VIA}A MONAHAL| ÎN SFÂNTUL MUNTE - Editura Doxologia · puri, aduna]i în jurul unui b\trân; [i...

VIA}A MONAHAL| ÎN SFÂNTUL MUNTE

1

P\rintele Emilianos Simonopetritulîn dialog cu P\rintele Ioanichie B\lan

VIA}A MONAHAL|ÎN SFÂNTUL MUNTE

P\rintele Emilianos Simonopetritul

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiGRIGORIE DECAPOLITUL, sfânt

Cuvânt despre minunata convertire a unui sarazin / sfântul Grigorie Decapolitul ; trad. din lb. greac\ veche de Laura Enache. - Ia[i : Doxologia,2012

ISBN 978-606-8278-46-9

I. Enache, Laura (trad.)

269.4:28

© DOXOLOGIA, 2015ISBN 978-606-666-390-8


3

P\rintele Emilianos Simonopetritulîn dialog cu

P\rintele Ioanichie B\lan

VIA}A MONAHAL|ÎN SFÂNTUL MUNTE

Traducere

Tip\rit\ cu binecuvântarea~naltpreasfin]itului

TEOFANMitropolitul Moldovei [i Bucovinei

DOXOLOGIAIa[i, 2015


4


5

P\rintele Emilianos Simonopetritulîn dialog cu

P\rintele Ioanichie B\lan

Sfânta M\n\stire Simonos Petra pe careo conduce]i cu mult\ experien]\ este renumit\în întreaga lume cre[tin\. Facem apel la bun\-voin]a Sfin]iei Voastre [i v\ rug\m s\ ne îm-p\rt\[i]i din experien]a duhovniceasc\ a Sfin-]iei Voastre, care va fi de un mare ajutor c\lu-g\rilor români. Care este tipul de via]\ mona-hal\ practicat în Sfânta M\n\stire Simonos Petra?

M\n\stirea Simonos Petra, ca toatem\n\stirile athonite, urmeaz\ modul de via]\de ob[te, conform tradi]iei Sfin]ilor P\rin]i[i modului de via]\ monahal care repre-zint\ adunarea Apostolilor reuni]i în Foi[orulde sus, a[teptând, în post [i rug\ciune,venirea Sfântului Duh.

Însu[i Mântuitorul a întemeiat via]a deob[te când, chemând Apostolii s\-I urmezeexemplul, st\tea în mijlocul lor, fie în timpulvie]ii pe p\mânt, înv\]ând [i f\când minuni,fie nev\zut, dup\ Învierea [i În\l]area Sa.O m\n\stire, ieri ca [i azi, nu poate fi con-

Republic\m interviul acordat Arhim. Ioanichie B\lande c\tre Pr. Macarios Simonopetritul, publicat ini]ialîn Arhim. Ioanichie B\lan, Convorbiri duhovnice[ti,Editura Trinitas, Ia[i, 1995.


6

siderat\ altfel decât ca o adunare perma-nent\ a Bisericii, ca o „sinax\” care nu selimiteaz\ doar la oficierea slujbei pentruSfânta Împ\rt\[anie, ci care exprim\ în toateactivit\]ile vie]ii omene[ti aceast\ tain\ aunit\]ii Bisericii, a prezen]ei lui Hristos acolounde doi sau trei s-au adunat în numele S\u.{i cum, în adunarea liturgic\, episcopul saupreotul ]ine locul lui Hristos, la fel, în sinaxamonahal\, stare]ul este punctul central, prin-cipiul, capul care d\ sensul [i coeren]a ansam-blului Trupului lui Hristos adunat în acestloc. El este mai pu]in un administrator [imai mult o icoan\ vie a Domnului, o tain\a lui Hristos prezent în mijlocul nostru, [iasta independent de valoarea sa personal\.

Din acest motiv ecleziastic, Sfin]ii P\rin]iau întemeiat numai dou\ forme de via]\monahal\ consacrat\, deschizând calea spreîndumnezeirea omului în Hristos: modul devia]\ de ob[te [i modul de via]\ pustnicesc.Idioritmia, care a ap\rut în sec. al XIV-lea[i care a atins aproape toate m\n\stirile întimpul ocupa]iei turce[ti, nu poate fi în niciun caz considerat\ o form\ de via]\ monahal\sanc]ionat\ de Biseric\, pentru c\ ea este o co-munitate lipsit\ de form\ de guvern\mânt.

Este vorba numai de o adaptare la con-di]iile istorico-economice, sociale [i culturale


7

care f\ceau dificil\ gestiunea marilor m\-n\stiri. În acele condi]ii de s\r\cie, acestmod de via]\ mai flexibil permitea c\lug\-rilor s\ tr\iasc\ în m\n\stiri în mici gru-puri, aduna]i în jurul unui b\trân; [i unii,în cele din urm\, au dat adev\rate roade desfin]enie, în m\sura în care ace[ti c\lug\rirespectau principiile fundamentale ale ascezeimonahale: ascultarea de bun\voie.

Din nefericire, în majoritatea cazurilor,idioritmia a favorizat tendin]a naturii noastreumane spre cele de jos ale firii; ea a provocatadesea situa]ii total opuse tradi]iei monahale[i principiilor Evangheliei.

Cauzele istorice a ceea ce trebuie numito „deviere” [i o „corup]ie” a vie]ii mona-hale încetând, mai ales dup\ extraordinarareînnoire care, dup\ 25 de ani, a adus maimult de 800 de tineri c\lug\ri în SfântulMunte, era normal ca m\n\stirile s\ revin\la modul de via]\ tradi]ional.

To]i ace[ti tineri care vin la Sfântul Muntepentru a se hr\ni cu hrana vie a Duhuluidoresc s\ g\seasc\ un cadru care s\-i ajuteîn c\utarea lui Dumnezeu, [i spre via]a deob[te [i evanghelic\ se îndreapt\ în modnormal alegerea lor, cu excep]ia unora, ac\ror natur\ [i caracter îi face s\ aleag\modul de via]\ din schituri, care nu difer\


8

de via]a de ob[te decât prin dimensiunilereduse ale comunit\]ii.

