CADRUL JURIDIC AL NAVIGATIEI PE DUNARECadrul juridic n perioada 1815-1948 Conexiunile dintre factorii de ordin geopolitic si juridic privind navigatia pe Dunare sunt inerente. Aceste interdependente se reflecta, printre altele, si prin faptul ca schimbarile majore ale relatiilor juridice n acest domeniu preced reevaluari importante, chiar rasturnari de situatie, n raporturile politice dintre state. n acest context ar fi de mentionat ca si formarea actuala a organismului de cooperare economica regionala europeana va impune noi reglementari sau reconsiderari ale relatiilor juridice privind gestionarea Arterei navigabile a Dunarii, conforme cu mutatiile geopolitice si

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

geostrategice generate de acest proces complex al integrarii, n consecinta conforme cu interesele tarilor riverane. Congresul de la Viena, din anul 1815, a formulat principiile generale si primele reglementari ale liberei navigatii fluviale. Erau vizate fluviile care traversau sau separau mai multe state, iar cadrul juridic adoptat prevedea libertatea de navigatie de la punctele unde fluviile deveneau navigabile pna la gurile lor de varsare. nsa aceste masuri au fost puse n practica numai partial si preferential: prin tratate ncheiate ulterior, Rusia si Turcia, cele doua mari puteri ale vremii n aceasta parte a Europei, au ngradit libertatea de navigatie pe Dunare. Dunarea a constituit ntotdeauna pentru Romnia un avantaj n fata altor tari pe care le traverseaza, deoarece pe teritoriul tarii noastre ea se varsa n Marea Neagra. De aceea, Gurile Dunarii sunt un important punct strategic pentru controlul Marii Negre (al doilea dupa Bosfor si Dardanele). Din aceasta perspectiva, este semnificativ ca, de-a lungul timpului, lupta principala dintre puterile care s ntlnit pe acest teritoriu s-a dat pentru -au stapnirea Gurilor Dunarii. n secolul trecut s-a creat Comisia Europeana pentru Gurile Dunarii cu scopul de a media conflictul dintre puterile vremii, n special cel dintre Rusia si Germania. De altfel, importanta Dunarii pentru ntreaga Europa este relevata si de faptul ca din aceasta comisie faceau parte si tari non-dunarene, de pilda Marea Britanie si Franta. Tratatul de la Paris, din martie 1856, marca sfrsitul razboiului Crimeii. Franta si Marea Britanie si asumau calitatea de garanti ai intereselor Europei pe Dunare, garantnd ca principiile stabilite la Viena n anul 1815 vor fi aplicate att Dunarii, ct si Gurilor acesteia.

Cadrul juridic al navigatiei pe Dunare

Pentru aplicarea cadrului juridic adoptat, s-au nfiintat doua organisme: Comisia Riverana a Dunarii - institutie cu caracter permanent si Comisia Economica a Dunarii - institutie cu caracter temporar. Comisia Riverana a Dunarii era formata din delegati ai Austriei, Bavariei, Turciei si Wrtenbergului si, cu acordul Portii, a fost posibila completarea comisiei cu delegati din trei principate dunarene: Serbia, Moldova si Muntenia. Doua dintre atributiile Comisiei permiteau elaborarea regulamentului de navigatie si politie fluviala si nlaturarea tuturor obstacolelor care ar frna aplicarea principiilor stabilite de Congresul de la Viena din 1815 cu privire la navigabilitatea pe Dunare. Comisia Economica a Dunarii, initial nfiintata pentru o perioada determinata de numai doi ani, si-a continuat activitatea mai mult timp, considerndu-se ca ndeplineste s arcini extrem de utile. Astfel, atributiile Comisei Economice a Dunarii au fost revazute si precizate n cadrul Conferintei de la Paris din anul 1923, care a redactat Statutul Definitiv al Dunarii. Acest Statut a dezvoltat atributiile Comisiei Economice a Dunarii atribuindu-i, n principal, urmatoarele activitati: asigurarea liberei navigatii pe Dunare pentru toate pavilioanele n conditii de completa egalitate, pe tot parcursul navigabil al fluviului, respectiv ntre Ulm si Marea Neagra, si pe toata reteaua internationalizata; realizarea libera a transporturilor de marfuri si de calatori ntre porturile diferitelor state riverane, precum si ntre porturile aceluiasi stat n conditii de completa egalitate, pe reteaua internationalizata a Dunarii. Astfel, se avea n vedere internationalizarea ntregului sistem dunarean de la Ulm la Marea Neagra, inclusiv aceea a rurilor care n mod

