Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind

5/11/2018 Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/stocurile-de-marfuri-si-materiale-cuprind 1/7

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind: • Produse (216)

• Animale la creştere şi îngrăşat (212)

• Mărfuri (217)• Producţie în curs de execuţie (215)• Materiale (211)

• Obiecte de mică valoare şi scurtă durată (213)

Evaluarea iniţială

Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor este evaluarea la valoarea deintrare (istorică), care poate fi:

• pentru bunurile aprovizionate de la terţi• - valoarea de cumpărare plus cheltuielile aferente aprovizionărilor

• pentru bunurile şi serviciile obţinute din producţia proprie • costul efectiv, care cuprinde cheltuielile materiale directe, cheltuielile

directe privind retribuirea muncii, precum şi cheltuielile indirecte de producţie

• în cazul schimbului stocurilor în procesul operaţiilor comerciale între părţileindependente

• valoarea venală • Valoarea de intrare (valoarea iniţială) sau valoarea istorică

• – suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor acestora sauvaloarea venală sub altă formă de compensare acordată laachiziţionarea stocurilor de mărfuri şi materiale.

• Valoarea venală• - suma cu care un activ poate fi schimbat în procesul operaţiei

comerciale între părţile independente Exemplu (evaluarea iniţială) Date iniţiale privind procurarea materialului: cantitatea – 1 000 unităţi; preţul

– 18 lei, inclusiv TVA; servicii prestate de organizaţia de transport – 1 000 lei,fără TVA; retribuţia muncitorilor ocupaţi cu descărcarea şi depozitareamaterialelor – 500 lei; contribuţiile pentru asigurarea socială si medicala,aferente retribuţiei de mai sus - ? De determinat valoarea de intrare amaterialelor şi de contabilizat operaţiile privind procurarea acestora.

Exemplu (evaluarea iniţială) Înregistrarea materialelor procurate la valoarea de procurare

Dt 211 “Materiale” - 15 000 leiCt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 15000 lei

Reflectarea TVA Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 3000 lei Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -3000 lei

Reflectarea cheltuielilor de transport:Dt 211 “Materiale” – 1000 leiCt 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 1000 lei; Reflectarea TVA:

Dt 534 “Datorii faţă de buget” - 200 lei Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” – 200 lei Reflectarea cheltuielilor privind retribuirea muncii:

Dt 211 “Materiale” - 500 lei Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - 500 lei;

Reflectarea cheltuielilor privind asigurarea socială şi medicală: Dt 211 “Materiale” – 132,5 lei Ct 533 “Datorii privind asigurările” – 132,5 lei

Exemplu (evaluarea iniţială) 211 “Materiale” 15 000 1 000 500 132,5

Rulaj debitor: 16 632, 5 - care va fi şi valoarea de intrareEvaluarea curentă

Evaluarea curentă a stocurilor privind existenţa şi ieşirea din patrimoniu seface la valoarea de intrare determinată prin metode specifice:

metoda costului normativ - pentru evaluarea curentă şi controlul operativ alexistenţei şi circulaţiei produselor finite şi producţiei în curs de execuţie;

metoda vânzărilor cu amânuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari demărfuri care au un profit relativ egal în preţul vânzărilor în cazul unuisortiment care variază rapid;

metoda identificării specifice - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte speciale, precum şi pentru cele ce nu sunt reciproc substituibile;

metoda costului mediu ponderat sau

metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - pentru stocurile cu un sortimentvariat şi reciproc substituibile.

Evaluarea ulterioară S.N.C. 2, prevede că stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în

rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre cost (valoarea de intrare) şivaloarea realizabilă netă (V.R.N.). Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul probabil de vânzare a stocurilor în

procesul activităţii economice ordinare, diminuată cu cheltuielile accesoriipentru comercializarea lor, cum sunt cheltuieli de transport, comisioane cedate,cheltuieli în perioada de garanţie, alte cheltuieli de desfacere.

