A fost nevoie de Laennec pentru ca medicina sa aiba un stetoscop. Trecusera deja 2000 de ani de la prima

auscultatie directa a lui Hipocrat, cand Rene Laennec era studentul Dr Jean –Nicolas Corisart, fondatorul semiologiei

franceze. In 1816, Laennec, doctor tanar si timid, trebuia sa examineze regiunea precordiala a unei tinere paciente

suspectate cu o boala cardiaca. Pudic fiind, Laennec a evitat auscultatia directa, sustinand ca "fiind inadmisibila

pentru varsta si sexul pacientului".

Gandindu-se la o solutie, a infasurat 24 de foi de hartie sub forma unui cilindru, plasand un capat pe pieptul pacientei

si celalalt la urechea sa. A fost surprins sa constate ca sunetele erau transmise perfect, ba chiar mai mult, erau

amplificate si clare. Pornind de la aceasta, Laennec si-a proiectat primul instrument pentru auscultie, numindu-l

stetoscop, dupa grecescul stetos=piept, scopos = a vedea.

Folosindu-si talentul de tamplar. Laennec si-a deschis propriul sau atelier unde si-a confectionat stetoscopul - un

cilindru de lemn ce continea un tub ce avea 2 capete, unul auricular si celalat ptr auscultat plamanii. Ba mai mult, a

creat o piesa conica ce putea fi atasata ptr auscultatia cordului. De atunci Laennec s-a dedicat studiului auscultatiei si

afectiunilor toracice descriind pentru prima data notiuni precum "ral", "suflu" sau "egofonie". In 1826 moare de boala

pe care a studiat-o cel mai mult – tuberculoza. Dar istoria dezvoltarii stetoscopului nu s-a incheiat, ci, din contra,

cunoaste o panta ascendenta.

In 1828, Adolphe Piorry incorporeaza stetoscopului sau o piesa din fildes, folosita in scop de pleximetru. Cu timpul,

stetoscopul sufera o serie intreaga de transformari: unele aveau cupa ovala pentru a ausculta mai bine in spatiile

intercostale, altele erau prevazute cu o extensie unde se putea atasa un alt capat auricular – un fel de splitter folosit

pentru examinarea impreuna cu studentii; au aparut stetoscoape destinate pacientilor instariti, confectionate din

materiale mai scumpe iar altele purtau marca nationala: cele britanice erau gravate iar cele olandeze aveau cupa in

forma lalelei regale. Cele cu lungime considerabila erau destinate pacientilor grav bolnavi iare cele foarte scurte si in

forma de clopot erau folosite ptr auscultarea cordului fetal.

Stetoscopul monoauricular a fost folosit in exclusivitate pana la sfarsitul sec XIX/inceputul secXX. De fapt mai sunt

inca folosite in unele tari, iar cele obstetrice sunt inca la mare cautare.

In 1852 Dr George Cammann a confectionat primul stetoscop biauricular utilizabil, caruia i-au fost aduse continue

imbunatatiri: un sistem de mentinere in tensiune a bratelor, cupe interschimbabile, tuburi elastice din cauciuc, iar in

1884 Aydon &Smith au creat un stetoscop ale carui capete puteau fi folosite si pe post de garou sau sonda urinara –

un adevarat gadget la vremea respectiva.

In 1900 Bazzi&Bianchi proiecteaza primul stetoscop cu diafragma, pentru o mai buna auscultatie a frecventelor

inalte. Putin mai tarziu se lanseaza "western electric 3A", primul stetoscop atasat la un amplificator: volumul putea fi

reglat si toate persoanele prezente la vizita puteau asculta – o enorma economie de timp!

In 1960, mai putin cunoscuti pentru aparate foto si laptopuri, cei de la Hewlett-Packard sparg piata lansand modelul

Rappaport-Sprague, urmarind designul creat de Dr Howard Sprague si inginerul Maurice Rappaport. Stetoscopul lor

a fost considerat unul dintre cele mai bune instrumente de auscultatie ale secolului XX.

Tot cam in aceeasi perioada, cardiologul David Littmann descria intr-un articol stetoscopul ideal. Acesta includea o

cupa deshisa ptr frecventele joase si o cupa acoperita, pentru inalte, un resort pentru tensionarea bratelor si un tub

flexibil ce putea fi pliat si transportat cu usurinta. Noutatea o reprezenta piesa de auscultat ce cuprindea ambele cupe

– cea acoperita si cea deschisa. Prin designul sau simplu si eficient, Littmann a cucerit spitalele din SUA si apoi pe

cele din Europa.

