George Vulturescu

$tefan Aug. Doinag,,Tiparele eterne"

gi poetica orizontalititii(Eseu)

ffig\--l

Cluj-Napoca,2018

CUPRINS

I. Coniuralia,,locului privilegiat"gi,,tiparele eterne" .............7

IL Poetica lui $tefan Aug. Doinag.........'.'.'..... ........2L

A. Orizontalitate 9i imaginar.......'..'....'... ...........22

1. CAmpia - ,,stihie mai limpede ca zarea" ......'22

2.,,Orizontalitate" gi imaginar ......27

3. Motive poetice ale cAmpiei(roua, rAul, izvoarele, arborele)........,.......... .....'.46

3.1. Roua.... ................46

3.2. RAul ....'.,.,.'..'.......54

3.3. I2voareIe..,................ ...'.'..'..'.'. 59

3.4. Arborele ............,.,.... ....'...........61,

4. Marea -,,oglindd rdzvrititi". ..'........................72

5. Paradigm e ale ,,orizontalitefii" in poezialui $tefan Aug. Doinag ..'..'.'.'.'........."79

6. Efigii tutelare: ,,bufni9a" sau,,mistreful"?.................."....'.90

a) Efigii ale pislrilor [bufnifa, pdunul] .'....90

b) Efigii ale animalelor - Mistregul cu colgi

de argint ..............'...'. 95

L. Semnificalii zoomitologice ale mistrelului ...........' 962. Interferenle culturale - ].W. Goethe, Erlkonig -Regele ielelor gi Alfred de Vigny,La mort du Ioup - Moartea lupului .........97

3, Mistreful - animal impur........... ........'.'102

4. Sunetul de corn........ '.........1,045. Tema ,,vdndtorii" in alte poeme ......'..1,07

4ool George Vulturescu

6. Poemul-replic5:,,V dndto are cu $oim"..................... 1 1 1

B. Spafiul burgului... ,...,..,.........1171.,,Linea ornata" - galbul....... .......L172.Vraja burgului. Configurafii..................... ......I233. Un program cerchist: ,,resurecfia baladei".Teoreticianul Radu Stanca ...,.......1334. Baladele lui gtefan Aug. Doina; ....................145

C. Masca - etalon al fiintei creatoare L70

$tefan Aug. Doina;. ,,Tiparele eterne" 9i poetica orizontalitigii l4or

A. in,,duminica" lui Rainer Maria Rilke '.....................'...'..'..302

B. Dialog tdrziu cu Nichita Stinescu..... .........'.308

III. Nupliile fragmentului............... ....................... 3251. fubilalie a formelor ...............-..326

2. Intrigl intre destin gi biografic ......................................332

3. Starea de ambiguitate.....'...... .' 3354. Poemul ca roman de oglinzi "3375. Spaliul poemului - ,,un cAmp de studiu"..................." 341

6. Serii ale rea1u1ui....".........'.... ""' 3457. Considerafii generale..'.............' ...........'......' 352

IV. ADDENDA.............. .....357

STEFAN AUG. DOINA$ $I REVISTAPoESIs - SATU MARE.....'.'. """""""" 357

I. Elogiu pentru Szilagyi Domokos (1993)gi problematica traducerii............ .........'........' 358

a, Prima vizitd: L993, dezvelirea bustuluipoetului Szilagyi Domokos..., .......358

b. Despre natura,,amoroas5" a traducerii...'.'.'..".."'...'....'.359c. Despre m5;ti, poetul,,simulator" ;i,,fiin!a pluralS" ....360

II. A doua vizltdla Satu Mare - 1997. Colocviul:,,PoefiromAni contemporani. $tefan Aug. DoinaS - 75 de ani."Decernarea Premiului Poesis pentru Opera Omnia....365

a. furnalul festivitililor'..........'.....'.., ........'.......'."365

b.ldei, atitudini, riposta autorului fali de imaginea

po etului prezentatd in comuniciri.'.'............. ... "'...................3 67

c. Refuzul etichetei ,,clasic in viafi". Disponibilitateaspre poetul simulator.,,Construcli a in au2." ...'...................37 2

III. $tefan Aug. Doinaqin revista,,Poesis" (1990 - 2009)...... ............376

.381

I. CONJURATIA,,LOCULUI PRIVILEGIAT"

$I ,,TIPARELE ETERNE"

,,... O inclinalie spre impersonalizare md bAntuie mereu,indiciu desigur al unei anumite ,,crize de inspirafie", daci nu 9ial unei structuri. De altfel, biografia mea imediatd a fost,aproape intotdeauna, absenti dintr-o operi care a vrut si fie,

astfel, poate cu indArjire, imagine, adici prezenld ireductibilartisticS, gi nicidecum semn al,,ciptugelii" dincolo de ea ...".