Evaluarea stocurilor la valoarea realizabilă netă se face atunci cândaceasta este sub cost, adică în următoarele cazuri:



reducerii preţului de vânzare a stocurilor (preţul pieţei la vânzare este maimic);

deteriorării parţiale; uzurii parţiale sau integrale; creşterii cheltuielilor rămase de efectuat pentru comercializarea stocurilor.

Stocurile trebuie să fie evaluate la V.R.N., articol cu articol, sau pegrupe de articole asemănătoare, în limitele unuia şi aceluiaşi sortiment, care au aceeaşidestinaţie sau utilitate finală, produse şi comercializate în unul şi acelaşi sector geografic. Contabilitatea materialelor În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul de aprovizionare,

întreprinderile emit comenzi către furnizori, în baza cărora încheie contracte

economice. În cadrul executării comenzii şi a contractului de aprovizionare,întreprinderea cumpărătoare primeşte de la furnizor factura fiscală. Recepţiacantitativă se efectuează de către magaziner şi rezultatele ei se consemnează înbonul de intrare sau nota de intrare, iar recepţia calitativă se efectuează de unspecialist şi se reflectă într -un buletin de analiză.

Documentele folosite pentru eliberarea stocurilor de active curente materialepentru consum pot fi: bonul de consum şi fişa limită de consum.

Contabilitatea materialelor Contul 211 “Materiale” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de

materii prime şi materiale. Se debitează cu valoarea de intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere prin creditul conturilor ce indică sursa de provenienţă şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc (utilizate în procesul de producţie sau vândute).

Contabilitatea intrărilor de materiale

Intrările de materiale se reflectă în conturile sintetice astfel:

Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate, în dependenţă desursa de provenienţă:

Dt 211 “Materiale” Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” , în cazul

achitării ulterioare Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” , în cazul achitării

documentelor de decontare ale părţilor legate Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” , în cazul

aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea avansului Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, în cazul

aprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea avansului Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” , în cazul primirii stocurilor

cu titlu gratuit Ct 313 “Capital nevărsat” in cazul primirii stocurilor de materiale ca aport la

capitalul statutar

Contabilitatea cheltuielilor accesorii la intrarea materialelor Pentru cheltuielile accesorii (transport, taxe vamale, asigurare, etc.): Dt 211 “Materiale” Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, pentru

transportarea materialelor până la depozitul întreprinderii Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” , în cazul achitării

documentelor de decontare ale părţilor legate

Ct 812 “Activităţi auxiliare” , servicii de transport, încărcare-descărcare prestate de activităţi auxiliare

Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” , pentru taxele vamale de achitat,cheltuieli cu asigurarea în drum

Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” , în cazul achitării prinintermediul titularilor de avans, după primirea avansului

Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” , în cazul achitării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea avansului

Contabilitatea intrărilor de materiale Pentru materialele fabricate în întreprindere: Dt 211 “Materiale” Ct 811 “Producţia de bază” Ct 812 “Activităţi auxiliare” Pentru înregistrarea plusurilor de materiale stabilite cu ocazia inventarierii: Dt 211 “Materiale” Ct 612 “Alte venituri operaţionale” Pentru materialele şi deşeurile utilizabile obţinute din a) producţia de bază: Dt 211 “Materiale” Ct 811 “Producţia de bază” b) producţia rebutată: Dt 211 “Materiale” Ct 612 “Alte venituri operaţionale”

c) lichidarea mijloacelor fixe: Dt 211 “Materiale” Ct 123 “ Mijloace fixe”

Contabilitatea utilizării materialelor Consumul de materiale pentru activitatea de bază

Dt 811 “Producţia de bază” Ct 211 “Materiale” Consumul de materiale pentru activităţile auxiliare

Dt 812 “Activităţi auxiliare” Ct 211 “Materiale” Reflectarea materialelor utilizate indirect în activitatea de bază:

Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie”



Ct 211 “Materiale” Reflectarea materialelor utilizate în scopuri comerciale:

Dt 712 “Cheltuieli comerciale” Ct 211 “Materiale” Reflectarea materialelor utilizate în scopuri administrative:

Dt 713 “Cheltuieli generale şi comerciale” Ct 211 “Materiale”

Contabilitatea utilizării materialelor Reflectarea lipsurilor la inventariere

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”Ct 211 “Materiale” Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”Ct 211 “Materiale” Predarea ca aport la capitalul statutar (casarea costului)

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”Ct 211 “Materiale” NOTA 1: Art. 24 (13) CF - Deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătoriiîntreprinderilor.

Lipsurile la inventariere NOTA 2: Lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu se consideră

întotdeauna infracţiuni. În cazul când există riscul de confuzie între sorturile

aceluiaşi bun material (listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şialte bunuri care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului deconfuzie se aprobă anual de către administrator la propunerea comisiei deinventar iere şi se înregistrează în politica de contabilitate), sau diferenţeleconstatate surplus sau lipsă se atribuie la aceeaşi perioadă de gestiune, acelaş

gestionar, aceilaşi loc de gestiune, sau lipsurile constatate nu provin casustragere sau degradare a bunurilor respective din cauza gestionarului,

lipsurile stabilite la inventariere pot fi compensate cu plusurile stabilite, la

propunerea comisiei de inventariere. Decizia definitivă o ia conducătorul întreprinderii. Compensarea lipsurilor cu plusurile se e fectuează pentrucantităţi egale de lipsuri şi plusuri la sortimentele supuse compensării.

Diferenţele valorice cauzate de preţurile diferite la sortimentele supusecompensării se înregistrează la venituri sau cheltuieli. În cazul când persoanavinovată nu este stabilită perdele sunt suportate de întreprindere şi din sumalor se calculează TVA spre plată în buget şi aceste cheltuieli nu sunt permisespre deducere în scopuri fiscale.

Exemplul

Întreprinderea “Adina” SRL deţinea în stoc la 01 martie materiale învaloare de 675 000 lei. În luna dată au avut loc următoarele operaţiuni economiceaferente materialelor: La procurarea cu plata ulterioară a unui lot de materiale, întreprinderea a

înregistrat următoarele elemente: preţul de procurare – 258000 lei, inclusivTVA; cheltuieli de transportare – 16800 lei , inclusiv TVA - 20 %; cheltuieli

pentru asigurarea încărcăturii – 2000 lei; cheltuieli de descărcare oferite desecţia auxiliară – 1300 lei; rabatul comercial oferit de vânzător şi acceptat decumpărător – 3 %.

S-au depistat la inventariere lipsă de unele sortimente de materiale în valoarede 23 000 lei; şi surplusuri de altele în valoare de 4500 lei;

S-au primit cu titlul gratuit un lot de materiale la valoarea venală 120 000 lei; s-au consumat: în scopuri administrative – 123 000 lei; în scopuri comerciale

– 25000 lei, direct pentru fabricarea producţiei – 420 000 lei; pentru deservireautilajelor secţiilor de bază – 17 000 lei.

De întocmit formulele contabile şi de calculat soldul final. Exemplul: Întreprinderea conform contractului încheiat şi facturii străine importă un lot

de materiale în valoare de 10 000 euro la cursul de 16,5400 lei pentru un euro

(cursul este indicat în declaraţia vamală). În prealabil întreprinderea acalculat şi a transferat în avans TVA -36500 lei, taxa vamală şi procedurile

vamale -9000 lei. S-a eliberat avans din casierie titularului de avans pentruefectuarea procedurilor vamale 150 lei, care ulterior a prezentat decontul de

avans cu documentele justificative la suma de – 74 lei, soldul neutilizat

restituindu-se în casierie. Prima de asigurare achitată – 500 euro la cursul16,5700 lei.Notă : taxa vamală 5%, procedurile vamale 0,4%

