent, principalele microorganisme din santul gingival sunt:

Veillonela parvulaA. FusobacteriumB. specii de StreptococC.specii de StafilococD.specii de ActinomycesE.

(pag. 131)

S1420058. In stadiul de leziune initiala, gingivita cronica se caracterizeaza prin:hiperemie activaA. marginatie leucocitaraB. migrarea prin diapedeza, in special a monocitelorC.flux de sange crescut in teritoriul capilar si venularD.cresterea numarului de celule, in special fibroblastiE.

(pag. 124)

S1420059. Simptomatologia gingivitei acute ulcero-necrotice cuprinde:fisuri dureroase la comisuriA. halena fetida intensaB. limitarea deschiderii gurii prin trismusC.stare generala de regula nealterataD.dureri spontane iradiante in oasele maxilareE.

(pag. 145)

S1420060. Simptomatologia gingivitei de sarcina cuprinde:principalele semne sunt hiperplazia si sangerareaA. mobilitatea patologica de gradul 1 si 2, fara evolutie spre avulsia dintilorB. pot aparea pungi parodontale adevarateC.mucoasa gingivala si orala au aspect uscatD.hiperplazia de sarcina se dezvolta exclusiv la nivelul papilelor interdentareE.

(pag. 130)

S1520061. Conditiile favorizante de aparitie a gingivostomatitelor micotice sunt:consumul excesiv de antibiotice;A. sarcina;B. varsta si sexul;C.SIDA;D.diabetul.E.

(pag. 148-149)

S1520062. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:gingivostomatita de menopauza;A. gingivostomatita aftoasa;B. gingivita de sarcina;C.gingivostomatita distrofica;D.gingivostomatita herpetica.E.

(pag. 145)

S1520063. Gingivita din diabet se caracterizeaza prin:consumul crescut de oxigen la nivelul gingiei;A.



miros si gust caracteristic de metal;B. consistenta crescuta a gingiei;C.hiperplazie generalizata polipoidala;D.frecvente ulceratii.E.

(pag. 131-132)

S1520064. Gingivita hiperplazica de cauza microbiana prezinta urmatoarea simptomatologie:gingia este de culoare rosu-violaceu;A. gingia are suprafata neteda;B. gingia are uneori micro-ulceratii;C.uneori gingia are aspect lucios de coaja de portocala;D.consistenta gingiei este ferma cand apar suprainfectarile.E.

(pag. 128)

S1520065. Gingivita la pubertate este caracterizata prin:aparitia ei atat la fete cat si la baieti;A. este mai frecventa intre 10-12 ani;B. implicarea mai frecventa a speciilor Capnocytophaga;C.aparitia ca semn al unor modificari metabolice mai ales inaintea ciclului menstrual;D.inflamatie gingivala rosu-violacee.E.

(pag. 128)

S1520066. Gingivita ulcero-necrotica este caracterizata prin:dureri spontane iradiate in oasele maxilare;A. senzatie de gust metalic si alterat;B. halena fetida;C.aspect decapitat al papilelor;D.mobilitate dureroasa ce duce frecvent la avulsia dintilor.E.

(pag. 145)

S1520067. In gingivita de sarcina:s-a remarcat o crestere importanta a speciei Prevotella intermedia;A. adevarata cauza o reprezinta placa bacteriana;B. nu se evidentiaza semne histopatologice specifice;C.nu apar pungi gingivale adevarate;D.mobilitatea dentara este frecvent de gradul 3.E.

(pag. 129-130)

S1520068. In gingivita hiperplazica din hipovitaminoza C:apare modificarea sintezei proteoglicanilor si glicoproteinelor;A. apar pungi adevarate;B. scade sinteza de colagen;C.apare hiperplazia gingivala cu ulceratii si sangerari;D.scade permeabilitatea mucoasei bucale si a epiteliului sulcular.E.

(pag. 133)

S1520069. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara:

prezenta diastemei sau tremelor interdentare;A. obturatii in exces in imediata apropiere a gingiei;B. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingiei;C.contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;D.



persistenta pe arcada a unor dinti temporari.E.

(pag. 127-128)

S1620070. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidalA. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni eroziveB. ulceratii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbuieC.sangerari usoare la atingereD.frecvent pungi false.E.

(pag. 132)

S1620071. Gingia poate prezenta in cursul diabetului:sangerari usoare la atingereA. consistenta ferma a papilelorB. frecvent pungi falseC.usoara mobilitate patologica prin edem inflamatorD.leziuni hiperkeratozice.E.

(pag. 132)

S1620072. Gingivita la pubertate se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie:inflamatie gingivala cu o culoare rosie violaceeA. tumefactie prin edem cu caracter ireversibilB. sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sondaC.hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentareD.ulceratii frecvente.E.

(pag. 128-129)

S1620073. in boala Behcet se intalnesc:afte bucale si genitaleA. leziuni oculare conjunctivale, iridociditaB. induratia pielii, sclerodermieC.leziuni vasculare: tromboflebiteD.leziuni articulare: artrite.E.

(pag. 143)

S1620074. Sangerarea in gingivita cronica poate fispontanaA. provocata de atingere si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatieiB. provocata de explorarea cu sondaC.provocata de periajul dentarD.provocata de succiunea voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere.E.

(pag. 127)

S2120075. Dupa criteriile de localizare si intindere gingivita simpla,necomplicata,de cauza microbiana poate fi:

papilitaA. gingivita marginalaB. gingivita difuzaC.gingivita localizataD.gingivita alergicaE.

(pag. 126)



S2120076. Factori favorizanti in producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice suntfumatul excesivA. deficitul vitaminelor E si PPB. alcoolismulC.pericoronariteleD.stresulE.

(pag. 144)

S2120077. In gingivita alergica semnele clinice se caracterizeaza prin:culoarea rosie a gingiei care se intinde dincolo de jonctiunea mucogingivalaA. tumefactie gingivalaB. gingie de aspect usor granularC.consistenta moale a gingieiD.frecvent cheilita si glosita ,asociateE.

(pag. 140)

S2120078. In gingivita hiperplazica prin hipovitaminoza C deficienta vitaminei are ca efectescaderea sintezei de colagenA. scaderea integritatii peretilor vasculariB. necroza papilelor gingivaleC.aparitia de dureri gingivaleD.demineralizari in parodontiul profundE.

(pag. 133)

S2120079. Principalele semne clinice din gingivita hiperplazica din leucemie sunt:dureri insuportabile cu caracter nevralgiformA. ulceratiiB. gingivoragii precoceC.hiperplazie gingivalaD.avulsia dintilorE.

(pag. 134)

S2320080. Gingivita la pubertate:apare in special la feteA. apare atit la fete cit si la baietiB. apare la persoane cu igiena orala bunaC.are drept agent etiologic specii de Actinomyces si PophyromonasD.are drept agent etiologic specii de CapnocytophagaE.

(pag. 128)

S2320081. Gingivita din cursul ciclului menstrual se manifesta prin:crestere importanta a mobilitatii dentare fiziologiceA. senzatie de tensiuneB. usoara tumefactie gingivalaC.singerare gingivalaD.lichidul santului gingival scade datorita aparitiei exudatului inflamatorE.

(pag. 129)

S2320082. Deficienta de vitamina C are ca efect:scaderea permeabilitatii epiteliului sulcularA. cresterea sintezei de fibre de colagenB. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitareC.



favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profundD.reducerea lumenului capilarelor si arteriolelorE.

(pag. 133)

S2320083. Sindromul PLUMMER-VINSON din anemia hipocroma consta în:glosita si disfagieA. ulceratii orale si faringieneB. mucoasa gingivala este palidaC.toate de mai susD.ulceratii suprainfectate datorita leucopenieiE.

(pag. 134)

S2320084. Antagonistii de calciu au urmatoarele efecte:inactivarea acidului folic;A. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati;B. stimularea sintezei ADN si a colagenuluiC.stimularea factorului de crestere epiteliala;D.cresterea proliferarii celulare pe mediu de cultura anaerobE.

(pag. 137)

S2320085. Gingivitele descuamative pot să apară în urmatoarele circumstante:infecţii cronice: sifilis, CandidaA. la pubertate şi postpubertateB. în erupţii medicamentoase prin reacţii de hipersensibilizareC.in pemfigus mucos benignD.in gingivita hiperplazică idiopaticăE.

(pag. 141)

S2320086. În gingivita acuta ulcero-necrotica sunt prezente urmatoarele simptome obiectivesenzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivaleA. rigiditatea fetei si adenopatie regionalaB. senzatie de gust metalic si alteratC.papile interdentare cu “aspect decapitat”D.accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinti, condimente.E.

(pag. 145)

S2320087. In stadiul de “leziune initiala”, gingivita cronica se caracterizeaza prin:hiperemie activa;A. marginatie leucocitara;B. flux de sange moderat in teritoriul capilar si venular;C.migrarea prin diapedeza, in special a polimorfonuclearelorD.cresterea numarului de celule, in special fibroblasti.E.

(pag. 124)

S2320088. Dupa localizare si intindere, gingivita cronica poate fi:gingivita cronica propriu-zisaA. papilita, inflamatia papilei interdentareB. gingivita difuza care cuprinde papila interdentara,marginea gingivala libera si gingia fixaC.gingivita difuza care cuprinde marginea gingivala libera si gingia fixaD.gingivita localizata numai la unul din dintiE.

(pag. 126)



S2320089. Printre factorii de transformare a unei gingivite cronice microbiene intr-una hiperplazica se numara:

cavitati carioase profunde situate vestibular sau oralA. obturatii in exces in imediata apropiere a gingieiB. obturatii rugoase, retentive in apropierea gingieiC.contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi;D.impact alimentar indirect asupra papilei interdentareE.

(pag. 127)

S2320090. Hiperplazia gingivala se remarca in special prin:cresterea numarului de celule (in special de plasmocite)A. cresterea numarului de fibre de colagenB. aparitia edemului masiv intra si intercelularC.prezenta unui infiltrat inflamator moderat in special in corionD.prezenta capilarelor de neoformatieE.

(pag. 128)

S2320091. Gingivita din diabet prezintă:hiperplazie gingivala generalizatăA. gingie de culoare palidă rosu-deschisB. consistenta moale a papilelorC.ulceraţii şi sangerări uşoare la atingereD.frecvent pungi adevarateE.

(pag. 132)

S2320092. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt:oxidarea excesiva a glucozei in gingieA. acumularea de compusi cu actiune toxica prin acidoza tisularaB. consum de oxigen crescut prin cresterea metabolismului localC.meiopragie capilara si suferinte vasculare arteriale si venoaseD.nevrita diabeticaE.

(pag. 132)

S2320093. Deficienta de vitamina C are ca efect:scaderea permeabilitatii epiteliului sulcularA. cresterea sintezei de fibre de colagenB. scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitareC.favorizarea fenomenelor de demineralizare in parodontiu profundD.reducerea lumenului capilarelor si arteriolelorE.

(pag. 133)

S2520094. Simptomele subiective ale gingivitei cronice simple sunt:Uşor prurit gingivalA. Discrete dureri la periajB. UsturimeC.Sângerări gingivale la masticaţieD.Sângerări gingivale spontaneE.

(pag. 126)

S2620095. Rapiditatea fenomenelor de dinamică vasculară în infalamţiile parodonţiului apical depinde de următorii factori:

intensitatea agresoruluiA.



timpul de acţiune al agresoruluiB. natura agresoruluiC.cantitatea agresoruluiD.tonusul neuro-vegetativ individualE.

(pag. 106)

S2620096. În etiologia parodontitei apicale acute hiperemice sunt incriminate:bruxismulA. lucrări protetice în subocluzieB. traumatisme directe în cursul tratamentului endodonticC.eugenolul folosit în tratamentul endodonticD.agenţi microbieni.E.

(pag. 105)

S2620097. Aspectul macroscopic şi microscopic al inflamaţiei osoase în parodontita apicală este determinat de următoarele particularităţi:

starea generală a organismuluiA. os alveolar cu corticală internă groasăB. lipsa unui sistem limfatic în zona cervico-facialăC.calea prin care pătrunde agentul agresorD.ţesuturile acoperitoare ale osului alveolar sunt subţiriE.

(pag. 103)

S2620098. Parodontita apicală acută seroasă (difuză) se caracterizează prin:durere cu caracter lancinant provocată de difeite excitanţi care cedează odată cu creşterea afluxului sangvin spre extremitatea cefalică

A.

adenopatia regionalăB. absenţa sensibilităţii la percuţia în axul dinteluiC.congestia mucoasei în dreptul rădăcinii dinteluiD.durerea iradiază în regiuni învecinate.E.

(pag. 108)

S2620099. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale cronice difuze progresive se face cu:granulomul chisticA. actinomicozaB. parodontia apicală cronică fibroasăC.adenopatii supurateD.osteomielita.E.

(pag. 124)

S2620100. Simptomatologia parodontitei apicale cronice difuze progresive (Partsch):nodul care deformează suprafaţa mucoaseiA. palparea mucoasei în dreptul dintelui nu este dureroasăB. teste de vitalitate la cald pozitiveC.teste de vitalitate la rece negativeD.adenopatie regională cu ganglioni înduraţi dureroşi la palpare.E.

(pag. 123)

S2620101. Simptomatologia granulomului simplu conjunctivdurere vie lancinantăA. palparea mucoasei în dreptul apexului poate evidenţia o uşoară sensibilitateB. la teste de vitalitate la cald se constată sensibilitateC.



explorarea cu sonda a camerei pulpare şi a canalelor radiculare arată lipsa oricărei sensibilităţiD.la examen radiologic se observă o zonă de transparenţă ce înconjoară apexul.E.

(pag. 119)

S2620102. Diagnosticul diferenţial al parodontitei apicale acute purulente se face cu:pulpita totală acută purulentăA. abcesul parodontal marginalB. foliculita dinţilor incluşiC.osteomielitaD.pulpita cronică deschisă acutizată.E.

(pag. 113)

S2620103. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută hiperemică se pune pe baza următoarelor semne

la atingerea dintelui apare senzaţia de prezenţă a dintelui în arcada dentarăA. mucoasa în dreptul apexului de aspect normalB. simptomatologia de pulpită totalăC.pe radiografie se evidenţiază un focar osteitic periapicalD.dintele este sensibil la percuţie în ax.E.

(pag. 107)

S2820104. Semnele clinice obiective ale gingivitei cronice simple sunt:prurit gingivalA. senzatii de usturimeB. sangerari gingivaleC.culoare rosie inchisa a gingieiD.tumefactia papilelor gingivaleE.

(pag. 127)

S2820105. Gingivita hiperplazica simpla prezinta:gingie marita de volumA. gingie de culoare rosu deschisB. suprafata netedaC.microulceratii sangerande la atingereD.consistenta moaleE.

(pag. 128)

S2820106. Tumora de sarcina:prezinta o incidenta de 3-6 % cazuriA. prezinta o incidenta de 5-10 % cazuriB. apare dupa luna a 5-a de sarcinaC.din punct de vedere histopatologic este un angiogranulomD.apare dupa luna a 3-a de sarcinaE.

(pag. 130)

S2820107. Gingivita hiperplazica in hipovitaminoza C prezinta:halenaA. pungi falseB. mobilitate patologicaC.sangerari gingivaleD.fara ulceratiE.

(pag. 133)



S2820108. Hiperplazia gingivala hidantoinicaeste localizata mai mult oralA. este localizata mai mult vestibularB. nu sangereazaC.gingia este de consistenta redusaD.prezinta o culoare roz deschisE.

(pag. 136)

S2820109. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu:are culoarea gingiei de un roz deschisA. are caracter generalizatB. are o consistenta a gingiei moale, depresibilaC.apare un sant la baza hiperplazieiD.volumul hiperplaziei este variabilE.

(pag. 138)

S2820110. Gingivita acuta ulcero-necrotica:apare mai frecvent la adultii de varsta medieA. gingia are culoare rosieB. apar gingivoragiiC.apare hipersalivatie vascoasaD.papilele interdentare au “aspect decapitat”E.

(pag. 145)

S2820111. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:candidoze croniceA. gingivite hiperplaziceB. gingivostomatita herpeticaC.leucemia acutaD.agranulocitozaE.

(pag. 145-146)

S2820112. Gingivita de cauza micota la adulti are ca forme clinice:atroficaA. hipertroficaB. pseudomembranosC.hiperkeratozicD.hiperplazicE.

(pag. 149)

S2820113. Diagnosticul diferential al gingivitei de cauza micotica se face cu:leucoplaziaA. lichen planB. gingivostomatita aftoasaC.gingivostomatita herpeticaD.leziuni ulcerative ale mucoaseiE.

(pag. 150)

S2820114. In boala Behcet se intalnesc:afte bucaleA. afte genitaleB. leziuni oculareC.



leziuni cutanateD.leziuni musculareE.

(pag. 148)

S2920115. Gingivitele hiperplazice medicamentoase pot sa apara in urma administrarii de:antagonisti de calciuA. stamicinB. hidantoinaC.cefalosporineD.ciclosporineE.

