HEDICINEIDUHOVNICESTI

Practicat

psi hoterapiei ortodoxe

- a ._t*

\Ctq//\=

,':*IEROTHEOS

Mitropol it al \afpaktosului

STIINTN"**-e***

{r,{

,i

a"

F

CUPRINS

Introducere.... ......7I.

psrHoTERAPrA ORTODOXa 9l PSIHOTERAPIA UMANISTA

Introducere.... .....11.

1.$tiinlamedicineiduhovniceEti.... .....13L. SinodulV-Vl Ecumenrc(Quinisext\ .. ...... L4

2.Canonul 102... .......163.Analizacanonului 102.. .....t7

2.Ortodoxia:ideologiesauterapie?... ...22]". TermenulOrtodoxie ....222. Sfintii Pdrinli . . .24

3.Liturghiegipara-liturghie. ......26L. Liturghisirea (liturghia) ceadintnrinceput a omului . . . . . . 27

2.Para-liturghie.. ........283.imbisericirea. ........29

4. Sfand Grigorie Palama qi epoca noashi. . . . . .32

1,. Teologie gi theoptie (vederea-1ui-Dumnezeu) . . . . . .' . . . . 33

2. Filosofia gi cunoagterea lui Dumnezeu . . . . . 36

3. Psihanalizagiputerilesufletului .... ... ' '.394. Activism versus isihasm

5.Metafizicaqiteologia.... .......43L. Mesajul cdrltiPsihoterapia ortodoxd . . . M2.insemndtateaSfinfilorPirinfi ....... M3.Teologiaortodoxdiltimiduiegtepeom.. ........ 46

4. Analizaconlinutului cirlii. . ' .52

6. Psihoterapia umanistd gi psihoterapia ortodoxd. . . . . . 55

f.inceputurilepsihoterapiei ....562.Psihoterapiaortodoxd... ....59

443

CUPRINS

3.Ldmuririimportante.... .....644. Psihoterapia umanistd gi psihoterapia ortodoxd: deosebiri . . . . . . 68

T.Bolilepsihosomatice.. ...85

II.BOLI - PATIMI

Introducere.... .....991. Boala sufletului, in invi{dtura Bisericii Ortodoxe . . . . . 95

1. Lucrarea minlli-nous. Energia-lucrarea noetici. . . . . 952. Ce se intAmpli cAnd mintea-nous nu lucreazd corect? . . . . 96

2.Stdrilelduntrice. ...98L. Suficienladesine .....992.Deznddejdea.. ......1003. Bdrbifiaduhovniceascd.. ...102

3. Iubirea de sine . . . 105

1". Ce este iubirea de sine? . . . . . 1052. Urmdrile patimii iubirii de sine . . . .1.073. Tim[duirea iubirii de sine. . . 108

4.Invidia ....111l.Ceesteinvidia? ......1112. Cum se manifestd invidia? . .'J.123.Urm[rileinvidiei. ....'].1.44. Cum se tdmdduiegte patima invidiei? . . . . . 118

S.Iubireadepldcere. ......1211. Nume 9i definilii . . . .1222. Clasificareagilucrareaplicerii .....I293.Pricinileplicerii. .....1284. Urmirile iubirii de pldcere . . 1295. Tdmdduireaiubiriideplicere. .....192

6.Imaginatia ......197L. TermenifolosilideSfinfiiPdrinfi ..:... ...1972.Definifii .......1403. Imaginafia - element al viefuirii dupi cddere . . . . 1454. Cele patru feluri de imaginafie. . . . . I4B5.Formedemanifestareaimaginafiei..... ..151

444

CUPRINS

6.Urmirileimaginafiei.... ...154T.Ilai.aginafiegirug5ciune. ....1.578.Imaginafiegiteologie.... ...1599.Izbdvireadeimaginafie... ..161,

T.Visele .....166],. Cesuntvisele? .......1,662.Felurileviselor. ......1683. Vise gi patimi . .1724. Raportarea la vise . . . .174

8. Problema suferinlei gi a necazurilor . . . 177

L.Necazurilefacpartedinviafanoastrd.... .......1772. Pricinile suferinlei. .. .1783.Folosulsuferinfei. ....1804.infruntareat\ecazLlrilor. ....182

9. Diavolul gi megtegugirile sale. . . L84

1. Existenfa diavolului . . 185

2.Feluridedemoni .....1883. Pe cine rdzboiegte diavolul gi in cine hrceazd? . . . 191,

4.Cumiiluptddiavolulpeoameni?.... ....1965. Megtegugirile diavolului . .. .2056.infruntareadiavolului... ...217

il.TAUEoUIREA OMULUI

Introducere.... ....233L. Timdduirea in Biserica Ortodoxi: definitie $i metode de terapie . . 235

L. Calea tdmiduirii . . .. .2362. invdfdtura SfAntului Siluan Athonitul despre timdduireaomului. ...238

2. Tdmiduirea omului, dup[ invd{dtura SfAntului Grigorie Palama . . 247

L.ViafasacramentaH.... .....2492. Viala isihastd . .256

3. Sdndtateaduhormiceasci ......262L. Dragostea de Dumnezeu. . . .2632.indreptirileluiDumnezeu. .......26g

445

CUPRINS

3. Smerenia cea dupd Dumnezeu . . . . .2654. PrefacereagAndurilor... ....2665. Ridicarea la un alt nivel al viefii . . . . 267

4. tndreptarea duhovniceascd , .. .268L.DereglareEiindreptare. ....2692.Yiala niptici a SfAntului Vasilie cel Mare . .2693. Monahismul gi viafa de familie. . . . .274

5. Preotul ca terapeut potrivit invdldturiiSfAntuluiGrigorieTeologul ......278

l.Ceestetimdduirea?.... ....2792. Preofia - gtiinla tdmdduirii . .2823. PreotulgiEpiscopulcaterapeuti .... .....2844. Mijloacedetdmdduire... ...2935.FugadePreofiesauprimireaei.......; ..297

5.PXrinleniaduhorrniceascigisfintelecanoane .......302L. Teologiapdrinlenieiduhovnicegti ... .....3022. Sfintele canoane Ei tdmdduirea omului . . . . 315

7. Preofia duhovniceasci gi iertarea pdcatelor. . .327l.PreofiasacramentaH.... ....3272.Preoliaduhormiceascd.. .....: ....3293.Iertareapdcatelor ....331

8. Educafia copiilor, potrivit invdfdturiiSfAntuluiloanGurddeAur ......997

1. Scopul cisdtoriei .. ... 338Z.Prezenla copiilor in sAnul familiei . . 3393. Persoane rdspunzdtoare de educafia copiilor. . . . .94L4. Anevoioasa tinerefe . . g4g

5. Obunieducafie .....9446. Educafiacopiilor: cdigimetode ... .......9467. Educafiareligioasiacopiilor ......353

g.tnhemuncdgitrAndivie ... ...g561. TrAnddvia.... ....... 3562.insemndtateamuncii.... ...g573.Lucrarealduntricd. ...359

446

CUPRINS

ry.ROADELE VINDECARII

hrtroducere.... ....969L.DumnezeiascaPronie ...365

1. CeesteDumnezeiascaPronie? .....3652. ScopulDumnezeiegtiiPronii. ......9663. Lucrarea tdmdduitoare a Dumnezeiegtii Pronii . . . g6T

4. SimfireaPronieiDumnezeieqti... ..gT0

2. Pregdtirea gi trHirea Pagtilor . . . .9721. Hristos gi Paqtile evreilor . . . . gZ2

2.TAlcuireaSfantuluiMaximMirturisitorul... ....9793. innoirea duhovniceascd, potrivit Sfantului Grigorie Teologul . . . . . g7T

L. innoireainVectriulTestament. .....2282. Teologia sdrbitorii Sfintelor Pagti. . . 3803. Schimbarea-innoireapersonald... ......3814.Caracterulsocialalsdrbitorii ......3835. Participarea zidirii la sdrbdtoarea innoirii . . 3856. impirtiqireasfinfilordesdrbitoare... ....386

4.Fericitullosif celpreafrumos.... .....388l.Iosif, chipalluiHristos .....3882. invildturi de folos din viata Fericitului Iosif cel preafrumos. . . . 389

S.CuvioasaMacrina ......393L. Viafa asceticd a Sfintei Macrina. . . . .3942. Ispitele qi infruntarea lor . . . . 3953. Dascil al unor personalitifi de seami . . . . .3964. Ridicarea mai presus de moarte . . . . 4005. TAnguirelamoarteaSfinteiMacrina ......403

6.Ridicareamaipresusdemoarte. ...... ......407l.Moarteaceade-viafi-ditdtoare ....4082. Dragostea izvorAtd din mormAntul purtitor de viafd. . . . 411,

3. Mireasma libertdlii . . .41.44.Pomenireamortiiqiinvierii. .......415

Z. indumnezeireagi oameniiindumnezeiti .. . . . 420

1. Oameniiindumnezeiti... ...4202.indumnezeirea ......42g

447

I.

PSIHOTERAPIA ORTODOXA SIPSIHOTERAPIA UMANISTA

Introducere

Dupdpublicarea cdr{ii Psihoterapia ortoiloxd, o aparilie cu totul sur-prinzdtoare pentru mediul bisericesc, prin terminologia qi conlinutul ei, ca-

re au stilrnit nenumdrate disculii particulare gi publice ori ludri de pozi[ie

prin oiu grai gi tn suis, am socotit de trebuin[d redactarefl unor texte pen-

tru a explica mai ldmurit o seamd dintre ideile exprimate tn carte.

O parte dintre aceste texte alcdtuiesc primul capitol al aolumului de

fald. Este aorba despre o prezentare a cdr[ii, deopotrivd gi a disculiilor iai-te tn jurul principalelor teme abordate in cadrul ei, aldturi de o analizd maiamdnun[itd a diferililor termeni pe care i-am folosit. Cititorul poate face,astfel, deosebirea tntre psihoterapia ortodoxd gi psihoterapia umanistd, tn-tre tnadldtura despre sufletl a Bisericii Ortodoxe gi cea proprie psihologiei,

respectia psihoterapiei laice, poate in[elege ce este mintea-nous, tn luminaTradiliei ortodoxe, tn ce mdsurd teologia ortodoxd, preocupatd de tdmddu-

l Aga cum semnaleazi traducdtorul ediliei ire limba englez5, atragem Ei noi atenliaasupra faptului ci termenul "tlruxnr, suflet, se regdseste in compusele psiho-logie, psi-ho-terapie,in cuprinsul lucrdrii vom intAlni qipsih-iatrie, psih-analizd etc. (v. capitolul 6:Psihoterapia umanistd gi psihoterapia ortodoxd, 3. Ldmuriri importante), f6rd a avea ir:rsi giacoperirea semanticd a sufletului a$a cum este el inleles in inv5ldtura ortodoxi. Pen-tru referirile la mediul apuseary traducitorul englez a optat sd traducd <Quyr1>, suflet(engl. sozl) prin soul-psyche, spre a marca inlelesul sdu de uniuers psihologic. Analogirr funclie de contexf traducerea adjectivului <tQuyrcoE> comporti doud accepfiuni:sufletesc (engl. of the soul), respectiv psihic (engl. psychological). Socotim aceste ldmuririutile gi pentru cititorul romAn. (n, trad.)

11

$TIINTA MEDICIN EI DUHOVNIC EqTI

irea omului, poate fi socotitd gtiinld, tn sensul strict al cuuilntului, gi, tngenerq poate descoperi, maipresus de oricetndoiald, vddite aspecte terape-utice cuprinse tn arealul teologiei ortodoxe.

Aceste ldmuriri tI uor aj uta p e cititor sd tn[eleagd mai bine ideile expusetn capitolele ce alcdtuiesc ttolumul de fald.

1.

9TIINTA MEDICINEI DUHOVNICE$TI

O deosebire insemnatd intre Biserica Ortodox6 gi celelalte con-fesiuni cregtine ale Apusului este aceea ci Tradifia ortodoxd are unfundament terapeutic. Aceasta inseamni ci in vreme ce creqtinismulapusean abordeazd pdcatul prin prisma unei inlelegeri gi terminolo-gii legaliste gi morale, Biserica Ortodoxd, aga cum este ea exprimatdinSfAnta Scripturi gi in Tradifia Sfinfilor Pdrinli, privegte pdcatul dintr-operspectivd medicalS, socotindu-lboali a omului, in urma indepirtd-rii sale de Duinnezeu. Este trebuinfd, prin urmare, de tdmdduire.

Astfel" intruparea MAntuitorului Hristos nu a avut drept scop sa-tisfacerea dreptdfii divine (expierea), aga cum socotesc teologii apu-seni, ci vindecarea omului, cu alte cuvinte, prefacerea iubirii intere-sate (iubirea de sine) in iubire dezinteresatd (dragostea de Dumne-zeu gi de oameni). Dumnezeu nu este un acuzator pentru suflefulomului, ci un doctor care sd-l tdmiduiascd. intAlnim aceasta nu nu-mai in SfAnta Scripturd qi in operele Sfinfilor Pdrinfi, ci gi in toa-te textele liturgice ale Bisericii. Este cunoscutd invd!5tura SfAntu-lui Grigorie Teologul, potrivit cdreia Hristos a luat prin intrupareaSa intreaga fire omeneascd pentru a o timddui, cici, spune SfAnful,uceea ce nu a fost asumat, nu a fost oindecat".

O expresie edificatoare ce redd aceastd lucrare terapeuticd a Bi-sericii este cea aleasd drept titlu al capitolului de fa!5, ,,gtiin{a me-dicinei duhoonicegti". Este o sintagmd pe care o intAlnim in canonul102 al Sinodului V-VI Ecumenicl, ce vddegte faptul cd viala Bisericii

1Am ales o redare liberd a titluluiin limba romAndin detrimentul preludrii expre-siei ca atare din cuprinsul canonului t02 ("4 iarprcq tv llveupart tnrcrr1ptrl>), datfi-

13

$TIINTA MEDICINEI DUHOVNICE9TI

gi intreagd strhdania noastrd de a-I urma lui Hristos Ei de a ne unicu El reprezintd o ,,gtiinld medicald", insd o ,,gtiinfd medicald [medici-ndl duhooniceascd", ca una ce se deosebegte de terapeutica obignuitdaplicati pentru bolile trupului gi lucreazd mai cu seamd asupra su-fletului, prin energia Duhului SfAnt. Totodatd, de vreme ce aceastdmedicind duhovniceasci este practicatd cu toati cuvenita seriozi-tate, in chip responsabil, pebaza anumitor legi duhovnicegtr, o nu-mim gtiin[d.

Vom insemna pe scurt cAteva aspecte legate de numele Sinodu-lui V-VI Ecumenic, urmAnd sd ne oprimin continuare asupra cano-nului 102 legiuit tn cadrul acestuia.

1. Sinodul V-VI Ecumenic (Quinisextl

Numele Quinisext este un cuvAnt compus din doud numeralelatinegti, al V-lea, respectiv al Vl-lea. Nu este vorba despre un nouSinod Ecumenic, ci despre o continuare a celor de mai inainte, alV-lea gi al Vl-lea.

Sinodul V Ecumenic a fost convocat in Constantinopol in anul553, in vremea impdratului ]ustinian, pentru rezolvarea probleme-lor apHrute dupd Sinodul IV Ecumenic. Concret Sinodul IV Ecume-nic condamnase atAt monofizismul, cAt qi nestorianismul gi stator-nicise dogma potrivit cdreia in Persoana lui Hristos s-au unit celedoud firi, dumnezeiascd gi omeneascil, ,,fdrd amestecare, fard schimba-re, fdrd ?mpdr[ire gi fdrd despdrlire". in urma Sinodului apdruserd in-si trei scrieri, aga-numitele Capitole (<KeQahaLdrr), alcdtuite de treiEpiscopi, Theodor de Mopsuestia, Theodorit al Cyrului gi Iba deEdessa. Sinodul V Ecumenic a condamnat aceste Capitole, insd nu alegiuit canoane.

Sinodul VI Ecumenic s-a intrunit tot in Constantinopol, in anul581, in vremea impdrafului Constantin Pogonatul, qi a condamnat

ind, pe de o parte, limbajul arhaic pXstrat in traducerea Pidalionului (,,doftoria ceaintruduhul" , v. Pidalionul - Chrma Bisericii Ortodoxe, edilie diortositi dupd originalul tipXritla Mbndstirea Neamf 1844), iar pe de alta, exprimarea preponderent livrescd pe careo adoptd edifiile mai noi ale canoanelor (,,qtiinld doctoriceascd [medicald] tn prioinla su-

fletului", o. Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note 9i comenta-rii, Sibiu,2005\. (n. trad.)

L4

I. PSIHOTERAPIA ORTODOXA qI PSIHOTERAPIA UMANISTA

ereziile monotelismului gi monoenergetismului, care susfineau fap-tul cX in Hristos nu sunt doud voinle (o0elrloetq>) - dumnezeiasciqi omeneascd -, ci numai una singur6. Acest Sinod Ecumenic a sta-tornicit ci Hristos a avut doui energii-lucrdri fireqti gi doud voinfefiregti, care ,,nlt sunt, fcum au zis ereticii necredinciogi], potrianice unaalteia, ci aoin[a Sa omeneascd urmeazd celei atotputernice gi dumnezeiegti,

fdrd a i se tmpotrioi sau rezista, ci mai degrabd supunilndu-f-se". Niciacest Sinod nu a legiuit canoane.

Trebuie subliniat faptul cd numim dogme hotirArile SinoadelorEcumenice ce privesc aspecte ale credinfei, precum: Hristos, SfAnfulDuh, Tatdl, agadar Dumnezeu Cel in Treime, Biserica, in vreme ce

hotdrArile Sinoadelor Ecumenice care vizeaz6, problemele de ordinadministrativ qi pastoral ale Bisericilor locale si ale Bisericii Ortodo-xe, in generaf sunt numite canoane.

intrucAt aceste doud Sinoade, al V-lea gi al Vl-lea, nu au legiu-it canoane cu privire la organizarea administrativd a Bisericii gi in-drumarea pastorald a credinciogilor, a fost convocat in Constanti-nopol aga-numitul Sinod V-VI Ecumenic (Sinodul Quinisexf), in vre-mea impdratului |ustinian al Il-lea (692). Nu se socotegte a fi un nouSinod Ecumenic, ci continuarea celor dinainte, al V-lea gi al Vl-lea.tntrucAt s-a intrunit ir marea Sald a Palatului prevdzutd cu o cupold(gr. ,<rpouhoerr), este numit qi Sinodul Ecumenic Trulan.

Sinodul V-VI Ecumenic Trulan a legiuit 102 canoane ce privescorgarizarea administrativd a Bisericii gi indrumarea pastorali a

credinciogilor. Primul dintre acestea a confirmat toate canoanele le-giuite in cadrul Sinoadelor Ecumenice dinainte, tr vreme ce al doi-lea a confirmat canoanele Sfinfilor Apostoli, ale Sinoadelor Locale,precum gi hotdrArile canonice ale Sfinfilor Pdrinfi.

Ultimul canon, 102, are un rol hotdrAtor. Daci prin canoanele di-nainte sunt rAnduite felurite chestiuni eclesiologice, administrativegi pastorale care se referi la unitatea Bisericii, la abateri gi pdcate alecregtinilor, acest din urmi canon se referd la slujirea pastorali de td-mdduire din sAnul Bisericii. Aratd, altfel spus, modul in care trebu-ie abordate diferitele probleme ce apar in viala bisericeascd. Astfefacest canon reprezintd temelia tufuror celorlalte, de aceea gi insem-ndtatea sa este deosebiti.

15

$TrrNTA MEDTCTNET DUHOVNICE9TI

2. Canonul 102

Reddm in cele ce urmeazi conlinutul acestui important canon:

,,Se cade ca cei ce au primit de Ia Dumnezeu puterea de a lega gi de

a dezlega sd cerceteze felul [calitatea] pdcatului gi aplecarea spre tntoar-cere a celui ce apdcdtuit, gi astfel sd aducdbolii aindecareapotriaitd, ca

nu cumT)a, folosindu-le pe amilndoud fdrd mdsurd, sd gregeascd tn pri'ainla izbdoirii celuitncdrcat [suferindl. Cdci nu este simpldboalapdca-

tului, ci feluritd gitn multe chipuri, gi ndscdtoare de multe aldstare ale

stricdciunii, din care rdul se reaarsd din plin qi merge tnainte pfrnd s-ar

opri prin puterea vindecdtorului [a doctorului]. Drept aceea, cel ce ara-

td qtiin[d doctoriceascd [medicald] tn priainla sufletului mai tntdi tre-

buie sd cerceteze starea [dispozi[ial celui ce a pdcdtuit, gi dacd tnclindspre sdndtate sau, dimpotriad, cheamd la sine ?nsdqi boala prin ndra-

aurile sale; sd aegheze cum se tngrijegte tn aremea aceasta [tntre timplde tntoarcerea [restabilirea] sa, gi dacd nu se ?mpotrioegte megterului

[doctorului], gi odtdmarea sufletului se opregte din pricina folosirii doc-

toriilor puse asupra ei, gi astfel sd se mdsoare milostiairea dupd rtred-

nicie. Cdci tot cuvhntul [toatd grijal lui Dumnezeu gi aI celui cdruia is-a tncredinlat cilrmuirea de pdstor [pastorald] este sd aducd tnapoi [sdtntoarcdl oaia cea rdtdcitd qi sd ztindece pe cea mugcatd de garpe gi [darlnici sd o tmpingd spre prdpastia dezndddjduirii gi nici a sldbi frhna spre

molegirea gi spre dispreluirea aie[ii; ci in orice chip sd stea tmpotri-va suferin[ei [patimii], fie prin doctoriile cele mai aspre gi mai iuli, fieprin cele mai moi [suportabilel gi maiblknde [ugoare] gi sd se neaoiascd

fluptel spre tnchiderea [cicatrizarea] rdnii, cerceffind roadele pocdin[ei

gi tngrijind cu tnlelepciune pe omul cel chemat spre strdlucirea cea de

Sus. Agadar, trebuie ca noi sd le gtim pe amkndoud, gi pe cele ale aspri-mii, gi pe cele ale obiceiului [cerute de obicei], dar sd urmdm chipul cel

mai tnddtinat la cei care nu primesc asprimea, precum ne inoald pe noiSfAfiuI Vasilie."l

1 Prodromos Akanthopoul os, KcisS rcae'I e prov Kav ovav rcqi Ercrc Aqo wo r trcrlw N 6-pr'n, edl$a a II-o Ed. Adelphon Kyriakidi, Thessalonic, 1995. Vezi Arhid. prof. dr.Ioan N. Floca, Canoanele Bisericii Ortodoxe. Note gi comentarii, Sibiu, 2005, p.178. qi Pi-dalionul - Cdrma Bisericii Ortodoxe, edilie diortositi dupd originalul tipdrit la Mdndsti-rea Neamt 1,844,p.259. (n. trad.)

1,6

I. PSIHOTERAPIA ORTODOXA $I PSIHOTERAPIA UMANISTA

3. Analiza canonului L02

insugi conlinutul acestui canon inldturd dintru inceput trebuinlaoricdror alte interpretdri gi ldmuriri, vddind, totodatd, caracterul te-rapeutic al sfintelor canoane gi al slujirii pastorale din sAnul Biseri-cii, in general. cu toate acestea, ne vom opri in cele ce urmeazi asu-pra anumitor expresii intAlnite in cuprinsul canonului, expunAn-du-le tematic, spre a putea pitrunde, astfel, mai adAncin duhul sdugi in intreaga lucrare pastorald terapeuticd pe care o desf5goard slu-jitorii Bisericii.

Chiu ernisit o rii sfint el o r c an o ane

Canoanele sunt intrebuinlate de Episcopi in vederea unitdlii Bi-sericii, gi, cu ingdduinla lor, de Preofi, spre timiduirea midulare-lor bolnave ale acesteia. Semnaldm insemndtatea urmdtoarelor for-muldri:

,,Se cade ca cei ce au primit de la Dumnezeu puterea de a lega gi de

a dezlega...";

,,...celui cdruia i s-a tncredinlat cdrmuirea de pdstor (pastorald)

[p dst or eas ca ighemonie] " ;

,,. ..prin puterea oindecdtorului (a doctorului) " .

Din acestea vedem in chip ldmurit cd Episcopii sunt urmagiiSfinlilor Apostoli, avAnd puterea de a ierta pdcatele. Cum aceastdputere este pusd in legdfurd cu megtegugul indrumdrii pastorale, eisunt totodatd numili si ,,aindecdtori [doctori] (<0epanovr€6r>)".

Pdcatul

Potrivit Tradifiei ortodoxe, picatul nu este inleles drept simpldabatere sau rdzvrdtire, ci boald. Protopdrinfii nogtri au cdlcat in Raiporunca lui Dumnezeu si au pdcdfuit, insd acest fapt aavut urmdriduhovnicegti ce s-au rdsfrAnt asupra intregului neam omenesc, devreme ce boala a cuprins intreaga fire a omului. De aceea qi SfAntulApostol Pavel spune: ,,Fiindcd toli au pdcdtuit gi sunt lipsili de slaaa luiDumnezeu" (Romani 3:23). indepdrtarea de Dumnezeu este lipsire

17

9TIINTA MEDICINEI DUHOVNICE9TI

de slava Sa. Altfel spus, omul a fost lipsit de vederea slavei - Lumi-nii lui Dumnezeu -, iar aceasta este o boald duhovniceascd.

Potrivit canonului pe care il analizdm, picatul este socotit boald,

b etequ g ( o a p p cb o r q pd rr,,rv 6 o o q rr ),,,a dt dmar e [r ana] sufletului" ( <! u X4qtlrcoqr), iar cel pdcdtos este numit ,,suferind [cel ce bolegtel" krch-pwcov>r), adicd bolnav. Este intrebuinlatd o terminologie medicald.

De mare insemndtate este formularea pe care o intAlnimininsugicuprinsul canonului:

,,Cdci nu este simpld boala pdcatului, ci feluritd qi tn multe chipuri,

gi ndscdtoare de multe aldstare ale stricdciunii, din care rdul se reoarsd

dinplin."

Tdmdduirea

De vreme ce pdcatul este socotit boa15, inseamnd cd are trebuin-

!d de tdmdduire, de care se ingrijegte doctorul (,,terapeutul") du-hovnicesc, prin chivernisirea sfintelor canoane si a intregii vielibisericeqti.

in cuprinsul canonului intAlnim expresiile:

,, . . .sd aducd bolii aindecarea potriaitd";

,,. . . dacd inclind spre sdndtate".

Aceste dou6 expresii arat| faptul cd slujirea pastorald este legatide tdmdduirea omului, devine una cu ea.

Scopul tdmdduirii

intreaga gtiinld terapeuticd a Bisericii nu are drept scop simplaasigurare a unui echilibru moral gi social pentru om, ci reinnodarealegdturilor sale cu Dumnezeu gi cu semenii. Aceasta se infdptuiegteprin vindecarea rinii sufletului gi timdduirea de patimi. Sunt grdi-toare expresiile:

,,Rdul (pdcatului) se reaarsd din plin qi merge tnainte phnd s-ar opriprin puterea aindecdtorului [a doctorului]";

,,.. .sd aducdtnapoi [sdtntoarcd] oaia cea rdtdcitd gi sd aindece pe cea

mugcatd de garpe";

18