[$tefan Aug. Doinag, 1985)

8l George Vulturescu

1. Majestuos, aristocrat al atitudinii, $tefan Aug. Doinagmi-a pirut intotdeauna, asemeni unui pisc: nu il poli gAndi lucratdin pietricele... Poate de aceea nu mi l-am putut inchipui martdndr sau mai in vdrstd: timp ;i biografte sunt o supremlsintezd a activitSlii spiritului doinagian ocultatd de scriitura sa.

,,De altfel, biografia mea imediati a fost, aproapeintotdeauna absenti dintr-o operi care a vrut sI fie, astfel, poatecu indArjire, imagine, adici prezenfi ireductibil artistici..," spuneundeva poetul.r Acest deficit de biografism [inclinatiamirturisitS,,spre impersonalizare"), lipsa asperitdtilor, apoticnirilor incube, i-a conferit poetului ,,combustia unei singurevArste" * a maturiti;ii solare, a diamantului. in aceasti teribillincandescenli nu vedem oxidarea, forjarea, tortura elementelor,ci o conjurafie a unor secrete minerale de a exprima formeleimperfecte: ,,eu sunt cel ce schimb/mocirla construitl - intr-oepuri de Iitere - mai tragicS, mai purd - /a invizibilelor temelii"(Negugdtorul de crdpdtun). Athanorul poemului nu e atAt arderecare consumd cAt un viespar care cloceste noi litere - semnesecrete, rune care pot cristaliza vibraliile strigetului uman subabsurditatea astrelor.,,Poezia este entuziasmul cristalizat"[Alfred de Vigny) poate spune, oricAnd, poetul, ;i chiar a spus-oin diferite feluri incercAnd si ne blocheze intrarea spre biografic:,,Singura biografie a poetului - am mai spus-o - e biografiaspiritului siu. Restul e anecdoti firi nici o valoare..."2; sau spreun topos concret al naturii satului de origine: ,,... de multe oripoezia mea originalS este replicd la un anumit act de culturd carea venit din alti parte gi care m-a stimulat. Cum sI spun? O poezie

1 O precizare, poate de pnsos, notd care precede un grupaj de versuri [De-ocopitd stelard; Hobby; Sapd sapd; Zodie inversd; Alaiuri) in revista,,Steaua", nr.5, aprilie, 1985.2 ,,M-am ndscut de doud ori", dialog realizat de Romulus Diaconescu, ,,Ramuri,,,nr.4- 5 - 6 [aprilie -mai -iunie) 1996, p. 6.

$tefan Aug, Doinaq. ,,Tiparele eterne" qi poetica orizontalitilii l9

de un anumit tip, fie ce este vorba de o formi fixi de poezie, m-astimulat mai mult decAt un cAntec de ciocArlie...":.

2. Dar poezia nu apare precum vinul, pe mesele noastre,gata fiert: ,,Ca o furtund gade vinul in pahar" spune un vers dinDefdimarea lini;tei. E o licoare care lucreazi in noi, care igiprimegte puterea doar pe misuri ce intrl in combinalie cutdriile alchimice ale febrei trupului uman. Poemul intreg devineo limf5 in care se topesc toate cuvintele. Nu emofia e autenticS, ci

fantezia imaginarului, disponibilitatea spre,,multiplu", unimaginar,,funciarmente artizanal" [fean-Pierre Richard):,,0chiulmultiplu leagi toate punctele zirii" (Cuvdntarea scribului).Imaginarul lui Doinag este consubstanlial culturii, este ,,ochiulmultiplu" care,,leagi toate punctele zirii" (Cuvdntare a s cribu lui),

de aceea ne atrage intr-o conjuralie in care cuvAntul estepoten!5, ca intr-o ,,cununie panteistd cu elementele" (V.