(pag. 135)

S2920116. Principalele semne de imbolnavire gingivala in sarcina sunt:dureri gingivaleA. sangerare gingivalaB. ulceratiile gingivaleC.hiperplazii gingivaleD.pungi parodontale adevarateE.

(pag. 129)

S2920117. Gingivita hiperplazica idiopatica mai este cunoscuta si sub numele de:gingivomatozaA. fibrom gingival difuzB. hiperplazie fibromatoasaC.fibromatoza gingivala ereditaraD.macrogingie dobinditaE.

(pag. 139)

S2920118. La nivelul gingiei,leziunile in lichenul plan prezinta urmatoarele aspecte:sub forma de macule confluenteA. sub forma de placardB. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendriticC.sub forma de pustuleD.eroziuni si ulceratii care pot singera cu usurintala periaj si masticatieE.

(pag. 142)



Tema nr. 21Parodontite marginale



S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecventdupa 40 aniA. la varstniciB. la copiiC.dupa 20 aniD.la menopauzaE.

(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS estedurere localizataA. sangerari gingivale la succiuneB. senzatie de egresiuneC.halisterezaD.prezenta pungilor parodontaleE.

(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in:1960A. 1952B. 1967C.1977D.1956E.

(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de:2-6%A. 4-8%B. 48%C.33%D.0,5%E.

(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive?

3A. 4B. 5C.6D.7E.

(pag. 159)



S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale:molarilor secunzi si incisivilorA. molarilor primi si caninilorB. molarilor primi si incisivilorC.molarilor secunzi si caninilorD.premolarilorE.

(pag. 156)

S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt:pungi de 5-7 mmA. exudat inflamator redus sau clinic absentB. mobilitate dentara accentuataC.migrari patologice frecventeD.radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticaleE.

(pag. 162)

S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:prurit gingivalA. sangerari frecvente ale gingieiB. papila gingivala tumefiataC.senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dintiD.durere periradiculara si interradicularaE.

(pag. 153)

S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta:mobilitate dentara accentuata;A. hiperestezie;B. semnificative migrari patologice;C.radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal;D.infectii micotice asociate in 50% din cazuri.E.

(pag. 161)

S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt:parodontita de sarcina;A. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase;B. parodontita distrofica;C.parodontita premenstruala;D.gingivostomatita micotica.E.

(pag. 160-161)

S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza:infiltrat limfoplasmocitar abundent;A. distructii ale fibrelor Sharpey;B. vasodilatatie cu caracter paralitic;C.leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive;D.resorbtii ale cementului radicular.E.

(pag. 157)

S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult:dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor;A. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor;B. apar treme patologice;C.



in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate;D.radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata.E.

(pag. 158-159)

S1521013. In parodontita prepubertara:simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani;A. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre;B. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia;C.apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate;D.apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta.E.

(pag. 155)

S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila:resorbtia osoasa este verticala;A. resorbtia osoasa este orizontala;B. apare halistereza;C.demineralizarea are aspect de canal septal;D.demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.E.

(pag. 157)

S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca:integritatea osului alveolarA. resorbtia osoasa orizontalaB. halisterezaC.resorbtie osoasa verticalaD.resorbtie osoasa mixta.E.

(pag. 157)

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca:integritatea osului alveolarA. halisferezaB. resorbtie osoasa orizontalaC.resorbtie osoasa verticalaD.resorbtie osoasa mixta.E.

(pag. 159)

S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli?

Gingivita cronica simplaA. Gingivita alergicaB. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresivaC.Parodontita prepubertalaD.Parodontita juvenilaE.

(pag. 155-156)

S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi:anemia hipocromaA. neutropenia sau granulocitopeniaB. maladia HodkinC.talasemiaD.sarcoidozaE.



(pag. 155)

S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament?

Fusobacterium nucleatumA. Actinobacillus actinomycetemcomitansB. Prevotella intermediaC.Bacillus forsythusD.Porphyromonas gingivalisE.

(pag. 161)

S2321020. Cum este descrisă parodontita distrofică?inflamaţie acută a ţesuturilor gingivaleA. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivaleB. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzeiC.fenomen distrofic caracteristic batrâneţiiD.inflamaţie cronică instalată pe un fond distroficE.

(pag. 161)

S2321021. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este:

apariţia sângerării gingivale spontaneA. apariţia fisurilor StillmanB. apariţia tartruluiC.afectarea osului prin demineralizare sau distrucţieD.mobilitatea dinţilorE.

(pag. 151)

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită, este:

prurit gingivalA. usturimi gingivaleB. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţieC.sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingieiD.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi, însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară.

E.

(pag. 153)

S2321023. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă:se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinicA. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderateB. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivaleC.se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartruD.se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata.E.

(pag. 156)

S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este:Pruritul gingivalA. Usturimea gingivalăB. Sângerarea la atingerea gingieiC.Sângerarea la succiunea gingieiD.Senzaţia de egresiune a dinteluiE.

(pag. 153)



S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale:se face prin coafaj directA. se face prin extirpare vitalăB. se face prin coafaj indirectC.amputaţie devitalăD.toate de mai sus.E.

(pag. 134)

S2621026. Amputaţia vitală este indicată:dinţi mobili parodontoticiA. molarii persoanelor în vârstăB. dinţi temporariC.la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formareD.molari de minte.E.

(pag. 142)

S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade:gradul 1 = 0…2 mmA. gradul 1 = 0…4 mmB. gradul 2 = 4…6 mmC.gradul 2 = 4…7 mmD.gradul 3 = > 8 mmE.

(pag. 159)

S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul:primii molari superiori si inferioriA. incisivii superiori si inferioriB. primii molari si incisiviiC.primii molari, incisivii si dintii veciniD.toate cele de mai susE.

(pag. 156)

S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este:sangeriri ale gingiei la atingeri usoareA. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libereB. usoara mobilitate dentara de gradul 1C.senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dintiD.uneori hiperplazie gingivalaE.

(pag. 153)

S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de:20 aniA. 25-30 aniB. 30-35 aniC.35-40 aniD.45 aniE.

(pag. 160)




S1221031. In parodontita distrofica aparfenomene de hiperestezieA. pungi de adancime mica sau medieB. pungi profundeC.migrari patologice accentuateD.resorbtii orizontaleE.

(pag. 162)

S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire suntprezenta pungilor false156A. mobilitate dentara patologicaB. retractii gingivaleC.hiperestezie dentinaraD.senzatie de egresiune a dintilorE.

(pag. 156)

S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica

sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mmA. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicularB. exista demineralizareC.exista resorbtia limbusului septului interradicularD.leziunile sunt incipiente, afectand in special gingiaE.

(pag. 159)

S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone

zona mentonieraA. liniile oblice externa si internaB. gaura palatina mareC.cresta zigomato-molaraD.zona palatinala din dreptul dintilor frontali superioriE.

(pag. 158)

S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se evidentiazaresorbtii ale cementului radicularA. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratieB. infiltrat limfoplasmocitar abundentC.degenerescente celulareD.vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)E.

(pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS existasangerari la atingeri usoare cu sondaA. semne de inflamatie gingivalaB. mobilitate dentara patologicaC.pungi parodontale adevarateD.uneori retractie gingivalaE.

(pag. 154)



S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala aparmigrari dentare patologiceA. prurit gingivalB. jena dureroasa la nivelul gingieiC.usturimi gingivaleD.sangerari gingivaleE.

(pag. 153)

S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin

inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacutA. absenta mobilitatii patologiceB. tumefactii voluminoase ulcerateC.prezenta exudatului pururlentD.usturimi gingivaleE.

(pag. 160)

S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de:celule epiteliale descuamateA. infiltrat limfoplasmocitarB. bacterii intregi si fragmentateC.leucocite distruseD.imunoglobulineE.

(pag. 158)

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar:vasoplegieA. meiopragieB. halisterezaC.distrucţia fibrelor de colagenD.infiltrat limfoplasmocitar abundentE.

(pag. 157)

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare:infiltrat dens limfoplasmocitarA. degenerescenta filetelor nervoaseB. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatieC.vasodilataţie pasivaD.segregatie celularaE.

(pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme:

Bacillus forsytus - 25%A. Bacillus forsytus - 52%B. Bacillus forsytus - 40%C.Porphyromonas gingivalis –50%D.Porphyromonas gingivalis - 15 %E.

(pag. 161)

S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin:lipsa unei inflamatii evidenta clinicA.



pungi parodontale falseB. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisiviC.mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisiviD.resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primiE.

(pag. 156)

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 aniA. este cauzata geneticB. apare dupa varsta de 35 aniC.are cauza microbianaD.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde

E.

(pag. 160)

S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati:Prevotella intermediaA. Eikinella corrodensB. CapnocytophagaC.Campylobacter rectusD.VeillonellaE.

(pag. 160)

S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi:semne de inflamatie gingivalaA. mobilitate dentara accentuataB. culoare roz-palida a gingiei marginaleC.radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolarD.uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarateE.

(pag. 154)

S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt:mobilitate patologica de gradul 1A. pungi parodontale adevarateB. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului ososC.absenţa semnelor inflamaţiei gingivaleD.radiografic apare resorbtia osoasa verticalaE.

(pag. 158-159)

S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ:degenerescente celulereA. disjunctie epiteliu-dinteB. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultuluiC.infiltrat inflamator predominant plasmocitarD.vasodilatatie cu caracter paraliticE.

(pag. 156)

S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul:apofizelor geniiA. spinei nazaleB. liniilor oblice: interna si externaC.crestei zigomato-malareD.



zonei palatine din dreptul dintilor frontali superioriE.

(pag. 158)

S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele microorganisme:

A. actinomycetemcomitansA. Eikenella corrodensB. Porphyromonas gingivalisC.CapnocytophagaD.VeillonelaE.

(pag. 160)

S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt:fisuri StillmanA. feston McCallB. atrofie osoasa predomonant verticalaC.retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuateD.hiperestezieE.

(pag. 162)

S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor:

gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicularA. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativaB. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mmC.gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opusD.gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicularE.

(pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin:leucocite distruseA. celule epiteliale descuamateB. fragmente de os alveolar necrozatC.exudat seros, sero-fibrinos, rar purulentD.tesut conjunctiv de neoformatieE.

(pag. 158)

S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca:sindromul DownA. sindromul Papillon-LefevreB. hiperfosfataziaC.anemiaD.sindromul Chediak-HigashiE.

(pag. 155)

S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt:Fusobacterium nucleatumA. Prevotella intermediaB. A. actinomycetemcomitansC.Peptostreptococus microsD.CapnocytophagaE.

(pag. 161)



S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt:dureri intense iradiate;A. mobilitate dentara patologica;B. retractie gingivala;C.pungi parodontale false;D.hiperestezie dentinara.E.

(pag. 156)

S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv:apar tulburari de masticatie;A. tulburari de fonatie;B. retractie gingivala;C.pungi adevarate;D.manifestari psihice anxios-obsesive.E.

(pag. 158)

S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt:prurit gingival;A. sangerare la atingeri usoare cu sonda;B. tumefactie gingivala cu pungi false;C.sangerare la succiunea gingiei;D.jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.E.

(pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala:creste fosfataza acida;A. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere;B. apare tumefactia gingivala cu pungi false;C.apare uneori retractie gingivala;D.radiologic apare demineralizarea osoasa.E.

(pag. 153-154)

S1521060. Parodontita distrofica:se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta;A. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale;B. prezinta mobilitate dentara crescuta;C.prezinta migrari patologice accentuate;D.prezinta tumefactie granulara.E.

(pag. 161-162)

S1521061. Parodontita juvenila:este determinata in special de Porphiromonas gingivalis;A. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic;B. prezinta pungi parodontale false;C.prezinta pungi parodontale adevarate;D.prezinta retractie gingivala.E.

(pag. 156)

S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva:apare mai frecvent dupa 20 de ani;A. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata;B. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani;C.



prezinta tumefactii voluminoase ulcerate;D.poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae.E.

(pag. 160)

S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult:reprezinta forma intens destructiva la adult;A. prezinta pungi parodontale adevarate;B. prezinta mobilitate patologica de gradul 4;C.prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale;D.prezinta resorbtie orizontala accentuata.E.

(pag. 158)

S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele:primii molari superiori si inferioriA. incisivii superiori si inferioriB. primii molari si incisiviiC.primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14D.caninii superiori si inferiori.E.

(pag. 156)

S1621065. in parodontita juvenila:este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitansA. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcularB. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidalC.apare retractie gingivalaD.apar leziuni hiperkeratozice.E.

(pag. 156)

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin:hiperplazie gingivala generalizataA. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni eroziveB. retractia gingivalaC.fisuri StillmanD.festonul McCall.E.

(pag. 162)

S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin:semne de inflamatie gingivalaA. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveB. retractie gingivalaC.pungi parodontale falseD.mobilitate patologica de gradul 2 sau 3E.

(pag. 158)

S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin:prurit gingivalA. dureri intense la atingerea gingieiB. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatieC.senzatie de gust metalic si alteratD.dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.E.

(pag. 153)



S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale continleucocite distruseA. tesut mezenchimal nediferentiatB. glicoproteineC.celule epiteliale descuamateD.celule epiteliale descuamateE.

(pag. 158)

S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt:

vasodilatatia pasivaA. degenerescenta filetelor nervoaseB. hiperkeratozaC.parakeratozaD.segregatie celulara in stratul cornosE.

(pag. 152)

S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli caDiabet.A. Sindromul DOWNB. hipofosfataziaC.neutropenia sau granulocitopeniaD.Sindromul CHEDIAK- HIGASHIE.

(pag. 158)

S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt:prurit gingivalA. usturimi gingivaleB. retractie gingivalaC.hipertrofie gingivalaD.hiperplazie gingivalaE.

(pag. 153)

S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prinfrecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilariA. formarea diastemei patologiceB. mobilitate dentara patologicaC.prurit gingivalD.xerostomieE.

(pag. 156)

S2321074. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă:pungi parodontale falseA. mobilitate dentară patologicăB. pungi parodontale adevărateC.retracţie gingivalăD.hiperestezie dentinarăE.

(pag. 156)

S2321075. Din punct de vedere histopatologic, în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază:

distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontaleA.



creşterea fosfatazei alcalineB. resorbţii ale cementului radicularC.distrucţii ale fibrelor SharpeyD.numeroase zone de resorbţie ale osului alveolarE.

(pag. 157)

S2321076. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului?

liniile oblice: externă şi internăA. zona premolarilor mandibulariB. zona premolarilor maxilariC.creasta zigomato-malarăD.zona palatină în dreptul dinţilor frontali superioriE.

(pag. 158)

S2321077. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde, a adultului?

mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3A. pungi parodontale adevărateB. prezenţa de numeroase resturi radiculareC.migrări patologiceD.afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor lateraliE.

(pag. 158-159)

S2321078. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului?

exsudat serosA. exsudat fibrinosB. exsudat sero-fibrinosC.exsudat sangvinolentD.exsudat purulentE.

(pag. 158)

S2321079. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive, rapid progresivă?

activarea policlonală a limfocitelor BA. activarea complementuluiB. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacteriiC.alterări ale funcţiilor limfocitelorTD.producerea de autoanticorpi faţă de colagenE.

(pag. 160)

S2321080. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene:

cresc spirocheteleA. cresc speciile de bacili gram-negativiB. apariţia Eikenella corrodensC.apariţia Camphylobacter rectusD.creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru CytomegalovirusE.

(pag. 151)

S2321081. În parodontita marginală cronică superficială, apar:primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinteA.



leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolarB. creşte mobilitatea dinţilorC.demineralizări ale osuluiD.halena.E.

(pag. 152)

S2321082. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică, au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului:

infiltrat dens limfo-plasmocitarA. vasodilataţie pasivăB. endarteritaC.degenerescenţa filetelor nervoaseD.alterări ale mitocondriilor.E.

(pag. 152)

S2321083. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de:

vacuolizarea mitocondriilorA. creşterea fosfatazei alcalineB. creşterea ARN-ului în stratul germinativC.scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţiiD.tendinţa de aglomerare a ribozomilorE.

(pag. 152-153)

S2321084. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială:

papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală

A.

uneori papila poate fi desprinsă de pe dinteB. papila gingivală are uneori aspect lobulat, cu un şanţ discret la bază, care o delimitează de gingia fixăC.relieful papilei este şters, pâna aproape de dipariţieD.papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.E.

(pag. 154)

S2321085. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară, sunt adevărate:apare la dentiţia temporară şi mixtăA. este asociată cu sindromul Papillon-LefèvreB. este asociată cu sindromul DownC.nu se asociază cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfataziaD.este asociată cu sindromul Chediak-HigashiE.

(pag. 155)

S2321086. Ce este halistereza?miros urât al cavitaţii orale, ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profundeA. semn specific din gingivita ucero-necroticăB. demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar

C.

demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar, central axial în mod intrerupt sau continuu

D.

demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar

E.