Cât de des se m\rturisesc [i se împ\rt\[esccu Sfintele Taine c\lug\rii din aceast\ m\n\stire?Ce recomanda]i mirenilor în aceast\ privin]\?A]i putea s\ ne spune]i câteva cuvinte desprerela]ia dintre cele dou\ Taine?

Dac\ subliniem, cum este normal, carac-terul euharistic al adun\rii noastre mona-hale [i dac\ Sfânta Liturghie zilnic\ este cuadev\rat sufletul vie]ii din m\n\stire, deunde decurg celelalte activit\]i, nu impunemtotu[i un ritm general [i uniform pentru SfântaSpovedanie nici pentru Sfânta Împ\rt\[anie.C\ci aceste dou\ Sfinte Taine relev\ via]apersonal\ a c\lug\rului, care se stabile[teîmpreun\ cu p\rintele duhovnic. Unii pots\ se împ\rt\[easc\ des: de trei, patru, cincisau [ase ori pe s\pt\mân\, al]ii mai rar. Nuexist\ în acest lucru o diferen]\ de valoare,ci adaptarea la necesit\]ile proprii ale fiec\-ruia pentru înt\rirea omului l\untric.

Întrebarea despre Împ\rt\[ania deas\,când este pus\ la modul general [i abstract,ca un principiu, este o problem\ fals\ [iantreneaz\ mereu r\spunsuri nepotrivite,provocând certuri f\r\ sfâr[it între partizanii[i adversarii s\i. Este la fel de d\un\toare


9

împ\rt\[irea sistematic\, pur [i simplu pentruc\ se asist\ la Sfânta Liturghie, ca privareade pâinea vie]ii despre care Domnul a spus[i nu înceteaz\ s\ ne repete prin glasulEvangheliei: Dac\ nu ve]i mânca trupul FiuluiOmului [i nu ve]i bea sângele Lui, nu ve]i aveavia]\ ve[nic\ în voi (In 6, 53). Sfânta Împ\r-t\[anie nu este o r\splat\ pentru cei vred-nici, ci leacul nemuririi pentru p\c\to[ii carese c\iesc, ea ne face s\ tr\im întru Cel ce esteVia]a. Iat\ de ce Sfântul Ioan de Kronstadtspunea c\ moare atunci când era lipsit deIisus Hristos.

Pentru cel care vede taina Bisericii ca„împ\rt\[irea din dumnezeire” (SfântulGrigorie Palama), Taina Euharistiei nu esteun act izolat, ocazional, rezervat marilors\rb\tori, ci miezul [i inima existen]ei sale,care este în Biseric\ Trup al lui Hristos,dup\ modelul euharistic. Când un c\lug\rtr\ie[te în m\n\stire în pace, ascultare [ilipsa grijilor lume[ti, este normal s\ se îm-p\rt\[easc\ cu Sfintele Taine mai des decâtun mirean, care trebuie s\ fac\ fa]\ grijilor,ispitelor, risipirii lumii…

Dac\ aceast\ împ\rt\[anie nu este o r\s-plat\, ea r\mâne totu[i dependent\ de stareasufletului persoanei. Evident, nimeni n-arputea s\ se apropie de Sfintele Taine, avândasupra con[tiin]ei p\cate grave nem\rturisite


10

sau, în general, ceva care s\-l despart\ deunirea cu fra]ii s\i [i cu Dumnezeu. Împ\cattrebuie s\ se apropie de Sfântul Potir „pentruiertarea p\catelor sale [i pentru via]a ve[-nic\”, cu inima înfrânt\ [i smerit\, ca unbolnav care î[i pune în Hristos, Doctorultrupurilor [i al sufletelor, singura speran]\de mântuire. De aici vine necesitatea m\r-turisirii dese, ca [i cum s-ar împ\rt\[i, [inu ca o preg\tire pentru împ\rt\[ire.

Într-adev\r, pentru ca s\-[i p\strezevaloarea [i eficien]a, m\rturisirea trebuies\ porneasc\ dintr-o necesitate a con[tiin]ei,din proprie voin]\, dintr-o dorin]\ de c\ire,de schimbare. Se distruge practic for]a acesteitaine atât de minunate, a acestui „al doileabotez”, când se îndepline[te o formalitateobligatorie ca o rutin\, un fel de bilet deintrare pentru Sfânta Împ\rt\[anie. Bine-în]eles, vorbesc aici în calitate de c\lug\r.{i nu trebuie s\ uit\m c\ din motive pasto-rale s-a produs cel mai adesea aceast\ si-tua]ie în lume, unde este obligatorie leg\-tura m\rturisirii cu Sfânta Împ\rt\[aniedestinat\ unui anumit grad de c\ire.

Când exist\ posibilitatea, este totu[ibine a se reveni la o concep]ie mai patristic\a Tainei Spovedaniei. Când m\rturisireaeste l\sat\ la alegerea fiec\ruia, ea poate fimai sincer\, poate deveni ceea ce trebuie s\


11

fie de fapt: începutul unei noi vie]i, al uneivie]i a c\rei c\in]\ este resim]it\ ca un modde existen]\. Vie]uirea mea permanent\ întruHristos, prin comuniune cu El, depinde demodul în care m\ prezint eu în fa]a luiDumnezeu, m\rturisindu-m\. Nu numaicând înclin\ capul sub epitrahil c\lug\rultrebuie s\ tr\iasc\ aceast\ Tain\ a Poc\in]ei,ci în orice moment – [i în special când seafl\ în noapte singur în fa]a lui Dumnezeu– ar trebui s\ par\ invizibil în fa]a p\rinteluiduhovnic ca în fa]a lui Hristos, pentru a-[itrece gândurile prin sita con[tiin]ei sale.Vai nou\ – zic Sfin]ii P\rin]i –, dac\ a[tept\mceasul judec\]ii ca s\ fim judeca]i! Este maibine s\ ne judec\m singuri, pentru a nu fiosândi]i în fa]a tribunalului lui Hristos.

Deci taina prezen]ei noastre misticepermanente în fa]a lui Dumnezeu, careexprim\ într-un mod complementar Sfin-tele Taine ale Spovedaniei [i Împ\rt\[a-niei, este presupunerea unirii min]ii noastre cuHristos în sanctuarul inimii noastre, prinrug\ciunea interioar\.