Valoarea în vamă = 173685 lei (10 000 euro*16,5400) +(500 euro * 16,57) Taxa vamală =8684 lei ( 173685*5%) Taxa pentru serviciile vamale = 695 lei (173685*0.4%) TVA = 36613 lei (173685+8684+695)*20% Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată Potrivit paragrafului 34 S.N.C. 2 obiecte de mică valoare şi scurtă durată sunt

active care au o valoare unitară mai mică decât limita stabilită de legislaţie, indiferent de

durata de exploatare (3000 lei); au o durată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea unei unităţi. Pentru realizarea contabilităţii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată se

folosesc conturile: 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” , care se debitează cu valoarea

obiectelor intrate şi se creditează cu suma trecută la cheltuieli a valoriiuzurabile, precum şi cu valoarea bunurilor materiale utilizabile obţinute dinlichidarea obiectelor;



214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” . Creditul acestui contreflectă valoarea uzurabilă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată inclusă

în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosinţă, iar debitulreflectă casarea uzurii acumulate aferentă obiectelor scoase din folosinţă.

Contabilitatea intrării OMVSD Intrările de OMVSD se reflectă în conturile sintetice astfel: Pentru valoarea de cumpărare a materialelor achiziţionate, în dependenţă de

sursa de provenienţă: Dt 213 “OMVSD”

Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” , în cazulachitării ulterioare Ct 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” , în cazul achitării

documentelor de decontare ale părţilor legate

Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” , în cazulaprovizionării prin intermediul titularilor de avans, după primirea avansului

Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, în cazulaprovizionării prin intermediul titularilor de avans, fără primirea avansului

Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” , în cazul primirii stocurilorcu titlu gratuit

Ct 313 “Capital nevărsat” in cazul primirii stocurilor de materiale ca aport lacapitalul statutar

Contabilitatea OMVSD Pentru înregistrarea plusurilor de OMVSD stabilite cu ocazia inventarierii:

Dt 213 “OMVSD” Ct 612 “Alte venituri operaţionale”

Reflectarea lipsurilor la inventariereDt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”Ct 213 “OMVSD” Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”

Ct 213 “OMVSD” concomitent se calculează TVA - Dt 713 Ct 534 Predarea ca aport la capitalul statutar (casarea costului)

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale”Ct 213 “OMVSD”

concomitent se reflectă valoarea venală a obiectelor predate: - Dt 229 Ct 612, 534

Contabilitatea ieşirii OMVSD

Contabilitatea ieşirii OMVSD cu valoarea unitară mai mică de 1500 lei

Acestea se casează imediat la consumuri sau cheltuieli (analogic materialelor) Dt 813, 812, 811, 712, 713, 721, 723, 121 Ct 213

Contabilitatea ieşirii OMVSD cu valoarea unitară mai mare de1500 lei

1) Darea în folosinţă: Dt 2132 “OMVSA în folosinţă” Ct 2131 “OMVSD în stoc”

2) Calculul uzurii în mărime de 100 % de la valoarea uzurabilă Dt 813, 812, 811, 712, 713, 721, 723, 121 Ct 214

3) Casarea uzurii acumulate:Dt 214 Ct 213

4) Înregistrarea deşeurilor utilizabile

Dt 211 Ct 213 – în limita valorii probabile rămase Dt 211 Ct 612 – mărimea ce depăşeşte valoarea brobabilă rămasă Dt 714 Ct 213 – în cazul când valoarea deşeurilor obţinute este mai mică ca valoarea

probabilă rămasă Exemplul Întreprinderea cumpără obiecte de mică valoare şi scurtă durată de

