Stomacul.Stomacul. Intestinul Intestinul SubSubţţire.ire. Intestinul grosIntestinul gros

Realizatori:Realizatori:

LucuLucuţţ Daniel, Daniel,

MiclMiclăăuuşş Cristian, Cristian,

MusteaMusteaţăţă Sebastian. Sebastian.

StomaculStomacul

Stomacul este porStomacul este porţţiunea cea mai iunea cea mai dilatat dilatatăă a tubului digestiv, situat a tubului digestiv, situat îîntre esofag ntre esofag şşi duodeni duoden şi şi constituie un rezervor constituie un rezervor musculomembranos, cu rol musculomembranos, cu rol îîn digestie,n digestie, prin prin func funcţţia sa secretorie. Stomacul prezintia sa secretorie. Stomacul prezintăă dou douăă por porţţiuni: verticaliuni: verticalăă şşi orizontali orizontalăă. .

PorPorţţiunea verticaliunea verticală ă -- este proximaleste proximalăă, , descendentdescendentăă numit numităă partea digestiv partea digestivăă alc alcăătuittuităă din dou din douăă segmente: segmente: - fundul stomacului sau tuberozitatea mare constituie partea cea mai larg- fundul stomacului sau tuberozitatea mare constituie partea cea mai largăă şşi i îînaltnaltăă a a stomacului,stomacului, aflataflatăă deasupra cardiei, imediat sub dia deasupra cardiei, imediat sub diaffragm, ocupragm, ocupâând 1\3 din lungimea nd 1\3 din lungimea porporţţiunii verticale (4cm); iunii verticale (4cm); îîn interior, se afln interior, se aflăă serul serul îînngghihiţţit it îîn timpul deglutin timpul deglutiţţiei (camera iei (camera cu aer a stomacului)cu aer a stomacului).. - capul stomacului are formcapul stomacului are formăă de cilindru, turtit anteroposterior, se de cilindru, turtit anteroposterior, se îîntinde de la cardia ntinde de la cardia ppâânnăă la linia orizontal la linia orizontalăă trasat trasatăă prin marginea superioar prin marginea superioarăă a por a porţţiunii orizontale.iunii orizontale.

PorPorţţiunea orizontaliunea orizontală ă -- este distaleste distalăă şşi usor ascendenti usor ascendentăă, denumit, denumităă şşi pori porţţiuneaiunea egesterie, este constituitegesterie, este constituităă tot din dou tot din douăă segmente: segmente:

- - sinusul stomacului sau mica tuberozitate constituie partea cea mai declivsinusul stomacului sau mica tuberozitate constituie partea cea mai declivăă a stomacului, a stomacului, are o lungime de 7,5cm are o lungime de 7,5cm şşi forma unui segment de sferi forma unui segment de sferăă. .

- por- porţţiunea piloriciunea piloricăă este u este uşşor ascendentor ascendentăă, alcatuit, alcatuită ă -- la rla râândul eindul ei - din alte dou- din alte douăă segmente: segmente: antrantriiul piloric sau vestibulul piloric ul piloric sau vestibulul piloric şşi canalul piloric, separate i canalul piloric, separate îîntre ele prin ntre ele prin şşantul piloric antul piloric

superior superior şşi inferior.i inferior.

Anatomia stomaculuiAnatomia stomacului

Stomacul este un organ toracoabdominal, situat Stomacul este un organ toracoabdominal, situat îîn etajul supramezocolic al n etajul supramezocolic al cavitcavităţăţii peritoniale mari, ii peritoniale mari, îîn loja gastricn loja gastricăă, imediat sub cupola diafragmatic, imediat sub cupola diafragmaticăă, delimitat, delimitatăă: : - superior- superior de de diafragmul toracoabdominal diafragmul toracoabdominal - inferior- inferior de colonul de colonul şşi mezocolonul transvers i mezocolonul transvers - posterior- posterior de peritoneul care constituie peretele posterior al bursei omentale de peritoneul care constituie peretele posterior al bursei omentale - la stanga- la stanga de loja splenicde loja splenicăă - la dreapta de loja hepatic- la dreapta de loja hepaticăă cu care comunic cu care comunicăă larg larg

PPrezenrezenţţa stomacului la acest nivel, a stomacului la acest nivel, îîmparte loja gastricmparte loja gastricăă îîn doun douăă sectoare sectoare principale: sectorul retrogastric reprezentat de bursa omentalprincipale: sectorul retrogastric reprezentat de bursa omentalăă mare mare şşii sectorul pregastric, sectorul pregastric, care comuniccare comunicăă superior cu spa superior cu spaţţiul interhepatodiafragmatic, iar inferior cu etajul iul interhepatodiafragmatic, iar inferior cu etajul submezocolic al cavitsubmezocolic al cavităţăţii peritoniale mari.ii peritoniale mari.