În m\n\stirea pe care o conduce]i sunt c\-lug\ri care practic\ Rug\ciunea lui Iisus?

Dup\ câte [tiu, în toate m\n\stirile [ipretutindeni în lume, nu exist\ c\lug\r care


12

s\ nu fie angajat în aceast\ via]\ evanghe-lic\, în aceast\ participare voluntar\ laP\timirea lui Hristos, f\r\ a avea alt scopdecât s\ se întâlneasc\ [i s\ se uneasc\ cuHristos în adâncurile propriei sale fiin]eprin rug\ciune. Pentru a folosi o deosebiref\cut\ de Sfin]ii P\rin]i, s-ar putea spunec\, dac\ îndumnezeirea întru Hristos estesfâr[itul des\vâr[irii c\lug\rului, scopuls\u este Rug\ciunea lui Iisus, adunat\ îninim\. To]i practic\ Rug\ciunea lui Iisus,dar cu rezultate diferite. Unii gust\ dinroadele ei chiar de la începutul vie]ii mo-nahale [i p\streaz\ pe durata întregii lorvie]i lor o râvn\ crescând\ în ascez\ [i dra-goste care între]ine duhul rug\ciunii. Al]ii,dup\ ce au cunoscut la început cât de blândeste Domnul, dau înapoi sau se descura-jeaz\ înaintea primelor dificult\]i [i î[i las\apoi via]a s\ devieze în activism, r\t\ciri,flec\real\. Al]i c\lug\ri au avut greut\]i înrug\ciune la început [i cu greu î[i îndepli-nesc canonul zilnic, cu toate c\, atunci cândse g\seau în lume totul li se p\rea u[or.Dar dac\ persevereaz\, aceste eforturi levor fi considerate ca echivalentul sângeluiunui martir [i numai foarte târziu, poatechiar dup\ moartea lor, vor în]elege sensulacestor încerc\ri [i se vor bucura în inima


13

lor de bun\t\]ile care le-au fost preg\titepentru nevoin]a atâtor ani îndelunga]i.

Ast\zi, nimic nu este mai viu pe SfântulMunte azi decât rug\ciunea lui Iisus, cuatât mai mult cu cât avem la dispozi]ianoastr\ toate c\r]ile scrise de Sfin]ii P\rin]ipurt\tori de Dumnezeu; comori pe careSfântul Paisie de la Neam] le c\utase [i lestrânsese cu atâta osteneal\ în timpul [ederiisale în Muntele Athos, pentru a le traduceîn slavon\ [i în român\ [i pentru a d\rui via]\Bisericii. Avem totul la dispozi]ia noastr\,dar rezultatele sunt pe m\sura harului datde Dumnezeu. Ar fi periculos s\ emitem ojudecat\, din moment ce numai Domnul p\-trunde pân\ în str\fundul inimilor.

Mul]i c\lug\ri care par cu totul obi[-nui]i, chiar în m\n\stirile cu via]\ de ob[te,în momentul când închid u[a chiliei lor,devin stâlpi de foc care, prin rug\ciunealor, sus]in lumea. Dar a descoperi oricuiceea ce Dumnezeu înf\ptuie[te în acest atelierde rug\ciune risc\ s\-i fac\ s\ piard\ totul.

Un cunoscut p\rinte duhovnicesc dinvremea noastr\1 relateaz\ c\ într-o zi, în

1 Este vorba de P\rintele Sofronie Saharov de laEssex (n. red.).


14

timp ce Dumnezeu îi revelase lumina Sadivin\, un c\lug\r l-a întrebat despre m\r-turisirile pe care Sfântul Simeon Noul Teologle face în scrierile despre viziunile sale.Vrând s\ evite s\ se tr\deze, acest p\rinter\spunse evaziv; dar de îndat\ ce intr\ închilia sa, starea de spirit disp\rus.

Toate aceste lucruri sunt atât de subtile[i delicate, încât monahii care tr\iesc aceast\lupt\ zilnic\ a „rug\ciunii min]ii” trebuies\ fie aten]i s\ fug\ de demonstra]ie [i, dup\recomandarea unui av\, trebuie s\ înscrieîn con[tiin]a lor, ca [i cum ar scrie la intrareaîn chilia lor: „Taina mea îmi apar]ine”.

Via]a oric\rui monah sau a oric\ruicre[tin plin de râvn\ nu este decât aceast\„cugetare secret\” prin care î[i men]ineaten]ia asupra intr\rii în inima sa, precumprofetul Avacum la postul s\u de straj\.Dup\ ce a fost mult\ vreme un strig\t caredin str\funduri se înal]\ c\tre Dumnezeu(Ps. 129, 1), la sfâr[itul acestei îndelungate„paze a inimii”, rug\ciunea lui Iisus setransform\ în ascultare, în oprirea min]ii,în str\fundurile inimii total încordate pentrua primi cuvântul lui Dumnezeu. De atunci,calea de negr\it a contempl\rii (theoria)este deschis\ monahului, dar cuvintele nuajung pentru a o descrie. Ajunge s\ [tim c\


15

exist\ azi oameni care sunt ini]ia]i în taineleMarelui Împ\rat [i care zi [i noapte î[i scald\mintea în undele harului.

Cum pot c\lug\rii [i mirenii s\ practiceaceast\ rug\ciune în mijlocul atâtor ispite?

Rug\ciunea lui Iisus este, ca s\ spunema[a, expresia natural\ a sufletului credincios,care a fost r\nit de dragostea pentru Hristos.Ca [i mireasa din Cântarea Cânt\rilor, el setânguie, spunând: Înt\ri]i-m\ cu vin, cu merer\cori]i-m\, c\ sunt bolnav\ de iubire (2, 5).Acest vin, aceste fructe, singurele care potpotoli arsurile foamei sale, sunt repetareadulcelui nume al lui Iisus Hristos, caredevine în gura sa mai dulce decât fagurelede miere. Dac\ credin]a noastr\ este o cre-din]\ vie, ea se va transforma într-o dorin]\puternic\ pentru Hristos [i pentru tot ceeace ne întoarce la Hristos.