108 000 lei, TVA -20 %. Cheltuielile de transport sunt de 8 500 lei, inclusiv

T.V.A. Se dau în folosinţă obiecte (cu valoarea unitară mai mare de 1500 lei)în valoare de 85 000 lei. La sfârşitul anului, când se face inventarierea,obiectele se casează. Se recuperează deşeuri în valoare de 1 200 lei. Valoarea

rămasă a fost calculată în mărime de 850 lei. Exemplul (rezolvare)

1. Aprovizionarea de la furnizori cu plata ulterioară

Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 108 000 lei

Dt 534 “Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 21 600 lei

Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 129 600 lei

2. Reflectarea cheltuielilor de transport Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” 8 500 lei

Dt 534 “Datorii pe termen scurt privind decontările cu bugetul” 1700

lei

Ct 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” 10 200 lei 3. Darea în folosinţă a obiectelor de inventar:

Dt 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 2132 “Obiecte demică valoare şi scurtă durată în exploatare” - 85 000 lei

Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 2131 “Obiecte demică valoare şi scurtă durată în stoc” - 85 000 lei

4. Uzura obiectelor date în folosinţă (valoarea uzurabilă se determină ca85 000 - 850 = 84 150):

Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie” 84 150 lei Ct 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” 84 150 lei

5. Scoaterea din f olosinţă a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată: Dt 214 “Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” 84 150 lei



Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, subcontul 2132 “Obiecte demică valoare şi scurtă durată în exploatare” 84 150

lei 6. Deşeurile recuperabile:

Dt 211 “Materiale” 1 200 lei

Ct 213 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” subcontul 2132 “Obiecte demică valoare şi scurtă durată în exploatare” - 850 lei

Ct 612 “Alte venituri operaţionale” - 350 lei

Contabilitatea producţiei în curs de execuţie Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se realizează cu contul 215

“Producţia în curs de execuţie” . Se debitează cu suma produselor şi serviciilor în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune şi se creditează cu casareavalorii de bilanţ a producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei degestiune.

Contabilitatea producţiei în curs de execuţie La sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza lucrărilor de inventariere, se

stabileşte costul efectiv (valoarea de bilanţ) al producţiei în curs de execuţie,care se înregistrează în evidenţa financiară prin formula contabilă:

Dt 215 “Producţia în curs de execuţie” Ct 811 “Producţia de bază” sau

Ct 812 “Activităţi auxiliare”

La începutul perioadei următoare se scoate din evidenţa financiară producţia încurs de execuţie, şi se înregistrează la consumuri pentru a calcula costul ei,

Dt 812 “Activităţi auxiliare” sau Dt 811 “Producţia de bază” Ct 215 “Producţia în curs de execuţie” Contabilitatea producţiei în curs de execuţie Pentru plusurile de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia

inventarierii: Dt 215 “Producţia în curs de execuţie” Ct 612 “Alte venituri operaţionale” Pentru lipsurile de producţie în curs de execuţie constatate cu ocazia

inventarierii: Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” Ct 215 “Producţia în curs de execuţie” Pentru valoarea de bilanţ a producţiei în curs de execuţie vândute: Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” Ct 215 “Producţia în curs de execuţie” Pentru producţia în curs de execuţie distrusă în urma evenimentelor

excepţionale: Dt 723 “Reflectarea valorii de bilanţ ” Ct 215 “Producţia în curs de execuţie”

Contabilitatea produselor

Contabilitatea stocurilor de produse finite, semifabricatelor, produselorreziduale şi a lucrărilor executate destinate vânzării se ţine cu ajutorul contului

216 “Produse” , cu funcţie contabilă de activ. În debit se înregistrează costulefectiv al produselor finite, semifabricatelor şi produselor reziduale intrate îngestiune, realizate din producţia proprie. prin creditul conturilor 811 “Producţia de bază” şi 812 “Activităţi auxiliare” .