(pag. 154-155)



S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile

Eikenella corrodensA. Streptoccocus mutansB. Actinobacillus actinomycetemcomitansC.Capnocytophaga sputigenaD.Stafiloccocus aureusE.

(pag. 156)

S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans:pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip ShwartzmanA. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip ShwartzmanB. pot produce fenomene de tip boala seruluiC.pot produce soc anafilacticD.pot produce activarea complementuluiE.

(pag. 156)

S2521089. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoareleMobilitate dentarăA. Pungi parodontale realeB. Retracţie gingivalăC.Sângerare gingivală spontanăD.Hiperestezie dentinarăE.

(pag. 156)

S2621090. Amputaţia devitală este indicată în cazul:tratamentului dinţilor mobili parodontoticiA. molarilor persoanelor în vârstăB. dinţilor cu canale foarte curbeC.pulpopatiilor incipiente la copii şi tineriD.la dinţii cu rădăcini în formare.E.

(pag. 143)

S2621091. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de:luxaţiile dentareA. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăciniiB. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologiceC.afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictoruluiD.sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni.E.

(pag. 147-148)

S2621092. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii:dinţi cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea până la apexA. dinţi situaţi distal pe arcadă, la care tratamentul este dificilB. pulpitele purulente parţialeC.pulpitele cronice deschise granulomatoaseD.cariile cu evoluţie subgingivală.E.

(pag. 154)

S2621093. Extirparea devitală este contraindicată în:pulpitele purulente parţialeA. pulpitele purulente totaleB.



pulpitele cronice deschise granulomatoaseC.cazul persoanelor alergice la substanţele anesteziceD.imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori, trisme, infecţii).E.

(pag. 154)

S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în:coafaj directA. amputatie vitalaB. extirparea aseptico-antisepticaC.amputatie devitalaD.coafaj indirectE.

(pag. 134)

S2621095. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în:coafaj directA. amputaţie vitalăB. extirparea aseptico-antisepticăC.amputaţie devitalăD.coafaj indirectE.

(pag. 134)

S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de:

senzatia de egresiune a unui dinteA. durere periradicularaB. durere generalizataC.durerea apare frecvent searaD.durere de intensitate medieE.

(pag. 153)

S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de:

culoare rosie deschisa a gingieiA. papila gingivala cu aspect lobulatB. papila gingivala cu aspect filiformC.papila desprinsa de dinteD.mobilitate dentara de gradul 1E.

(pag. 154)

S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin:albinismA. hipercheratoza palmaraB. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 aniC.pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 aniD.pungi parodontale adanciE.

(pag. 155)

S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este:mobilitate dentara patologicaA. pungi parodontale falseB. abcese parodontaleC.poate fi localizataD.



retractie gingivalaE.

(pag. 156)

S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva:apare mai frecvent dupa 40 aniA. apare mai frecvent dupa 20 aniB. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCPC.prezinta tumefactii voluminoase exagerateD.se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilorE.

(pag. 160)

S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi:aparitia fisurilor StillmanA. aparitia festonului McCallB. evolutia continua a leziunilor preexistenteC.aparitia de leziuni noiD.mai pregnanta la copiiE.

(pag. 161-162)

S2821102. In parodontita distrofica apar:pungi parodontale de adancime mareA. mobilitate dentara accentuataB. migrari patologice semnificativeC.exudat inflamator redusD.rezorbtie osoasa orizontalaE.

(pag. 162)

S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala:scade fosfataza alcalinaA. scade ARNB. scade SuccindehidrogenazaC.creste fosfataza alcalinaD.creste ARNE.

(pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin:pungi parodontale falseA. mobilitate dentara patologicaB. lipsa unei inflamatii clinicC.migrari dentareD.prezenta unei inflamatii clinicE.

(pag. 156)

S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt:mobilitate patologica de gradul 2 sau 3A. retractie gingivalaB. tulburari de masticatieC.pungi parodontale adevarateD.tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentareE.

(pag. 158)

S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca:



sindromul DownA. sindromul Plummer-VinsonB. sindromul Chediak-HigashiC.boala lui WerkhofD.sindromul Papillon-LefevreE.

(pag. 155)



Tema nr. 22Manifestări gingivo-parodontale şi orale în SIDA



S1222001. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat deun virus - HIVA. specii de stafilococB. specii de streptococC.spirocheteD.endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitansE.

(pag. 163)

S1222002. Sindromul imunodeficientei dobandite estecongenitalA. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulareB. ereditarC.de etiologie microbianaD.de etiologie micoticaE.

(pag. 162)

S1322003. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:preferential pe gingie;A. preferential pe mucoasa boltii palatine;B. preferential pe mucoasa jugala;C.preferenţial pe mucoasa planseului bucal;D.preferential pe gingie si mucoasa boltii palatineE.

(pag. 164)

S1322004. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:gastrite;A. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anterior;B. accident vascular cerebral;C.dermatite de contact;D.insuficienta renala cronicaE.

(pag. 164-165)

S1322005. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva apare mai frecvent la:gravide;A. pubertate;B. menopauza;C.persoanele HIV pozitive;D.persoanele supuse unor stresuri mari.E.

(pag. 163)

S1322006. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:posibilA.



probabil;B. exclus;C.crescut;D.scazut.E.

(pag. 163)

S1322007. SIDA este consecinta unei infectiiBacilare;A. Cu candidaB. Parazitare;C.Virale;D.Polimicrobiene.E.

(pag. 162)

S1422008. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV prezinta urmatoarele caracteristici::lizereu eritematos de culoare rosu-aprinsA. singereaza scazut, doar la traume serioaseB. apare in forma unica localizataC.nu se suprainfecteaza micotic niciodataD.nu se asociaza niciodata cu gingivite ulcero-necroticeE.

(pag. 163)

S1422009. In SIDA intilnim adenopatii ale ganglionilor:subangulomandibulari si ai lantului cervical anteriorA. retroauriculariB. occipitaliC.pretragieniD.submentonieriE.

(pag. 164)

S1422010. Manifestarile caracteristice papilelor linguale la bolnavii SIDA sunt:leucoplazia viloasaA. infectiile micoticeB. leziuni ulceroase de tip herpetic sau aftos cu evolutie atipicaC.sarcomul KaposiD.depigmentari ale mucoaseiE.

(pag. 163)

S1422011. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

apare mai frecvent la persoanele HIV-pozitiveA. boala apare doar localizatB. nu se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolarC.osul alveolar nu este denudat de tesuturile moiD.osul alveolar nu prezinta fenomene de sechestrareE.

(pag. 163)

S1422012. Virusul HIV afecteaza celule precum:celulele osoaseA. celulele pulmonareB. celulele hepaticeC.limfocitele t (helper)D.



eritrociteleE.

(pag. 163)

S2322013. SIDA este consecinţa unei infecţii:Bacilare;A. Cu candida;B. Parazitare;C.Virale;D.Polimicrobiene.E.

(pag. 162)

S2322014. Riscul de contaminare cu virusul HIV prin manopere stomatologice este:posibilA. probabilB. exclusC.crescutD.scăzutE.

(pag. 163)

S2322015. Parodontita marginală ulcero-necrotică rapid progresivă apare mai frecvent la:gravideA. pubertateB. soldaţiC.persoanele HIV pozitiveD.persoanele supuse unor stresuri mariE.

(pag. 163)

S2322016. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:preferenţial pe gingieA. preferenţial pe mucoasa bolţii palatineB. preferenţial pe mucoasa jugalăC.preferenţial pe mucoasa planşeului bucalD.preferenţial pe gingie şi mucoasa bolţii palatineE.

(pag. 163)

S2322017. Manifestările extrabucale şi generale frecvent întâlnite în SIDA sunt:gastriteA. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari şi a lanţului cervical anteriorB. accident vascular cerebralC.dermatite de contactD.insuficienţă renală cronicăE.

(pag. 164-165)

S2322018. Candidoza pseudomembranoasă este mai frecvent localizatăla nivelul gingiei marginaleA. la nivelul marginilor limbiiB. la nivelul mucoasei jugaleC.pe faţa dorsală a limbiiD.la nivelul bolţii palatineE.

(pag. 164)

S2522019. Manifestări bucale la bolnavii SIDA sunt:



Hiperplazia gingivalăA. Supuraţia gingivalăB. Sângerarea gingivalăC.Leucoplazia viloasăD.Tumefacţia gingivalăE.

(pag. 163, 164)

S2622020. Prognosticul tratamentului endodontic atunci când se respectă întocmai tehnica de lucru, arată rezultate pozitive în:

100 % din cazuriA. 80-90 % din cazuriB. 86-95 % din cazuriC.75-86 % din cazuriD.85-95 % din cazuriE.

(pag. 160)

S2622021. Soluţia Walkhoff conţine:fenol 30 %, camfor 60 % şi alcool 10 %A. monoclorfenol şi alcool 10 %B. P-monoclorfenol, mentol şi camforC.P-monoclorfenol şi tricrezolD.P-monoclorfenol, alcool şi eter 10 %.E.

(pag. 177)

S2922022. Factorul cauzal in producerea SIDA este reprezentat de:neutrofileA. limfociteB. hematiiC.macrofageD.unii neuroniE.

(pag. 163)


S1222023. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate deeritemul gingival linearA. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaB. leucoplazia viloasaC.sarcomul KaposiD.angiomatoza bacilaraE.

(pag. 163)

S1222024. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduricandidoza eritematoasaA. candidoza pseudomembranoasaB. candidoza hipertrofica lingualaC.cheilita angulara micoticaD.candidoza bipolaraE.

(pag. 164)

S1222025. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV



se prezinta ca un lizereu rosu-aprinsA. nu prezinta sangerariB. sangereaza la atingeri usoareC.nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixeD.se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugaleE.

(pag. 163)

S1222026. Eritemul gingival linear sau gingivita HIVeste localizat in special la nivelul mucoasei vestibulareA. poate fi localizat sau generalizatB. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixeC.poate cuprinde si mucoasa palatinalaD.poate cuprinde si mucoasa alveolaraE.

(pag. 163)

S1222027. In candidoza eritematoasa din AIDS pot apareasenzatie de uscaciune a guriiA. hipersalivatieB. zone de culoare rosieC.uneori depapilari zonaleD.leziuni ulceroaseE.

(pag. 164)

S1222028. Infectia cu HIV se transmite in specialprin atingerea persoanei infectateA. prin contact sexualB. prin contaminare cu sange infectatC.aerianD.nu se transmiteE.

(pag. 163)

S1222029. Manifestarile extraorale si generale frecvent intalnite in SIDA pot fi reprezentate deleucoplazia viloasaA. sarcomul KaposiB. hiperpigmentarea mucoasei oraleC.histoplasmozaD.toxoplasmoza cerebralaE.

(pag. 164)

S1222030. Manifestarile orale la bolnavii SIDA sunt reprezentate deeritemul gingival linearA. angiomatoza bacilaraB. sarcomul KaposiC.parodontita arginala ulcero-necrotica rapid progresivaD.infectiile micoticeE.

(pag. 163)

S1222031. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva din AIDSnu apare decat in stadiile terminale ale boliiA. apare mai frecvent la persoanele HIV pozitive decat la persoane neinfectateB. se prezinta exclusiv localizatC.se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolarD.



poate fi localizata sau generalizataE.

(pag. 163)

S1222032. Sarcomul Kaposi din SIDAse manifesta sub forma de macule rosii sau bruneA. se manifesta sub forma de papule sau mici noduliB. pot imbraca ulterior aspect de hematom sau hemangiomC.se poate suprainfecta micoticD.este o tumora benignaE.

(pag. 164)

S1222033. Sarcomul Kaposi esteo tumora malignaA. o tumora benignaB. specifica infectie HIVC.nespecifica infectiei HIVD.apare mai frecvent la bolnavii SIDAE.

(pag. 164)

S1222034. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare inlichidul santului gingivalA. salivaB. sangeC.lichid cefalo-rahidianD.spermaE.

(pag. 163)

S1322035. Care dintre urmatoarele manifestari bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:eritroplazia;A. leucoplazia viloasa;B. candidoza eritematoasaC.sarcomul Kaposi;D.angiomatoza bacilara.E.

(pag. 163-164)

S1322036. Diagnosticul diferential al hiperpigmentatiilor mucoasei bucale in SIDA se face cu:eritroplazia;A. hiperpigmentatiile medicamentoase;B. coloratia brun-maroniu din insuficienta corticosuprarenaliana;C.sarcomul Kaposi;D.candidoza eritematoasa.E.

(pag. 164)

S1322037. Eritemul gingival liniar:se mai numeste gingivita HIV;A. frecvent se prezinta ca un lizereu eritematos de culoare rosu aprins, cu sangerari la atingeri usoare;B. este situat la nivelul papilelor interdentare si marginii gingivale libere;C.se insoţeste de mobilitate dentaraD.creste incidenta cariilor de coletE.

(pag. 163)

S1322038. in cursul infectiei HIV, gingivo-parodontale si orale fara leziuni extrabucale, propriu-zise,



starea generala poate fi alterata prin:febra;A. dispneeB. astenie;C.scadere in greutate;D.afectare hepatica.E.

(pag. 164)

S1322039. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:sunt frecvente;A. au evolutie atipica;B. se trateaza cu antibiotice;C.nu au tendinţa de vindecareD.sunt contagioase.E.

(pag. 164)

S1322040. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:eritemul gingival linear;A. gingivitele din cursul unor stari fiziologice;B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaC.parodontita juvenila;D.hipercresterile gingivaleE.

(pag. 163)

S1422041. Candidozele bucale in SIDA:nu apar niciodataA. sunt consecinta agresiunii crescute a speciilor de Candida, mai ales Candida albicansB. nu depind de nivelul de imunocompetenta al bolnavilorC.se pot manifesta in diferite moduriD.se pot manifesta si sub forma cheilitei angulare micoticeE.

(pag. 164)

S1422042. In cursul infectiei HIV propriu-zise, starea generala a bolnavului se poate altera prin:febraA. inapetentaB. aritmie cardiacaC.astenieD.diareeE.

(pag. 164)

S1422043. In SIDA pot fi intilnite frecvent urmatoarele manifestari extrabucale si generale:adenopatii ale ganglionilor occipitaliA. candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor, plaminilorB. pneumoniiC.toxoplasmoza cerebralaD.edem laringianE.

(pag. 164)

S1422044. Sarcomul Kaposi:este o tumora benigna specifica infectiei HIVA. apare mai frecvent la bolnavii SIDAB. la inceput, se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau brunaC.



niciodata nu are aspect de papulaD.ulterior se maresc in volum si imbraca aspect de hematom sau hemangiomE.

(pag. 164)

S1422045. Virusul HIV este prezent in cantitatea cea mai mare in:sangeA. spermaB. lichidul cefalo-rahidianC.salivaD.fluidul gingivalE.

(pag. 163)

S1522046. Gingivita HIV:se mai numeste eritem gingival linear;A. se prezinta ca un lizereu ertiematos;B. se insoteste de hiperestezie;C.se insoteste de suprainfectari micotice;D.prezinta mucoasa gingivala de culoare rosu-deschis cu aspect lucios.E.

(pag. 163)

S1522047. La bolnavii infectati cu HIV pot sa apara:infectii micotice;A. gingivite ulcero-necrotice;B. hipopigmentatia mucoasei bucale;C.leziuni herpetice ulcerate;D.sarcomul Kaposi.E.

(pag. 163)

S1522048. Leziunile ulceroase din infectia cu HIV:sunt de tip herpetic;A. sunt de tip aftos;B. nu au tendinta la vindecare;C.se caracterizeaza prin afte cu margini bine trasate, regulate;D.sunt acoperite de cruste hemoragice.E.

(pag. 164)

S1522049. Parodontita marginala ulcero-necrotica din infectia cu HIV:este o afectiune rapid progresiva;A. este localizata initodeauna;B. se caracterizeaza prin leziuni distructive ale gingiei si osului alveolar;C.este insotita de fenomene de sechestrare la nivelul osului;D.prezinta fenestratii si eroziuni la nivelul smaltului.E.

(pag. 163)

S1622050. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite forme:cheilita angulara micoticaA. candidoza hipertrofica lingualaB. candidoza pseudomembranoasaC.fisurile StillmanD.candidoza eritematoasa.E.

(pag. 164)



S1622051. Manifestarile extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA sunt:diabetA. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari si a lantului cervical anteriorB. reumatism cronic degenerativC.candidoza la nivelul esofaguluiD.pneumonii.E.

(pag. 165)

S1622052. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:eritemul gingival linear sau gingivita HIVA. gingivita ulcero-necroticaB. parodontita juvenilaC.parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaD.parodontita marginala rapid progresiva.E.

(pag. 163)

S2122053. Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta sub forma de :eritem gingival linearA. cheilita angularaB. candidoza eritematoasaC.leucoplazie viloasaD.celulite perimaxilareE.

