stilurile functionale

11
STILUL 1. Stilul inseamna mod de exprimare verbala sau scrisa si reprezinta insumarea trasaturilor caracteristice care particularizeaza modul de exprimare al unui individ, al unui grup social bine definit sau chiar al unui popor. Se pot distinge: - stilul propriu unui gen sau unei specii literare (stilul dramatic, epic, liric) - stilul unui curent artistic (romantic, clasic, realist etc) - stilul epocii - stilul national 2. Stiluri functionale sunt varietati ale limbii literare comune, diferentiate intre ele prin trasaturile lingvistice determinate de un anumit factor socio-cultural care conditioneaza comunicarea si prin functia pe care o au ca mijloace de comunicare in diverse domenii de activitate. In limba romana au fost acceptate urmatoarele stiluri: - stilul tehnico- stiintific - stilul juridico-administrativ (oficial) - stilul beletristic (artistic) - stilul jurnalistic (publicistic) a. Stilul tehnico- stiintific: - are functie de cunoastere

description

Stilurile functionale

Transcript of stilurile functionale

Page 1: stilurile functionale

STILUL

1. Stilul – inseamna mod de exprimare verbala sau scrisa si reprezinta insumarea trasaturilor caracteristice care particularizeaza modul de exprimare al unui individ, al unui grup social bine definit sau chiar al unui popor.

Se pot distinge:- stilul propriu unui gen sau unei specii literare (stilul dramatic, epic, liric)- stilul unui curent artistic (romantic, clasic, realist etc)- stilul epocii- stilul national

2. Stiluri functionale – sunt varietati ale limbii literare comune, diferentiate intre ele prin trasaturile lingvistice determinate de un anumit factor socio-cultural care conditioneaza comunicarea si prin functia pe care o au ca mijloace de comunicare in diverse domenii de activitate.

In limba romana au fost acceptate urmatoarele stiluri:- stilul tehnico- stiintific - stilul juridico-administrativ (oficial)- stilul beletristic (artistic)- stilul jurnalistic (publicistic)

a. Stilul tehnico- stiintific: - are functie de cunoastere- este cel mai permisibil si dinamic stil, deoarece absoarbe numeroase

neologisme- manifesta tendinta de respectare a sensurilor de baza, unanim cunoscute,

ale cuvintelor- evita ambiguitati printr-o terminologie specifica- foloseste neologisme specifice fiecarui domeniu de activitate, multe de

circulatie internationala- dezvolta un adevarat jargon de specialitate- foloseste drept modalitati de comunicare: monologul scris, monologul

oral si dialogul oral- limbajul manualelor, tratatelor, dictionarelor, studiilor

b. Stilul juridico-administrativ

Page 2: stilurile functionale

- cunoaste doua variante: cea juridica (textele de legi si tratatele care le comenteaza) si cea administrativa (actele si documentele oficiale)

- functia este de stricta informare asupra unor probleme de interes general- este specific domeniului public si relatiilor oficiale cu institutiile

administratiei de stat sau cu alte state- limbajul este precis- utilizeaza sintagme fixe de adresare si de formulare a continuturilor

informative, numite sabloane sau clisee (“solicit prin prezenta”, “subsemnatul…”)

- este stilul impersonal- impune o exprimare clara, precisa, neatractiva- presupune tipuri de acte specifice: cerere, process-verbal, referat, dare de

seama, memoriu, decizie, adeverinta, adresa, hotarare de guvern, ordonanta de urgenta

c. Stilul beletristic (artistic)- are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului

(expresiva, sugestiva)- foloseste frecvent sensul de baza secundar si cel figurat al cuvintelor- se caracterizeaza prin originalitate, noutatea limbajului, varietate

lexicala- recurge la figuri poetice sau retorice

d. Stilul jurnalistic sau publicistic- este caracteristic mass-mediei, fiind destinat unui public eterogen, cu o

pregatire profesionala diferita sau cu diverse niveluri de cultura- are un vocabular variat si bogat- este utilizata limba literara, alaturi de formulari specifice limbajului

cotidian- este caracterizat prin amestecul de elemente ce provin din celelalte

stiluri functionale- apar clisee lingvistice (“orasul din Banie”, “fratii nostril de peste Prut”,

“perla litoralului”)- apeleaza la procedee menite sa capteze atentia cititorului: titluri si

subtitluri incitante, utilizarea unor imagini, ilustratii grafice, culoare etc- aici se includ: anuntul, apelul, articulul, interviul, cronica, declaratia de

presa, editorialul, reportajul, stirea, textul publicitar

Page 3: stilurile functionale

3. Stilul epistolar - ilustreaza trasaturile specifice necesare in redactarea unei scrisori

Forme ale stilului epistolar: a. stilul epistolar familial:

- contine corespondenta private, scrisori familiale, de dragoste, de multumire, de condoleante, telegrame, illustrate, bilete, felicitari, e-mail-uri