Nemoianu): ,,Md, crezi un prag, dar egti in oglindS" - Oedip ;iSfinxul.

Faptul ci incercim si descifrim o biografie la un scriitorcare nu s-a vrut decdt operd presupune cAteva riscuri: e doar ocarcasd opera? O masci pentru carnavalul lumii? Sau o c5ma95de zale pentru proteclia fragiliteli fiinlei?

,,... Cresc, undeva-prin mine, inalte ierburi moi.Eu ca un melc lunatec dospit din gelatineiau forma cisulei pe care-o port cu minegi firi nici o noimi stau adormit sub ploi..."

(Echinox de tinerefea)

Sau continuAnd cu intrebarea fundamentali pentruorice biografie: putem detecta la Doinag acea ,,experien!5 carelasl urme" in ,,devenirea unui destin" [,,]'inscription dans ledevenir d'une destinee") - cum o numegte un teoretician al

3 Restituiri, $tefan Aug. Doina; in dialog cu Mircea lorgulescu (1997), in,,RomAnia literari", nr.22/B - 14 iunie 2005.a Apirutd in ,,Universul literar", 7942, nr.19 [9 mai].

rol George Vulturescu

,,functiilor autobiografiei" - Georges Gusdorf. ,,Liniile vietii"care l-au marcat pe Doinag, poetul, nu sunt ugor de citit.Dintr-o arie a conceptului hermeneutic ,,Erlebnis" - ca ,,relea"de experienti ftrditi) - le-am ciuta in prima lui naturi[copilSria;i mediul din Caporal Alexa), sau in ceea ce elinsugia numit a doua naturi -,,a doua nastere": Cercul Literar de laSibiu?

Dupi definiliile date de W. Dilthey, ,,Erlebnis" poateavea atribugiile unui instrument conceptual si ne poate indicaenergii matrice in dezvoltarea unei viefi: ,,un eveniment"devine Erlebnis atunci ,,cAnd n-a fost numai treit, ci, odatltr5it, exerciti o influen[5 particularS". Pe acest fundament [inlucrarea sa din 1905 - Das Erlebnis und die DichtungJ elvede dezvoltAndu-se ,,darul vizionar al poetului" care ridici -in opera sa - ,,o intAmplare la rangul de fapt semnificant"s.

CAt l-au influenfat copilSria gi toposul ei pe $tefan Aug.Doinag? Rispunsul nu e u$or de dat: poetul ;i-a retezat [f5rdnici o urmd de ocultare) orice legdturi, comunicare intre celedoui euri fpe care Proust Ie vedea in completitudine): eu1profund gi eul biografic [eul superficial). ,,Zestrea sociall 9igenetici ,,de tip Biedermeier" nu este,,in primul rAnd artisticl",spune rdspicat primul siu biograf, Virgil Nemoianu [prieten defamilie)0. Aceste lumi [,,lumea sltenilor lui Slavici - fostulCherechi, azi Caporal Alexa, este apropiat de $iria;i Arad), caun ,,vast rezervor sau bazin ardelean din care s-au ivit [gataarmafi) atAfia dasclli filologi si oameni de stat, mAnuitori aitehnicii gi ai economiei, descoperitori gi in!elep!i", autorulmonografiei ii gdsegte cAteva trislturi care pot constitui unfond genetic: rafionalismul, deschidere flri teami spre Europa,

s In Wilhelm Dilthey, Triire gi poezie, Editura Univers, Bucuregti, 1977, pp.204-208.6 Virgil Nemoianu, SurAsul abundenlei. Cunoagtere liricd ;i modeleideologice la $tefan Aug. Doinag, Editura Eminescu, Bucuregti, 1994, p.2lt.Pe tot parcursul lucrdrii vom utiliza citate din edilia a II-a, revizuiti 9iadiugiti, 2004, Editura Fundafia culturali Secolul.21, Bucureqti.