Credin]a este un dar al Sfântului Duh,care se transform\ în noi în dorin]\ [i netreze[te un avânt de neînvins c\tre Fiul luiDumnezeu. La fel cum nou-n\scutul începes\ plâng\ de îndat\ ce este luat de la sânulmamei sale [i nu tace decât atunci când i se d\din nou s\ sug\, în acela[i fel, credin]a esteîn noi o foame [i o sete de nestins pentruHristos. {i strig\tul rug\ciunii nu va fi potoli


16

decât de laptele Sfântului Duh, care ne valini[ti din izvorul desf\t\rilor sale.

În orice vreme, [i mai ales în mijloculispitelor, al primejdiilor [i al persecu]iilor,Rug\ciunea lui Iisus este pentru cre[tinmai important\ decât hrana pentru trup.Ea este via]a vie]ii noastre, n\dejde în des-curajare, un odgon în timpul furtunii cucare corabia sufletului nostru se ancoreaz\de stânca lui Hristos. {i când tragem de acestodgon, avem impresia c\ stânca se apropiede noi. Pe când de fapt noi ne apropiem deEl, precum spune [i Sfântul Dionisie Areo-pagitul.

S\ nu facem deci din Rug\ciunea luiIisus un lux rezervat unei elite spirituale.Dac\ aceast\ rug\ciune presupune trepte,alta este rug\ciunea s\vâr[it\ de un mireancare, închizând u[a camerei sale dup\ o ziistovitoare, cere lui Dumnezeu pu]in\ mân-gâiere [i alta este rug\ciunea unui isihastcare se adânce[te în abisul inimii sale pentrua r\mâne în ceea ce Sfin]ii P\rin]i numesc„lini[tea min]ii”.

Ea r\mâne totu[i aceea[i invocare a sfân-tului nume al Domnului, comoar\ l\sat\mo[tenire de sfin]i, care reprezint\ epicentrulcomuniunii noastre ecleziale. Este rug\ciuneaBisericii – mireasa lui Hristos –, care, împreun\


17

cu Sfântul Duh [i cu to]i cei care au urechide auzit, strig\: Vino! {i cel însetat s\ vin\ [icel ce voie[te s\ ia în dar apa vie]ii (Apoc. 22, 17).

Ce c\r]i sfinte citesc c\lug\rii din m\n\stireapreacuvio[iei voastre?

Conform celor spuse mai înainte, via]ac\lug\rului [i organizarea vie]ii comunit\]iitrebuie s\ tind\ spre un singur scop: întâl-nirea personal\ a c\lug\rului cu Dumnezeuîn rug\ciune. Lecturile au, din aceast\ per-spectiv\, o mare importan]\, dar ele vizeaz\mai pu]in dobândirea unei cunoa[teri, fieea tradi]ional\ [i ortodox\, cât mai ales cul-tivarea spiritului eclezial (phronima) [i pre-g\tirea acestei întâlniri.

Monahul nu studiaz\ dogmele, ci letr\ie[te. Când mediteaz\ la scrierile SfinteiScripturi sau ale Sfin]ilor P\rin]i, el nu caut\s\ în]eleag\, ci mai mult înva]\ gramaticalimbii cu sunete inefabile, prin care Dum-nezeu s\-i vorbeasc\ în rug\ciune. Lecturateologic\ [i informarea asupra problemelorecleziale sunt de un alt ordin; ele sunt în-deplinite de cei în drept, în cadrul ascult\rilor(diakonimata) din m\n\stire, în timpul re-zervat muncii pentru ob[te. Lecturile mo-nahale propriu-zise sunt de trei categorii:


18

cele care se fac în biseric\, la trapez\ [i închilie, în mod individual.

În biseric\, conform rânduielii athonite,citim de trei ori pe s\pt\mân\ CatehezeleSfântului Teodor Studitul, care ofer\ o în-v\]\tur\ de neînlocuit pentru toate aspectelevie]ii de ob[te. În anumite m\n\stiri, altelecturi ascetice sunt f\cute în timpul slujbei,dar la Simonos Petra, cu excep]ia perioadeiPostului Mare, am preferat s\ le transform\mîn lecturi personale la chilie. În zilele des\rb\toare, când se oficiaz\ priveghere înnoaptea de ajun, citim o predic\ la s\rb\toare,cel mai adesea în limba greac\ veche, de laSfin]ii P\rin]i cei mai renumi]i, cum ar fi:Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Andreidin Creta, Sfântul Grigorie Palama [i al]ii.

La trapez\, în paralel cu hrana trupeasc\,c\lug\rii primesc hrana lor duhovniceasc\prin lectur\, cel mai adesea a vie]ii sfântuluidin ziua respectiv\ sau alte texte ascetice [ipatristice despre Sfintele Scripturi sau s\r-b\toarea respectiv\. Aceste texte scrise desfin]i constituie o parte foarte important\a form\rii c\lug\rului, c\ci ei stau m\rturiespiritului comun al tradi]iei [i înt\resc, înfelul acesta, unitatea ob[tii noastre.

Dar este necesar ca aceast\ lectur\ s\ fieprelungit\ [i înt\rit\ de cugetarea individual\


19

a c\lug\rului, al c\rui program [i durat\ suntfixate de p\rintele duhovnicesc în cadrulregulii sale de rug\ciune. Pentru a fi cât maiexplicit, pot s\ v\ dau un exemplu, cumeste alc\tuit acest program zilnic. Când c\-lug\rul se treze[te dup\ o odihn\ suficient\,el î[i face rug\ciunile preg\titoare înso]itede metanii. Apoi, poate s\ citeasc\ sinaxarulsfin]ilor zilei [i câteva pagini dintr-o scriereascetic\, în special din P\rin]ii neptici, care auscris despre rug\ciune [i despre via]a con-templativ\. Este vorba de Filocalie, dar deasemenea, [i mai mult înc\, de Avva IsaacSirul, Sfântul Macarie [i, bineîn]eles, deScara Sfântului Ioan Sinaitul. Va citi, deasemenea, al]i P\rin]i, care dau o înv\]\tur\mai practic\ despre via]a monahal\, caSfântul Varsanufie, Sfântul Dorotei de Gaza,Avva Isaia, Patericul [i mai ales din Everghe-tinos, aceast\ faimoas\ antologie (sec. XII),care acoper\ toate aspectele vie]ii mona-hale; sau se va dedica medita]iei repetate amarilor întemeietori, în special AsceticeleSfântului Vasile cel Mare.