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

natural serveau ca iesire la mare pentru doua sau mai multe state (Morava si Thaya, Drava, Tisa, Muresul pna la Arad). Administratia fluviala a fost mpartita n doua mari sectoare: unul dintre acestea era sectorul Dunarii maritime (185 km), sub autoritatea Comisiei Economice a Dunarii, alcatuita din membri ai Marii Britanii, Frantei, Italiei si Romniei; cel de -al doilea era sectorul Dunarii fluviale (aproximativ 900 km, de la Braila la Ulm). S-a nfiintat si Comisia Internationala a Dunarii, n cadrul careia, alaturi de Marea Britanie, Franta si Italia, participau toate statele riverane. Comisia Economica a Dunarii detinea puterea de decizie n toate problemele, cu ajutorul celor patru voturi, ceea ce facea ca Romnia sa se afle n minoritate. Deoarece Franta si Anglia controlau ntreaga circulatie pe artera navigabila a Dunarii, Statutul amintit a afectat suveranitatea nationala a Romniei. Dupa anul 1930 se reamorseaza interesul Germaniei pentru bazinul dunarean, pe care l califica drept sfera vitala germana. Este vorba despre reactualizarea pangermanismului (care, la origine, era un atribut al patriotismului epocii napoleonie ne), iar obiectivul sau propunea sa adune oamenii de origine germana n cadrul frontierelor lor naturale. O serie de autori defineau ntr-un mod extensiv patria germana: de la sloganul lui Ludwig Uhland, Rhinul, fluviu german, dar nu frontiera germana, la ideea despre misiunea Germaniei de a nainta pe Dunare, de a ajunge la Marea Neagra si de a-si deschide drumul spre Orientul Mijlociu (Friedrich Liszt, 1841) . De altfel, Axa Berlin - Bagdad a reprezentat preocuparea dintotdeauna a pangermanismului. La nceputul secolului trecut, Rudolf Kjellen recunostea ( Problema celor trei fluvii, 1917) importanta geopolitica a Dunarii: comandamentele

Cadrul juridic al navigatiei pe Dunare

geografice ale teritoriului cuprins ntre cele mai mari trei fluvii, Dunarea, Rhinul si Vistula, impun o solutie geopolitica: strngerea ntr-un bloc federativ, sub egida germana, a ntregii Europe Centrale cuprinsa ntre cele trei fluvii . Ctiva ani mai trziu, Walter Pahl propunea acelasi lucru atunci cnd afirma ca nici prin cele mai rafinate sisteme de pacte nu poate fi abatuta Dunarea de la firescul ei curs (si de la fireasca ei misiune) nord vest sud vest. Cu alte cuvinte, legile geopolitice ale spatiului ndrumau statele dunarene spre o strnsa colaborare cu Reich-ul german58 n anul 1934, U.R.S.S. a ncercat sa fie admisa n Comisia Economica Europeana, dar aceasta actiune a fost respinsa de puterile occidentale. Cotitura geopolitica majora de dupa anul 1938, cnd Germania ocupa Austria, a declansat procesul cuceririi Dunarii si a ntregii Europe de sud-vest de catre nazisti. nsusi Virgil Madgearu atragea atentia asupra intentiei Germaniei de a face din tarile acestei zone un hinterland n serviciul german. n acest context, de rasturnare de situatie a raporturilor de putere, Marea Britanie si Franta s-au retras din fata Germaniei, transfernd functiile Comisiei Economice a Dunarii catre Romnia, prin ntelegerea de la Sinaia , din 18 august 1938. Astfel se recunostea suveranitatea Romniei asupra Dunarii maritime. La 1 martie 1939 s-a ncheiat Acordul de la B ucuresti, prin care Germania a fost primita n Comisia Economica a Dunarii. Prin Conferinta de la Viena, din 12 septembrie 1940, s-a consemnat controlul total al Germaniei asupra Dunarii. Noile acorduri prevedeau, de asemenea, desfiintarea Comisiei Interna tionale a Dunarii. Din nou, demersurile ntreprinse de U.R.S.S. de a patrunde n zona dunareana au fost respinse.58