Formele Formele şşi dimensiunile stomaculuii dimensiunile stomacului

Stomacul este un organ cavitar, din aceastStomacul este un organ cavitar, din aceastăă cauz cauzăă, forma , forma şşi dimensiunile lui i dimensiunile lui sunt diferite, elementele de variabilitate sunt multiple, astfel csunt diferite, elementele de variabilitate sunt multiple, astfel căă asp aspeectul morfologic ctul morfologic şşi i dimensial este modificat la cadavru fadimensial este modificat la cadavru faţăţă de omul viu: de omul viu:

- la cadavru- la cadavru, stomacul , stomacul îşîşi schimbi schimbăă rapid forma ini rapid forma iniţţialialăă datorit datorităă sc scăăderii tensiunii derii tensiunii perepereţţilor abilor abddominali, diminuominali, diminuăării tonicitrii tonicităţăţii stratului muscular al stomacului, apariii stratului muscular al stomacului, apariţţia ia secundarsecundarăă a distan a distanssiei prin gazele intracavitare, care iei prin gazele intracavitare, care îîi determini determinăă forma de aspectul unui forma de aspectul unui sac sau de cimpoi, cu direcsac sau de cimpoi, cu direcţţie predominant transversalie predominant transversalăă,, pe care vechii anatomipe care vechii anatomişşti o ti o atribuiau stomacului.atribuiau stomacului.

- stomacul pe viu- stomacul pe viu, , îîn repaos n repaos şşi examinat i examinat îîn artostatism, are forma unui “J” sau n artostatism, are forma unui “J” sau formă formă de de ccâârlig, format din dourlig, format din douăă p păărrţţii -- una verticaluna verticalăă şşi alta transversali alta transversalăă. Stomacul umplut . Stomacul umplut moderat are urmmoderat are urmăătoarele dimensiuni:toarele dimensiuni: lungime totallungime totalăă 25cm, 25cm, llăţăţimea de la marginea imea de la marginea ststâângngăă la cea dreapt la cea dreaptăă, la nivelul corpului stomacului 8,5cm,, la nivelul corpului stomacului 8,5cm, llăărgimea dintre cele dourgimea dintre cele douăă margini ale canalului piloric de 3cm, diametrul anteroposterior 8cm, margini ale canalului piloric de 3cm, diametrul anteroposterior 8cm, îînnăăllţţimea fundului imea fundului stomacului 4cm,stomacului 4cm, lungimea vestibulului piloric 7cm lungimea vestibulului piloric 7cm şşi a canalului piloric 3cm. i a canalului piloric 3cm. Capacitatea stomacului, Capacitatea stomacului, îîn mod normal,n mod normal, variazvariazăă îîntre 600-2000cm, ntre 600-2000cm, îîn funcn funcţţie de vie de vâârstrstăă, ,

sex, regimurile alimentare sex, regimurile alimentare şşi sti stăările patologice.rile patologice.

Mijloace de fixareMijloace de fixare

Stomacul este menStomacul este menţţinut inut îîn locul sn locul săău, grau, graţţie tubului digestiv, conexiunilor ie tubului digestiv, conexiunilor sale cu ficatul, intestinsale cu ficatul, intestinuul gros, splinl gros, splinaa şşi peretele posterior al abdomenului. i peretele posterior al abdomenului. 1. Continuarea cu esofagul, la nivelul cardiei, contribuie la fixarea stomacului, prin 1. Continuarea cu esofagul, la nivelul cardiei, contribuie la fixarea stomacului, prin aderenaderenţţa esofagului la nivelul diafragmului. a esofagului la nivelul diafragmului. 2. Continuarea cu duodenul la nivelul pilorului, fixat 2. Continuarea cu duodenul la nivelul pilorului, fixat îîn mod secundar, la peretele n mod secundar, la peretele posterior al abdomenului prin fascia lui Treitz dreapta posterior al abdomenului prin fascia lui Treitz dreapta şşi sti stâânga. nga. 3. Ligamentul gastrohepatic sau epilonul gastrohepatic leag3. Ligamentul gastrohepatic sau epilonul gastrohepatic leagăă stomacul de ficat: el stomacul de ficat: el conconţţine, ine, îîntre fointre foiţţele sale, pediculul hepatic, vasele gastrice stele sale, pediculul hepatic, vasele gastrice stâângi, vasele pilorice, noduli ngi, vasele pilorice, noduli limfatici limfatici şşi elemente nervoase. i elemente nervoase. 4. Ligamentul gastrocolic face leg4. Ligamentul gastrocolic face legăătura dintre stomac tura dintre stomac şşi coloni colonuul transvers. l transvers. 5. Ligamentul gastrofrenic reprezint5. Ligamentul gastrofrenic reprezintăă cel mai puternic mijloc de fixare al stomacului, cel mai puternic mijloc de fixare al stomacului, constituit din fibre conjunctive, constituit din fibre conjunctive, îîntinse de la stomac la fantinse de la stomac la faţţa inferioara inferioarăă a diafragmului. a diafragmului. 6. Pediculii vasculari 6. Pediculii vasculari şşi tesutul conjunctiv organii tesutul conjunctiv organizzat de-a lungul lor, acoperiat de-a lungul lor, acoperiţţi de i de peritoneu: artera gastricperitoneu: artera gastricăă st stâânga, artera hepaticnga, artera hepaticăă şşi artera splenici artera splenicăă. .

7. Presa abdominal7. Presa abdominalăă constituie un factor important constituie un factor important îîn modalitn modalităţăţile de mentinere a ile de mentinere a

stomacului stomacului îîn pozin poziţţia normalia normală.ă.

ConformaConformaţţie exterioarie exterioarăă şişi raporturi raporturi

Descriptiv, stomacul prezintDescriptiv, stomacul prezintăă: doi pere: doi pereţţi (anterior i (anterior şşi posterior), doui posterior), douăă margini margini

(curbura mare (curbura mare şşii curbura curbura mic micăă) ) şşi doui douăă orificii (cardia orificii (cardia şşi pilorul).i pilorul).