Dup\ aceast\ lectur\ relativ scurt\, vatrece la citirea Vechiului [i Noului Testament.Aceast\ lectur\ este sus]inut\ zi de zi, f\r\a se preocupa de comentarii, de paralele. {iaceasta mai ales cu privire la Sfânta Scriptur\.


20

Aici este vorba de o întâlnire cu cuvântul viual lui Dumnezeu. Când se cite[te SfântaScriptur\ cu aceast\ dispozi]ie, lectura nuîntârzie s\ trezeasc\ în noi dorin]a [i ardoarearug\ciunii, dup\ cuvântul psalmistului: „În-fierbântatu-s-a inima mea înl\untrul meu[i în cugetul meu se va aprinde foc. Gr\it-amcu limba mea” (Ps. 38, 4).

Atunci, foarte normal, cugetarea faceloc rug\ciunii. {i atunci când c\lug\rul vaîntâmpina dificult\]i în a se concentra asupracuvintelor Rug\ciunii lui Iisus, ar putea s\psalmodieze, s\ se dedice citirii psalmilorsau imnurilor biserice[ti, pentru a-[i odihnimintea în diversitatea no]iunilor evocatede psalmi, ca apoi s\ reia rug\ciunea cuo energie reînnoit\.

În timpul acestei vegheri personalezilnice, dar de preferin]\ în alte momente,c\lug\rul ar putea citi, de asemenea, textecu caracter mai general: comentariile Sfin-]ilor P\rin]i la Scriptur\ [i, înainte de toate,ale Sfântului Ioan Hrisostom; de asemenea,tratatele teologice ale Sfin]ilor P\rin]i capa-docieni, al Sfântului Maxim M\rturisitorul,al Sfântului Ioan Damaschin sau operele teo-logilor ortodoc[i contemporani (VladimirLossky, G. Florovsky, Pr. D. St\niloae, I. Po-povici), sau chiar filosofi [i autori literari, înspecial Dostoievski.


21

Este [ocant s\ vezi c\lug\ri f\r\ for-ma]ie intelectual\ special\, care citesc autorila fel de dificili ca Sfântul Maxim M\rturi-sitorul sau Sfântul Grigorie Palama. Ceea cese caut\ aici este mai pu]in coeren]a unuisistem teologic, cât mai degrab\ comuniuneacu duhul sfântului. Trebuie, de asemenea,remarcat c\, în mod contrar celor ce se petrecîn lume, c\lug\rul, în loc de a-[i l\rgi câmpulde interes, are tendin]a de a-l restrânge [i,cu cât va progresa în via]a duhovniceasc\,cu atât lucrurile vor fi mai concentrate laesen]ial. Un p\rinte athonit contemporan,purt\tor de Dumnezeu între ceilal]i, spunec\, în afar\ de Sfânta Scriptur\, nu a maicitit decât trei c\r]i: Scara, Avva Isaac [iEverghetinosul, dar c\ s-a str\duit s\ nuîntoarc\ niciodat\ o pagin\ f\r\ a fi îndeplinitceea ce era scris acolo.

Ce misiune duhovniceasc\ fac c\lug\rii atoni]i[i stare]ii în Grecia [i în str\in\tate?

Voca]ia c\lug\rilor la Athos sau în alt\parte a fost clar definit\ de Sfin]ii P\rin]i:ei trebuie s\ fie martorii activi ai adev\-rului din Evanghelie, ajungând la fericitaîndumnezeire prin imitarea vie]ii [i P\ti-mirilor Domnului nostru Iisus Hristos. Prinaceasta, ei sunt în mod cu totul excep]ional


22

apostoli, nu prin predic\, ci prin experien]\,ducând o via]\ întru Hristos [i dup\ mo-delul lui Hristos. Dac\ monahii s-au retrasdin lume, ei to]i sunt în inima Bisericii [iaspir\ la s\vâr[irea personal\ a Tainei uniriilui Hristos în m\dularele lor.

O m\n\stire este ca o tor]\ a[ezat\ pecandelabrul Templului lui Dumnezeu, caun ora[ înt\rit ridicat pe muntele lui Dum-nezeu, spre care to]i privesc pentru a primiconfirmarea n\dejdii lor [i a vedea c\,într-adev\r, Dumnezeu a venit s\ locuiasc\printre oameni. Cum m\rturisim c\ Dumnezeueste printre noi [i în noi, dac\ nu prin bucurie,pace [i lini[te, care iradiaz\ din m\n\stireca o jertf\ binemirositoare? Nu este delocnevoie de cuvânt pentru a dovedi acestadev\r în lume, care este plin\ de cuvinte[i imagini, o lume în care totul pare a fifost spus [i nimic.

Sfântul Munte Athos ocup\, în aceast\privin]\, o pozi]ie remarcabil\, pe de o parte,prin istoria sa prestigioas\ [i milenar\, [ipe de alt\, datorit\ situa]iei sale geografice[i institu]ionale, care face din el aproapesingurul teritoriu din lume dedicat exclusivvie]ii duhovnice[ti. Aceste privilegii trans-mise din perioada bizantin\ sunt un avantajde nepre]uit pentru c\lug\rii care tr\iesc


23

aici, dar ace[tia din urm\ au o responsabi-litate mai mare. Nu trebuie ca ei s\ fievocea Ortodoxiei, care se pronun]\ asupratuturor problemelor care fr\mânt\ lumea,ci martori credincio[i ai tradi]iei (parakatatikie)l\sate de Sfin]ii P\rin]i. Trebuie s\ fim martoriai tradi]iei, nu ca liter\ moart\ [i ascultarea legii, ci ca un principiu de via]\ „în înnoirea”Duhului.