(pag. 164)

S2122054. La bolnavi SIDA ca manifestare gingivo-parodontala se descrie:osteomielitaA. osteita a oaselor maxilareB. leziuni ulceroase herpetice si aftoaseC.gingivita de involutieD.eritemul gingival linearE.

(pag. 163)

S2122055. Manifestari bucale la bolnavi SIDA suntInfectii micoticeA. Celulite perimaxilareB. Gust metalicC.Tulburari de deglutitieD.Angiomatoza bacilaraE.

(pag. 163)

S2122056. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt:Eritemul gingival linearA. Parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaB. Leucoplazia viloasaC.Ulceratii jugaleD.Ulceratii ale boltei palatineE.

(pag. 163)

S2322057. Ce populaţie celulară este afectată de virusul HIV ?limfocitele T-kilerA. limfocitele T-helperB. macrofageleC.



celule LangerhansD.unii neuroni şi celulele gliale ale creieruluiE.

(pag. 162)

S2322058. Virusul HIV se transmite în special prin:utilizarea paharelor dupa o persoana contaminataA. atingerea tegumentelorB. contact sexualC.contaminare cu sânge sau produse de sânge care conţin virusulD.salivă care conţine virusul, în cursul manoperelor stomatologiceE.

(pag. 163)

S2322059. Virusul HIV este prezent în cantitatea cea mai mare în:sângeA. salivăB. spermăC.urinaD.lichid cefalorahidianE.

(pag. 163)

S2322060. Virusul HIV se transmite prin:sărut;A. salivă care conţine virusul, în cursul manoperelor stomatologice;B. contact sexual;C.contaminare cu sânge sau produse de sânge care conţin virusul;D.atingerea tegumentelorE.

(pag. 163)

S2322061. Care dintre urmatoarele afirmaţii în legatură cu eritemul gingival liniar, sunt adevărate?se mai numeşte gingivita HIV;A. frecvent se prezintă ca un lizereu eritematos de culoare roşu aprins, cu sângerări la atingeri uşoare;B. este situat la nivelul papilelor interdentare şi marginii gingivale libere;C.se însoţeşte de mobilitate dentară;D.creşte incidenţa cariilor de colet.E.

(pag. 163)

S2322062. Manifestările locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunteritemul gingival linearA. gingivitele din cursul unor stări fiziologiceB. parodontita marginală ulcero-necrotică rapid progresivăC.parodontita juvenilăD.hipercreşterile gingivaleE.

(pag. 163)

S2322063. Care dintre următoarele manifestări bucale sunt mai frecvente la bolnavii SIDA:eritroplaziaA. leucoplazia viloasăB. candidoza eritematoasăC.sarcomul KaposiD.angiomatoză bacilarăE.

(pag. 163)



S2322064. Diagnosticul diferenţial al hiperpigmentaţiilor mucoasei bucale în SIDA se face cu:eritroplaziaA. hiperpigmentaţiile medicamentoaseB. coloraţia brun-maroniu din insuficienţa corticosuprarenalianăC.sarcomul KaposiD.candidoza eritematoasăE.

(pag. 163)

S2322065. La bolnavii SIDA, leziunile ulceroase de tip herpetic sau aftos:sunt frecventeA. au evoluţie atipicăB. se tratează cu antibioticeC.nu au tendinţă de vindecareD.sunt contagioaseE.

(pag. 163)

S2322066. În cursul infecţiei HIV, gingivo-parodontale şi orale fără leziuni extrabucale, propriu-zise, starea generală poate fi alterată prin:

febrăA. dispneeB. astenieC.scădere în greutateD.afectare hepaticăE.

(pag. 164)

S2322067. Infecţiile micotice în SIDAsunt rareA. sunt deosebit de frecventeB. se manifestă când nivelul de CD4 scade sub 200C.apar la circa 90% din pacienţiD.sunt primul semn de infectare cu HIVE.

(pag. 163)

S2322068. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu sarcomul Kaposi sunt adevărate?esteo tumoră benignăA. este o tumoră malignă,B. nespecifică infecţiei HIVC.specifică infecţiei HIVD.apare mai frecvent la bolnavii SIDAE.

(pag. 164)

S2322069. În care dintre următoarele situaţii, medicul stomatolog trebuie să aibă în vedere posibilitatea unei infecţii HIV?

prezenţa unei parodontite marginale ulcero-necrotice rapid progresiveA. candidoză bucală rebelă la tratmentB. carii explozive (rampant caries)C.leziuni herpetice mai vechi de o lunaD.afte atipice, cu ulceraţii mari cu margini neregulate, suprainfectareE.

(pag. 163-164)

S2322070. Care dintre următoarele afirmaţii descriu aspectul clinic al leziunilor aftoase la bolnavii SIDA?

ulceraţii mari, cu margini neregulateA.



ulceraţii rotunde cu diametrul su 1 mmB. extrem de dureroaseC.nedureroaseD.fară tendinţă de vindecareE.

(pag. 164)

S2522071. Printre semnele bucale în SIDA se citează:Osteita crestei alveolareA. Celulita perimaxilarăB. Angiomatoza bacilarăC.Hiperpigmentaţiile mucoasei bucaleD.Ulceraţiile de tip herpeticE.

(pag. 164)

S2622072. Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu următoarele instrumente:ace MillerA. ace Donaldson fine şi foarte fineB. ace Hedström fineC.freze globulare miciD.ace Kerr fine şi foarte fine.E.

(pag. 162)

S2622073. Pentru permeabilizarea canalelor radiculare se pot folosi următoarele substanţeacid sulfuric 40 %A. acid clorhidric 20-30 %B. acid sulfuric 20-30 %C.antiforminăD.EDTA 10 %E.

(pag. 162)

S2622074. Metodele de măsurare a lungimii canalului radicular sunt:metoda clinicăA. metoda biologicăB. fulguraţia transapicalăC.metoda clinico-radiologicăD.metode electronice.E.

(pag. 163)

S2622075. În extirparea pulpară:tratamentul mecanic se efectuează până la constricţia apicalăA. tratamentul mecanic se execută într-una sau mai multe şedinţe, în funcţie de schema de tratamentB. tratamentul se execută într-o singură şedinţăC.nu este necesară izolarea dinteluiD.în cursul tratamentului se aplică pansamente medicamentoaseE.

(pag. 166-167)

S2622076. În prepararea canalelor radiculare sunt descrise următoarele metode:metode soniceA. metode ultrasoniceB. diatermiaC.fulguraţia transapicalăD.metoda cu laser.E.



(pag. 166)

S2622077. Compuşii cuternari de amoniu:sunt detergenţi cationiciA. reduc tensiunea superficială a soluţiilorB. sunt mai activi în mediu acidC.sunt mai activi în mediu alcalinD.sunt toxici citoplasmatici puternici.E.

(pag. 182)

S2922078. Care sunt manifestarile locale gingivoparodontale la bilnavii SIDA:gingivita HIV sau eritemul gingival linearA. infectiile micoticeB. leucoplazia viloasaC.parodontita marginala ulceronecrotica rapid progresivaD.angiomatoza bacilaraE.

(pag. 163)

S2922079. Cele mai frecvente manifestari bucale in SIDA sunt:infectiile micoticeA. leucoplazia viloasaB. candidoza la nivelul esofaguluiC.histoplasmozaD.coloratiile anormale ale mucoaseiE.

(pag. 164)

S2922080. Manifestarile extrabucale mai frecvent intalnite in SIDA sunt:celulitele maxilareA. cheilita angulara micoticaB. histoplasmozaC.adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulariD.angiomatoza bacilaraE.

(pag. 163-164)

S2922081. Sarcomul Kaposi este:mai frecvent la bolnavii de SIDAA. tumora benignaB. tumora malignaC.localizat mai frecvent la mucoasa jugala si a planseuluiD.nici unul din raspunsuriE.

(pag. 164)



Tema nr. 23Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinară şi alte complicaţii ale bolilor parodontiului marginal



S1223001. Factorul esential in producerea hiperesteziei dentinare este reprezentat deterenul individual al pacientuluiA. ereditateB. prezenta placii bacterieneC.manopere stomatologice intempestiveD.calitatea smaltului dentarE.

(pag. 174)

S1323002. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:lingual, palatinal, vestibularA. palatinal, vestibular, lingualB. vestibular, palatinal, lingualC.vestibular, lingual, palatinalD.lingual, vestibular, palatinalE.

(pag. 172)

S1323003. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa:0,2 %A. 20 %B. 2 %C.22 %D.6 %E.

(pag. 174)

S1423004. Abcesul parodontal marginal se localizeaza cel mai frecvent:palatinalA. lingualB. vestibularC.mezialD.distalE.

(pag. 172)

S1423005. Abcesul parodontal marginal se produce prin:insistenta la periajA. exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontale, cind drenajul natural al acestuia este redus sau blocat

B.

scaderea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor parodontaleC.scaderea rezistentei imune a organismuluiD.microtraume repetate ale gingieiE.

(pag. 172)

S1423006. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita:



sistemului nervos in exclusivitateA. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acideB. traumei ocluzale in exclusivitateC.uzurii prin periaj excesiv in exclusivitateD.eroziunii chimice acide in exclusivitateE.

(pag. 174)

S1423007. Testele de vitalitate ale dintilor limitrofi unui abces parodontal marginal sunt:pozitive, in general la intensitati mai mari ale stimulilor folositiA. intens pozitive, la intensitati mici ale stimulilor folositiB. intens pozitive intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folositC.negative intotdeauna, indiferent de intensitatea si natura stimulului folositD.negative doar la testul electricE.

(pag. 173)

S1523008. Abcesul parodontal poate fi:simplu;A. complicat;B. mixt;C.diferentiat;D.simetric.E.

(pag. 173)

S1523009. Abcesul parodontal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoti de:aparitia diastemei patologice mai mari de 2 mm;A. celulita a buzei superioare;B. tulburari de ocluzie frontala;C.cefalee si stare de curbatura;D.sechestrari osoase la nivelul osului alveolar.E.

(pag. 173)

S1523010. Complicatiile la distanta ale bolii parodontale sunt:insuficienta renala;A. sinuzita maxilara;B. abces cerebral;C.colecistita prin piofagie;D.rectocolita prin piofagie.E.

(pag. 175)

S1523011. Dintre complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale, fac parte:necrozele pulpare;A. lacunele cuneiforme;B. pulpitele acute laterograde sau retrograde;C.celulita;D.septicopioemia.E.

(pag. 174)

S1523012. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:periaj;A. detartraj;B. badijonaj cu ZnCl2;C.traumatisme dento-alveolare;D.



indepartarea obturatiilor in exces.E.

(pag. 173)

S1623013. Lacunele cuneiforme:apar in 1/3 medie a suprafetelor dentareA. apar ca urmare a tulburarilor sistemului endocrinB. apar mai frecvent ocluzalC.au forma triunghiulara cu baza spre exterior si varful spre axul longitudinal al dinteluiD.nu reprezinta o lipsa de substanta.E.

(pag. 174)

S2123014. Abcesul PARODONTAL MARGINAL ESTE LOCALIZAT MAI FRECVENT:Palatinal;A. Sublingual;B. Vestibular;C.LingulaD.Nu are o localizare predilectaE.

(pag. 172)

S2123015. Abcesul parodontal marginal situat intre cei doi incisivi superiori se poate insoti frecvent de:Celulita buzei superioareA. GlosodinieB. Tulburari de gustC.Infectii micoticeD.Afte si herpesE.

(pag. 173)

S2323016. Evolutia bolii parodontale este influentata de:factori loco-regionali determinantiA. virstaB. alimentatieC.unele boli localeD.sexE.

(pag. 171)

S2323017. Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind:tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cmA. dintii limitanti sunt indemni de carieB. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violaceeC.consistenta abcesului este moale, depresibilaD.consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai fermaE.

(pag. 172)

S2323018. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareA. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculareB. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentareC.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari

D.

nici unul din cele enuntateE.

(pag. 174)



S2323019. Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare:prezenta peliculei dobinditeA. prezenta placii bacterieneB. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzaleC.depozite de tartru depuse la coletul dintilorD.efectuarea detartrajului ultrasonicE.

(pag. 174)

S2323020. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal apar:simptomatologie subiectiva zgomotoasa si frecventaA. jena dureroasa la masticatie de intensitate crescutaB. uneori durerea poate aparea si spontanC.uneori, durerile sunt intense, violente, iradiaza ,fiind consecinta unor pulpiteD.aspect lobulat al papilelorE.

(pag. 173)

S2323021. Pulpitele acute laterale sau retrograde au urmatoarea frecventa din imbolnavirile parodontale profunde:

0,2 %A. 20 %B. 2 %C.22 %D.6 %E.

(pag. 174)

S2323022. Formarea lacunelor cuneiforme, ca si complicatii ale bolilor parodontiului marginal, este atribuita:

sistemului nervos in exclusivitateA. sistemului nervos, traumei ocluzale, uzurii cementului si dentinei prin periaj excesiv, eroziunii chimice acideB. traumei ocluzale in exclusivitateC.uzurii prin periaj excesiv in exclusivitateD.eroziunii chimice acide in exclusivitateE.

(pag. 173)

S2523023. În formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol următoarelor cauze, mai puţin una:Sistemul nervosA. Distoniilor neuro-vegetativeB. Traumei ocluzaleC.Circulaţiei sangvine parodontaleD.Periajul excesiv şi incorectE.

(pag. 174)

S2623024. Finger spreaderele prezintă următoarele avantaje faţă de hand spreadere:permit îndepărtarea cu uşurinţă din canal cu dislocarea gutaperceiA. nu permit rotirea spreaderului în jurul axului său în ambele sensuriB. conferă operatorului o mare sensibilitate tactilăC.partea activă are formă cilindricăD.lungimea părţii active este de cca 20 mm.E.

(pag. 223)

S2623025. Dezavantajele utilizării conurilor de argint în obturaţia radiculară sunt:închidere perfectă a canalelorA.



tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală urmărităB. radioopacitatea intensă a conului dă o falsă impresie de obturaţie neetanşăC.are acţiune oligodinamică (discutabilă în condiţiile unei sigilări perfecte)D.flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă.E.

(pag. 243)

S2623026. Precizaţi care sunt avantajele tehnicii de obturare segmentară de canal cu amalgam de argint:

se resoarbeA. asigură o bună sigilare în condiţiile unei tehnici corecteB. necesită canale cu secţiune circularăC.necesită un calibru suficient de larg al porţiunii apicale a canaluluiD.necesită instrumentar endodontic special.E.

(pag. 239)

S2623027. Avantajele tehnicii de condensare termoplastică a gutapercei (Mc Spaden):este mai lentăA. există posibilitatea fracturării compactoarelorB. obturează cea mai mare parte a spaţiului endodonticC.facilitează depăşirile în lipsa unui stop dentinar apical corespunzătorD.există posibilitatea apariţiei unor leziuni termice ale parodonţiului de susţinere.E.

(pag. 234)

S2923028. Ce simuleaza abcesul parodontal situat intre cei doi incisivi superiori:contuzia buzei superioareA. cheilita actinicaB. cheilita glandularaC.edem QuinqeD.chist radicular infectatE.

(pag. 173)


S1223029. Abcesul parodontal marginaleste o complicatie a parodontitei marginale croniceA. este localizat cel mai frecvent palatinalB. nu poate fi intalnit niciodata lingualC.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontaleD.tratamentul consta in drenaj prin punctionareE.

(pag. 172)

S1223030. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate deadeniteA. abcesul parodontal marginalB. hiperestezia dentinaraC.sinusita maxilaraD.septicemieE.

(pag. 172)

S1223031. Evolutia bolii parodontale este influentata defactori locali favorizantiA.



varstaB. instalarea unor boli generaleC.efectele secundare ale unor medicamenteD.utilizarea unei tehnici incorecte de periajE.

(pag. 171)

S1223032. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditiicontact cu instrumente metaliceA. contact cu alimenteB. amprentarea campului protetic cu hidrocoloiziC.contact cu peria de dintiD.poate aparea si spontanE.

(pag. 174)

S1223033. Hiperestezia dentinara se poate instala duparetractii gignivaleA. prepararea unor cavitati proximaleB. detartrajC.gingivectomieD.gingivostomatita ulcero-necroticaE.

(pag. 173)

S1223034. In producerea hiperesteziei dentinare sunt incriminate urmatoarele mecanisme posibile de producere

stimularea directa a pulpei dentareA. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareB. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polizaharide in cursul agresiunii pulpei dentareC.stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunii pulpei dentareD.stimularea prelungirilor odontoblastilor din tubii dentinariE.

(pag. 174)

S1223035. Lacunele cuneiforme aparla coletul dintilorA. in zona incizala/ocluzala a dintilorB. mai frecvent vestibularC.mai frecvent oralD.ca o lipsa de substanta de forma triunghiularaE.