Articol de I. Conea, O pozitie geopolitic a, 1944

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

Cadrul juridic actual Perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial a produs mutatii importante n domeniul politic, economic si social. Acestea s reflectat -au prin reglementari adecvate de ordin juridic privind navigatia pe Dunare, la timpul respectiv. nsa, retrospectiv, se poate mentiona o inadaptare a lor la perioadele parcurse ulterior, pna n cotemporaneitate. n acest sens, sunt elocvente numai cteva detalii viznd istoricul Comisiei Dunarii, organism cu atributii majore privind jurisdictia navigatiei pe Dunare. Conferinta de la Belgrad , din iulie 1948, constituie actul de referinta n aceasta sfera de preocupari. La ntrunire, puterile aliate au stabilit noi modalitatii de ordin juridic viznd navigatia pe Dunare. Au participat 11 tari, printre care: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Romnia si Ucraina. De data aceasta, lucrarile au fost dominate de URSS care, sub pretextul drepturilor tarilor riverane de a-si afirma optiunile n legatura cu navigatia pe Dunare, a reusit sa nlature participarea statelor non-riverane si a Germaniei de la controlul circulatiei fluviale, dupa aproape un secol de ordine occidentala (fara succes, Marea Britanie si Franta insistasera sa li se recunoasca drepturile cstigate consemnate n reglementarile anterioare). Astfel, a fost creata Comisia Dunarii ca organ de reglementare a navigatiei pe Dunare. O prima reglementare desfiinta zonele libere c are activau n acel timp, fiind interpretata ca una dintre expresiile conflictului care se contura din acea perioada ntre marile puteri. Conform metodelor pr opagandei, expansiunea sovietica s-a folosit de ideea instaura rii suveranitatii statelor riverane pentru a controla artera navigabila a Dunarii, prin intermediul tarilor satelit. De remarcat este si o alta abilitate diplomatica a URSS care anunta, la ncheierea Conferintei de la

Cadrul juridic al navigatiei pe Dunare

Belgrad, ca interesele sale n problemele duna rene vor fi reprezentate de Ucraina. Astfel, aceasta evolutie a tratativelor de la Belgrad a de terminat puterile occidentale sa nu semneze noua Conventie. Germania a obtinut n anul 1957 statutul de observator. Din anul 1960 a fost inclusa si Austria ca tara membra a Comisiei Dunarii. Dupa 1989, chestiunea Dunarii s -a reactivat si urmeaza sa se dezbata noile reglementari. Sfrsitul razboiului rece, destramarea Uniunii Sovietice, evolutiile politico-militare din fosta Iugoslavie , dar mai ales invitarea unor tari riverane n NATO aduc pe agenda de lucru reconsiderarea reglementarilor regimului de navigatie pe Duna re. n aceasta zona au aparut noi elemente din punct de vedere geografic, geostrategic si geopolitic. Functionarea celor doua canale, Dunare-Marea Neagra pe teritoriul Romniei si Main -Dunare pe teritoriul Germaniei, determina abordarea Arterei Navigabile Dunare-Rhin ca un sistem dinamic si deschis, cu conexiuni inerente pentru orice actiune care se ntreprinde ntr-o parte sau alta a fluviului. Astazi, activitatea Comisiei Duna rii (cu sediul la Budapesta) asigura, prin utilizarea unor forme de parteneriat si cooperare adecvate, libertatea navigatiei pe ntreg fluviul, fara discriminari ntre ta rile riverane si celelalte state. La ntrunirile anuale ale acestui organism, fiecare tara este reprezentata de un delegat, cu rang de ambasador, desemnat de regula de catre Ministe rul Afacerilor Externe sau de catre alte organisme cu functii similare din diferitele state participante. Sunt de remarcat unele diferentieri privind reglementarile juridice pe diferitele segmente ale Arterei Navigabile a Dunarii. Astfel, pentru portiunea corespunzatoare rului Main, respectiv tre Mainz si Bamberg, n