De-a lungul istoriei, din secolul al XI-lea,Sfântul Munte a fost la originea tuturormarilor mi[c\ri de reînnoire spiritual\ înOrtodoxie; atât în Bizan], în timpul isihas-mului (sec. al XIV-lea), cât [i în Grecia, înperioada ocupa]iei turce[ti, cu mi[carea dincare au f\cut parte Sfântul Nicodim Aghioritul[i Sfântul Macarie din Corint, sau în celelalte]\ri din Balcani (Serbia, România, Bulgaria),datorit\ în special discipolilor SfântuluiGrigorie Sinaitul sau ai Sfântului Paisie dela Neam]. În Rusia nu a fost numai binecu-vântarea Sfântului Munte, pe care SfântulAntonie de Kiev, monah de Esfigmenon,a adus-o în secolul al XI-lea, ci [i un alt marenum\r de sfin]i care, oprindu-se pentrucâtva timp la Athos, au plecat apoi s\ r\s-pândeasc\ în Tebaida Nordului acest suflude via]\.

Azi, atât în Grecia, cât [i în str\in\tate[i chiar în afara limitelor Bisericii Ortodoxe,


24

Sfântul Munte este chemat s\ îndeplineasc\aceea[i misiune, dar trebuie înf\ptuit\ înrespectul principiilor vie]ii monahale. Mesajuls\u este un mesaj de t\cere, de retragere(isihie) [i de mijlocire pentru lumea întreag\.Atâta vreme cât vor exista c\lug\ri care sevor ruga cu inima curat\ pentru mântuirealumii, Biserica nu va avea a se teme deloc,nici de atacuri, nici de ateism, nici de socie-tatea de consum, nici de diferite smintelicare [ocheaz\ pe cre[tini.

Ce p\rin]i duhovnice[ti [i isiha[ti încerca]iau tr\it în Sfântul Munte în ultimele decenii?

Nenum\ra]i sunt fiii adoptivi ai Prea-sfintei Fecioare care au dat în Gr\dina saroade cu pl\cut\ mireasm\ ce-L desfat\ peMire. Cu privire la aceasta, s-ar putea spune:Iar eu am cinstit foarte pe prietenii T\i, Dum-nezeule, [i foarte s-a înt\rit st\pânirea lor(Ps. 138, 17). S\ evoc\m numai câ]iva dintre ei.

Trebuie s\-l evoc\m în primul rând peSfântul Siluan (†1938), sfântul athonit celmai recent canonizat de Patriarhia din Con-stantinopol (1988). Atunci când era la M\-n\stirea Sfântul Pantelimon de numai treis\pt\mâni, pe când se ruga în fa]a icoaneiMaicii Domnului, rug\ciunea îi p\trunse


25

în inim\ [i din acel moment începu a curgede la sine, neîntrerupt [i f\r\ efort. Acestuihar, pe care Dumnezeu îl acord\ uneoriîncep\torilor, îi urmeaz\ o lupt\ mai neîn-duplecat\ împotriva gândurilor sugeratede diavoli, care uneori îl trateaz\ ca pe unsfânt, iar alteori îl împing s\ dezn\d\jdu-iasc\ în Dumnezeu.

Într-o noapte, chilia sa a fost inundat\brusc de o lumin\ fulger\toare care îi str\-b\tu trupul. Dar când sim]i c\ îl p\r\se[tec\in]a în rug\ciune, în]elese c\ era victimaunei n\luciri diavole[ti. Lunile trecând, într-ozi atinse limita dezn\dejdii [i r\mase multtimp buimac, a[ezat pe patul s\u. În cursulvecerniei, de îndat\ ce pronun]\: „DoamneIisuse Hristoase, miluie[te-m\ pe mine, p\-c\tosul”, privind icoana Mântuitorului, a fostbrusc inundat de o imens\ lumin\, blând\[i lini[tit\ de data aceasta, [i v\zu pe Hristoscel viu, Care îl privea cu blânde]e [i bucurie,inundându-i toat\ fiin]a cu o dragoste careîi în\l]\ mintea într-o contempla]ie dumne-zeiasc\ mai presus de fire.

În timpul acestor ani, a dus o lupt\îndârjit\ împotriva gândurilor pline deorgoliu. Apoi Îi ceru Domnului s\-i desco-pere calea smereniei Sale dumnezeie[ti, iarHristos îi spuse: „}ine-]i mintea în iad [i


26

nu dezn\d\jdui!”. Î[i petrecu restul vie]iiîn anonimat, dar între]inea acest foc al ru-g\ciunii care se transforma în mijlocire, înspecial pentru du[manii Bisericii în timpulpersecu]iei ateiste.

Acest cuvânt al lui Hristos, transmisdatorit\ biografiei sale scrise de uceniculs\u, Arhimandritul Sofronie, a s\vâr[it înultimele decenii, atât în Grecia, cât [i înOccident, numeroase convertiri, [i unmare num\r de c\lug\ri care se g\sesc aziîn Sfântul Munte au început s\-L caute peDumnezeu datorit\ acestei c\r]i profetice.

În aceea[i perioad\, tr\ia în Katounakia,în pustia aspr\ din sudul peninsulei, Feri-citul Calinic Isihastul († 1930). R\mase 45 deani z\vorât în chilia sa [i când ie[ea dinrug\ciune, dup\ dou\ zile neîntrerupte,chipul îi str\lucea ca lui Moise coborânddin Sinai. Experien]ele contempl\rii sale îiformaser\ un profund discern\mânt, careîl pusese în slujba tuturor c\lug\rilor ceveneau s\-i cear\ sfatul. Ucenicul s\u, P\-rintele Cristodoulos († 1982), urma aceea[icale isihast\, dar înv\]a c\, în epoca noastr\,asceza r\bd\rii în încerc\ri sau ispite esteadesea chemat\ s\ înlocuiasc\ marile mor-tific\ri ale asce]ilor de alt\dat\.