Se creditează cu valoarea de bilanţ a produselor finite ieşite din gestiune prinvânzare, în corespondenţă cu debitul contului 711 “Costul vânzărilor” ; cu

produsele returnate pentru remedierea rebuturilor, în corespondenţă cu debitul conturilor 811 “Producţia de bază” şi 812 “Activităţi auxiliare” ; cu lipsurilela inventar, în corespondenţă cu debitul contului 714 “Alte cheltuieli operaţionale” ; cu cele distruse în urma calamităţilor naturale prin debitul

contului 723 “Pierderi excepţionale” . Evidenţa analitică se ţine pe tipuri de produse finite, semifabricate, produse

reziduale şi feluri de lucrări. Contabilitatea produselor S.N.C. 2, prevede că stocurile de mărfuri şi materiale se reflectă în rapoartele

financiare la valoarea cea mai mică dintre cost (valoarea de intrare) şi valoarearealizabilă netă (V.R.N.). Diferenţa se reflectă: Dt 714 Ct 216

Este de menţionat că dacă valoarea realizabilă netă, conform evaluăriianterioare a produselor depăşeşte costul efectiv, atunci pentru această diferenţă

se întocmeşte următoarea formulă contabilă: Dt 216 Ct 612 Dacă costul efectiv este mai mare decât valoarea realizabilă netă, pentrudiferenţă se face formula: Dt 714 Ct 216

Returnarea produselor Returnarea produselor de la cumpărători: 1) Dt 216 „Produse”

Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute” - la preţul devalorificare posibilă; 2) Dt 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute”

Ct 221* „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” la preţul delivrarea fără TVA; 3) Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – stornarea sumei TVA; 4) Dt 712 „Cheltuieli comerciale”

Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vândute” Notă: * se poate utiliza contul 539, deoarece în contul 221 se va primi sold

creditor, care trebuie trecut ulterior la contul 539. Contabilitatea mărfurilor o Contul 217 “Mărfuri” ţine evidenţa existenţei şi mişcării mărfurilor aflate în

depozite, precum şi în unităţile cu amănuntul sau de alimentaţie publică.



Este un cont de activ şi se debitează cu valoarea de intrare a mărfurilorintrate în gestiunea întreprinderii astfel:

achiziţionate cu plată de la furnizori, în corespondenţă cu creditul conturilor 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii petermen scurt faţă de părţile legate” , cu preţul de achiziţie fără T.V.A;

cu cheltuielile aferente procurării materialelor prin creditul conturilor 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii petermen scurt faţă de părţile legate”, 812 “Activităţi auxiliare”, 539 “Altedatorii pe termen scurt”, 533 “Datorii privind asigurările”, 531 “Datorii faţăde personal privind retribuirea muncii” etc.;

aduse ca aport în natură la capitalul statutar, prin creditul contului 311 “Capital statutar” ;

primite prin donaţie sau cu titlu gratuit prin creditul contului 622 “Venituri din activitatea financiară” ;

constatate plusuri la inventar în corespondenţă cu creditul contului 612 “Altevenituri operaţionale” ;

cu adaosul comercial aferent mărfurilor intrate, cuprins în preţul de vânzare,dacă înregistrarea mărfurilor intrate se face la preţul de vânzare prin creditul

contului 821 “Adaos comercial” ; cu valoarea mărfurilor returnate la preţuri de utilizare posibilă în corespondenţă

cu creditul contului 822 “Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile

vândute” . Contabilitatea mărfurilor Creditul acestui cont reflectă valoarea de bilanţ a mărfurilor ieşite din

gestiune prin diverse căi: prin vânzare în corespondenţă cu contul 711 “Costul vânzărilor” ; ca lipsuri constatate la inventariere şi perisabilităţi prin debitul contului

714 “Alte cheltuieli operaţionale” ; valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute, când evidenţa se ţine

la preţul de vânzare cu amănuntul prin debitul contului 821 “Adaoscomercial” ;

pierderi din calamităţi prin debitul contului 723 “Pierderi excepţionale” ; diferenţa dintre costul efectiv şi valoarea realizabilă netă în corespondenţă cu

debitul contului 714 “Alte cheltuieli operaţionale” . Soldul debitor reprezintă valoarea mărfurilor existente în stoc la preţul de