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

sunt n vigoare prevederile Conventiei Rhinului. n schimb, Canalul Dunare Marea Neagra, realizat integral pe teritoriul Rom niei, formeaza o artera fluviala nationala sub jurisdictia exclusiva a statului nostru. Conferinta de la Lucerna , din 28-30 aprilie 1993, a dezvoltat tema Mediului pentru Europa. Au participat 51 de tari europene prin delegatii conduse de catre minis trii mediului din statele respective. Au mai luat parte la aceste dezbateri: S.U.A., Canada, Israel, Japonia, reprezentanti ai Comisiei Comunitatilor Europene, ai Consiliului Europei, precum si ai altor organizatii financiare internationale (Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investit ii). Reuniunea a adoptat prin consens Declara tia Ministeriala si Planul de actiune pentru protectia mediului n ta rile Europei Centrale si de Rasa rit. Conventia de Cooperare pentru Protectia si Utilizarea Durabila a Bazinului Dunarii are profunde implicatii n conturarea cadrului juridic privind navigatia pe Duna re. Acest document a fost semnat la 29 iunie 1994, la Sofia. Romnia a colaborat intens la pregatirea Conventiei, este prima tara care a ratificat-o. n esenta, este vorba despre o strategie n domeniul coopera rii regionale europene, cu perspectiva extinderii la nivel mondial a problemelor privind protectia mediului nconjura tor. Aceasta orientare se desprinde att din examinarea conventiilor anterioare (Dublin 1991, Sofia 1992, Lucerna-Elvetia 1993), ct si din obiectivele strategice stabilite pentru perioada urmatoare. Prin Conventia de la Sofia (1994) au fost adoptate planuri strategice de actiune pe termen scurt, mediu si lung. Pentru prima perioada de trei ani (pna n anul 1997) s-au avut n vedere, printre alte obiective, identificarea si reducerea actiunii factorilor negativi care influenteaza mediul din ntregul

Cadrul juridic al navigatiei pe Dunare

bazin dunarean. Planul pe termen mediu are ca orizont anul 2005: ca modalitate de atingere a obiectivelor stabilite se conteaza pe posibilitatea de cooperare dintre factorul public de interes national si cel care actioneaza pe plan local, precum si finantarea, n parte, de unele organ e financiar-bancare interna tionale a unor lucrari de investitii; enuntarea acestor probleme are n vedere faptul c o data cu a, crearea noului organism de cooperare regionala europeana privind Artera Navigabila a Dunarii, va fi necesar sa se precizeze modalitatea de cooperare cu forul amintit, ceea ce va include n mod evident si cadrul reglementarilor de ordin juridic; ramne nca deschisa problema Reglementarii juridice a naviga tiei, cu urmarile sale pentru bazinul inferior al Dunarii, implicit reglementarile aferente n zona Gurilor Dunarii. Pentru moment, de aceste aspecte se ocupa Comisia Interna tionala a Dunarii, cu sediul la Budapesta. Comisia este formata din urmatoarele tari: Belarus, Bulgaria, Cehia, Iugoslavia, Romnia, Slovacia, Ucraina, Ungaria, Rusia. Romnia redevine placa turnanta a circulatiei de marfuri si persoane, n special turi ti, pentru trei continente. Datorita conexiunilor pe s Dunare ntre Rotterdam si Constanta, vor fi remarcate noi reevaluari geopolitice, ceea ce confera o alta imagine a Romniei pentru Europa. n acelasi timp, este de avut n vedere reorientarea intereselor marilor puteri la Gurile Dunarii, n functie de noile date geografice. Canalul