(pag. 174)

S1223036. Necrozele pulpare aparute ca o complicatie a parodontitei marginale cronice sunt consecinta

traumatismelor mecanice la dinti cu mobilitatea patologicaA. periajului excesivB. lucrarilor protetice incorect realizateC.lezarii directe in cursul interventiilor chirurgicale parodontale in pungu adanciD.contactului cu alimente foarte fierbinti/reciE.

(pag. 174)

S1223037. Netrat, abcesul parodontal marginalse vindeca spontan dupa 1-2 saptamaniA. fistulizeazaB. se complica cu pulpite acute si parodontite apicale acute retrogradeC.



produce abcese ale lojilor profundeD.produce, oral, osteite sau osteomieliteE.

(pag. 173)

S1223038. Obiectiv, in abcesul parodontal marginal aparjena dureroasa la masticatieA. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalaraB. percutie verticala dureroasaC.dinti limitanti cu carii profunde complicateD.mucoasa acoperitoare intinsa rosie, lucioasaE.

(pag. 173)

S1223039. Printre complicatiile loco-regionale ale parodontitei marginale cronice se numaraosteite/osteomielite ale oaselor maxilareA. sinusite frontaleB. celuliteC.adeniteD.tromboflebita sinusului cavernosE.

(pag. 175)

S1223040. Subiectiv, in abcesul parodontal marginal aparnu exista simptomatologie subiectivaA. jena dureroasa la masticatieB. durerea poate aparea si spontanC.uneori, durerile sunt intense, violenteD.aspect lobulat al papilelorE.

(pag. 173)

S1323041. Abcesul parodontal apare atunci cand:scade rezistenta organismuluiA. se exacerbeaza virulenta germenilor care populeaza continutul pungilor parodontaleB. punga parodontala este frecvent localizata pe peretele vestibular radicularC.drenajul pe cale naturala al pungii este redusD.drenajul pe cale naturala al pungii este blocatE.

(pag. 172)

S1323042. Abcesul parodontal marginal netratat se complica cu:pulpite croniceA. pulpite acuteB. parodontite apicale croniceC.parodontite apicale acute retrogradeD.osteiteE.

(pag. 173)

S1323043. Abcesul parodontal marginal prezintao tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara localizata apicalA. dintele afectat prezinta de obicei carieB. consistenta abcesului vestibular si lingual este moaleC.abcesul parodontal marginal palatinal se insoţeste de celulita buzei superioareD.percutia transversala a dintilor limitrofi este dureroasaE.

(pag. 173)



S1323044. Abcesul parodontal serpiginos se formeaza ca urmare a migrarii colectiei purulente:pericoronarA. subalveolarB. periradicularC.poate inconjura una sau mai multe feţe ale radaciniiD.submucos gingivalE.

(pag. 173)

S1323045. Complicatiile la distanta si generale ale abcesului parodontal marginal sunt:gastritaA. colitaB. colecistitaC.flebitaD.septicemiaE.

(pag. 175)

S1323046. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:abcesul parodontal marginalA. gingivo-stomatita ulcero-necroticaB. pericoronarita acutaC.cariile situate deasupra coletului anatomic al dinteluiD.hiperestezia dentinaraE.

(pag. 172-173)

S1323047. Esentiali in producerea hiperesteziei sunt urmatorii factori:prezenta aparatelor proteticeA. prezenta obturatiilor fizionomiceB. prezenta fenomenelor de fermentatie acida a detritusurilor organice depuseC.prezenţa recesiunilor gingivaleD.prezenta placii bacteriene la nivelul recesiunilor gingivaleE.

(pag. 174)

S1323048. Evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:blocuri masive de tartruA. manevre terapeutice incorecteB. obturatii debordanteC.microproteze cu adaptare defectuoasa la coletD.aparate ortodonticeE.

(pag. 172)

S1323049. Hiperestezia dentinara se instaleaza dupa:retractii gingivaleA. interventii chirurgicale parodontaleB. periaj profesionalC.aplicarea acidului in vederea realizarii obturaţiilor fizionomiceD.planarea radicularaE.

(pag. 173)

S1323050. Lacunele cuneiformeapar frecvent la caninii inferioriA. apar ca o lipsa de substanta de forma triunghiularaB. apar la coletul dintilorC.



apar frecvent vestibularD.apar pe suprafata radicularaE.

(pag. 174)

S1323051. Rol in formarea lacunelor cuneiforme de la coletul dintilor il au:tulburari ale sistemului neurovegetativA. trauma ocluzalaB. consumul exagerat de bauturi carbo-gazoaseC.eroziunilor chimice acideD.regurgitatiile acideE.

(pag. 174)

S1323052. Senzatia dureroasa din hiperestezia suprafetelor radiculare este:pulsatilaA. redusaB. medieC.intensa uneoriD.iradiantaE.

(pag. 173)

S1423053. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontiului marginal sunt:gastrita cronicaA. pancreatitaB. rectocolita ulcero-hemoragicaC.colecistita prin piofagie in conditii de hipo- sau anaclorhidrie gastricaD.septicopioemii si septicemieE.

(pag. 175)

S1423054. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:celuliteA. meningitaB. osteite si osteomielite ale oaselor maxilareC.nomaD.sinuzita maxilaraE.

(pag. 175)

S1423055. Complicatiile loco-regionale ale bolilor parodontiului marginal pot fi:adeniteA. meningitaB. tromboflebita sinusului cavernosC.nomaD.abces cerebralE.

(pag. 175)

S1423056. Hiperestezia dentinara, ca si complicatie a bolilor parodontiului marginal, devine manifesta in urmatoarele conditii:

contactul cu un instrument metalic, intimplator sau in cursul sondarii parodontometriceA. contactul cu peria de dintiB. contactul cu alimente calde (mai ales) si reci (mai rar)C.in cursul amprentarii cimpului protetic cu materiale de amprenta elastomericeD.contactul cu alimente acre sau dulciE.

(pag. 174)



S1423057. Printre complicatiile locale ale bolii parodontale putem numara:abcesul parodontal marginalA. necroze pulpareB. paresteziiC.pulpite acute laterograde sau retrogradeD.gingivita acuta ulcero-necroticaE.

(pag. 172)

S1423058. Simptomatologia abcesului parodontal marginal cuprinde:jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medieA. dintii limitanti prezinta procese carioase extinseB. mucoasa acoperitoare e intinsa, lucioasa, rosieC.consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibilaD.percutia verticala a dintilor limitrofi e, de regula, mai dureroasa decit cea transversalaE.

(pag. 173)

S1523059. Abcesul parodontal marginal:este o complicatie a parodontitelor marginale cronice;A. se formeaza prin netratarea unei pulpite acute retrograde;B. se insoteste frecvent de adenopatie loco-regionala;C.se insoteste de o jena dureroasa la masticatie de intensitate medie;D.are o consistenta ferma atunci cand este situat lingual.E.

(pag. 172-173)

S1523060. Abcesul parodontal marginal:este localizat mai ales vestibular;A. prezinta consistenta ferma cand este situat lingual;B. prezinta la percutia verticala a dintilor limitanti o durere mai puternica decat la cea transversala;C.se insoteste frecvent de adenopatii loco-regionale;D.prezinta jena dureroasa la masticatie.E.

(pag. 172)

S1523061. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:sunt, in general, indemni de carie;A. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;B. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;C.prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;D.au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.E.

(pag. 173)

S1523062. Hiperestezie dentara:se poate instala dupa detartraj;A. este determinata de prezenta placii bacteriene;B. apare la contactul cu un instrument metalic;C.este insotita intotdeauna de prezenta pe dintele respectiv a unei carii de colet;D.nu apare la contactul cu alimente calde.E.

(pag. 173)

S1523063. Lacunele cuneiforme:apar la coletul dintilor;A. apar ca o lipsa de substanta ovalara;B. apar pe toate fetele dintilor;C.



se pot forma prin periaj excesiv;D.se pot datora traumei ocluzale.E.

(pag. 174)

S1523064. Necroza pulpara poate fi o complicatie a bolii parodontale prin:rezistenta mecanica mai redusa a dentinei radiculare;A. lezare directa a pachetului vasculo-nervos apical in cursul unor interventii chirurgicale parodontale in pungi adanci;

B.

traumatisme mecanice la dinti parodontotici;C.canale colaterale aberante;D.distonie neuro-vegetativa.E.

(pag. 174)

S1523065. Netratat, abcesul parodontal se complica cu:celulite;A. pulpite acute;B. parodontite apicale acute;C.gangrene;D.necroze.E.

(pag. 173)

S1523066. Semnele obiective in abcesul parodontal sunt:durere localizata;A. tumefactie cu dimensiuni variabile;B. prurit gingival;C.tensiune la nivelul gingiei;D.mucoasa intinsa, lucioasa, rosie.E.

(pag. 173)

S1523067. Tumefactia din abcesul parodontal:este rotunda;A. este ovalara;B. are dimensiuni variabile;C.este circumscrisa;D.nu poate avea mai mult de 1,5 cm diametru.E.

(pag. 173)

S1623068. Abcesul parodontal marginal:este o complicatie a parodontitelor marginale croniceA. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi intalnit si lingual sau palatinalB. nu este insotit de modificari radiologice ale osului alveolarC.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cand drenajul pe cale naturala este redus sau blocat

D.

nu este insotit de adenopatie regionala.E.

(pag. 172)

S1623069. Bolile parodontiului marginal pot avea drept complicatii:cariile localizate sub coletul anatomic al dinteluiA. necrozele pulpareB. parodontitele apicale pe cale retrogradaC.lacunele cuneiformeD.leziunile aftoaase.E.



(pag. 174-175)

S1623070. in abcesul parodontal marginal, obiectiv se constata:tumefactia circumscrisa rotunda sau ovalara a mucoasei gingivaleA. prezenta leziunilor hiperkeratoziceB. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveC.resorbtia osului alveolarD.adenopatii loco-regionale frecvente.E.

(pag. 173)

S1623071. in fomrarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:sistemului nervosA. traumei ocluzaleB. uzurii cementului si dentinei prin periaj excesivC.eroziuni chimice acideD.stimularii directe a unor terminatii nervoase dentinare.E.

(pag. 174)

S1623072. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinareA. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinariB. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentareC.stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita deplasarii lichidului dentinar prin mecanisme hidrodinamice

D.

stimularea factorului de crestere epiteliala.E.

(pag. 174)

S2123073. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor marginale pot fi :Colecistita prin piofagie in conditii de hipo-sau anaclorhidrie gastricaA. DiabetB. LeucemieC.SepticopioemiiD.SepticemieE.

(pag. 175)

S2123074. Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:abcesul parodontal marginalA. hiperestezia dentinaraB. pericoronariteleC.gingivostomatita ulcero-necroticaD.abcesul cerebralE.

(pag. 172)

S2123075. Complicatiile loco-regionale ale parodontitelor marginale pot fi :Hiperestezia dentinaraA. Lacune cuneiformeB. Sinuzita maxilaraC.CeluliteD.Tromboflebita sinusului cavernosE.

(pag. 175)

S2123076. Hiperestezia dentinara se poate instala mai frecvent dupa :DetartrajA.



GingivectomieB. Gingivita alergicaC.Infectii micoticeD.Tumori gingivaleE.

(pag. 175)

S2323077. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt:pulpite acute totaleA. necroze pulpareB. hiperestezia dentinaraC.abcesul lojii sublingualeD.parodontite apicale subacute sau croniceE.

(pag. 172)

S2323078. Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarateeste o complicatie a parodontitelor marginale croniceA. este localizat numai vestibularB. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolarC.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat

D.

toate de mai susE.

(pag. 172)

S2323079. Prognosticul in boala parodontala depinde in mod cert de:gradul de inflamatie al gingiei marginaleA. gradul de resorbtie osoasaB. mobilitatea patologicaC.mobilitatea fiziologicaD.igiena oralaE.

(pag. 171)

S2323080. In abcesul parodontal marginal:dintii limitanti sunt, in general, indemni de carieA. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negativeB. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in axC.apar frecvent adenopatii locoregionaleD.percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticalaE.

(pag. 172)

S2323081. În abcesul parodontal marginal:suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect granular, “de prundis”A. apar fisuri dureroase ale comisurilor bucale.B. adenopatiile loco-regionale sunt frecvente.C.evacuarea exudatului purulent este împiedicată de edemul marginii gingivale libereD.cel mai corect este evacuarea imediata prin intepare a continutului pungiiE.

(pag. 173)

S2323082. Abcesul parodontal marginal:este o complicatie a parodontitei marginale croniceA. este localizat cel mai frecvent palatinalB. nu poate fi intalnit niciodata lingualC.se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontaleD.



tratamentul consta in drenaj prin punctionareE.

(pag. 173)

S2323083. Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii:contact cu alimente acre sau dulciA. contact cu alimente solide sau lichideB. contact cu alimente calde(cel mai frecvent)C.contact cu peria de dintiD.poate aparea si spontanE.

(pag. 174)

S2323084. Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:retractii gingivaleA. prepararea unor cavitati proximaleB. detartrajC.periaj profesional intempestivD.gingivectomieE.

(pag. 174)

S2323085. Lacunele cuneiforme:apar în 1/3 medie a suprafetelor dentareA. apar la coletul dintilorB. apar mai frecvent vestibularC.au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dinteluiD.reprezinta o lipsa de substantaE.

(pag. 174)

S2323086. Formarea lacunelor cuneiforme are drept cauze:stresul si distoniile neuro-vegetativeA. devitalizarea dintilorB. trauma ocluzalaC.periajul excesivD.detartrajul manualE.

(pag. 174)

S2323087. Necrozele pulpare ca o complicatie a bolii parodontale sunt consecinta:periajului intempestivA. traumatismelor mecaniceB. rupturilor pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontoticiC.eroziunii chimice acideD.leziunilor directe din cursul interventiilor chirurgicale parodontaleE.

(pag. 174)

S2323088. Parodontitele apicale pe cale retrograda pot avea urmatoarele complicatii loco-regionale:CeluliteA. septicopioemiiB. sinuzita maxilaraC.septicemieD.colecistitaE.

(pag. 175)

S2323089. Dintii limitrofi ai abcesului parodontal:



sunt, in general, indemni de carie;A. prezinta o coloratie brun-cenusie datorata bacteriilor cromogene implicate in producerea abcesului;B. au reactie pozitiva la testele de vitalitate;C.prezinta extruzii accentuate atunci cand abcesul este situat palatinal;D.au o reactie mai dureroasa la percutia transversala decat la cea verticala.E.

(pag. 173)

S2523090. Complicaţiile loco-regionale ale gingivitei cronice sunt:CelulitaA. Osteita maxilarăB. AdenitaC.SepticopiemiaD.Sinuzita maxilarăE.

(pag. 175)

S2623091. Dezavantajele tehnicii Endotec în obturaţia radiculară sunt:nu este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilareA. densitate mai mică a obturaţieiB. apar leziuni termice ale parodonţiului în cazul supraîncălzirii gutaperceiC.frecvenţa mai mare a obturaţiilor cu depăşire comparativ cu cele din condensarea convenţională la receD.consum mai mare de conuri de gutapercă.E.

(pag. 229)

S2623092. Dispozitivul de condensare laterală la cald Endotec se caracterizează prinposibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din siliconA. calibrarea perfectă a încălzirii (temperatura maximă 155 °C)B. încălzire în 5 minute cu menţinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp este activat butonul de control

C.

răcire lentă prin deconectarea circuitului electric din butonul de controlD.este simplu şi ergonomic.E.

(pag. 229)

S2623093. Avantajele tehnicii de condensare laterală la cald a gutapercei în obturaţia radiculară:protecţie mai eficientă împotriva microinfiltraţiilor de interfaţă comparativ cu condensarea laterală la receA. se realizează doar o alipire a unor mase izolate de gutapercăB. se produce fuzionarea conurilor într-o masă micăC.densitatea şi omogenitatea lasă de doritD.asigură un succes clinic în timp.E.

(pag. 227)

S2623094. Indicaţiile utilizării Biocalexului în obturaţia radiculară sunt:curburi accentuate ale treimii apicale a rădăcinii care nu permit instrumentarea porţiunii respective a canalului

A.

pulpite seroase totaleB. parodontite apicale acuteC.parodontite apicale cronice fistulizateD.gangrena pulpară simplă.E.

(pag. 218)

S2623095. Avantajele obturaţiei radiculare segmentare cu rumeguş de dentină sunt:biocompatibilitatea materialului de obturaţie cu bontul pulpar apicalA. perturbarea proceselor de vindecare periapicală în cazul folosirii rumeguşului infectatB.



constituie o barieră biologică între materialul inert de obturaţie şi ţesutul conjunctiv periapicalC.sigilarea prin obturaţia de canal este corespunzătoareD.stimulează formarea la apex a unui ţesut fibros.E.

(pag. 241)

S2623096. Dezavantajele tehnicii de condensare termoplastică a gutapercei (Mc Spaden):este metodă foarte rapidă, necesitând mai puţin de 10 secunde pentru obturarea canaluluiA. etanşeitatea apicală a canalului este mai slabă decât la condensarea laterală la receB. necesită exersare îndelungată pentru a fi stăpânităC.generează foarte rapid o mare cantitate de căldură în spaţiul endodonticD.există şanse frecvente de fracturare a compactoarelor.E.