1. Peretele anterior 1. Peretele anterior - poate fi - poate fi îîmpmpăărrţţit , din punct de vedere al rapoartelor it , din punct de vedere al rapoartelor îîntr-un ntr-un

segment toracic segment toracic şşi unul abdominal:i unul abdominal:

a. Segmentul toracica. Segmentul toracic - corespunde celor 2/3 superioare din por- corespunde celor 2/3 superioare din porţţiunea sa iunea sa verticalverticalăă; este situat ; este situat îîntr-un plan untr-un plan uşşor oblic anteroinferior, avor oblic anteroinferior, avâând raporturi cu diafragmul nd raporturi cu diafragmul şşi ficatul. i ficatul. b. Segmentul abdominalb. Segmentul abdominal - corespunde 1/3 inferioar- corespunde 1/3 inferioarăă a por a porţţiunii verticale iunii verticale şşi i porporţţiunii orizontale iunii orizontale îîn n îîntregime, acest segment are tendinntregime, acest segment are tendinţţa de orizontalizare, din cauza a de orizontalizare, din cauza colonului transvers colonului transvers şşi a mezoului si a mezoului săău, vine u, vine îîn raport direct cu peretele abdominal anterior, n raport direct cu peretele abdominal anterior, pe o suprafape o suprafaţăţă numit numităă, din cauza formei sale, triunchiul lui Labee., din cauza formei sale, triunchiul lui Labee.

22. . Peretele posterior - Peretele posterior - al stomacului are rapoarte cu peretele abdominal al stomacului are rapoarte cu peretele abdominal posterior posterior şşi cu organele de la acest nivel, prin intermediul bursei omentale.i cu organele de la acest nivel, prin intermediul bursei omentale. Peretele Peretele posterior din punct de vposterior din punct de veedere al rapoartelor, poate fi dere al rapoartelor, poate fi îîmpmpăărrţţit it îîn trei segmente: n trei segmente: gastrofrenic, supramezocolic gastrofrenic, supramezocolic şşi mezocolic. i mezocolic.

3. Curba mare a stomacului3. Curba mare a stomacului -- este convexeste convexăă, sub, subţţire, are circa 40cm, pleacire, are circa 40cm, pleacăă de de la la iincizura cardiotuberozitarncizura cardiotuberozitarăă şşi ajunge la pilor; prezinti ajunge la pilor; prezintăă dou douăă segmente: vertical segmente: vertical şşi i orizontalorizontal..

4. Curba mic4. Curba micăă a stomacului - a stomacului - este concaveste concavăă, groas, groasăă ,sub forma unui un ,sub forma unui ungghi diedru, cu hi diedru, cu un versant anterior un versant anterior şşi unul posterior, are 15cm lungime i unul posterior, are 15cm lungime şşi prezinti prezintăă tot dou tot douăă segmente: segmente: vertical vertical şşi orizontal, i orizontal, îîntre care delimiteazntre care delimiteazăă incizura angular incizura angularăă sau angulus. sau angulus.

5. Esofagul abdominal 5. Esofagul abdominal şşi cardia - i cardia - importanimportanţţa cardiei este data cardiei este datăă de rolul s de rolul săău de sfincter u de sfincter care asigurcare asigurăă rolul bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte rolul bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte şşi, i, îîmpiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de altmpiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de altăă parte. parte.

6. Pilorul -6. Pilorul - sau orificiul inferior al stomacului este situat paravertebral, pe flancul sau orificiul inferior al stomacului este situat paravertebral, pe flancul drept al primei vertebre lombare; limita sa este precisdrept al primei vertebre lombare; limita sa este precisăă, dat, datăă de prezen de prezenţţa a şşananţţului ului piloroduodenal piloroduodenal şşi a venei prepilorice, care coboari a venei prepilorice, care coboarăă spre vena gastroepi spre vena gastroepipploica dreapta. loica dreapta. Anterior, pilorul este acoperit de lobul pAnterior, pilorul este acoperit de lobul păătrat al ficatului; posterior corespunde arterei trat al ficatului; posterior corespunde arterei hepatice hepatice şşi venei porte. Marginea superioari venei porte. Marginea superioarăă a pilorului are raport cu artera gastric a pilorului are raport cu artera gastricăă dreapta (artera piloricdreapta (artera piloricăă); marginea inferioar); marginea inferioarăă d dăă inser inserţţie epilonului mare, unde se aflie epilonului mare, unde se aflăă

vasele gastroepiloice drepte.vasele gastroepiloice drepte. Stomacul este un organ cavitar cu rol de depozitare a alimentelor, timp Stomacul este un organ cavitar cu rol de depozitare a alimentelor, timp îîn care n care

au loc o serie de procese mecanice au loc o serie de procese mecanice şşi chimice; i chimice; îîn vederea realizn vederea realizăării celor dourii celor douăă func funcţţii, ii, perepereţţii stomacului sunt alcii stomacului sunt alcăătuituiţţi din patru i din patru tunici:tunici: - - tunica seroastunica seroasă ă -- este reprezentateste reprezentatăă de peritoneul visceral, care acoper de peritoneul visceral, care acoperăă stomacul aproape stomacul aproape îîn n îîntregimentregime..