înregistrare. Exemplul Se presupune că întreprinderea cu activitate de desfacere a mărfurilor cu

amănuntul dispune, la începutul lunii, de mărfuri în valoare de 920000 lei la preţ cu amănuntul, inclusiv adaosul comercial de 167000 lei. În cursul perioadei de gestiune au fost achiziţionate mărfuri: preţul de cumpărare650000 lei, adaos comercial 23 %. Au fost vândute mărfuri cu plata în

numerar, valoarea mărfurilor vândute la preţ de vânzare cu amănuntul inclusiv TVA 1 771 000 lei.

Exemplul (rezolvare)1) Reflectarea adaosului comercial aferent stocului de mărfuri la începutul

perioadei :Dt 217 CT 821 – 167 000 lei

2) Aprovizionări la valoarea de intrare:Dt 217 Ct 521 - 650 000 lei

3) Adaos comercial aferent aprovizionărilor :Dt 217 Ct 821 - 149 500 lei

4) Înregistrarea mijloacelor băneşti din vânzări (1 771 000 lei)* Dt 241 – 1 771 000 Ct 611 – 1 475 833 lei Ct 534 – 295 167 (calculăm procentul mediu al adausului comercial : Adaosul comercial la

începutul lunii + adosul comercial pentru procurări / stocul mărfurilor vândute (făra TVA) + stocul rămas la finele perioadei

(167000+149500)/(1475833+243667)=18,41)

243667=920000 + 650000 + 149500 – 1476833. Calculăm adaosul comercial aferent mărfurilor vândute(18,41*1475833)=

271649 lei - Dt 821 Ct 217 Casăm valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (1475833 – 271649 =1204184

) - Dt 711 Ct 217

Calculăm adausul comercial aferent mărfurilor în stoc (167000+149500-271649=44851) , care se stornează Dt 217 Ct 821 - (44851) lei

NOTĂ: * Este întrodus contul 846 „Încasări din vânzarea mărfurilor” Dt 241 Ct 846 - 1 771 000 lei Dt 846 Ct 534 – 295 167 lei Dt 846 Ct 611 - 1 475 833 lei

Vânzarea de mărfuri la un preţ (redus) mai mic decât preţul deprocurare

E ste necesar de menţionat că conform art. 97 (p.4) CF Valoarea impozabilă alivrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un subiect alimpunerii, nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producerea lor saudecît preţul de procurare al mărfurilor livrate, sau decît valoarea în vamă a

mărfurilor importate, determinată conform art.100, sau decît preţul de cost alserviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi -a pierdut calităţile deconsum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şi serviciileabilitate cu astfel de funcţii. Prevederile prezentului articol nu se aplică:

– în cazul în care se efectuează livrări de mărfuri, servicii pentru care preţurilesînt stabilite (reglementate) de stat;

– în cazul vînzării la licitaţie a bunurilor debitorilor, în contul stingeriirestanţelor acestora.

Respectiv dacă mărfurile se vând la un preţ redus faţă de preţul de procurare, atunci TVA de la diferenţa de preţuri trebuie restabilită – Dt 713 Ct 534 (cu



excepţia cazului când întreprinderea confirmă pierderea calităţilor de consum, TVA secalculă de la valoarea de vânzare redusă)

Reducerile de preţ Reducerile de preţ pot fi acordate:

1) În momentul livrării mărfurilor (achitare se efectuează la momentul livrării). Încazul dat reducerea de preţ se ia în consideraţie la perfectarea documentelor de livrare amărfurilor si valoarea se include cu reducere.2) după livrarea mărfurilor:

a) până la reflectarea veniturilor în rapoartele financiare Livrarea mărfurilor la preţ de vânzare Dt 221 Ct 611,534 Încasarea creanţei Dt 242 Ct 221 Reflectarea reducerii Dt 539* Ct 611,534 – stornarea creanţei Dt 539 Ct 242