În pe[tera odinioar\ sfin]it\ de SfântulPetru Athonitul se succedar\ mai mul]i p\rin]i


27

care imitar\ pe acest precursor al mona-hismului athonit. P\rintele Daniel a s\vâr[itaici Sfânta Liturghie zilnic, timp de 60 deani, [i nu termina decât când p\mântul setransforma în noroi din cauza lacrimilorsale. Se retr\gea apoi într-o lini[te des\vâr-[it\ timp de o or\, pentru a nu-[i pierdestarea duhovniceasc\ pe care Sfintele Tainei-o procuraser\. Urma[ul sau, P\rintele Petru(† 1962), când era cufundat în rug\ciuneainimii, era sc\ldat într-o lumin\ ce putea fiv\zut\ de cei din jur. Într-o zi, unul dintrec\lug\ri se ascunse în apropierea sa [i îl auzisuspinând: „O, Hristoase! Nu pot s\ mai suportmult aceasta. Te rog, înceteaz\ de a m\ maistr\punge cu razele dulci ale dragostei Tale!”.

Când P\rintele Tihon († 1968), un iero-monah rus care tr\ia în pustia din Kapsala,oficia Sfânta Liturghie în paraclisul s\u,obi[nuia s\ cad\ în extaz în timpul vohoduluimare [i, dup\ aproape jum\tate de or\,revenea pe p\mânt [i continua încet, încetslujba, care putea s\ dureze dou\ sau treiore. Când a fost întrebat ce vede, a r\spuns:„Îngeri, arhangheli, heruvimi, serafimi, ob[teacereasc\, miriade [i miriade”.

Nu s-ar termina de amintit p\rin]ii careau tr\it [i tr\iesc azi sfânta rug\ciune. Dartrebuie neap\rat men]ionat P\rintele IosifIsihastul († 1959), care se afl\ la originea


28

mai multor comunit\]i athonite [i a fost,f\r\ s\ fi vrut, principalul sus]in\tor alînfloririi actuale a Rug\ciunii lui Iisus.Ajungând la Sfântul Munte, nu g\si un p\-rinte duhovnic care s\-l înve]e rug\ciunea.De asemenea, tr\i câtva timp în apropiereape[terii Sfântul Atanasie Athonitul, aproapede Marea Lavr\. Ducea aici o via]\ foarteaspr\ [i reu[i chiar s\ r\mân\ opt zile înpicioare, f\r\ s\ m\nânce [i f\r\ s\ doarm\.Dar, în ciuda acestor eforturi, nu reu[i s\dep\[easc\ etapa rug\ciunii vocale [i minteai se împr\[tia în diferite gânduri. Într-o zi,când privea spre Athos, cerând ajutorulMaicii Domnului, v\zu dintr-odat\ un fulger]â[nind din Paraclisul Schimb\rii la Fa]\,care este în vârf, care îl str\b\tu pân\ înstr\fundul inimii. Din acel moment, rug\-ciunea nu înceta s\ se mai repete în inimasa, f\r\ efort, [i îl urca adesea în negr\iteextazuri.

Dup\ trecerea anilor, se instal\ împre-un\ cu P\rintele Arsenie († 1983), pe povâr-ni[urile Athosului, în cele mai grele lipsuri,într-o pe[ter\ în apropiere de „Sfânta AnaMic\”, unde duceau o via]\ atât de isihast\,încât trezir\ suspiciunile unora dintre veciniilor. Al]i cinci c\lug\ri venir\ s\ li se al\ture[i ace[ti ucenici ai P\rintelui Iosif au fost laoriginea mi[c\rii de reînnoire spiritual\ pe


29

care o cunoa[te azi Sfântul Munte. P\rinteleEfrem, fost stare] la M\n\stirea Filoteu,a trimis ucenici pentru a readuce la via]\m\n\stirile din Xeropotamu, din Caracalu[i din Constamonitu [i desf\[oar\ o impor-tant\ activitate de duhovnicie în Americade Nord. P\rintele Haralambie este duhov-nicul M\n\stirii Dionisiu2. Dup\ ce a fostcâtva timp stare], când ob[tea sa a venit s\se instaleze în renumita m\n\stire, dup\ce a tr\it mai mul]i ani împreun\ cu uce-nicii s\i în locurile unde b\trânul Iosif [i-adat zilele, P\rintele Iosif este ast\zi duhovnical M\n\stirii Vatopedu3, revenit\ de curândla via]a de ob[te. To]i ace[ti ucenici ai P\-rintelui Iosif urmeaz\ principiile de via]\isihast\, al c\rei model admirabil a fost el[i se practic\ ast\zi în m\n\stirile athonite,Rug\ciunea lui Iisus în paralel cu programultradi]ional al vie]ii de ob[te.

A vorbi despre Rug\ciunea lui Iisus în-seamn\ a vorbi de îns\[i via]a SfântuluiMunte. Athosul ar putea astfel s\ se nu-measc\ Muntele rug\ciunii inimii, al rug\-ciunii care ]â[ne[te continuu din inimile c\lu-g\rilor, al tuturor c\lug\rilor, pe orice treapt\

2 A trecut la Domnul în anul 2001 (n. red.).3 A trecut la Domnul în anul 2009 (n. red.).


30

a ierarhiei, p\rin]i [i ucenici, [i care str\batenorii pentru a atinge cerurile. {i faptul c\în vârful Athosului a fost ridicat, din primeletimpuri ale vie]ii monahale, un paraclisînchinat Schimb\rii la Fa]\ a Mântuitoruluieste un simbol sugestiv al sensului din via]anoastr\ de c\lug\ri [i din rug\ciunea noastr\,care tinde s\ ne fac\ s\ particip\m, asemeneaSfin]ilor Apostoli, la lumina care radiaz\din Trupul îndumnezeit al Domnului nostruIisus Hristos.

Cum se poate face cunoscut\ azi Ortodoxiaîn lume?

Nu sunt deloc îndrept\]it s\ v\ vorbescdespre aceste mijloace de informare pecare Biserica trebuie s\ le utilizeze pentrua actualiza mesajul evanghelic în lumea deazi. A[a cum Apostolii au utilizat mijloacedin epoca lor, azi Biserica Ortodox\ trebuies\ foloseasc\ mijloace moderne pentru a pro-pov\dui la o scar\ mai larg\. Dar aceast\propov\duire va r\mâne un cuvânt de[ert,care se va pierde în mul]imea altor cuvinte,dac\ nu este, o repet, o m\rturie a realiz\riipromisiunilor evanghelice. Cuvântul nostrutrebuie s\ fie un cuvânt de „putere”, uncuvânt însufle]it de Sfântul Duh, cum spuneacu atâta for]\ Sfântul Pavel (I Cor. 1, 2).