- tunica muscular- tunica musculară ă -- constituie dupconstituie dupăă Braus, aparatul motor al stomacului, fiind alcatuit Braus, aparatul motor al stomacului, fiind alcatuităă din trei straturi:din trei straturi:

a. stratul longitudinal a. stratul longitudinal b. stratul circular b. stratul circular c. fibrele oblicec. fibrele oblice - tunica submucoas - tunica submucoasă ă -- ccăăptuptuşşeeşşte te

musculatura musculatura şşi permite alunecarea mucoasei, este alci permite alunecarea mucoasei, este alcăătuittuităă din din ţţesut conjunctiv lax, vase esut conjunctiv lax, vase de sde sâânge nge şşi limfatice, nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase.i limfatice, nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase.- tunica mucoas- tunica mucoasă ă -- este structuralizateste structuralizatăă, complex, morfofiziologic se continu, complex, morfofiziologic se continuă ă –– superiorsuperior -cu mucoasa esofagului -cu mucoasa esofagului şşi i - - inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenalinferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenalăă..

Mucoasa gastricMucoasa gastricăă este alb-cenu este alb-cenuşşie pe stomacul golie pe stomacul gol, , roz-roz-roroşşiaticiaticăă îîn timpul digestiei n timpul digestiei şşi cenusie-la cadavru.i cenusie-la cadavru.

Venele Venele şşi nervii stomaculuii nervii stomacului

ImportanImportanţţa secrea secreţţiei gastrice cotidiene iei gastrice cotidiene şşi energia necesari energia necesarăă funcfuncţţionionăării tunicii musculare explicrii tunicii musculare explicăă vasculariza vascularizaţţia bogatia bogatăă a stomacului: a stomacului: arterele arterele stomacului provin din trunchiul (gastricstomacului provin din trunchiul (gastricăă st stâânga, hepaticnga, hepaticăă şşi splenici splenicăă) din care deriv) din care derivăă cinci artere, primare cinci artere, primare şşi numeroase artere secundare: i numeroase artere secundare: 1. artera gastric1. artera gastricăă st stâânga - are originea nga - are originea îîn trunchiul celiac, excepn trunchiul celiac, excepţţional din artera ional din artera abdominalabdominalăă, pe traiectul ei prezint, pe traiectul ei prezintăă trei segmente: trei segmente: segmentsegmentuul parietal posterior cu l parietal posterior cu direcdirecţţie oblicie oblicăă, la st, la stâânga nga şşi anterior, este alipit de peretele abdominal,i anterior, este alipit de peretele abdominal, segmentul segmentul intermediarintermediar se orienteazse orienteazăă posteroanterior, p posteroanterior, păărrăăseseşşte planul parietal, ridicte planul parietal, ridicăă peritoneul peritoneul şşi i formeazformeazăă crosa arterei gastrice st crosa arterei gastrice stâângi, segmentngi, segmentuul terminal are un traiect anteroinferior, l terminal are un traiect anteroinferior, ajunge la curbura micajunge la curbura micăă gastric gastricăă şşi coboari coboarăă îîn lungul acesteia, dupn lungul acesteia, dupăă care se care se îîmparte mparte îîn n cele doucele douăă ramuri terminale: anterioar ramuri terminale: anterioarăă şşi posterioari posterioarăă. Artera gastric. Artera gastricăă st stâânga dnga dăă dou douăă

ramuri colaterale: artera cardioesofagianramuri colaterale: artera cardioesofagianăă anterioar anterioarăă şşi artera hepatici artera hepaticăă st stâânga. nga. 2. artera gastric 2. artera gastricăă dreapta dreapta este un ram subeste un ram subţţire, cu originea la nivelul arterei hepatice ire, cu originea la nivelul arterei hepatice proprii sau a ramurei ei stproprii sau a ramurei ei stâângi, coboarngi, coboarăă spr spree pilor, pilor, anterior anterior şşi la stanga pediculului i la stanga pediculului hepatic, duphepatic, dupăă care urc care urcăă îîn lungul curburii mici gastrice pentru a se anastomoza cu n lungul curburii mici gastrice pentru a se anastomoza cu ramura posterioarramura posterioarăă a arterei gastrice drepte. Artera gastric a arterei gastrice drepte. Artera gastricăă dreapta, la nivelul pilorului dreapta, la nivelul pilorului furnizeazfurnizeazăă colateralele drepte care se anastomozeaz colateralele drepte care se anastomozeazăă cu ramurile retroduodenale, cu ramurile retroduodenale, alcalcăătuind arcade de la care pleactuind arcade de la care pleacăă vase sub vase subţţiri pentru pilor iri pentru pilor şşi prima pori prima porţţiune a iune a duodenului. duodenului. 3. artera gastroepi 3. artera gastroepipploicloicăă dreapta este ramul terminal al arterei dreapta este ramul terminal al arterei gastroduodenale,gastroduodenale, originea se afloriginea se aflăă inferior de prima por inferior de prima porţţiune a duodenului, dupiune a duodenului, dupăă care care ppăătrunde trunde îîntre cele dountre cele douăă foi foiţţe ale ligamentului gastrocolic e ale ligamentului gastrocolic şşi are un traiect de la sti are un traiect de la stâânga nga la dreapta, la distanla dreapta, la distanţăţă de 1-2 de 1-2 cm de curba mare gastriccm de curba mare gastricăă..4. artera gastroepiploic4. artera gastroepiploicpp st stâânga- ia nanga- ia naşştere din artera splenictere din artera splenicăă la nivele variabile la nivele variabile posterior de stomac, la nivelul curburii mari gastrice posterior de stomac, la nivelul curburii mari gastrice şşi, chiar i, chiar îîn hilul splinei; de la n hilul splinei; de la origine se origine se îîndreaptndreaptăă, de la st, de la stâânga la dreapta, de-a lungul curburii mari gastrice nga la dreapta, de-a lungul curburii mari gastrice şşi se i se uneuneşşte cu artera gastroepiploicte cu artera gastroepiploicăă dreapta form dreapta formâând cercul arterial al curburii. nd cercul arterial al curburii. 5. Artera splenic5. Artera splenică ă are originea are originea îîn trunchiul celiac, distribun trunchiul celiac, distribuţţia principalia principalăă este splina dar este splina dar ddăă şşi ramuri gastrice: i ramuri gastrice:

- artera cardiotuberozitar- artera cardiotuberozitarăă posterioar posterioară ă are originea la nivelul peretelui posterior al are originea la nivelul peretelui posterior al bursei omentale, merge ascendant bursei omentale, merge ascendant şşi vascularizeazi vascularizeazăă fa faţţa posterioara posterioarăă a esofagului a esofagului abdominal, cardia abdominal, cardia şşi tuberozitatea mare. i tuberozitatea mare.

- artera gastroepiploic- artera gastroepiploicăă st stâânganga

- arterele gastrice scurte- arterele gastrice scurte - provin din artera splenic- provin din artera splenicăă, fie din segment, fie din segmentuul sl săău u terminal sau din ramurile acesteia, la nivelul hilului splenic; terminal sau din ramurile acesteia, la nivelul hilului splenic; îîn numn număăr de 6-7, ele r de 6-7, ele ppăătrund trund îîn epiplonul gastrosplenic, se n epiplonul gastrosplenic, se îîndreaptndreaptăă c căătre marea curburtre marea curburăă a stomacului a stomacului şşi se i se îîmpart mpart îîn trei grupen trei grupe – superior– superior - cu destina- cu destinaţţie pentru tuberozitatea mare gastricie pentru tuberozitatea mare gastricăă; -; - mijlociu - format din 3-4 ramuri care ajung mijlociu - format din 3-4 ramuri care ajung îîn porn porţţiunea mijlocie a curburii mari iunea mijlocie a curburii mari şşi i -- inferior - constituit din artera gastroepiploicinferior - constituit din artera gastroepiploicăă st stâânga.nga.

ÎÎn concluzie, arterele gastrice stn concluzie, arterele gastrice stâânga nga şşi dreapta, prin anastomozele lor,i dreapta, prin anastomozele lor, constituie cercul arterial al curburii mici, pe cconstituie cercul arterial al curburii mici, pe câând arterele gastroepiploice dreapta nd arterele gastroepiploice dreapta şşi i ststâânga contribuie la alcnga contribuie la alcăătuirea cercului arterial al curburii mari, din aceste inele arteriale tuirea cercului arterial al curburii mari, din aceste inele arteriale pornesc ramuri care se pornesc ramuri care se îîndreaptndreaptăă spre pere spre pereţţii stomacului. ii stomacului.

Venele stomaculuiVenele stomacului

Venele stomacului urmeazVenele stomacului urmeazăă îîn deaproape dispozin deaproape dispoziţţia arterialia arterialăă exist existâând nd îînsnsăă numai o singurnumai o singurăă ven venăă pentru artera respectiv pentru artera respectivăă, ele pornesc din tunicile peretelui gastric, , ele pornesc din tunicile peretelui gastric, ajung la curburile stomacului, perpendiculare pe axa gastricajung la curburile stomacului, perpendiculare pe axa gastricăă, dup, dupăă care se grupeaz care se grupeazăă îîn n diverse triunchiuri venoase.diverse triunchiuri venoase.

1. Vena gastric1. Vena gastricăă st stâânganga - porne- porneşşte de la pilor, urcte de la pilor, urcăă îîn lungul curburii mici n lungul curburii mici şşi devine i devine satelita arterei; merge satelita arterei; merge îîn coasa peritonealn coasa peritonealăă, ajunge la peretele posterior, coboar, ajunge la peretele posterior, coboarăă oblic la oblic la

dreapta, posterior pancreasului dreapta, posterior pancreasului şşi se varsi se varsăă îîn marginea stn marginea stâângngăă a venei porte. a venei porte. 2. Vena gastric2. Vena gastricăă dreapta dreapta -- se formeaza din ramurile satelitse formeaza din ramurile satelitee ale arterei cu ale arterei cu aceeaaceeaşşi i nume, colectnume, colectâând snd sâângele de la marginea superioarngele de la marginea superioarăă a regiunii piloroduodenale, a regiunii piloroduodenale,

urcurcăă îîn partea anterioarn partea anterioarăă şşi dreapti dreaptăă a pediculului hepatic a pediculului hepatic şşi se varsi se varsăă îîn trunchiul n trunchiul venos venos port la diferite nivele.port la diferite nivele. 3. Sistemul venei splenice - este reprezentat de: 3. Sistemul venei splenice - este reprezentat de:

- vena gastroepiploic- vena gastroepiploicăă st stâânga - este satelita arterei omonime; ea nga - este satelita arterei omonime; ea primeprimeşşte ramuri gastrice te ramuri gastrice şşi epiploice, dupi epiploice, dupăă care ajunge la hilul splinei, care ajunge la hilul splinei, unde se varsunde se varsăă îîn n trunchiul venei splenice sau trunchiul venei splenice sau îîn ramurile sale de origine. n ramurile sale de origine.

