Statutul Transilvaniei în ImperiulHabsburgic

I. Instaurarea 1687-1691 La sfârşitul secolului al XVII-lea Transilvania intră sub stăpânirea Imperiului

Habsburgic →autonomia internă este limitată Politică de presiuni şi ameninţări prin care Austria caută să-i convingă pe

privilegiaţii ardeleni să renunţe la suzeranitatea otomană Principatul îşi menţine instituţiile, duce o politică externă proprie; 1688, Sibiu:

reprezentanţii naţiunilor privilegiate jură credinţă împăratului Leopold I iar la 1691 apare Diploma Leopoldină- considerată Constituţia Transilvaniei

Menţine vechi legi feudale Românii-toleraţi; religia ortodoxă neacceptată printre religiile recepte

II. Consolidarea 1699-1780-măsuri de organizare politico-administrativă→Transilvania devine Principat guvrană de un guvernator numit de Împărat-Dieta- se menţine dar i se restrâng funcţiile-Cancelaria Aulică de la Viena: conducere centralizată şi dirija provinciile din Imperiu-Armata-condusă de un general austriac-religioase: 1692-1701 se pun bazele Bisericii greco-catolice, se desfiinţează Mitropolia Ardealului.-reformele introduse în Imperiul Austriac în Transilvania s-au aplicat în timpul domniei Împărătesei Maria Tereza (1740-1780), a fiului său Iosif al II lea (1780-1790) şi al lui Leopold al II lea (1790-1792)-1759 a fost repusă îm drepturi Biserica Ortodoxă Română -1777: se reorganizează învăţământul prin Ratio Educationis-1781: Edictul de Toleranţă pentru toare religiile din Imperiu-desfiinţarea iobăgiei pentru o perioadă scurtă, aceasta fiin reintrodusă la presiuniile marii nobilimi-se separă atributele administrative de cele judecătoreştio

III. Conştiinţă naţională şi emancipare politică 1699, 1701 prin două diplome leopoldine este organizată şi recunoscută Biserica

greco-catolică (Biserica Unită)o Celor trecuţi la greco-catolicism le erau recunoscute drepturi ca li

catoliciloro Unirea religioasă provea patru elemente canonice preluate de la catolicio A permis clerului greco –catolic să aibă legături culturale cu

Roma→astfel a fost favorizată şi stimulată mişcarea de idei→ŞCOALA ARDELEANĂ –rol important în dezvoltarea conţtiinţei naţionale

Centre ale mişcării naţionale : Blaj, Sibium Oradea, Cluj; acestea s-au sprijinit pe intelectuali, ierarhi ai Bisericii, militari, mica nobilime

Activitatea episcopului Inochente Micu Klein

Este primul care sintetizează dorinţele românilor din Transilvania:o Participarea populaţiei române majoritare la viaţa politicăo Drepturi egale cu naţiunile privilegiateo Şcoli în limba românăo Împroprietărirea iobagilor şi drept de liberă strămutareo Funcţii civile şi militare

Inochente Micu Klein dezvoltă argumentaţia istorică într-o petiţie: SUPPLEX LIBELLUS-redactat Curţii de la Viena şi împărătesei Maria Tereza→1744-convocat un sinod la Blaj→episcopul este exilat la Blaj

Activitatea sa a fost continuată de întreaga populaţie pregătită de iluminiltii Şcolii Ardelene prin Supplexuri 1791-1804

În această peroadă are loc răscoala condusă de Horia, Cloşca şi Crişan

IV. CONCLUZII- CARACTERISTICI GENERALE ALE IMPERIULUI HABSBURGIC

1. Negativ-ruperea Transilvaniei de tradiţia unităţii româneşti-anularea autonomiei externe a statului-Transilvania, Bucovina şi Banatul dispar ca state autonome sau regiuni aparţinând Ţărilor Române şi se menţin ca provincii ale unor imperii străine

2. Pozitiv -Deschiderea spre progres:

Noi culturi cerealiere Folosirea de unelte perfecţionate Înfiinţarea unor şscli Laicizarea învăţământului Comercializarea produselor Emanciparea naţiunilor considerate până atunci tolerate