(pag. 235)

S2623097. Precizaţi care sunt avantajele tehnicii Endotec în realizarea obturaţiei radiculare:adaptarea superioară a gutapercei la pereţii canalului prin ramolireA. consum mai mare de conuri de gutapercă comparativ cu tehnicile de condensare convenţionale la receB. grad de omogenitate deosebită a obturaţieiC.este compatibilă cu utilizarea cimenturilor de sigilareD.leziuni termice ale parodonţiului.E.

(pag. 228)

S2623098. Precizaţi care sunt motivele pentru care nu este posibilă propulsarea conului pe toată lungimea de lucru a canalului, deşi s-a ales unul potrivit calibrului preparat:

fracturarea unui instrument pe canalA. folosirea instrumentului endodontic de lărgit de acelaşi calibru cu conul, pe toată lungimea de lucru a canalului

B.

formarea unui pragC.îndepărtarea corespunzătoare a detritusurilor organominerale în timpul tratamentului mecanicD.formarea unei căi false.E.

(pag. 220-221)

S2623099. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic calibrat la apex sunt:neconcordanţă între calibrul conurilor şi cel al instrumentelor provenite de la diverse firmeA. canalul este obturat complet cu ciment de sigilareB. conul asigură o sigilare eficientă şi singurăC.solubilitatea sigilanţilor, în majoritatea cazurilorD.metoda este simplă.E.

(pag. 219)

S2623100. În utilizarea acului Lentullo pentru introducerea pastei în obturaţia radiculară, trebuie ca acesta:

să aibă spirale integreA. să fie uşor îndoitB. să se verifice pătrunderea acului în turaţie pe canalC.să nu fie ruginitD.să se verifice sensul corect de rotaţie (invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei în canal).E.

(pag. 219)

S2923101. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:retractii gingivale prin involutieA. dupa detartrajB. chiuretaj gingivalC.chiuretaj gingival in camp inchisD.



planarea radacinilorE.

(pag. 174)

S2923102. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:tumefactie circumscrisa rotundaA. jena dureroasa la masticatieB. cariile situate sub coletul anatomic al dinteluiC.sinusita maxilaraD.abcesul cerebralE.

(pag. 173)

S2923103. In abcesul parodontal marginal durerile sunt:intense (mai rar)A. sub forma de jena dureroasa la masticatieB. localizate de intensitate mareC.uneori violente si iradiaza in zonele invecinateD.simulante cu fenomene de otitaE.

(pag. 173)

S2923104. Abcesul parodontal marginal se produce prin:exacerbarea virulentei germenilorA. reducerea drenajului pe cale naturalaB. in absenta tartruluiC.manevre terapeutice corecteD.edemul marginii gingivale produs prin impact alimentarE.

(pag. 173)



Tema nr. 24Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al plăcii microbiene)



S1324001. Aparatul de detartraj cu ultrasunete foloseste vibratii cuprinse intre:20 000 – 45 000 cicli pe secundaA. 45 000 – 60 000 cicli pe secundaB. 20 000 – 60 000 cicli pe secundaC.20 000 – 70 000 cicli pe secundaD.20 000 – 80 000 cicli pe secundaE.

(pag. 212-213)

S1324002. Periajul dintilor cu perii actionate electric au in principal:3 tipuri de deplasari ale partii activeA. 6 tipuri de deplasari ale partii activeB. 2 tipuri de deplasari ale partii activeC.5 tipuri de deplasari ale parţii activeD.4 tipuri de deplasari ale partii activeE.

(pag. 186)

S1324003. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucaleA. formele incipiente de imbolnavireB. prevenirea recidivelorC.tratamentul abcesului parodontalD.slefuiri ocluzale preventiveE.

(pag. 178)

S1324004. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:azotat de potasiuA. carbonat de calciu si magneziuB. monofluorfosfat de sodiuC.carboximetilcelulozaD.sulfat de sodiuE.

(pag. 191)

S1324005. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de3-5 minuteA. 5-10 minuteB. 5-7 minuteC.1-3 minuteD.5-8 minuteE.

(pag. 180)

S1424006. Actiunea amoxicilinei asupra stafilococilor este redusa datorita:beta-lactamazei (penicilinazei) secretata de acestiaA.



alfa-lactamazei secretata de acestiaB. grosimii peretelui celular al stafilococilorC.lipsei beta-lactamazeiD.virulentei deosebite a stafilococilorE.

(pag. 235)

S1424007. Care dintre urmatoarele antibiotice actioneaza prin inhibarea sintezei acizilor nucleici?Penicilina, Ampicilina, AmoxicilinaA. Nistatina, PolimixinaB. Tetraciclina, StreptomicinaC.Eritromicina, CloramfenicolulD.FluorochinoloneleE.

(pag. 232)

S1424008. Clorhexidina:este un antiseptic de electie impotriva placii microbieneA. efectul este datorat puternicei incarcaturi anioniceB. actiunea ei se exercita intre 1 si 2 oreC.actiunea ei este exclusiva asupra germenilor Gram-negativiD.in concentratie de 100 micrograme/ml are actiune bacteriostaticaE.

(pag. 192)

S1424009. Fluorurile au un efect antimicrobian printr-o serie de mecanisme precum:cresterea glicolizei microbieneA. cresterea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelorB. cresterea energiei de suprafata a smaltuluiC.activarea unor enzime microbieneD.inhibarea formarii substratului polizaharidic al placiiE.

(pag. 195)

S1524010. Chiuretele speciale sunt:chiurete Gracey;A. chiurete Langer;B. chiuretele Columbia-McCall;C.chiuretele Goldman-Fox;D.chiuretele Orban.E.

(pag. 203)

S1524011. Secerile pentru detartraj pot fi:anterioare, cu 2 curburi in acelasi plan pentru detartrajul dintilor frontali;A. anterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul;B. anterioare, cu 2 curburi in planuri diferite;C.posterioare, cu 2 curburi in acelasi plan;D.posterioare, cu o singura curbura in acelasi plan cu manerul.E.

(pag. 199)

S1524012. Timpul de mentinere a mesei gingivale cu clorura de zinc 5-10% este de:5-10 minute;A. 10 minute;B. 30 minute;C.45 minute;D.1 ora.E.



(pag. 222)

S1524013. Timpul de periaj corespunzator este de:3-5 minute;A. 2-3 minute;B. 4-7 minute;C.5-7 minute;D.5-10 minute.E.

(pag. 182)

S1524014. Triclosanul are o eficienta fata de clorhexidina de:10%;A. 25%;B. 50%;C.65%;D.75%.E.

(pag. 194)

S1524015. Un periaj corespunzator se face in:1 minut;A. 1-2 minute;B. 3-5 minute;C.5-10 minute;D.15 minute.E.

(pag. 182)

S1624016. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denatureaza proteinele microbiene:

acidul citric este utilizat deoarece dizolva cementul necroticA. acidul citric se foloseste in solutie apoasa cu pH de la 5,5 la 6,5B. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 20-30 sec.C.produsul Ortochrome (acid cromic) este contraindicat in ulceratiile herpeticeD.permanganatul de potasiu.E.

(pag. 227)

S1624017. Tratamentul initial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde urmatoarele etape: A.igienizare; B.slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzala asupra parodontiului marginal; C.tratamentul complicatiilor acute; D.instruirea pacientului in combaterea acumularii de placa bacteriana; E.chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontale false. Secventa corecta a acestor etape sunt:

A,D,C,B,EA. C,A,D,E,BB. D,A,C,E,BC.A,D,B,C,ED.C,E,A,D,BE.

(pag. 178)

S2124018. Alaturi de clorhexidina actiune particulara antiplaca microbiana mai au:formaldehidaA. tricrezolulB. apa oxigenataC.alexidinaD.clorura de zincE.



(pag. 194)

S2124019. Fata de clorhexidina una din substantele antiseptice urmatoare are o eficienta de numai 65%:

cloraminaA. triclosanB. protargolC.listerinaD.alexidinaE.

(pag. 194)

S2124020. Metoda Stillman ( modificata ) de periaj este indicata in mod special:dupa chiuretaj subgingivalA. dupa operatii cu lambouB. in gingivite acuteC.in retractia gingivala progresiva prin involutie precoceD.nu se foloseste dupa interventii chirurgicaleE.

(pag. 183)

S2324021. Tehnica de periaj Fones:este indicată pentru copiiA. este indicată la persoanele care prezintă fisura StillmanB. se recomandă numai atunci când sunt prezente coleretele McCallC.se recomandă persoanelor necooperanteD.este o tehnică de periaj gingivo-dentar netraumatizantă, motiv pentru care se recomandă în gingivite şi parodontite ulcero-necrotice

E.

(pag. 185)

S2324022. Ce este stimulatorul gingival?un medicamentA. o soluţieB. un con de cauciuc aplicat pe un mânerC.o periuţa de dinţi cu design specialD.o tehnică de tratamentE.

(pag. 189)

S2324023. Alegerea mijloacelor secundare de îndepărtare a plăcii bacteriene se face:în funcţie de posibilitaţile financiare ale pacientuluiA. în funcţie de dexteritatea pacientuluiB. în funcţie de cele trei grade de ocupare ale ambrazurii gingivale de către papila interdentarăC.în funcţie de scorurile indicilor de placă şi tartruD.în funcţie de vârsta pacientuluiE.

(pag. 190)

S2324024. Prezenţa unei inflamaţii a papilei interdentare, sângerarea uşoară la atingere în vecinatatea unei obturaţii obligă la:

îndepărtarea obturaţieiA. detartraj ultrasonicB. controlul adaptării obturaţiei faţă de suprafaţa dentarăC.la utilizarea firului interdentarD.la efectuarea unei radiografiiE.

(pag. 217)



S2524025. Factorii naturali cu încărcătură microbiană care trebuie îndepărtaţi prin tratamentul parodontopatiilor marginale cronice sunt următorii, mai puţin unul:

Evidenţierea plăcii bacterieneA. Îndepărtarea plăcii bacterieneB. Îndepărtarea sângerării gingivaleC.Detartrajul subgingivalD.Detartrajul supragingivalE.

(pag. 177)

S2924026. Metoda Stillman modificata se indica in:pe suprafetele ocluzale dentareA. igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomieiB. pe suprafetele linguale dentareC.in retractia gingivala progresiva prin involutie precoceD.in abcesul parodontal marginalE.

(pag. 183)

S2924027. Stimulatorul gingival se foloseste:de doua ori pe ziA. de trei ori pe ziB. o data pe saptamanaC.o data pe ziD.la doua zileE.

(pag. 189)


S1224028. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate indetartraj supragingivalA. detartrajul furcatiilor radiculareB. chiuretajul pungilor parodontaleC.detartrajul santului gingival la persoane sanatoaseD.netezirea radaciniiE.

(pag. 203)

S1224029. Clindamicina se indica ininfectii cu bacterii gram pozitiveA. infectii cu germeni anaerobiB. parodontite marginale refractareC.parodontita juvenilaD.gingivita cronicaE.

(pag. 236)

S1224030. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice cuprindtratamentul antimicrobian si antiinflamatorA. tratamentul chirurgicalB. tratamentul de reechilibrare ocluzalaC.tratamentul complicatiilorD.tratamentul afectiunilor generaleE.

(pag. 177)



S1224031. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice suntaparitia de candidozeA. alergiiB. tulburari gastrice,hepatorenaleC.riscul aparitiei de specii rezistenteD.se concentreaza la nivelul proceselor alveolareE.

(pag. 233)

S1224032. Indicatiile clorhexidinei suntprevenirea depunerii placii bacterieneA. prezenta placii bacterieneB. gingivite acute si croniceC.prevenirea coloratiilor dentareD.abcese parodontale marginaleE.

(pag. 193)

S1224033. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey suntdetartraj subgingival in pungi parodontaleA. chiuretajul radicularB. chiuretajul tesutului de granulatie al pungii parodontaleC.indepartartea tartrului si placii supragingivaleD.lustruirea suprafetelor dentareE.

(pag. 205)

S1224034. Matricele pentru obturatii de colet au urmatoarele caracteristicirealizeaza o suprafata neteda a obturatieiA. permit fotopolimerizarea prin transparentaB. necesita obligatoriu izolarea dintelui cu digaC.favorizeaza etanseizarea marginilor obturatiilorD.necesita aplicarea icurilor pentru adaptare corectaE.

(pag. 219)

S1224035. Mijloace secundare de indepartare a placii microbiene suntmatasea interdentaraA. scobitori din lemnB. periajul electricC.periute interdentareD.periute din par naturalE.

(pag. 188)

S1224036. Periile de dinti aspre favorizeazamasajul gingivalA. suprainfectarea gingivalaB. retractia gingivalaC.aparitia de abcese gingivale si parodontaleD.uzura cementului radicularE.

(pag. 181)

S1224037. Produsul Augmentin este contraindicat inherpesA. mononucleoza infectioasaB. leucemie limfoidaC.



sinuziteD.tratament cu aloperinolE.

(pag. 235)

S1224038. Produsul Ortocrome se foloseste in:pungi parodontale cu exudat purulentA. pungi parodontale falseB. fistule apico-gingivaleC.ulceratii gingivale microbieneD.ulceratii herpeticeE.

(pag. 227)

S1224039. Spalaturile cu cloramina B se recomanda ingingivite acuteA. pungi parodontale cu exudat purulentB. gingivo-stomatita ulcero-necroticaC.tartru supragingivalD.stomatite acuteE.

(pag. 229)

S1224040. Tratamentul secundar al parodontopatiilor marginale cronice cuprindeproceduri chirurgicaleA. igienizareB. reechilibrare ocluzalaC.tratamentul complicatiilor acuteD.tratamentul de biostimulareE.

(pag. 178)

S1324041. Aparatul de detartraj cu ultrasunete este format din:generatorul electricA. sistemul de incalzire a apeiB. sistemul de racire cu apaC.piesa de mana si partea terminala activaD.dispozitivul de pornire-oprireE.

(pag. 212)

S1324042. Curatirea si lustruirea suprafetelor dupa detartraj se face cu:cupele de cauciuc simple pentru suprafetele aproximaleA. periutele montate in forma de palnie pentru fetele vestibulare si oraleB. periile in forma de roata se aplica cu partea activa pe fetele vestibulare si orale in plan orizontalC.discuri fine pentru suprafeţele interradiculare profundeD.pene interdentare din lemn de balsa sau portocalE.

(pag. 210-211)

S1324043. Dezavantajele periilor de dinti cu peri naturali sunt:oferta este intr-o gama limitata privind consistenta si flexibilitateaA. se incarca bine si retin pasta de dintiB. nu produc traumatisme gingivaleC.degradare mecanica intr-un timp relativ scurtD.suplete prea mareE.

(pag. 180)



S1324044. Efectele antimicrobiene ale fluorurilor sunt:modificarea permeabilitatii de membranaA. reducerea glicolizeiB. inactivarea unor enzime microbieneC.bactericidD.diminuarea energiei de suprafata a smaltuluiE.

(pag. 193)

S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:recesiuni parodontaleA. modificari tranzitorii ale senzatiei gustativeB. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomiceC.depuneri crescute de tartru supragingivalD.iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei oraleE.

(pag. 193)

S1324046. in etapizarea terapiei parodontale tratamentul initial presupune:tratamentul complicatiilor acuteA. igienizarea si instruirea pacientilor privind igiena bucalaB. chiuretajul microulceratiilor din pungile parodontaleC.slefuiri ocluzale preventive in raport cu trauma ocluzalaD.tratamente de biostimulareE.

(pag. 178)

S1324047. in tratamentul secundar al parodontitei marginale cronice sunt incluse:reechilibrarea ocluzalaA. tratamentul pungilor falseB. proceduri chirurgicaleC.antibioterapieD.tratamente de biostimulareE.

(pag. 178)

S1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:prevenirea depunerii placii bacterieneA. indepartarea tartrului supragingivalB. gingivite acuteC.abcese parodontale marginaleD.gingivite cronice si parodontite marginale croniceE.

(pag. 193)

S1324049. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:detartrajul santului gingivalA. detartrajul subgingival din pungile parodontaleB. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontaleC.indepartarea depozitelor moiD.chiuretajul radicularE.

(pag. 205)

S1324050. Periajul gingivo-dentar are ca obiective:indepartarea placii microbiene si a depozitelor moiA. indepartarea tartrului supragingivalB. stimularea circulatiei si vascularizarii gingieiC.



netezirea suprafetelor detartrateD.eliminarea recesiunilor gingivaleE.

(pag. 179)

S1424051. Ampicilina este:un antibiotic obtinut prin semisintezaA. o fluoximetilpenicilinaB. o benzilpenicilinaC.similara cu penicilina, dar cu un spectru antibacterian mai largD.un antibiotic aminoglicozidicE.

(pag. 235)

S1424052. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt:

streptomicinaA. ampicilinaB. penicilinaC.eritromicinaD.cefalosporineleE.