$tefan Aug. Doinag. ,,Tiparele eterne" gi poetica orizontalitilii lu

optimismul seriozitifii, credinla in progres, obsesiaproblematicii limbajului: ,,Tocmai de aceea sunt cildurosprimite ralionalismul umanist romantismul iluminatBiedermeier, pe care doctrina cu virtuli idilice a gcoliitransilvane tArzii il propovdduia. in fine, paradigma comunizonelor centrale gi est-europene a invSlSturii de carte, ca ethoseliberator gi arbitru social este adoptati entuziast inTransilvania de toate nalionaliGIile"T.

Este interesant insi de vizut cum se raporteazi la acestspaliu originar poetul. Refinerea, tdietura oblicS, lipsa de

aderenli fali de mediul social sunt o noti comund in toatereferinfele sale din varii perioade. Privirea spre trecut nu parea lAgni niciodati ,,din pivnifele eului" [formula e a lui AI.

CistelecanJ, ci din pliurile unei luciditeli asumate: ,,ca un act deliberl gi deliberatd alegere: cu un nou gi pretenlios material, celal culturii prelucrate axiologic, el decide si se refaci pe sineinsugi, aidoma"o. A lua in posesie amintirea devine la Doinag o

re-facere, o re-nagtere congtient5: ,,Doinag era un om care s-a< reinventat > de mai multe ori" - spune V. Nemoianue. Nici o

urmi de mitizare a mediului gi a valorilor culturii tradifionaleardelene in evocirile poetului. ,,Sunt ele hrana creatorului?" se

intreabi el. ,,Uneori da, alteori nu. Pentru mine ele aclioneazica nigte drojdii, fdri de care imaginafia mea nu poate sifermenteze gi sd creassf,."to

3. Rare sunt imaginile a;a-zis ,,memorabile" din evocirilesatului copiliriei. Amintirile sunt, de reguli, recuperiri ale unui,,paradis pierdut" nu prin puterea de-a corecta, de-a infrumusela

- Idem,p.21B.s lbidem, p.222.r V. Nemoianu,: ,,Doina; e atdt de important in lupta sa cu limba romdnd incdtva fi aproape imposibil de ocolit tn viitor", interviu cu Daniel Cristea-Enache,

,"{devirul literar;i artistic",4 iunie 2002.10 Eugen Simion in dialog cu $tefan Aug. Doinag, Doina; - 75, in ,,Caietecritice", nr. 3-4, 7997, p. 37.

rzl George Vulturescu

trecutul, ci prin puterea de a-l retrdi mecar pentru o clipi. intoate evocirile sale $tefan Aug. Doinag pare a sta dupl un peretede sticli: valurile timpului se rdsucesc gi izbesc in fafa ta, dar nute atinge fiorul lichid al nici unui strop. Copilul de liranitt nu are

efuziuni lirice cAt a neconcordanfei dintre congtiinla uneiperspective a trecerii, a neconcordanlei dintre viziunile la carepoate avea acces, O vagd decupare a unui ,,portret" al mamei -Florifa Laza 17900-1964) - am gisit-o in dialogul cu E. Simion:

,,Lumea din care provin, satul ardelenesc, nu mai existi azi. Eraun univers in miniaturS, perfect constituit, cu ethosul lui aparte,cu tradilia lui foarte puternicS, cu prejudecilile inerente, care -toate - in mine au lSsat urme. Faptul cd mama mea, o ldrancisocotea cA nu se face ca o gospodini adevirati sd iasi la odihnlpe lavifa din fala casei decAt duminica dupl amiazd (pentru ci,in restul timpului, are treburi ce nu pot fi amAnate) spune mult.Mama mea era, poate, o excepfie, dar tocmai excepliile daumdsura nobilS a unei vieti."12

Despre tatil sdu poetul line si aminteasci doarorientarea sa liberali.l: O descriere mai atentd ne-o dd un fostcoleg de liceu la Arad, Andrei Cilin Mihlileanu: ,,Colegul nostru

$tefan Popa provenea dintr-o familie de !5rani strict autentici.Tatdl sdu era bine vizut;i respectat de consitenii sdi, motivpentru care a fost ales primar al comunei in anii '30, inperioada de guvernare liberald. Cu ocazia sirbitoririiCriciunului, o tradilie instituiti de directorul liceului ,,MoiseNicoar5", Ascaniu Crigan, exponent de seamd al intelectualitetii

11 Gospodiria din Caporal Alexa [fostul Cherechi) unde s-a nescut are toatedatele unor,,oameni instirifi" - cas5, curte, grajd, colni - guri - gridini cu

cipile de fAn, paie gi pupuri de tulei.12 E. Simion, art. cit., p.37 .

