STIINTA ADN

Dr. Candace Pert neurolog de reputatie internationala stabilea in urma cu peste 15 ani baza biomoleculara a emotiilor noastre ajutandu-ne sa intelegem foarte bine cum acestea ne afecteaza sanatatea. Ea a descoperit ca principalele sisteme din corp formeaza o vasta retea.

Ceea ce transporta informatia intre aceste sisteme, conectandu-le, sunt neuropeptidele si receptorii lor, pe care le denumeste substante biochimice ale emotiei (moleculele emotiei). Acesti mesageri sunt intr-o comunicare constanta cu sistemul imun.

Ca o consecinta a acestei ipoteze emotiile reprezinta de fapt legatura dintre minte si corp. Bazandu-ne pe aceasta cercetare stiintifica este timpul sa ne depasim conceptele de putere a mintii asupra corpului. In lumina cercetarii mele aceasta fraza nu descrie cu acuratete ceea ce se intampla. Mintea nu domina corpul ci devine corpul astfel corpul si mintea sunt una. Trebuie sa incepem sa ne privim emotiile ca pe niste semnale celulare care sunt implicate in procesul de convertire a informatiei in realitatea fizica transformand la propriu mintea in materie spunea dr. Pert.

Cercetari revolutionare ne arata ca emotiile au efecte asupra noastra la nivelul cel mai de baza al ADN-ului , o descoperire cu ramificatii foarte largi. Geneticienii stiu de ceva timp ca stresul cauzat de mediul inconjurator poate afecta genele si sa genereze mutatii.

In 1940 o alta cercetatoare, de data aceasta specialista in citogenetica, Barbara Mcclintock a facut o descoperire senzationala care nu a fost recunsocuta in intregime decat mult mai tarziu , abia in 1983. In acel an ea a castigat Premiul Nobel pentru medicina fiind unica detinatoarea a acesteui premiu care nu a impartit cu nimeni acest trofeu.

In cuvantarea ce a urmat decernarii premiului Nobel, domnia sa a spus : Socurile aplicate materialului genetic au fortat genomul sa se restructureze pe sine ca sa depaseasca amenintarea. Dispozitivele care simt si semnalele care initiaza aceste ajustari sunt dincolo de abilitatea noastra de intelegere.Ea a incurajat oamenii de stiinta sa mearga mai departe in a determina Care este dimensiunea cunoasterii pe care o celula o are despre ea insasi si cum utilizeaza aceasta cunoastere intr-o maniera inteleapta atunci cand este provocata .

Doamna McClintock a numita genomul un organ foarte senzitiv al celulei care este capabil sa simta evenimentele neobisnuite si neasteptate si sa raspunda la ele. Adica sa raspunda la emotii ; la bine si la rau.

Aproape de finalul cuvantarii ei Mcclintock a spus, in mod profetic, ca oamenii de stiinta din viitor se vor focaliza pe genom cu o mai mare apreciere in ceea ce priveste semnificatia acestuia. Mecanismul pe care McClintock l-a identificat ar putea contribui foarte bine la evolutia umana prin crearea de noi mutatii. Un aspect foarte important pe care l-a aratat aceasta cercetare acum trecuta sub uitare.

Spuneam ca stresul din mediul inconjurator ne altereaza ADN-ul iar noile rezultatea ale cercetarii dovedesc acest lucru. Un studiu din 2004 a aratat ca stresul major din diferite perioade ale vietii pot deteriora telomerii (sectiuni ale ADN situate la capatul cromozomilor) din interiorul celulelor imunitare ale corpului scazand durata de viata a acestora.

Acest noul studiu a aratat ca mintea si corpul nu sunt separate si ca moleculele din corpul nostru sunt foarte sensibile la modificarile de natura psihica din mediul inconjurator . Astfel studiul indica spre o relatie directa nu numai intre stressul cronic si sanatatea noastra ci si dintre stres sau emotii si gene.

La institutul HearthMath cercetatorii Glen Rein si Rollin McCraty au aratat ca focalizate, sentimentele de iubire si intentiile specifice au modificat mostre de ADN din solutie si au produs efecte biologice in interiorul dar si in exteriorul corpului.

Intr-un studiu cei care faceau parte din experiment au reusit sa determine ADN-ul sa se desfasoare sau sa se infasoare conform intentiilor specifice. Infasurarea spiralei de ADN este asociata cu repararea lui iar desfasurarea precede divizunea celulara.

Intr-un caz persoana studiata a fost capabila sa afecteze starea ADN-ului cand mostra era la 800 mmetri distanta. Ca rezultat al unor studii ca acestea, cercetatorii au lansat o ipoteza, nedovedita totusi inca experimental , ca ar putea fi posibil ca prin intentie constienta focalizata a inimii sa influentam procesele de la nivelul celular si chiar sa schimbam structura primara a ADN-ului.

Dean Hamer, biolog molecular , seful sectiei structurii si functionarii genei de la institutul national al cancerului din SUA subliniaza ideea conform careia credinta este adanc inradacinata in ADN si astfel ca mostenim o predispozitie de a fi spirituali. El sustine ca a descoperit o variatie a unei gene pe care a denumit-o gena lui Dumnezeu care joaca un rol minor dar cheie in tendintele spirituale care sunt inascute in genele noastre. Daca spiritualitatea poate fi mostenita ce alte sentimente si comportamente sunt transmise prin ADN-ul nostru ?

In structura ADN-ului avem diferite tipare care se repeta provenite pe linia genealogica, fiind mostenite de la inaintasii nostri. Pentru amodifca tiparul repetitiv doar constientizarea singura nu este suficienta. Cati dintre noi nu am jurat ca nu vom repeta un anumit model care nu ne-a placut la parintii nostri pentru ca apoi sa ne descoperim facand exact ceea ce am spus ca nu vom face niciodata? De ce repetam totusi un tipar desi nu ne dorim asta? De ce continuam sa repetam sabloanele de care dorim sa scapam ? De ce este atat de greu sa modificam aceste tipare ?

Pentru a raspunde la aceste intrebari si la multe alteleseminarul de interpretare si vindecare a ADNpoate fi extrem de folositor. Nu numai celor ce participa la el ci si celor care vor veni dupa dumneavoastra.