Notă: *se poate utiliza contul 221, (dacă creanţele nu au fost achitate)b) după reflectarea veniturilor în rapoartele financiare Livrarea mărfurilor la preţ de vânzare Dt 221 Ct 611,534

Încasarea creanţei Dt 242 Ct 221 Dt 822 Ct 539 reflectarea reducerii de preţ fără TVA

Dt 712 Ct 822 înregistrarea pierderilor din reduceri de preţ Dt 539 Ct 534 - stornarea TVA

Dt 539 Ct 242 Notă: *se poate utiliza contul 221, (dacă creanţele nu au fost achitate) Contabilitatea ambalajelor La livrarea mărfurilor ambalate în ambalaj multicirculant, pentru care sunt

stabilite preţuri de gaj şi există acord despre restituirea obligatorie a acestuia, preţul ambalajului nu se include în valoarea impozabilă a mărfurilor. Cantitateaşi preţul ambalajului se indică în factura fiscală eliberată într -un rând separat,şi doar în coloana 10.10. Cumpărătorul mărfii nu are dreptul la trecerea în conta TVA aferent acestui ambalaj. (Circulara Inspectoratului Fiscal de Stat nr.

19 (17-13-02/1-1621) din 02 aprilie 2002).Formulele contabile la vânzător :

Transmiterea ambalajului cumpărătorului: Dt 211 subcontul

„Ambalaje în circulaţie la cumpărător” Ct 211 subcontul „Ambalaje la depozit”Ct 821 „Adaos comercial”;

Restituirea ambalajului: Dt 211 subcontul „Ambalaje la depozit” Dt

821 „Adaos comercial” Ct 211 subcontul „Ambalaje în circulaţie la cumpărător”. În cazul când ambalajul este returnat deteriorat sau în cantităţi mai

mici, la efectuarea decontărilor cu cumpărătorii aceasta se consideră livrare de ambalajim pozitată cu TVA. Întreprinderea vânzătoare trebuie să elibereze factura fiscalăpentru ambalajul nereturnat.

Formulele contabile la vânzător: Înregistrarea preţului de vânzare : Dt 221 Ct 612, 534 Reflectarea costului Dt 714 Ct 211;

Anularea adausului comercial Dt 821 Ct 211

Contabilitatea ambalajelor La livrarea mărfurilor în ambalaj fără returnarea acestuia, valoarea

ambalajului se include în valoarea mărfurilor livrate, fără a fi specificatseparat în factura fiscală şi fără a scrie factură separată. TVA sestabileşte pornind de la valoarea livrării.

La livrarea gratuită a ambalajelor cumpărătorilor (sacoşe defirmă), procurate de întreprinderea vânzător, aceasta reflectă trecereaîn cont a TVA, precum şi calculă TVA ca datorie faţă de buget laeliberarea gratuită a ambalajelor cumpărătorilor (fără eliberare defactură fiscală) Dt 713 Ct 534 - în baza art. 93 (p.3, p.6) şi art 95 (p1)din CF.

Excepţie: art. 95 p.2 Nu constituie obiecte impozabile: c) livrarea de mărfuri şi serviciiefectuată cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vînzărilor înmărime de 0,1% din venitul din vînzări obţinut pe parcursul anului precedent anului încare se efectuează această livrare;

Dacă ambalajele respective au fost primite cu titlul gratuit pentru a fi distribuite cumpărătorilor, atunci întreprinderea nu aredreptul trecerii în cont a TVA, precum şi impozitarea ulteriaoară cuTVA la eliberarea acestora cumpărătorilor (art 99 CF).

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind

Documents

Transcript of Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind