ŞTEFAN CEL MARE(1457-1504)

• « Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare la statu, mânios şi de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoria fără judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu, şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi se vîrîea, ca văzându-l ai săi, să nu să îndărăptieze şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. Şi unde biruia alţii, nu perdea nădejdea, ca ştiindu-să căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor. »

(Grigore Ureche – « Letopiseţul Ţării Moldovei »)

INCEPUTUL DOMNIEI12 aprilie 1457,

Ştefan cel Mare

cu propria sa

oaste şi cu sprijin

militar trims de

Vlad Ţepeş, îl

înfrânge pe Petru

Aron în bătălia de

la Doljeşti, şi

preia conducerea

Moldovei.

INCEPUTUL DOMNIEI

«  Deciia, Ştefan vodă strâns-au boierii ţării, şi mari, şi mici şi altă curte măruntă, dimpreună cu mitropolitul Theoctistu şi cu mulţi călugări, la locul ce să chiamă Direptatea şi i-au întrebatu pre toţi: ieste-le cu voie tuturor să le fie domnu? Ei cu toţii au strigat într-un glas: „În mulţi ani de la Dumnezeu să domneşti”. Şi décii, cu toţii l-au rădicatu domnu şi l-au pomăzuitu spre domnie mitropolitul Theoctistu. Şi de acolea luo Ştefan vodă steagul Ţărâi Moldovei şi să duse la scaunul Sucévii.

(Grigore Ureche – « Letopiseţul Ţării Moldovei »)

CONTEXT INTERNAŢIONAL

Moldova era ţinta politicii expansioniste a trei mari puteri ale momentului:

PoloniaUngariaImperiul Otoman

POLITICA INTERNĂ

Asigură prosperitatea economică a ţării;

Reface autoritatea domnească;

Creează domniei o bază socială largă (boieri,orăşeni, ţărani);

POLITICA INTERNĂ

Completează sistemul de fortifiaţii al ţării ;

Desfăşoară o activitate de ctitorire fără precedent.

HOTIN

PUTNA

POLITICA EXTERNĂ

• Principala direcţie a politicii externe a lui Ştefan cel Mare o reprezintă lupta antiotomană, pe care nu o iniţiază decât după ce reglementează raporturile cu Polonia şi cu Ungaria.

• În prima etapă a politicii sale externe, Ştefan acceptă plata tributului faţă de Poartă.

SPAHII

CĂLĂREŢI MOLDOVENI

POLITICA EXTERNĂ

• Pentru a preveni întoarcerea lui Petru Aron cu sprijin polonez, în anul 1459 Ştefan încheie cu Cazimir al IV-lea un tratat de vasalitate. Regele Poloniei refuză să-i mai acorde lui Petru Aron drept de azil,acesta fiind nevoit să se refugieze în Ungaria.

CAZIMIR al IV-lea

POLITICA EXTERNĂ

• Relaţiile cu Ungaria se deteriorează şi ca urmare a eforturilor depuse de Ştefan pentru recuperarea cetăţii Chilia.

• O primă tentativă are loc în 1462, fără rezultat, însă în 1465 Ştefan cucereşte Chilia, readucând-o în hotarele Moldovei.

POLITICA EXTERNĂ• În anul 1467 Matei

Corvin organizează o expediţie de pedeapsă. Bătălia decisivă are loc la Baia, unde oastea lui Matei Corvin este înfrântă.

POLITICA EXTERNĂ

• În anii următori relaţiile cu Matei Corvin se ameliorează iar Ştefan cel Mare îşi poate canaliza atenţia asupra luptei antiotomane. MATEI CORVIN

POLITICA EXTERNĂ

• Conflictul cu Imperiul Otoman începe în mod indirect, prin prin eforturile lui Ştefan de a instala la conducerea Ţării Româneşti a unui domn care să scoată ţara de sub influenţa turcilor.

POLITICA EXTERNĂ

• Astfel,între anii 1470-1474 au loc repetate confruntări militare cu Radu cel Frumos, pe care Ştefan reuşeşte să-l înlocuiască, pentru o scurtă durată, cu Laiotă Basarab.

LAIOTĂ BASARAB

RADU CEL FRUMOS

POLITICA EXTERNĂ

• Intervenţiile lui Ştefan în Ţara Românească, precum şi refuzul acestuia de a mai plăti tributul au atras reacţia sultanului Mahomed al II-lea, care trimite la începutul anului 1475 o oaste condusă de Soliman Paşa.

MAHOMED al II-lea

POLITICA EXTERNĂ

• La 10 ianuarie 1475 se desfăşoară bătălia de la Vaslui (Podu Înalt) care se încheie cu o răsunătoare victorie a lui Ştefan cel Mare.

BĂTĂLIA DE LA VASLUI

POLITICA EXTERNĂ

• Conştient de pericolul care urma, Ştefan adresează capetelor încoronate ale Europei scrisoarea-circulară din 25 ianuarie 1475, solicitând ajutor militar împotriva turcilor.

STEFAN CEL MARESTEFAN CEL MARE

POLITICA EXTERNĂ

«  Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare, şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre; pentru care lucru, lăudat să fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, păgânul împărat al turcilor îşi puse în gând să se răzbune şi să vie, în luna lui mai, cu capul său şi cu toată puterea sa împotriva noastră şi să supună ţara noastră, care e poarta creştinătăţii şi pe care Dumnezeu a ferit-o până acum. Dar dacă această poartă, care e ţara noastră, va fi pierdută – Dumnezeu să ne ferească de aşa ceva – atunci toată creştinătatea va fi în mare primejdie. De aceea, ne rugăm de Domniile Voastre să ne trimiteţi pe căpitanii voştri într-ajutor împotriva duşmanilor creştinătăţii, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulţi potrivnici şi din toate părţile are de lucru cu oameni ce-i stau împotrivă cu sabia în mână[…].

Dată în Suceava, în ziua de Sfântul Pavel, luna ianuarie în 25, anul Domnului 1475.

Ştefan voievod, domnul Ţării Moldovei. »

EXERCIŢII1. Explicaţi semnificaţia expresiei

« poartă a creştinătăţii ».

2. Menţionaţi, pe baza textului, de ce consideră Ştefan cel Mare oportună formarea unei coaliţii antiotomane în acel moment ?

RĂSPUNS INCORECT

RĂSPUNS INCOMPLET

RĂSPUNS CORECT

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• În vara anului 1476, sultanul Mahomed al II-lea preia comanda unei noi expediţii militare, cu un efectiv mai numeros, având alături participarea militară a tătarilor şi a lui Laiotă Basarab.

POLITICA EXTERNĂ

Scopurile lui Mahomed:

Înlăturarea lui Ştefan cel Mare şi înlocuirea lui cu un pretendent la tronul Moldovei ;

Cucerirea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă.

LUPTA ANTIOTOMANĂ

Ştefan reuşeşte să

respingă atacul

tătarilor, alungându-i

dincolo de Nistru şi, în

vederea confruntării

cu turcii, aplică tactica

hărţuielii şi a pustiirii.

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• « …Am găsit toate satele şi aşezările părăsite şi ogoarele arse. [Ştefan poruncise ca] toate grânele să fie tăiate…şi, după ce s-au tăiat ierburile şi grânele, a pus să fie totul ars, astfel că sultanul a rămas păcălit,deoarece crezuse că găseşte o ţară îmbelşugată în grâne şi păşuni, cum este ea intr-adevăr, şi a găsit-o deşartă de oameni şi pretutindeni se ridica praf din tăciuni care umplea aerul şi ori de câte ori ajungeam la popas, eram cu toţii negri pe faţă şi pe haine ; chiar şi caii sufereau, deoarece praful le intra pe nări »

• (Mărturie a italianului Angiolello, trezorier şi însoţitor al lui Mahomed)

LUPTA ANTIOTOMANĂ • Ştefan îi întâmpină

pe turci la Pârâul Alb (Războieni), unde la 26 iulie are loc bătălia încheiată cu victoria lui Mahomed al II-lea.

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• După bătălie, armata turcească se dispersează. Atacurile îndreptate de turci împotriva cetăţilor Suceava şi Hotin sunt respinse. Ştefan îşi reface armata şi porneşte pe urmele turcilor.

HOTIN

SUCEAVA

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• Între timp se anunţă sosirea sprijinului militar al lui Matei Corvin, ceea ce grăbeşte părăsirea spaţiului românesc de către turci în mare grabă.