13 Augustin Popa [1897-1974) provine din !5rani din Comliug [SAntana). O

vreme a fost primar al localitigii. Ca orice liran cumpitat nu a vizut cu ochibuni indreptarea spre literaturi a fiului siu: ,, Nu ttiu ce-o sd facefi voi cu

literatura voastrd: din ce o sd trdili? Nu m-a ascultat $tefan. V-ar fi stat;i voudbine cu o meserie bund, tn rdnd cu oamenii" (cf. Deliu Pelroiu, Carteaprietenilor mei, Editura Universitilii de Vest, Timigoara, 2006, p. 743).

$tefan Aug. Doinaq. ,,Tiparele eterne" gi poetica orizontalitigii lr3

aredene, consta din invitarea unor familii de lirani dincomunele situate pe razajudefului Arad, ale ciror odrasle erauelevi ai liceului. Printre acegtia se afla gi Popa - senior, care era

tratat cu toatd deferenla de cltre ,,diri" [cum era poreclit injargonul gcol5resc Ascaniu Crigan), rlspunzAnd la rAndul sducu un comportament lipsit de sofisticare gi aducAnd atAt prinstraiele firine;ti, cdt ;i prin limbajul rural, culoarea de

autenticitate agteptati..."r+,Mult mai emblematicl pare sd fi fost pentru poet mituga

dinspre linia paternd, Ileana Popa, care nu avea copii, in casa

cireia putea citi gi scrie in linigte: ,,Eu am triit insi de mic copilin doul case: in casa in care stitea tata gi mama, gi pe urmd gi

fratele meu, gi intr-o casi a mitugii mele, la sora tatdlui meu,

care nu avea copii. Cel mai mult am petrecut acolo, la mituga,unde, de asemenea, prin ograda ei, in gridina ei imi plicea simI plimb. Apoi, dupl ce am devenit adolescent gi incepusemdeja sd scriu, acolo, la mituga am gdsit gi camera necesardpentru aceasti indeletnicire. $ti!i, l5ranii au obiceiul si aibd oodaie cireia ii spun odaia cea nou5, in care nu se intr5, nu se

lucreazi. in acea odaie noul am avut biroul meu de lucru 9imirturisesc cd era extrem de pl5cut, intrucAt giseam linigteanecesari primelor lecturi"ls.

HotdrAt, ,,cercu-acestei nagteri" are in evocirile poetuluiabia cAteva semne fugare: grddina cu pomi pe sub care se

plimba, merii pe care a incercat si-i altoiasci, invilitorulGheorghe Moga, preotul Nicolae Stan, care i-au dat o educafiefoarte serioas5. ,,Oare se cade-atunci si bAntui locul,/ ce

n-a-nfircat? Si sug aici din nou/ la ugere celeste?..." lElegia

:{ Andrei Cilin Mihiilean:u, Amintiri despre adolescenla lui Doina;, in.:\devirul literar gi artistic", 25 iunie 2002.:. Templul memoriei, $tefan Aug. Doinag in dialog cu Emil $imindan, FundaliaCulturali ,,loan Slavici", Arad, 1998, p. 13. Ulterior, in 2003, va apare la aceeaqi

fundalie o edilie addugiti, cuvAnt inainte de Ion Pop $ cap. ,,intoarcerea acasd",

Jurnal ar5dean,2007, cl sesvenle ale decerndrii Titlului de Doctor Honoris Causa

la Arad, a vizitei la Episcopia Aradului gi la $coala din Caporal Alexa.

4l George Vulturescu

zilei de na;tere, 26 aprilie 1998). Are dreptate V. Nemoianu:$tefan Aug. Doinag s-a,,reinventat" mereu prin culturi. Celcare spunea cd ,,poezia fiecirui poet este o masci personali aadevdrului comun al poeziei" s-a considerat un artizan al,,voinfei de-agi asuma un Destin gi de-ai rimAne fidel"to,

4. Cele mai multe interviuri vor fi seci 9i vor repeta,aproape, aceleagi sintagme:

,,M-am niscut de doud ori: o dat5, ca prunc de !5ranintr-un sat din Crigana; a doua oarl ca intelectual gi scriitor in,,Cercul literar" din Sibiu. Am fost un pom pldure! inzestrat,ciruia abia altoiul i-a determinat [a doua?) naturi..."17.