(pag. 232)

S1424053. Chiuretele Gracey"mini cinci":sunt in numar de 4A. partea lor activa este egala cu cea a chiuretelor standardB. partea pasiva permite insinuarea in pungi de 5 mm sau mai mariC.partea activa permite un acces mai facil in zone de incongruenta dento-alveolara si la nivelul furcatiilorD.sunt in numar de 7E.

(pag. 205)

S1424054. Nistatina are urmatoarele indicatii:stomatita micotica a nou-nascutilorA. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adultiB. stomatita micotica sub placa proteticaC.profilaxia candidozei bucale la nou-nascutiD.gingivo-stomatita ulcero-necroticaE.

(pag. 239)

S1424055. Printre efectele secundare ale clorhexidinei se numara:scaderea depunerii de tartru supragingivalA. tulburari digestiveB. reactii alergiceC.coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor si ale suprafetei dorsale a limbiiD.modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amarE.

(pag. 193)

S1524056. Chiuretele Gracey profilactice:sunt in numar de 6;A. sunt in numar de 4;B. au portiunea pasiva mai lunga;C.sunt folosite in special pentru indepartarea tartrului supragingival;D.au numarul de cod precedat de P.E.

(pag. 204)



S1524057. Clorhexidina:se poate aplica sub forma de gel timp de 30 minute dimineata si seara in locul periajului;A. se poate folosi in irigatii ale santurilor gingivale in solutie de 0,2%;B. poate determina coloratii galben-maronii ale dintilor;C.poate determina aparitia de sialoree;D.poate duce la depunerea crescuta de tartru subgingival.E.

(pag. 193-194)

S1524058. Detartrajul fin cu ultrasunete presupune:folosirea instrumentelor sub forma de secera;A. folosirea instrumentelor sub forma de sonda;B. indepartarea punctelor de tartru restant de pe suprafetele supragingivale accesibile;C.indepartarea depozitelor punctiforme din gropitele si santurile coronare;D.mentinerea unui contact fix, prelungit in aceeasi zona de actiune.E.

(pag. 215)

S1524059. Detartrajul:este o manopera sangeranda;A. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;B. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;C.este supra- si subgingival;D.se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.E.

(pag. 195)

S1524060. La detartrajul cu ultrasunete, deplasarea partii active se face:inainte - inapoi;A. in axul dintelui;B. circular;C.mentinand contactul cu dintele mai mult de 5 secunde;D.in forma de 8.E.

(pag. 213)

S1524061. Metoda FONES pentru periajul dintilor:este indicata la copii;A. se face prin miscari verticale;B. se face prin miscari circulare;C.se face cu dintii in ocluzie pentru fetele vestibulare;D.se face cu gura deschisa pentru toate suprafetele dintilor.E.

(pag. 185)

S1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;A. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui;B. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;C.eliberarea lichidului din santul gingival,D.cresterea tonusului functional.E.

(pag. 179)

S1524063. Periile de dinti cu par natural sunt confectionate mai frecvent din:par de camila;A. par de vitel;B. par de cal;C.



par de porc;D.par de oaie.E.

(pag. 180)

S1524064. Periutele montate, in forma de palnie:se aplica in rotatie pe fetele vestibulare si orale si se deplaseaza spre proximal;A. sensul de rotire se alege asa incat sa fie antrenate spre gingie pentru a lustrui si in spatiul gingivo-dentar;B. se aplica pe fetele dintelui in plan vertical;C.nu se folosesc excesiv pentru a nu disloca cementul cervical;D.se folosesc pentru a indeparta cementul necrotic care rezulta dupa detartraj.E.

(pag. 211)

S1624065. Antibioticele actioneaza asupra microorganismelor prin:inhibarea sintezei peretelui celularA. inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmaticeB. inhibarea sintezei proteticeC.inhibarea sintezei acizilor nucleiciD.stimularea sintezei proteice.E.

(pag. 232)

S1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:aparitia de candidozeA. alergiiB. senzatia de gust metalic si alteratC.tulburari gastrice si intestinaleD.tulburari hepatorenale.E.

(pag. 233)

S1624067. in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blocheaza enzimele microbiene:

bicarbonatul de Na este folosit in solutie apoasa 20%A. acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte de 5-6 sec.B. permanganatul de potasiu este utilizat sub forma de spalaturiC.clorura de Zn are actiune bacteriostatica si usor astringentaD.azotatul de Ag are actiune bacteriostatica in concentratie slabaE.

(pag. 228-230)

S1624068. Produsul Ortochrome este utilizat:in aplicatii scurte, 5-6 secunde, urmate de spalaturi cu ser fiziologicA. in pungi parodontale cu exudat purulentB. in leziuni herpeticeC.in fistule apico-gingivaleD.ulceratii gingivale de cauza microbiana.E.

(pag. 227)

S1624069. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:depunerea crescuta de tartru supragingivalA. coloratii galben-maronii ale dintilorB. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveC.retractie gingivalaD.modificari tranzitorii ale senzatiei gustative.E.

(pag. 193)



S1624070. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare:depunerea crescuta de tartru supragingivalA. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbiiB. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amarC.reactii alergiceD.sinuzita maxilara.E.

(pag. 193)

S2124071. Actiunea antiplaca a clorhexidinei se datoreazaefectului antimicrobian de inhibare a endotoxinelorA. atasarea de glicoproteinele salivareB. abilitatea de a se uni cu gruparile anionice de pe suprafetele bacteriene si dentareC.alterarea permeabilitatii peretelui celular bacterianD.distrugerea echipamentului enzimatic bacterianE.

(pag. 192)

S2124072. Clorhexidina este indicata inretractii gingivale reduseA. prevenirea aftelor recidivanteB. gingivite acuteC.abcese parodontale marginaleD.nici una din cele de mai susE.

(pag. 193)

S2124073. Stimulatorul gingival este actioneazain primele saptamani dupa interventiile chirurgicaleA. placii microbiene pentru lustruirea suprafetelor aproximale dupa detartrajB. pentru indepartarea placii microbieneC.pentru masaj gingivalD.pentru indepartarea detritusurilor moiE.

(pag. 189)

S2324074. Îndepărtarea factorilor naturali cu încărcătură microbiană, una dintre principalele etape de tratament al parodontopatiilor marginale cronice, urmăreşte:

evidenţierea plăcii bacterieneA. administrarea de antibiotice împotriva bacteriilor ce alcătuiesc placa bacterianăB. îndepărtarea plăcii bacterieneC.detartrajul supra şi sub gingivalD.chiuretajul pungilor parodontaleE.

(pag. 177)

S2324075. Periajul gingivo-dentar, ca mijloc principal de îndepărtare a plăcii bacteriene, urmăreşte:îndepărtarea plăcii microbieneA. îndepărtarea depozitelor moiB. îndepărtarea depozitelor de tartruC.stimularea vascularizării şi keratinizării normale a gingieiD.eliminarea leziunilor inflamatorii gingivaleE.

(pag. 179)

S2324076. Periile dentare aspre favorizează:îndepărtarea depozitelor de tartruA. retracţia gingivalăB.



suprainfectarea gingivalăC.apariţia de abcese gingivale şi parodontaleD.uzura cementului radicularE.

(pag. 181)

S2324077. Care dintre următoarele sunt mijloace secundare, ajutătoare de îndepărtare a plăcii microbiene şi a resturilor organice?

Duşurile şi irigaţia bucalăA. Scobitorile din lemnB. Firul de mătaseC.Stimulatorul gingivalD.Detartrorul ultrasonicE.

(pag. 187-189)

S2324078. Clătirea gurii după un periaj dentar corectnu este necesarăA. se face cu apă curentăB. se face cu clorhexidinăC.se face cu sanguinarinăD.se face cu hipermanganat de potasiuE.

(pag. 190)

S2324079. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu detartrajul, sunt adevărate:reprezintă una din cele mai importante proceduri ale tratamentului bolii parodontaleA. necesită dexteritate din partea practicianuluiB. este o manoperă sângerândăC.necesită protecţie de antibiotice la pacienţii cu risc (RAA, maladii cardiace congenitale, etc)D.tehnicile moderne prevăd în exclusivitate efectuarea detartrajului ultrasonic.E.

(pag. 195)

S2324080. Pilele sau răzuşile sunt indicate pentru:îndepărtarea tartrului situat imediat lângă sau sub marginea gingivală liberă, numai când această este suficient de laxă pentru a permite insinuarea instrumentului

A.

îndepărtarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fragmentarea acestoraB. netezirea zonei de joncţiune smalţ-cementC.uneori pentru îndepărtarea unor porţiunimarginale în exces ale unor obturaţii de colet sau aproximaleD.pentru îndepărtarea tartrului de pe suprafeţele mucozale ale corpurilor de punteE.

(pag. 201)

S2324081. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate în privinţa chiuretelor parodontale?sunt instrumentele cele mai eficiente în detartrajul subgingivalA. dimensiunile şi forma chiuretelor permit pătrunderea acestora în pungile parodontaleB. microscopia electronică arată că prin folosirea chiuretelor se realizează cea mai netedă suprafaţă radiculară, în raport cu alte instrumente

C.

există două tipuri principale de chiurete: universale şi specialeD.nu se asociază detartrajul ultrasonic cu utilizarea chiuretelor parodontaleE.

(pag. 201-203)

S2324082. Administrarea Augmentinului ca tratament medicamentos al parodontitelor marginale cronice profunde, este contraindicată

în herpesA. în mononucleoză infecţioasăB. leucemie limfoidăC.



anemieD.tratament cu alopurinolE.

(pag. 235)

S2324083. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu Neomicina este adevăratăeste un antibiotic din grupa macrolidelorA. este un antibiotic aminoglicozidicB. are spectru asupra bacililorC.spectru bacterian asupra germenilor gram-negativi în specialD.prezintă oto şi nefro toxiitateE.

(pag. 236)

S2324084. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în legatură cu Metronidazolul:este un antibiotic cu spectru largA. este un chimioterapic de sintezăB. este bacteriostaticC.este bactericid faţă de bacteriile anaerobeD.actiune eficienta asupra treponemelor şi protozoarelorE.

(pag. 237)

S2324085. Produsul Romazulan, este indicat:abcesul apicalA. abcesul parodontalB. după detartraj şi extracţii dentareC.după intervenţii de chirurgie parodontalăD.glosite şi cheiliteE.

(pag. 243)

S2324086. Tratametul cu produse imunobiologice urmăreşte:creşterea rezistenţei antiinfecţioaseA. creşterea valorii complementului sericB. creşterea formării de anticorpi aglutinanţiC.creşterea puterii fagocitare a polimorfonuclearelorD.creşterea numărului de lifocite TE.

(pag. 244)

S2324087. Produsul Cantastim este indicat:în parodontopatii degenerative de involuţieA. înaintea tratamentului chirurgical al parodontitelor marginale croniceB. în perioada de vindecare după tratament chirurgicalC.după atacul acut al gingivostomatitei ulcero-necroticeD.după drenarea abcesului parodontal marginalE.

(pag. 245)

S2324088. Imudon este indicat în:gingiviteA. parodontite marginale croniceB. alveoliteC.glosite, stomatiteD.înaintea intervenţiilor de chirurgie parodontalăE.

(pag. 246)



S2524089. Acţiunile de igienizare în cadrul profilaxiei parodonţiului marginal efectuate de către medic sunt următoarele:

Detartrajul supragingivalA. Detartrajul subgingivalB. Periajul gingivo-dentarC.Lustruirea suprafeţelor dentare detartrateD.Aplicarea de substanţe antimicrobiene şi antiinflamatoareE.

(pag. 179)

S2924090. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete:pacienti cu reflex de voma exagerataA. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerateB. bolnavi cu boli infectioase, contagioaseC.copii miciD.la hemofiliciE.

(pag. 214)

S2924091. Clorhexidina se indica in:abcese parodontale marginaleA. hiperestezie dentinaraB. gingivite acuteC.gingivite cronice si parodontite marginale croniceD.prevenirea depunerii placii microbieneE.

(pag. 193)

S2924092. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:neomicinaA. tetraciclinaB. vaselinaC.prednisonD.metronizadolE.

(pag. 224)



Tema nr. 25Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice



S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati suncoroanele acriliceA. coroanele metalice supragingivaleB. coroanele metalice subgingivaleC.coroanele turnate cu grosime dirijataD.coroanele de invelis din doua bucatiE.

(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul:KoehlerA. JeanneretB. MamlockC.ElbrechtD.Weissenfluh si MunchansenE.

(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata:dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3A. dintilor cu sindrom DubreuilleB. dintilor cu volum coronar micC.dinţilor cu anomalii de poziţieD.dintilor cu amelogeneza imperfectaE.

(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine:1-5 luniA. 1,5-3 luniB. 1,5-2 luniC.1-5 saptamaniD.1,5-2 saptamaniE.

(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala:preferam coroana cu grosime dirijataA. preferam coroana fara grosime dirijataB. se prefera coroana de invelis din doua bucatiC.se prefera coroana subgingivalaD.nici una dintre acesteaE.

(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc:6 - 8 cmA.



8 - 12 cmB. 10 cmC.10 - 14 cmD.14 - 20 cmE.

(pag. 299)

S1325007. Numarul izocromatelor reprezinta:traiectul tensiunii mecaniceA. gradul de solicitareB. expresia fenomenului de birefringentaC.valoarea biomecanica a dinţilor stalpiD.repartizarea tensiunilor in aria parodontalaE.

(pag. 283)

S1325008. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in:temporare, permanenteA. sisteme fixe, mobilizabile, demontabileB. temporare, diagnostice, permanenteC.temporare, diagnostice, definitiveD.provizorii, de studiu, definitiveE.

(pag. 295)

S1425009. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii:

dinti cu pulpa dentara sanatoasa, cu reactivitate normalaA. dinti cu procese carioase miciB. dinti cu volum coronar mare, la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpareC.dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii, subluxatii, fracturi)D.dinti cu pungi parodontale minimeE.

(pag. 290)

S1425010. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili, directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel:

incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oralA. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal, in sens mezio-distalB. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal, in sens vestibulo-oralC.premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagitalD.caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica, la cca.45 ° fata de planul sagital sau frontalE.

(pag. 284)

S1425011. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum:

virsta pacientuluiA. sexul pacientuluiB. starea generala de sanatate a pacientuluiC.starea organului pulparD.nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientuluiE.

(pag. 289)

S1425012. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto- sau fotopolimerizabile:este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini)A. se aplica la nivelul dintilor laterali superioriB. va avea o latime de 8-10 mmC.



prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibularD.are cel putin 2-3 mm grosime pe fata lingualaE.

(pag. 306)

S1525013. Caninii sunt deplasati de fortele nocive, fata de planul sagital sau frontal cu circa:25 °;A. 30 °;B. 15 °;C.45 °;D.60 °.E.

(pag. 284)

S1525014. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare:

imobilizare pe dinti vitali;A. imobilizare dento-dentara;B. imobilizare intraradiculara;C.imobilizare temporara;D.imobilizare parapulpara.E.

(pag. 294)

S1525015. Ligaturile cu fir de matase:sunt fizionomice;A. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica;B. nu favorizeaza retentiile alimentare;C.se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari;D.favorizeaza o buna igiena bucala.E.

(pag. 296)

S1525016. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul:0,10 mm;A. 0,15 mm;B. 0,20 mm;C.0,25 mm;D.0,50 mm.E.

(pag. 299)

S1625017. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin:ligaturi metalice din sarma de vipla, cupru, aurA. gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabileB. atela SteigerC.placa palatina HawleyD.atela acrilica si ligatura de sarma.E.

(pag. 313)

S1625018. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin:ligaturi metalice din sarmaA. coroane acrilice reunite intr eleB. punti stabilizatoareC.coroane metalice totale sau partiale reuniteD.coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.E.

(pag. 296)



S2125019. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt:

imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgamA. atele acrilice duble vestibulo-oraleB. şina MamlockC.imobilizarea prin ligatura in “ 8"D.imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetaliceE.

(pag. 309- 310)

S2125020. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de:2 saptamaniA. 4 saptamaniB. 5 saptamaniC.1,5-2 luniD.8-9 luniE.

(pag. 296)

S2325021. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica:extractia resturilor radiculareA. tratamentul pungilor parodontaleB. restaurari proteticeC.restaurari coronareD.tratamente endodontice corecteE.

(pag. 279)

S2325022. Coronoplastia reprezintareducerea selectiva a suprafetelor ocluzaleA. adaptarea obturatiilor ocluzaleB. adaptarea microprotezelor de invelisC.resaparea coronaraD.refacerea cuspidajului ocluzalE.

(pag. 280)

S2325023. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prinrecesiuneA. persistenta pungilorB. cronicizarea bolii parodontaleC.acutizarea bolii parodontaleD.mobilitatea patologicaE.

(pag. 280)

S2325024. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza:corespunzator relatiei centriceA. corespunzator relatiei posturaleB. corespunzator relatiei habitualeC.corespunzator relatiei de intercuspidare maximaD.cu relief "in oglinda"E.