Dunare-Marea Neagra focalizeaza revalorizarea zonei dobrogene ntr-o oportunitate economic a deosebit de favorabila, tinnd seama de aportul

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

previzibil al reintroducerii zonei libere, care, n conditiile actuale, depaseste cu mult importanta strict nationala a acestei regiuni. Referitor la o noua tendinta privind regionalizarea economic a, este interesant de semnalat ca regiunile economice nu se centreaza doar pe realitatea lor intern De ndata ce problemele interne se rezolva sau sunt pe a. cale de a se rezolva, fiecare regiune (re)cunoaste chiar un proces de migratie catre piete noi, mai nti fiind observabila o expansiune concentric a n spatiul din imediata lor vecinatate. Se creeaza astfel un tip de concurenta de data aceasta ntre regiuni, miscarea lor catre alte zone ale lumii fiind extrem de instructiva nu numai geostrategic, ct si din punct de vedere geopolitic. Cadrul juridic n contextul organismului de cooperare economic a regionala59 europeana se va integra firesc n cele care vor fi prevazute de catre Comunitatile Europene pentru ntreaga structura a organismelor similare. Ca organizare, reglementarile juridice se refera la delimitarea ca persoana juridica a noului organism. Evident, vor interfera reglementarile juridice existente n fiecare dintre ta rile componente ale Comisiei Dunarii si Dreptul Interna tional. nsa aceste neconcordante inerente impun o conturare precisa a functiilor de coordonare care decurg din locul pe care l ocupa organismele de acest fel, ca parte a structurilor Comunita tilor Europene. Elementul esential l constituie, evident, promovarea rela tiilor cu c aracter democratic. Un alt aspect important al cadrului juridic n contextul organismului de cooperare economica regionala este cel al reexaminarii statutului tarilor

59

Alescandru C. Sobaru, Gabriel I. Nastase, Chiriac Avadanei - coordonatori, Artera navigabila Dunare Main Rhin. Strategii europene orizont 2020 , Bucuresti,Editura Economica, 1998, pag. 297-250

Cadrul juridic al navigatiei pe Dunare

membre riverane si nonriverane. Se pot mentiona ca tari riverane 11 state: Olanda (Rhin), Germania (Main, Rhin), Austria (Dunare), Slovacia (Dunare ), Ungaria (Dunare ), Croa tia (Dunare), Serbia (Dunare), Romnia (Dunare ), Bulgaria (Dunare ), Moldova (Dunare) si Ucraina (Dunare). Tarile nonriverane pot avea statut de observator. Cadrul legislativ actual privind zonele libere Cadrul juridic general care reglementeaz n prezent, regimul a, zonelor libere din Romnia este Legea nr. 84 din 21.VII.1992. Scopul nfiin tarii zonelor libere, asa cum este definit de lege, este acela de a favoriza dezvoltarea economica si de a promova schimburile internationale prin atragerea de investitii de capital strain pentru introducerea tehnologiilor noi, precum si pentru sporirea posibilitatilor de folosire a resurselor economice ale Romniei. Rezumnd, Legea 84/1992 precizeaza: v conditiile de nfiintare a zonelor libere; v modul de administrare si conducere a activitatii din zonele libere; v activita tile care se pot desfasura n aceste zone; v modul de efectuare a opera tiunilor financiare. Potrivit legii, nfiintarea si delimitarea teritoriala a zonelor libere se realizeaza prin Hotarrea Guvernului Romniei, care n plus aproba regulamentul de organizare si func tionare a zonei libere, regimul de exploatare, administrare si control, modul de percepere a taxelor si tarife lor, precum si mijloacele necesare supravegherii vamale si graniceresti. Conducerea zonelor libere se realizeaza de catre administratiile acestora, care functioneaza ca Regii Autonome pe baz de regulament a aprobat prin Hotarri ale Guvernului Romniei. Principalele atributii care