Sau;

,,Pe scurt: m-am niscut ftzic,in Caporal Alexa la 26 aprilie1922, m-am niscut a doua oar5, spiritualicegte, in ,,Cerculliterar" din Sibiu. Ceea ce mi-a dat satul a hrinit mereu ceea cemi-a dat Sibiul..."18.

Sau:

,,...Da, am avut parte de o ,,a doua nastere" [am mai spuslucrul acesta): in cadrul ,,Cercului literar" din Sibiu a avut locadevirata mea,,nagtere intru culturd"..."1e.

Sau:

,,Cred cI este important si repet propozilia pe care amspus-o nu gtiu de cAte ori: ,,eu m-am ndscut a doua oard,spiritual, tn cadrul acestui Cerc literaf', cAnd s-a produs mareaschimbare a tAndrului care venise de la Arad, cu o culturdprecarS, gi cAnd, datoriti acestui mediu, datoriti vecinitSlii lor,datoriti laboratorului pur filosofic gi literar in care md aflamimpreuni cu prietenii mei, am putut sI devin ceea ce am

76 ,,Un dram de resemnare condimenteazd bucatele mele", intervit deMagdalena Popa Buluc, in ,,Curentul", sAmbiti 20 - duminici 2L aprilie 2002.17 Art. cit.,,,Ramuri", nr. 4 - 5 - 6, 1996.LB Art. cit.,,,Caiete critice", nr.3-4,L997.leSt. Aug. Doina;, interviu al redacliei ,,Euphorion", anul XIII, nr. doi,aprilie/mai/iunie, 2002, pp. 16-77 .

$tefan Aug. Doinag. ,,Tiparele eterne" qi poetica orizontalitilii l15

devenit. Spun, in mod absolut categoric, cA fdrd ei nu ag fidevenit ceea ce sunt..."2o.

Dar, nu-i aga, interviurile lui Doinag aduc ca o umbrddifuzi, un secret mdrturisit tArziu. Scriitorul este deja implinitin fapti [operd) iar evocarea nu e decAt o cufundare in timp ca

o noud posibilitate, un nou act de a re-trdi, de a re-face destinul:

,,Trecut, prezent gi viitor - acesteasunt numai fluxuri care se-mpletescin mine. CAnd am si rostesc povesteaurzelii lor voi fi un clovn grotescsau un martir cu glas ce nu se curmiodati cu suflarea lui din urmi..."

(Elegia zilei de na;tere)

A se menfine in sinele autentic, in ,,existenfa autenticS"(M. Heidegger) este toati stridania doinagiani. Proust, carevedea acea unitate intre eul profund gi eul biografic spuneacd personalitatea este ,,asemenea unei oglinzi". Oglinda nueste insi numai ceea ce ea ne arat5, ci 9i magia aliajului eicare ii conferi proprietatea de risfrAngere, transluciditateacristalelor. La fel, in apele rAurilor daci nu existd prundulndmolos de pe fund, nu te pofi oglindi.

Toati arta eflorescenlelor ,,savante" ale rimelor luiDoinag, luxurianfa culturalului, religia sa de ,,voluptuos alcurbelor 9i sferelor" [Al. Cistelecan), solemnul sculptural,forja coresponden[elor, toatd aceastd oglindl de semneaurifere n-ar putea si reflecte nimic daci in substratul ein-ar fi prundul ,,formelor originare" al satului. Chiar gi

evantaiul ,,migtilor", multiplicitatea eului o confirml prinfulgii dropiei din cAmpie:

:- Stefan Aug. Doinaq, op. cit., pp.24-25

16l George Vulturescu

Existi undeva un camp, sub soarein care-un pui de dropie mi_ngAni,Metamorfozd! Legea ta bitrAniO-ngdduie-ntre holde si misoare

ce-am fost, ce sunt;i ce voi fi. O mAnide fulgi mi-e consistenfa, o ninsoarede zboruri altele tot timpul. Oarenu port eu ;apte mdgti pe siptdmAnd?Integru, eu plural, identitatelMai diinuie sub tine_o entitatecapabili-a mi confirma_ntre dropii

ca dropie? in zarea cAnepieeu las si putrezeasci pe cAmpie

(Metamorfozele, V)

punctul ca de fum alunei cdpii.