- exprima relatii foarte apropiate, familiale, cordiale, ce presupun folosirea diminutivelor, formule de adresare cu forme intime, continut personal

- formula de incheiere ilustreaza relatiile apropiate dintre expeditor si destinatar

- exista scrisori familiale, amicable, de felicitare, de condoleante, de dragoste, de multumire

b. stilul epistolar oficial:- contine corespondenta de interes administrative si juridic, scrisori de

afaceri, oferte de serviciu, ordine de plata, cereri, reclamatii, memorii, curriculum vitae etc

- desemneaza relatiile dintre o persoana fizica si o institutie- sunt destinate schimbului de informatii- sunt obiective, concise- se redacteaza in stil neutru- contin date exacte- se inregistreaza in mod official, cu numar- se folosesc in relatii de afaceri, de colaborare politica, stiintifica sau

culturala- exista scrisoare de cerere-oferta, de oferta-raspuns, scrisoare de

intentie, scrisoare de recomandare, scrisoare de felicitare

c. corespondenta literara- consta in schimbul de scrisori dintre doua personalitati culturale

MODEL DE SCRISOARE FAMILIALA

Structura:

Page 4: stilurile functionale

In partea de sus, dreapta, a colii, se marcheaza localitatea, ziua, luna (cu litere) si anul redactarii. Virgula este obligatorie intre localitate si data.

Urmeaza o formula de adresare, asezata in centrul colii, sus, din care sa reiasa gradul de rudenie dintre expeditor si destinatar, urmata obligatoriu de o virgula. Ex: “Draga mama”, “Scumpul meu fiu”, “Dragii mei” etc.

Introducerea scrisorii sa evite formule cum ar fi: “In primele mele randuri, va informez ca sunt sanatos…”. In schimb, se pot exprima idei legate de necesitatea trimiterii scrisorii, de timpul in care nu s-au vazut cei doi sau de amanunte legate de viata cotidiana.

Cuprinsul va contine amanunte legate de probleme de ordin strict familia, ce constituie scopul scrisorii: un eveniment personal, o intentie de ordin general-familial, cererea/acordarea unor sfaturi sau ajutoare de orice tip.

Incheierea: aceasta parte va cuprinde propozitii legate de nerabdarea cu care se asteapta raspunsul, sperante in realizarea unui proiect comun, promisiuni sau multumiri.

Formula de incheiere apare in dreapta, la mica distanta de ultimul rand: “Cu drag…”, “ Te sarut” etc. Virgula este obligatorie dupa formula de incheiere, caci urmeaza prenumele expeditorului: “A ta fiica,

Monica.” ( se scrie mai jos, in dreapta) Eventualele completari pot sa apara in josul paginii, dupa P.S (post-

scriptum).MODEL DE SCRISOARE DE MULTUMIRE

Scrisoarea de multumire este un text epistolar prin care se transmite recunostinta unei persoane / personalitati pentru solicitudinea de care a dat dovada fata de o cerere de-a expeditorului, pentru alte actiuni / atitudini care nu au legatura directa cu expeditorul, dar care-l pune intr-o lumina favorabila, pentru adresarea unei invitatii la un eveniment etc.

Structura: Localitatea si data sunt notate ca in scrisoarea familiala. Formula de adresare va marca respectul si consideratia fata de

destinatar, prin functia sa (nu se permite notarea numelui): “Stimate Domnule Director/Ambasador/Presedinte”.

Page 5: stilurile functionale

Introducere: contine formula de multumire: “Pentru onoarea de a fi…”, “Pentru amabilitatea cu care…”, “Pentru consideratia cu care…”

Cuprins: se evoca pe scurt evenimentul ce a constituit cauza scrisorii, persoanele importante prezente, ecourile evenimentului si cateva aprecieri elogiative cu referire la rolul destinatarului in cele de mai sus. Pot fi notate eventuale promisiuni ale expeditorlui.

Incheierea consta intr-o formula amabila, dar nu excesiv de cordiala: “Cu deosebita stima”, “Cu respectul cuvenit”, “Cu distinsa stima” etc.

Numele expeditorului (prenumele si numele) apare in final, se marcheaza citet in partea de jos, dreapta, la mic interval de ultimul rand scris.

MODEL DE SCRISOARE CU CARACTER OFICIAL

Acest tip de corespondenta este destinat stabilirii, consolidarii si schimbului de informatii dintre institutii, asociatii nonguvernamentale, agenti comerciali, economici, administrative etc.

Scrisoarea oficiala poate constitui proba in justitie sau o sursa documentara oficiala pentru cunoasterea si evaluarea activitatii institutiei careia ii apartine. De aceea trebuie sa fie scurta, obiectiva, sa se redacteze intr-un stil neutru, sa contina date exacte si sa marcheze expres data de intrare a documentului caruia i se raspunde si, desigur, data de expediere a informatiei solicitate.

Structura: Antetul institutiei eminente – in stanga sus: denumirea si adresa

unitatii, denumirea forului ierarhic superior si, uneori, a departamentului din cadrul institutiei.

Elementele de identificare ale sctisorii: numarul si data iesirii din institutie, aplicata la serviciul registratura sau la secretariat.

Formule de adresare:“Catre Liceul Teoretic “Petru Rares” Suceava”; “Catre Domnul Contabil-Sef al Intreprinderii Evel Model S.R.L., Str. Rulmentului, Nr.5, Suceava, urmata de denumirea institutiei adresante, completata cu numele localitatii, strada, numarul, comuna, judetul, codul postal.

Continutul debuteaza cu formule ca: “Referitor la…”, “Prin prezenta va facem cunoscut ca…”, “Ne permitem sa va informam ca…”, “Avem placerea sa va aducem la cunostinta ca…”. Acestea se

Page 6: stilurile functionale

selecteaza in functie de cele doua variante ale scrisorii: de informare sau de raspuns.Structura textului:

o Introducerea contine o scurta formulare: “Avem placerea sa va aducem la cunostinta ca in liceul nostrum va avea loc un simpozion…in data…la ora…”, “Ca urmare a solicitarilor dumneavoastra, va informam ca…”.

o Tratarea cuprinde informatii, argumente si variante necesare rezolvarii problemei sau formulari privind necesitatea/onoarea prezentei unei personalitati la o manifestare publica.

o Concluzia contine nucleul scrisorii, obiectul/scopul clar al acesteia: “In concluzie, va solicitam sa…”, “Am fi onorati sa…”, “Speram sa puteti participa…”.

o Incheierea contine formule de multumire sau de salut: “Multumindu-va anticipat pentru prezenta dumneavoastra, ramanem ai dumneavoastra fideli colaboratori…”, “Asteptam cu interes raspunsul dumneavoastra…”.

Urmeaza semnaturile conducatorului unitatii si a celui implicat direct in probleme si stampila aplicata peste semnatura conducatorului unitatii.

MODEL DE SCRISOARE DE RECOMANDARE

Continutul acestei scrisori prezinta o persoana, relevandu-I calitatile si disponibilitatile intelectuale, affective si practice. Scopul ei este acela de a convinge destinatarul de oportunitatea selectarii persoanei recomandate in postul / functia vizata. Scrisoarea se pune in plic deschis si se inmaneaza solicitantului recomandarii sau, uneori, se poate trimite prin posta.

Structura: In partea dreapta, sus, se noteaza localitatea si data, cu virgule intre

cele doua; luna se noteaza cu litere. Formula de adresare va cuprinde functia destinatarului (notata cu

majuscule) si intreprinderea / institutia condusa. “Stimate Domnule Director al Tipografiei Celestin…”. Ea se plaseaza in centrul foii.

Continutul: debutul se va realiza prin formule ca: “Va fac cunoscut…”, “Va prezint”, “Am onoarea de a recomanda”. Urmeaza

Page 7: stilurile functionale

calitatile celui recomandat insotite de exemple din performantele acestuia, legate de activitati tangentiale functiei pe care o vizeaza.

Inaintea incheierii se insereaza formule legate de multumirile anticipate, speranta fixarii unei intalniri celui recomandat in vederea unui interviu.

Incheierea trebuie sa fie protocolara, chiar daca destinatarul este cunoscut expeditorului, avandu-se in vedere calitatile actului official al recomandarii: “Cu salutari respectuase,”, “Ce deosebita consideratie,”. Numele complet (prenume, nume) al expeditorului va fi precedat de functia acestiua: prof. Ion Popescu.

MODEL DE SCRISOARE DE INTENTIE

Acest tip de text epistolar insoteste C.V si scrisoarea de recomandare. Ea este foarte scurta.

Structura: In stanga, sus, se scrie cu majuscule functia destinatarului, numele

firmei si adresa exacta a acesteia. In dreapta (simetric cu cele de mai sus) numele expeditorului, adresa

completa, numarule de telefon / fax. Localitatea (virgule) si data (luna scrisa cu litere) se marcheaza in

dreapta, la un rand distanta fata de datele expeditorului Formula de adresare: “Stimate Domnule Director,”. Continutul: se va specifica sursa din care solicitantul a aflat de

existenta postului scos la concurs, denumirea postului si a firmei. Urmeaza o formulare despre: onoarea / bucuria / provocarea concurarii pe respectivul post si o apreciere la adresa pozitiei si faimei firmei vizate.

Incheiere: se exprima speranta ca asteptarile firmei nu vor fi infirmate de profilul socio-profesional al expeditorului, reiesit din C.V. si de performantele pe care le va si demonstra prin participarea la concurs in vederea angajarii. Se multumeste anticipat pentru atentia acordata solicitarii.

Incheierea se realizeaza printr-o formula sobra, protocolara: “Cu stima”, “Cu profound respect” (dreapta jos). Numele solicitantului apare sub formula, usor lateral, dreapta (prenume, nume).

Page 8: stilurile functionale