In zilele noastre, stetoscopul a devenit un simbol al medicului, ramanand un instrument la fel de necesar in

diagnostic…iar restul e is

Consecinte

the invention of the stethoscope marked a major step in the redefinition of disease from being a bundle of symptoms, to the current sense of a disease as a problem with an anatomical system even if there are no noticeable symptoms. This re-conceptualiization occurred in part, Duffin argues, because prior to the stethoscopes, there were no non-lethal ins

STETOSCOPULCristea Ioana

Grupa 102

Profesor coordinator: dr. ing. Camelia Petrescu

Stetoscopul este un instrument medical auditiv destinat auscultatiei (examen al organelor interne realizat prin ascultate cu stetoscopul sau cu urechea libera). Cel mai adesea este folosit pentru auscultarea inimii, plamanilor, dar si intestinelor sau vaselor sangvine.

Etimologie

Cuvantul stetoscop vine din limbile latina si greaca, din gr. “steth”-piept si lat. “scope”-privitor. Asadar, etimologic, cuvantul stetoscop ar insemna “privitorul pieptului”.

Istoric

Stetoscopul a fost inventat in Franta in anul 1816 de catre medicul Rene Laennec. Acesta consta intr-un tub din lemn si era monoaural. Cu timpul, stetoscopul sufera o serie intreaga de transformari: unele aveau cupa ovala pentru a ausculta mai bine in spatiile intercostale, altele erau prevazute cu o extensie unde se putea atasa un alt capat auricular – un fel de splitter folosit pentru examinarea impreuna cu studentii; au aparut stetoscoape destinate pacientilor instariti, confectionate din materiale mai scumpe iar altele purtau marca nationala: cele britanice erau gravate iar cele olandeze aveau cupa in forma lalelei regale. Cele cu lungime considerabila erau destinate pacientilor grav bolnavi iare cele foarte scurte si in forma de clopot erau folosite ptr auscultarea cordului fetal.

In 1960 David Littmann, profesor la Facultatea de Medicina din cadrul Univerrsitatii Harvard, creaza un model nou de stetoscop, mai usor si cu o acustica imbunatatita. Acesta a devenit un etalon de professionalism si in practica medicala curenta este considerat a fi printer cele mai performante.

Popularitate

Stetoscopul este considerat un simbol al medicilor. Un studio efectuat in 2012 releva faptul ca stetoscopul, fata de celelalte simboluri ale medicine, are cel mai pozitiv impact asupra perceptiei profesionalisului unui medic.

Tipuri de stetoscoape

ACUSTIC. Este cel mai comun si se bazeaza pe transmiterea sunetelor de la piesa pentru receptie, prin tuburile umplute cu aer, la urechea ascultatorului. Piesa destinata receptiei consta in doua capete care pot fi puse pe pielea pacientului: diafragama (disc din plastic) si clopotul (cavitate). Daca difragma este plasata pe pielea pacientului, sunetele produse de corp determina diafragma sa vibreze, formand unde de presiune acustica care ajung la nivelul urechii ascultatorului. Pe acelasi principiu de functionare se bazeaza si capatul clopot. Diferenta consta in faptul ca diafragma transmite suntete de o frecventa mai inalta in timp ce clopotul preia sunetele caracterizate de o frecventa mai joasa.

ELECTRIC. Acesta a fost inventat in incercarea de a aduce un raspuns la problema suntelor de o intensitate mica transmise de stetoscopul acustic, prin amplificarea lor electronic. Desi pare solutia ideala, au fost identificate o serie de defecte. Printer acestea se numara emiterea de artefacte si transmiterea segmentata a suntelor. Principiul pe baza caruia functioneaza este captarea, traducerea electronic a sunteului, amplificare sa si transmiterea rezultatului prin cele 2 tuburi la urechile ascultatorului.

FETAL. Numit si fetoscop, acesta are forma unei trompete. Este plasat pe abdomenul pacientei insarcinate pentru a asculta bataile inimii fetusului. Acesta a fostinventat de obstreticianul francez Adolphe Pinard in sec. XIX.

Utilitate

Principalul sau atuu consta in faptul ca permite o analiza minim invaziva asupra fiziologiei si anatomiei unor sisteme, mai ales cel circulator si respirator.

Pentru obtinerea unor sunete mai clare si mai representative pentru diferitele component anatomice ale sistemul cardiovascular au foat elaborate o serie de focare de auscultatie la nivelyul toracelui.

Consecinte

Inventia stetoscopului a determinat schimbarea conceptiei de boala ca o suma de simptome la conceptia actuala care priveste boala ca pe o problema a unui sistem anatomic, indiferent de gravitatea simpromelor produse de aceasta.

Bibliografie

www.wikipedia.org

http://www.homesteadschools.com/

http://www.drmomma.com/

http://www.littmann.com/