31

Cum s-ar putea stabili o colaborare duhov-niceasc\ între Sfântul Munte [i România pentruca m\n\stirile din ]ara noastr\ s\ poat\ beneficiade experien]a c\lug\rilor atoni]i?

Ar fi de dorit aceast\ colaborare, nunumai din cauza necesit\]ilor dramaticeale Bisericii [i ale poporului român, ci, deasemenea, pentru ca Sfântul Munte [iBiserica din Grecia s\ profite de credin]a [ide virtu]ile fra]ilor no[tri din România. Ceimai în m\sur\ dintre p\rin]ii duhovniciatoni]i m\rturisesc c\ printre c\lug\rii românise g\seau [i se g\sesc înc\ exemplele celemai edificatoare ale renun]\rii [i împliniriiduhovnice[ti. Ar fi deci în cel mai înaltgrad folositor ca monahii români s\ poat\veni s\ tr\iasc\ în Sfântul Munte, a[a cumera posibil odinioar\. Din nefericire, greu-t\]ile istoriei, prejudec\]ile etnice sau dealt\ natur\, labirinturile politicii interna]io-nale [i, mai ales, ma[in\ria birocratic\ faclucrul dificil, chiar dup\ c\derea comunis-mului, [i asta în ciuda dorin]ei foarte clarexprimate de atoni]i.

În cel\lalt sens, vizitele atoni]ilor înRomânia sunt limitate de num\rul de per-soane, de sarcinile ce le revin în propriilem\n\stiri, de dificultatea comunic\rii. S\ne dorim [i s\ ne rug\m totu[i ca Dumnezeu


32

s\ deschid\ por]ile ca s\ favorizeze comu-nicarea vizibil\ a Bisericilor locale. În oricecaz, aceasta este dorin]a tuturor c\lug\rilor[i a tuturor cre[tinilor con[tien]i.

Cum poate un cre[tin din zilele noastre s\reziste ispitelor de la diavol?

Mijloacele de a rezista ispitelor suntacelea[i azi ca [i ieri: postul [i rug\ciunea,conform cuvântului Domnului (Mt. 17, 21).Dar este mai ales vorba de a se inspira dinexemplul [i înv\]\tura lui Hristos. El singura învins pe diavolul. Numai prin cruce [iprintr-o via]\ r\stignit\ vom putea s\ zdrobimîmpreun\ cu El puterea întunericului, pentrua gusta de azi din izvorul vie]ii care izvo-r\[te din mormânt.

S\ ne amintim c\ nici o ispit\ nu nevine pe nedrept [i nu este peste puterilenoastre: Dar credincios este Dumnezeu; El nuva îng\dui s\ fi]i ispiti]i mai mult decât pute]i,ci odat\ cu ispita v\ aduce [i sc\parea din ea, cas\ pute]i r\bda (I Cor. 10, 13). Dac\ încerc\-rile care vin azi cre[tinilor par de un noufel, dac\ nedreptatea [i p\catul se r\spân-desc sub toate aspectele vie]ii sociale într-unmod agresiv, încât mijloacele tradi]ionalepar ineficiente, trebuie s\ ne amintim în ceîmprejur\ri au tr\it primii cre[tini, într-o


33

societate atât de dec\zut\ fa]\ de a noastr\,ca o mic\ turm\ de oi în mijlocul lupilor. {itotu[i ardoarea credin]ei lor îi f\cea s\ apar\în fa]a tiranilor, în mijlocul arenei fa]\ înfa]\ cu animale fioroase, cu o siguran]\ pecare nici o putere din lumea asta nu o poateda.

...Când ne l\s\m cu totul în voia luiDumnezeu, Duhul Sfânt [tie s\ ne inspirela momentul potrivit ceea ce trebuie f\cutsau spus; totul este s\ renun]e cu adev\ratla iubirea de sine. În aceasta const\ adev\-rata lupt\, împotriva propriei persoane maimult decât împotriva diavolului, care var\mâne neputincios, dac\ Îl l\s\m pe Hristoss\ locuiasc\ în noi.


34

În aceea[i serie au ap\rut:1. Avva Iulian Pomerius, Sfaturi c\tre preo]i

despre via]a contemplativ\2. Schimonahul Nicodim din Pustia Karuliei,

Înv\]\turi despre rug\ciunea lui Iisus3. Sfântul Amfilohie de la Poceaev, t\m\duitorul

celor dezn\d\jdui]i4. Kallistos Ware, Mitropolit de Diokleia,

Rug\ciunea lui Iisus în scrierile Sfântului GrigorieSinaitul

5. P\rintele Eusebiu Giannakakis, S\ coborâmcerul în inimine noastre!

6. Înv\]\turile [i omiliile Sfântului Gavriil, du-hovnicul M\n\stirii „{apte Lacuri”

7. Noul Mucenic Alexei din Elnat, cel nebunîntru dragostea lui Hristos

8. P\rintele Emilianos Simonoperitul în dia-log cu P\rintele Ioanichie B\lan, Via]a monahal\în Sfântul Munte


35


36

Redactor: Ioan-Lucian RaduCorector: Lia Gociu

Tehnoredactor: Alina AndreiDesign: Gabriela Radu

DTP: Leonard Lunguleac

Bun de tipar: 2015. Ap\rut: 2015Editura Doxologia, Cuza-Vod\ 51, 700038, IA{I

Tel.: (0232)216693; (0232)218324; Fax: (0232)216694http://www.edituradoxologia.ro,E-mail: [email protected]

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

/CreateJDFFile false /Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice

VIA}A MONAHAL| ÎN SFÂNTUL MUNTE - Editura Doxologia · puri, aduna]i în jurul unui b\trân; [i...

Documents

Transcript of VIA}A MONAHAL| ÎN SFÂNTUL MUNTE - Editura Doxologia · puri, aduna]i în jurul unui b\trân; [i...