- venele gastrice scurte - pornesc de la curbura mare a stomacului, - venele gastrice scurte - pornesc de la curbura mare a stomacului, merg merg îîn epiplonul gastrosplenic n epiplonul gastrosplenic şşi se termini se terminăă îîn vena splenicn vena splenicăă. .

- vena cardiotuberozitar- vena cardiotuberozitarăă posterioar posterioarăă - porne - porneşşte din partea te din partea superioarsuperioarăă a fe a feţţei posterioare a stomacului, merge pe peretele posterior al bursei ei posterioare a stomacului, merge pe peretele posterior al bursei retrogastrice retrogastrice şşi se termini se terminăă îîn vena splenicn vena splenicăă. .

4.Vena gastroepiploic4.Vena gastroepiploicăă dreapta - este satelita arterei omonime, merge de la st dreapta - este satelita arterei omonime, merge de la stâânga la nga la dreapta, ajunge inferior pilorului, se varsdreapta, ajunge inferior pilorului, se varsăă îîn vena mezentericn vena mezentericăă superioar superioarăă, uneori se , uneori se uneuneşşte cu vena colicte cu vena colicăă dreapta dreapta şşi formeazi formeazăă trunchiul gastrocolic al lui Honls. trunchiul gastrocolic al lui Honls. 5. Vena prepiloric 5. Vena prepiloricăă - a lui Maye - a lui Maye şşi Mayniham face legi Mayniham face legăătura dintre circulatura dintre circulaţţia venoasia venoasăă a a curburii mari curburii mari şşi mici, delimiteazi mici, delimiteazăă san sanţţul prepiloric, reper important, superficial,al ul prepiloric, reper important, superficial,al granigraniţţei gastroduodenale. ei gastroduodenale.

6. Venele cardiotuberozitare6. Venele cardiotuberozitare -- se varsse varsăă îîn venele diafragmatice, tributare venei cave n venele diafragmatice, tributare venei cave inferioare sau inferioare sau îîn vena suprarenaln vena suprarenalăă superioar superioarăă, prin aceste vene se realizeaz, prin aceste vene se realizeazăă o cale o cale anastomoticanastomoticăă îîntre sistemul venos port ntre sistemul venos port şşi sistemul venos cav inferior, care joaci sistemul venos cav inferior, care joacăă un rol un rol

important important îîn patologia hipertensiunii portale.n patologia hipertensiunii portale.

Nervii stomaculuiNervii stomacului

Nervii stomacului sunt vegetativi, de origine simpaticNervii stomacului sunt vegetativi, de origine simpaticăă şşi parasimpatici parasimpaticăă, ,

sistemul simpatic participsistemul simpatic participăă la inervarea stomacului prin intermediul file la inervarea stomacului prin intermediul filettelor nervoase, elor nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale; sistemul parasimpatic este plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale; sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept reprezentat de nervul vag drept şşi i ssttââng. ng.

1. Nervul vag st1. Nervul vag stââng ng - - trece anterior de esofagul abdominal trece anterior de esofagul abdominal şşi cardia, nivel la care i cardia, nivel la care constituie o constituie o ţţesesăăturturăă nervoas nervoasăă, din care pleac, din care pleacăă mai multe ramuri spre fa mai multe ramuri spre faţţa anterioara anterioarăă a a stomacului, doustomacului, douăă dintre ele fiind principale: ramura principal dintre ele fiind principale: ramura principalăă anterioar anterioarăă a curburii mici, a curburii mici, descrisdescrisăă de Latarjet, din care pornesc file de Latarjet, din care pornesc filette pentru pore pentru porţţiunea verticaliunea verticalăă şşi orizontali orizontalăă a a stomacului, cu aspect de evantai stomacului, cu aspect de evantai şşi a doua ramuri a doua ramurăă principal principalăă este file este filettul gastrohepatic, ul gastrohepatic, care pcare păătrunde trunde îîn porn porţţiunea condensatiunea condensatăă a omen a omenţţului mic ului mic şşi se i se îîndreaptndreaptăă c căătre pediculul tre pediculul hepatic, unde se bifurchepatic, unde se bifurcăă îîntr-o ramurntr-o ramurăă ascendent ascendentăă, care merge la ficat , care merge la ficat şşi o ramuri o ramurăă

descendentdescendentăă care ajunge la duoden care ajunge la duoden şşi pilor.i pilor. 2. Nervul vag drept - se plaseaz2. Nervul vag drept - se plaseazăă posterior de esofagul abdominal posterior de esofagul abdominal şşi cardia, dupi cardia, dupăă care se bifurccare se bifurcăă: ramura principal: ramura principalăă este nervul principal posterior al curburii mici, care d este nervul principal posterior al curburii mici, care dăă 4-5 ramuri pentru curbura mic4-5 ramuri pentru curbura micăă a stomacului a stomacului şşi pentru fai pentru faţţa sa posterioara sa posterioarăă şşi a doua ramuri a doua ramurăă este mai subeste mai subţţire ire şşi se i se îîmparte, la rmparte, la râândul ei,ndul ei, î în doun douăă filete, dintre care unul merge c filete, dintre care unul merge căătre tre cornul medial al ganglionului semilunar drept, iar celcornul medial al ganglionului semilunar drept, iar celăălalt clalt căătre cornul medial al tre cornul medial al ganglionului semilunar stganglionului semilunar stââng, din care pornesc ramuri eferente ce se ng, din care pornesc ramuri eferente ce se îîndreapta cndreapta căătre tre

regiunea piloricregiunea piloricăă şşi duodenali duodenalăă..