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

revin acestor administratii n raport cu agentii economici se refera la eliberarea licentelor pentru utilizarea zonei si organizarea de licitatii pentru concesionarea de terenuri si construc tii din patrimoniul zonelor. Prin contractul de concesiune o parte, concendentul, transmite celeilalte p arti, concesionarul, un teren sau constructie, spre exploatare pe termen de maximum 50 de ani contra unei plati - redeventa , care se efectueaza n valuta liber convertibila. Cu privire la activitatea vamala, se precizeaza ca n zonele libere nu intra vamesii, acestea fiind n afara teritoriului vamal. Dar tocmai din aceasta cauza toate opera tiunile trebuie sa se desfasoare ntr-un regim strict reglementat. Noul Regulament Vamal de operare n zonele libere redefineste o serie de operatiuni implicate, precum transportul n tranzit vamal, supravegherea vamala, func tionarea antrepozitelor vamale etc. Coordonarea si controlul privind activitatea administratiilor zonelor libere se exercita n Romnia de catre Agentia Zonelor Libere din structura Ministerului Transporturilor. Agentia coopereaza cu ministerele interesate n promovarea zonelor libere, asigurnd conceptul unitar al amplasarii si dezvoltarii acestora. Legea privind regimul zonelor libere n Romnia, fiind cadrul juridic general, opereaza mpreuna cu Hotarrile Guvernului Romniei

nr. 156/1993, 410/1993, 190/1994, 330/1994 si 788/1997, care precizeaza perimetrele, dot arile, patrimoniul si conditiile specifice n care si desfasoara activitatea fiecare zona libera, precum si regulamentul de functionare aferent. ntre reglementarile cu caracter general trebuie amintita Hotarrea Guvernului nr. 682/1994, care precizeaza metodologia pentru concesionarea de terenuri si construc tii din zonele libere, precum si Legea nr. 35/1991 privind regimul investitiilor straine n Romnia.

Cadrul juridic al navigatiei pe Dunare

Cuvinte cheie cooperarea economic a regionala; jurisdictia navigatiei;

Problematica abordata Cadrul juridic n perioada 1815-1948; Cadrul juridic actual; Cadrul legislativ actual privind zonele libere;

? Teste grila1. Principiile generale si primele reglementari ale liberei navigatii fluviale au fost formulate la: a. Congresul de la Praga din 1815; b. Congresul de la Viena din 1815; c. Congresul de la Berlin din 1820; d. Congresul de la Budapesta din 1830; e. nici un raspuns corect. 2. Atributiile Comisiei Economice a Dunarii erau: a. asigurarea liberei navigatii pe Dunare pentru toate pavilioanele n conditii de completa egalitate, pe tot parcursul navigabil al fluviului, respectiv ntre Ulm si Marea Neagra, si pe toata reteaua internationalizata; b. realizarea libera a transportur ilor de marfuri si de calatori ntre porturile diferitelor state riverane, precum si ntre porturile aceluiasi stat n conditii de completa egalitate, pe reteaua internationalizata a Dunarii; c. asigurarea liberei navigatii pe Dunare pentru toate pavilioanele n conditii de completa egalitate, pe tot parcursul

Probleme economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre

navigabil al fluviului, respectiv ntre Viena si Marea Neagra, si pe toata reteaua internationalizata ; d. asigurarea libe rei navigatii pe Dunare pentru toate pavilioanele n conditii de completa egalitate, pe tot parcursul navigabil al fluviului, respectiv ntre Budapesta si Marea Neagra, si pe toata reteaua internationalizata; e. nici un raspuns corect.

3. Recunoasterea suveranitatii Romniei asupra Dunarii maritime a avut loc n cadrul: a. ntelegerii de la Sulina, din 1938; b. ntelegerii de la Sulina, din 1939; c. ntelegerii de la Sinaia, din 1939; d. ntelegerii de la Sinaia, din 1938; e. nici un raspuns corect. 4. Din anul 1960 a fost inclusa ca tara membra a Comisiei Dunarii: a. Bulgaria; b. Ungaria; c. Austria; d. Germania; e. URSS. 5. Astazi, sediul Comisiei Dunarii se afla la: a. Bucures ti; b. Viena; c. Belgrad; d. Berlin; e. Budapesta.