(pag. 281)

S2325025. Tratamentul ortodontic urmareste:tratamentul ocluziei adanciA. tratamentul ocluziei prabusiteB.



tratamentul anodontieiC.tratamentul ocluziei deschiseD.tratamentul ocluziei inverse unilateraleE.

(pag. 282)

S2325026. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta:1,5-2 zileA. 1,5-2 saptaminiB. 1,5-2 luniC.1,5-2 aniD.6 luniE.

(pag. 292)

S2525027. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea:

PermanentăA. ExtracoronarăB. Prin sisteme fixeC.IntracoronarăD.PericoronarăE.

(pag. 294)

S2625028. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri:împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei activeA. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagenB. formează o barieră în calea agresiunii microbieneC.înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiuD.asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar.E.

(pag. 55)

S2625029. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt:fibrele dento-gingivaleA. fibrele dento-alveolareB. fibrele transgingivaleC.fibrele circulareD.fibrele apicale.E.

(pag. 44)


S1225030. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fieextinsa pe un numar cat mai mare de dinti, inclusiv cei cu implantare normalaA. cat mai putin extinsaB. unidirectionalaC.multidirectionalaD.cat mai aproape de marginea incizala sau suprafataE.

(pag. 284-286)

S1225031. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobilise realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcadeA. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcadeB.



se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatieC.se opune fortelor verticale rezultate in masticatieD.este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mareE.

(pag. 284)

S1225032. Aparatul sina de imobilizare Mamlock - avantajerezistentaA. rigiditateB. risc redus de descimentareC.permite pastrarea vitalitatii dentareD.aspect fizionomicE.

(pag. 312)

S1225033. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinetpermite mobilitatea dintilorA. se foloseste si la frontalii superioriB. este un sistem rigidC.are aspect fizionomicD.se aplica si la dintii lateraliE.

(pag. 304)

S1225034. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati estecu un relief ocluzal corespunzator antagonistilorA. scos din ocluzieB. mai ingust in sens vestibulo-oralC.in contact strans cu creasta edentataD.raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizareE.

(pag. 281)

S1225035. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata ladinti cu procese carioase mari,obturatii voluminoaseA. dinti cu pungi parodontale foarte profundeB. dinti cu volum coronar mareC.dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitateD.cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicateE.

(pag. 290)

S1225036. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeazarepartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restantiA. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontoticiB. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontalaC.repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilorD.stoparea miscarilor in plan veticalE.

(pag. 283)

S1225037. Imobilizarea prin ligatura de sarmaeste un sistem de imobilizare permanentA. este un sistem de imobilizare temporarB. se poate folosi doar la frontalii superioriC.se poate folosi doar la frontalii inferioriD.se poate folosi doar la dintii lateraliE.

(pag. 298)



S1225038. Imobilizarea temporara a dintilor parodontoticise face pentru 2 saptamaniA. se face pentru 1,5 - 2 luniB. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicaleC.se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda, de data recenta,cu mobilitate redusaD.poate fi urmata de o imobilizare de durataE.

(pag. 292-293)

S1225039. Principiul tensiunii controlatese refera la ligaturi de sarmaA. se refera la atele acriliceB. trebuie sa produca deplasari dentareC.trebuie sa nu produca deplasari dentareD.implica controale periodiceE.

(pag. 303)

S1225040. Se considera improprii pentru imobilizaredintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mmA. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mmB. dintii laterali cu mobilitate de gradul IC.dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre IIID.dintii laterali fara mobilitateE.

(pag. 292)

S1225041. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabilese indica pentru imobilizarea permanentaA. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni)B. la nivelul dintilor frontali inferioriC.pe fata orala a dintilorD.la nivelul frontalilor superioriE.

(pag. 306)

S1225042. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvareainghesuirilorA. ocluziei adanciB. ocluziei deschiseC.retrognatiei mandibulareD.diastemei patologice rezultata prin migrariE.

(pag. 282)

S1325043. Coronoplastia este indicata:la dintii cu suprasolicitari parodontale evidenteA. dintii cu fatete de uzuraB. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentareC.reducerea in inalţime a coroanei dentareD.pentru a restabili relatia de posturaE.

(pag. 280)

S1325044. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal:daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuatA. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maximeB.



daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centriceC.daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda"D.daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuataE.

(pag. 281)

S1325045. Hipomoclionul este:centrul desmodontal de rotatie al dinteluiA. are tendinta de coborire la dintii parodontoticiB. are tendinta de urcare la dintii parodontoticiC.este localizat la nivelul coletului clinicD.este situat apical la dintii pluriradiculariE.

(pag. 285)

S1325046. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular, ansele de sarma:trebuie asezate de la stanga la dreaptaA. trebuie asezate de la dreapta la stangaB. se aplica cu ajutorul asistentei medicaleC.se aseaza in ordine inversa aplicarii lorD.se aseaza pe campul operator in ordine perfectaE.

(pag. 311)

S1325047. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de:halisterezaA. meiopragieB. hiperemieC.degenerescenta reticularaD.vacuolizariE.

(pag. 289)

S1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:ajustarea prin slefuire ocluzalaA. restaurari proteticeB. tratamente ortodonticeC.terapie de reactivareD.terapie chirurgicalaE.

(pag. 279)

S1325049. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme:ceramiceA. care sa respecte organul pulparB. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilarC.metalice, rezistenteD.toate de mai susE.

(pag. 287)

S1325050. Sistemele intracoronare:sunt putin rezistenteA. sunt mai greu de realizatB. se pot fracturaC.au preţ de cost ridicatD.nu pot fi mentinute timp indelungatE.

(pag. 314)



S1425051. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare:imobilizari bidentare si pluridentareA. imobilizari partialeB. imobilizari totaleC.imobilizari dento-dentareD.imobilizari dento-maxilareE.

(pag. 295)

S1425052. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje:se executa printr-o tehnica simpla, intr-un timp scurtA. foloseste un material ieftin, usor de procurat, relativ nedeformabil prin intindere, de regula sirma de viplaB. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungatC.in general, este bine suportata de pacient, integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice localeD.are un grad ridicat de fizionomieE.

(pag. 298)

S1425053. Imobilizarea temporara poate fi:continua, cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizareA. provizorie cu caracter de scurta durataB. semipermanenta cu caracter de lunga durataC.discontinua, cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartareD.dupa nevoie, cu caracter neregulat de mentinereE.

(pag. 296)

S1425054. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte:

dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologiceA. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilorB. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oralC.raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizareD.la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivalaE.

(pag. 281)

S1425055. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt:

numarul dintilor restantiA. pozitia si directia lor de implantareB. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parteC.calitatea implantatieiD.virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei oraleE.

(pag. 291)

S1425056. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt:angrenarea multidirectionalaA. extinderea maximaB. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizareC.principiul biologicD.principiul reciprocitatiiE.

(pag. 284)

S1525057. Atele acrilice duble, vestibulo-orale:



au o realizare rapida;A. pot produce blocaje in zona frontala superioara;B. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii;C.favorizeaza retentiile alimentare;D.determina inflamatii gingivale.E.

(pag. 306)

S1525058. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii, fac parte:

dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare;A. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala;B. starea generala in limite normale;C.criteriul estetic si de pastrare a fonatiei;D.opinia pacientului.E.

(pag. 292)

S1525059. Extinderea maxima a imobilizarii:este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici;A. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti;B. presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor;

C.

corespunde principiului de angrenare multidirectionala;D.tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion.E.

(pag. 284)

S1525060. Gutiera din material acrilic:produce inaltari semnificative ale ocluziei;A. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei;B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani;C.poate fi mentinuta pana la 3 luni;D.poate fi sau nu cimentata.E.

(pag. 305)

S1525061. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati, relieful ocluzal:nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat;A. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali;B. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale;C.se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali;D.se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea.E.

(pag. 281)

S1525062. Se considera improprii pentru imobilizare:dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare;A. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II;B. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm;C.dintii cu carii de colet sau supracingulare;D.dintii intre care nu exista puncte de contact.E.

(pag. 292)

S1525063. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica:prin reducerea coroanei anatomice a dintilor;A. pe dinti care au suferit migrari patologice;B.



uneori prin devitalizare;C.prin remodelarea coroanei dentare;D.atunci cand pe dinte nu exista procese carioase.E.

(pag. 280)

S1525064. Tratamentul ortodontic are drept obiective:tratamentul ocluziei deschise;A. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp;B. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor;C.reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice;D.imobilizarea pe o perioada de timp, ata cat dureaza tratamentul ortodontic.E.

(pag. 282)

S1525065. Valoarea unei imobilizari creste daca:poligonul de imobilizare este mai mare;A. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse;B. se solidarizeaza toti dintii unei arcade, valoarea ei fiind astfel maxima;C.se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata;D.daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1,75 mm.E.

(pag. 284)

S1625066. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam:se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzalA. reprezinta un mijloc de imobilizare temporaraB. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-aC.poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-CoD.urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei.E.

(pag. 309)

S1625067. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu:gutiere din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabileA. benzi metalice, ortodonticeB. coroane acrilice reunite intre eleC.punti stabilizatoareD.coroane semifizionomice sau de substitutie reunite.E.

(pag. 311)

S1625068. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8":este un mijloc de imobilizare permanentaA. se face cu sarma de vipla de 0,25 mmB. se aplica pe dintii lateraliC.executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinateD.constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare.E.

(pag. 299)

S1625069. Imobilizarea temporara:este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontoticeA. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre eleB. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de viplaC.se realizeaza cu aparate ortodonticeD.se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice.E.

(pag. 295-296)



S1625070. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici, se practica:ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzaleA. restaurari proteticeB. tratamentul proceselor carioaseC.tratamente ortodonticeD.imobilizariE.

(pag. 279)

S1625071. Sina Mamlock:este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitaliA. este un mijloc de imobilizare temporaraB. are rigiditate deosebitaC.prezinta aspect fizionomicD.are durabilitate mare.E.

(pag. 312)

S2125072. Calitatile sinei MAMLOCK sunt:RezistentaA. Risc redus de decimentareB. aspect fizionomicC.FlexibilitateD.Pret de cost redusE.

(pag. 312)

S2125073. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt:perioada de timp in care se mentine imobilizareaA. starea de edentatie partiala sau totalaB. starea pulpei dentareC.extinderea sistemului de imobilizareD.suportul imobilizariiE.

(pag. 294- 295)

S2125074. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte:angrenarea multidirectionala a dintilorA. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dintiB. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini,ferm implantati,din vecinatatea zonei afectateC.aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlionD.sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functionalE.

(pag. 284-287)

S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de:cleste cramponA. 2 pense hemostaticeB. foarfeca de sarmaC.2 pense anatomiceD.lampita cu spirtE.

(pag. 299)

S2325076. Gutiera ca element de imobilizare:poate fi mentinuta 1-1,5 luniA. poate fi mentinuta 4-6 saptamaniB.



poate fi mentinuta 4-6 luniC.nu produce inaltari semnificative ale ocluzieiD.este destinata imobilizarii definitiveE.

(pag. 305)

S2325077. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza:fara devitalizareA. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redusB. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar completC.in laboratorul de tehnicaD.in cabinetul dentarE.

(pag. 308)

S2325078. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock:are durabilitate mareA. se realizeaza in cabinetul dentarB. are risc mare de decimentareC.are rigiditate deosebitaD.are aspect fizionomicE.

(pag. 312)

S2325079. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele:JeanneretA. ElbrechtB. SteigerC.Weissenfluh si MunchansenD.Truemann-Witkowsky-WolffE.

(pag. 313)

S2325080. In cercetarile de fotoelasticitate, modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu:opacA. transparentB. ce contine glicolC.birefringentD.inertE.

(pag. 283)

S2325081. Din punct de vedere biologic, sistemul de imobilizare trebuie sa:permita o buna intretinereA. nu genereze trauma ocluzalaB. restabileasca functiileC.se faca cat mai departe de axul de rotatieD.respecte organul pulparE.

(pag. 287)

S2325082. Sistemele mobile de imobilizare:se realizeaza in cabinetA. se realizeaza in laboratorB. sunt mai agreate de pacientC.nu necesita prepararea dintilorD.ofera "perioade de odihna parodontala"E.

(pag. 287)



S2325083. Sina mobila de imobilizare:exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetateA. produce solicitari nefiziologiceB. este confortabilaC.este neconfortabilaD.este realizata extemporaneuE.

(pag. 288)

S2325084. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt:buna intretinere igienicaA. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lorB. neutralizarea fortelor paraxiale nociveC.repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizatD.integrare biologica superioaraE.

(pag. 288)

S2325085. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent:vacuolizari ale odontoblastilorA. atrofii ale odontoblastilorB. ingrosarea peretelui vascularC.halistereza septalaD.meiopragie vascularaE.

(pag. 289)

S2325086. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la:dinti cu procese carioase mariA. dinti cu anomalii se formaB. dinti cu volum coronar micC.dinti cu recesiuni mariD.dinti cu pungi parodontale foarte profundeE.

(pag. 290)

S2325087. Dintii improprii pentru imobilizare sunt:cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolareA. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mmB. dintii laterali cu mobilitate de gradul IIC.dintii laterali cu mobilitate de gradul IIID.dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre IIIE.

(pag. 292)

S2325088. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii:imobilizarea tranzitorieA. imobilizarea de tranzitieB. imobilizarea diagnosticaC.imobilizarea de diagnosticD.imobilizarea de observatieE.

(pag. 295)

S2525089. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele:Risc de decimentare redusA. Bună rigiditateB.



Mare durabilitateC.Sentiment de confortD.Bun aspect fizionomicE.

(pag. 312)

S2625090. Proprietăţile lichidului şanţului gingival:este produs în cantitate mai mică dimineaţaA. are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi, factori antimicrobieni, leucocite viabileB. conţine aminoacizi, albumine, imunoglobuline IgA, IgG, IgM, fibrinogen, fibrinolizinăC.conţine enzimele: betaglucuronidază, catepsină, lacticdehidrogenază, lizozimD.conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază, glicidiltransferază, fosfodehidrogenază.E.

(pag. 35)

S2625091. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival:sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesutA. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagenB. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţieC.produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţieD.au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival.E.

(pag. 37)

S2625092. Lichidul gingival conţine:elemente celulare; leucocite polimorfonucleare, limfocite, monociteA. albumineB. fibre de colagenC.fibrinogenD.fibrinolizină.E.

(pag. 35)

S2625093. Corionul gingival este format din:substanţă fundamentalăA. macrofage, monocite, plasmociteB. fibre de colagen şi elastinăC.resturi epiteliale MalassezD.fibrele lui Sharpey.E.

(pag. 35)

S2625094. Fibroblaştii, celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii:

produc histamină, prezentă în stadiile incipiente de inflamaţieA. produc heparină, care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoaseB. produc proteoglicani şi glicoproteineC.participă la sinteza diferitelor tipuri de colagenD.au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen.E.

(pag. 37)

S2625095. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi:cementul nu vine în contact cu smalţul cervical în 60-65% din cazuriA. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuriB. cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuriC.cementul vine în contact cu smalţul în 30% din cazuriD.cementul nu vine în contact cu smalţul, lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri.E.



(pag. 40)

S2625096. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de:condroitin sulfatA. dermatan sulfatB. lamininaC.entactinaD.fibronectina.E.

(pag. 36)

S2625097. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de:celule mezenchinale nediferenţiateA. fibroblaştiB. osteoblaştiC.odontoblaştiD.odontoclaste.E.

(pag. 43)

S2925098. Sina de imobilizare Mamlok:este rezistentaA. se realizeaza pe dinti parodontali vitaliB. realizeaza aspect fizionomicC.nu asigura integrarea biologica rapidaD.se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile, aur platinat 10%E.

(pag. 312)

S2925099. Sina de imobilizare din materiale compozite este:pentru imobilizarea temporara de lunga durataA. la nivelul dintilor frontali superioriB. la nivelul dintilor frontali inferioriC.utilizata pentru o perioada de 6-12 luniD.aplicata in special pe fata lingualaE.

(pag. 306)

S2925100. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste:reducerea riscului de retentie a placii bacterieneA. tratamentul ocluziei adanci acoperiteB. reducerea diastemei patologiceC.tratamentul ocluziei deschiseD.deplasari ortodontice cu imobilizari concomitenteE.

(pag. 282)

S2925101. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:restaurari proteticeA. bioterapia de reactivareB. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzaleC.chiuretajul subgingivalD.imobilizare, ca tratament parodontal specificE.

(pag. 279)

S2925102. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt:coroane metalice totale reunite intre eleA.



coroane partiale reunite intre eleB. coroane ecuatoriale reuniteC.coroane de substitutie reuniteD.coroane semifizionomiceE.

(pag. 311)


stomatologie_part2

Documents

Transcript of stomatologie_part2