Pediculii nervosi ai stomaculuiPediculii nervosi ai stomacului

Sunt Sunt îîn numn număăr de trei, cu importanr de trei, cu importanţţa deosebita a deosebita îîn chirurgia gastricn chirurgia gastricăă. .

1. Pediculul nervos al curburii mici1. Pediculul nervos al curburii mici - este constituit din nervii principali ai - este constituit din nervii principali ai stomacului (anterior stomacului (anterior şşi posterior) i posterior) şşi din plexul nervos gastric sti din plexul nervos gastric stââng; acest pedicul este ng; acest pedicul este secsecţţionat ionat îîn caz de rezecn caz de rezecţţie gastricie gastricăă pentru ulcer pentru ulcer şşi in vagotomie. i in vagotomie.

2. Pediculul nervos piloric2. Pediculul nervos piloric - este alc- este alcăătuit din filete subtuit din filete subţţiri care provin din iri care provin din ramura gastrohepaticramura gastrohepaticăă a vagului st a vagului stââng ng şşi din plexul hepatic; acest pedicul este seci din plexul hepatic; acest pedicul este secţţionat ionat îîn n caz de vagotomie selectivcaz de vagotomie selectivăă, efectuat, efectuatăă pentru ulcer duodenal. pentru ulcer duodenal.

3. Pediculul nervos gastroepiploic drept3. Pediculul nervos gastroepiploic drept - este situat - este situat îîn jurul arterei cu acelan jurul arterei cu acelaşşi i nume, nume, îîn componenn componenţţa sa intra sa intrăă filetele nervoase care vin mai mult de la ganglionul filetele nervoase care vin mai mult de la ganglionul semilunar drept. Filetele nervoase descrissemilunar drept. Filetele nervoase descrisee p păătrund trund îîn grosimea peren grosimea pereţţilor gastrici ilor gastrici şşi ii i--au au leglegăătura cu plexul intramuscular al lui Auerbach tura cu plexul intramuscular al lui Auerbach şşi cu plexul submucos, secretor al lui i cu plexul submucos, secretor al lui MeissnerMeissner..

Intestinul Intestinul subţiresubţire

Intestinul subIntestinul subţţire are lungimea de aproximativ 5 m ire are lungimea de aproximativ 5 m şşi umple cu numeroasele i umple cu numeroasele lui anse cavitatea centrallui anse cavitatea centralăă a abdomenului. Prima parte a intestinului sub a abdomenului. Prima parte a intestinului subţţire este ire este duodenul.duodenul.

Menirea. Menirea.

ResorbResorbţţia, adicia, adicăă trecerea substan trecerea substanţţelor nutritive adecvat pregelor nutritive adecvat pregăătite prin peretite prin pereţţii intestinali.ii intestinali.ZonZonaa reflexogen reflexogenă. ă. O parte a intestinului subO parte a intestinului subţţire se gire se găăseseşşte la piciorul drept, iar cealalte la piciorul drept, iar cealaltătă parte la piciorul sparte la piciorul stâtâng.ng.

StStăări patologiceri patologice

1. Balon1. Balonăăriri..2. Diaree. O diaree acut2. Diaree. O diaree acutăă mic micăă, care nu se repet, care nu se repetăă, nu este lucru r, nu este lucru răău. Diareea cronicu. Diareea cronicăă îînsnsăă este semnalul de alarmeste semnalul de alarmă.ă. De unde s De unde săă lu luăăm subsm substtananţţele regeneratoare ce ne sunt zilnic ele regeneratoare ce ne sunt zilnic necesare, dacnecesare, dacăă intestinul le elimin intestinul le eliminăă mereu mereu îîn loc sn loc săă le prelucreze? Diareea cronic le prelucreze? Diareea cronicăă mai mai cauzeazcauzeazăă şşi colici abdominale zilnice, i colici abdominale zilnice, îîmbmbăătrtrâânirea precoce, cnirea precoce, căăderea pderea păărului, oboseala, rului, oboseala, nervozitate nervozitate şşi nu rareori depresiuni psihice.i nu rareori depresiuni psihice.

Intestinul grosIntestinul gros

Intestinul gros se Intestinul gros se îîmparte mparte îîn:n:- Cecul - Cecul şşi colonul ascendent;i colonul ascendent;- Colonul transversal;- Colonul transversal;- Sigmoidul;- Sigmoidul; - Rectul.- Rectul.