MATEI CORVIN(1458-1490)

EXERCIŢII

De ce a apelat Ştefan cel Mare la tactica pustiirii şi a hărţuielii ?

Care au fost factorii care au determinat eşecul militar al lui Ştefan cei Mare în bătălia de la Războieni ?

Apreciaţi ca fiind o reuşită expediţia lui Mahomed al II-lea din vara lui 1476? Argumentaţi răspunsul !

RĂSPUNS INCORECT

RĂSPUNS INCOMPLET

RĂSPUNS CORECT

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• După încheierea conflictului Ştefan cel Mare şi Matei Corvin îl instalează pe Vlad Ţepeş la conducerea Ţării Româneşti.

VLAD ŢEPEŞ

LUPTA ANTIOTOMANĂ

Încercările lui Ştefan cel Mare de a înscăuna în Ţara Românească domnitori care să i se alăture în lupta antiotomană au continuat :

În 1477 este înscăunat Basarab cel Tânăr (Ţepeluş) ;

În 1481/1482 este înscăunat Vlad Călugărul.

VLAD CĂLUGĂRUL(1482-1495)

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• Între 1479-1483 Veneţia şi Ungaria renunţă la lupta antiotomană, ceea ce atrage izolarea lui Ştefan cel Mare şi slăbirea capacităţii sale defensive.

SABIA LUI ŞTEFAN CEL MARE

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• În 1484 sultanul Baiazid al II-lea organizează o expediţie, atacând cele două cetăţi de mare importanţă economică şi strategică : Chilia şi Cetatea Albă.

BAIAZID al II-lea

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• Ştefan cel Mare este înfrânt şi cele două cetăţi intră sub stăpânire otomană. CHILIA

CETATEA ALBĂ

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• În speranţa recuperării lor, în 1485 Ştefan cel Mare acceptă să depună jurământul de omagiu regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei.

CAZIMIR al IV-lea JAGELLO

LUPTA ANTIOTOMANĂ

• În timp ce se afla la Colomeea, turcii au atacat Moldova. Ştefan, cu ajutor polonez, soseşte în grabă şi îi înfrânge în bătălia de la Cătlăbuga.

• În anul 1486 Ştefan îi înfrânge din nou pe turci la Şcheia.

ŞCHEIA 1486 (alegorie)

POLITICA EXTERNĂ

• Izolarea sa în lupta antiotomană îl determină pe Ştefan cel Mare să reia plata tributului faţă de Poartă după anul 1486.

• În anii următori centrul de greutate al politicii externe a lui Ştefan îl reprezintă relaţiile româno-poloneze.

POLITICA EXTERNĂ

• După moartea lui Cazimir al IV-lea, noul rege, Jan Albert, urmăreşte să obţină tronul Moldovei pentru unul din fraţii săi, Sigismund.

JAN ALBERT

POLITICA EXTERNĂ

• Această intenţie deteriorează mai tare relaţiile moldo-poloneze, conflictul armat devenind inevitabil. Bătălia de la Codrii Cosminului s-a încheiat cu o umilitoare înfrângere a armatei poloneze.

POLITICA EXTERNĂ

• În 1499 se încheia , în condiţii de deplină egalitate, pacea dintre Ştefan cel Mare şi Jan Albert, ceea ce deschidea posibilitatea reluării luptei antiotomane.

ŞTEFAN CEL MARE

• Atitudinea ezitantă a Yagellonilor, vârsta inaintată a lui Ştefan şi problemele sale de sănătate au zădărnicit acest proiect.

ŞTEFAN CEL MARE

• La 2 iulie 1504 Ştefan cel Mare se stingea din viaţă, lăsând moştenire un stat puternic.

Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul; jale era, că plângea toţi ca pe un părinte al său...(Grigore Ureche)

MOARTEA LUI ŞTEFAN

ŞTEFAN CEL MARE

«  Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe... că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor...”

(BARBU ŞTEFĂNESCU DELAVRANCEA – „APUS DE SOARE”)

MATERIAL REALIZAT DE

PROF. HRUŞCOVSCHI ELENA

LICEUL PEDAGOGIC « SPIRU HARET »

FOCŞANI