Teza pe care o suslinem in prezenta lucrare este cd,,tiparele eterne" din poetica lui Doinag sunt dintr_un arealrural' Trebuie si ai orbur gdinii ca sr nu vezi cd adeviratuldecor din poetica s.a igi ,i" co."spondenfa intr_o ,orgirt"rurali a arhetipurilor, a ritualuri-ror care i-au indrJptatimaginafia spre spectacolul formelor, spre ceea ce a numit maitArziu - intr-o descendenli blagiani ii goetheani _ ,,mumatiparelor, sora cea treazd a Naturii,, (St

"f. pe dig). w, . a"to.un ,,abuz interpreta[iv,, a insista ,.rp.r-.oiului"importani pe

care il joaci fondul rural Ia un poet al cultu;alului, altaumaturgiei cuvantului, al echiribrului epicurian care curtivl"efig.i1 lucrurilor" [V. Felea). intr-o noti din 79TZ chiar pr"irfne obligl sI dim o alti atentie stirii de potenfare neintreruptda ,,matricei stilistice" care condigioneazi o ,,dubl5 imbogefir; asferei lirice": ,,pistrarea unor forme tradilionale ale poeticii nuinseamnd prizonierat ar tradigiei uscate gi reci: inseamni doarrecunoagterea unui principiu poetic adevrrat de veacuri _ acela

$tefan Aug. Doinag. ,,Tiparele eterne" gi poetica orizontalitilii lr7

cI lirismul este o substanfe, cI producerea lui implici odisciplinl a spiritului, cd el rlsfrAnge o ordine interioari a

artistului, cd e oglindi a macrocosmosului.,."21.Tiparele din arealul rural - copacul, bufniga, roua, roiul de

albine, cerbul, ghinda, luna, zmeuri;ul, caii, trestia, mistref.ul,

frunzi;ul pddurii, grdul, cdnepa, rdul, ndmolul, drumul, ;arpele,furnicarul, etc. etc. - ii stau la indemAnd precum ni;te stAlpi pecare imaginalia se agafi ca un roi de albine. Ca sd poli trecedintr-un registru in altul al semnificaliilor igi trebuie cAteva,,semne" stabile, ,,semne ale eternului". Are dreptate MarinBucur agezAndu-l pe poet,,ca tot omul simplu, al naturii, intr-oduratd a liuntrului semnelor". Doinag igi ,,clidegte propria salume, inchipuindu-gi-o pe aceea ascunsd sub acoperigulaparenlelor semnelor". Criticul are in vedere ,,manifestul" luiDoinag (din Habeat corpus poeticum) constituit pe principiile.ius poesias, ca un ius vital gi ius divinum, prin care ,,ceea cemoare de la naturi, invie din puterea poeziei"zz.Imaginafia arfi, in acest caz, o re-intoarcere la origini. Astfel cI fondul ruralsti la baza unei noi proieclii asupra realului, viziunea nu are unlimbaj propriu - trebuie s-o redai prin cuvAntul existent inIimbajul de zi cu zi. Numai prin ardere nisipul devine oglindi.

Firi si fie prezent in evociri frenetice, satul, cuinepuizabilul sdu rezervor de forme ale esenfelor, st5 dupi-sticla mati" a intelectualului scorfos, firi efuziuni, precumizvorul fAntAnii sub stratul de pimAnt. El i-a dat aceasubstanfialitate a tiparelor din imaginarul doinagian, acea,dispozifie apolinici" - cum ii va numi Gh. Grigurcuexpresionismul - ca centru sui generis al cosmosului:

,,Aici am fost intotdeauna-n centru.Cu ochiul spAnzurat de-o stea, eramprea-nlinluit pe verticald pentru

Doezie si modd poeticd, Editura Eminescu, Bucure;ti, 1,972, p. 710.2cezie - Destin - Dramd, Editura C.R., Bucuregti,1,982,pp.265-266.