Cecul Cecul este situateste situat î în partea dreapta n partea dreapta a p a păărrţţii inferioare a abdomenuluiii inferioare a abdomenului,, intestinul intestinul sub subţţire ire îîmbucmbucăă lateral lateral îîn cec. n cec. ÎÎn punctul de n punctul de trecere de la intestinul sub trecere de la intestinul subţţire la cel gros se aflire la cel gros se aflăă un ventil, valva un ventil, valva ileo-cecalileo-cecalăă, care , care îîmpiedicmpiedicăă refluxul con refluxul conţţinutului intestinului gros inutului intestinului gros îîn intestinul subn intestinul subţţire. ire. Cecul are apendicele lung de 6-12 cm, aCecul are apendicele lung de 6-12 cm, aşşa numitul apendice vermiform. a numitul apendice vermiform. ÎÎn caz de n caz de inflamainflamaţţie a apendicelui, boala se numeie a apendicelui, boala se numeşşte apendicite apendicitătă şşi apendicele este de obicei i apendicele este de obicei îînlnlăăturat pe cale operatorie.turat pe cale operatorie.

Zona reflexogenZona reflexogenăă se afl se aflăă la piciorul drept. Punctul cel mai expus la st la piciorul drept. Punctul cel mai expus la stăări ri patologice se aflpatologice se aflăă la nivelul primului centimetru inferior al acestei zone. Aici se afl la nivelul primului centimetru inferior al acestei zone. Aici se aflăă valva ileo-cecalvalva ileo-cecalăă precum precum şşi apendicele.i apendicele.

StStăări patologiceri patologice1. Balonarea 1. Balonarea îîn partea inferioarn partea inferioarăă a abdomenului; a abdomenului;2. Apendicita.2. Apendicita.Balonarea Balonarea îîn partea inferioara a abdomenuluin partea inferioara a abdomenului e este cauzata de o malfuncste cauzata de o malfuncţţiune a valvei ileo-iune a valvei ileo-cecale. Atunci intestinul gros este insuficient separat de cel subcecale. Atunci intestinul gros este insuficient separat de cel subţţire aire aşşa ca căă, o parte din , o parte din continucontinuţţul intestinului gros poate sul intestinului gros poate săă treac treacăă îînapoi napoi îîn intestinul subn intestinul subţţire. Aici acest conire. Aici acest conţţinut inut îîncepe ncepe săsă fermenteze. Ca la orice fermenta fermenteze. Ca la orice fermentaţţie se produc gaze ie se produc gaze îîn intestinul subn intestinul subţţire, care ire, care preseazpreseazăă pere pereţţii intestinali producii intestinali producâând dureri acerbe.nd dureri acerbe.

CColonul ascendent,olonul ascendent, transversaltransversal, , descendentdescendent şişi sigmoidulsigmoidul

Situarea Situarea şşi funci funcţţia.ia. Fecalele sunt Fecalele sunt îîmpinse mpinse îînainte de undele peristaltice ale intestinului. nainte de undele peristaltice ale intestinului. Aceste unde peristaltice iAceste unde peristaltice i--au naau naşştere prin contractarea tere prin contractarea şşi relaxarea musculaturii intestinale.i relaxarea musculaturii intestinale.

MenireaMenirea. . ÎÎngrongroşşarea fecalelor.area fecalelor.

Zone reflexogeneZone reflexogene. . La piciorul drept se gLa piciorul drept se găăseseşşte colonul ascendent te colonul ascendent şşi prima parte a celui transversal. La i prima parte a celui transversal. La piciorul stpiciorul stââng ng se găseşte se găseşte a doua parte a colonului transversal, colonul descendent a doua parte a colonului transversal, colonul descendent şşi i sigmoidulsigmoidul..

RECTULRECTUL

Situare.Situare.Rectul este uRectul este ultima porltima porţţiune a intestinului. Se terminiune a intestinului. Se terminăă spre exterior cu un spre exterior cu un

mumuşşchi inelar, anusul.chi inelar, anusul.FuncFuncţţiaia.. C Câând fecalele ajung nd fecalele ajung îîn rect, se nan rect, se naşşte senzate senzaţţia nevoii de fecale.ia nevoii de fecale.

Zonele reflexogeneZonele reflexogene1. La piciorul st1. La piciorul stââng, imediat ng, imediat îînaintea cnaintea căălclcââiului.iului.2. 2. ÎÎn partea interioarn partea interioarăă a musculaturii gambei la ambele picioare a musculaturii gambei la ambele picioare..

StStăări patologiceri patologice- Constipa- Constipaţţie ie îîn caz de inern caz de inerţţie a rectului.ie a rectului.- Inflama- Inflamaţţii. ii. - Hemoroizi - Hemoroizi şşi varice.i varice.

Indiferent de care din aceste stIndiferent de care din aceste stăări patologice este vorba, prin masajul zonelor ri patologice este vorba, prin masajul zonelor reflexogene corespunzreflexogene corespunzăătoare, sttoare, stăările respective pot fi vindecate. rile respective pot fi vindecate. ÎÎn orice caz, o n orice caz, o inflamainflamaţţie se va vindeca mai repede decie se va vindeca mai repede decâât nodurile hemoroidale. Dar t nodurile hemoroidale. Dar şşi i îîn acest ultim n acest ultim caz se poate obcaz se poate obţţine cu relativine cu relativăă u uşşurinurinţăţă îîncetarea durerii ncetarea durerii şşi oprirea unei eventuale i oprirea unei eventuale hemoragii.hemoragii.

VVĂĂ MUL MULŢŢUMIM PENTRU UMIM PENTRU ATENATENŢŢIE!IE!