ANEXÃ LA

HOTÃRÂREA NR.74/28.11.2019

STATUTUL COMUNEI BERCA

Art. 1. În conformitate cu prevederile art.104 si 129, alin. (3), lit. “a” din O.U.G.

nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi a Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind Statutul-

cadru al U.A.T., aprobatã prin Legea 96/2003, Consiliul local al comunei Berca elaboreazã şi

aprobã Statutul propriu al comunei Berca.

Art.2. Comuna Berca ca unitate administrativ teritoriala a judetului Buzau, este persoana

juridica de drept public cu deplina capacitate juridica, care poseda un patrimoniu si are initiativa

in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale, exercitandu-si autoritatea in

conditiile legii pe teritoriul delimitat de lege.

Statutul comunei Berca reprezintã sistemul unitar de informaţii, realitãţi, norme şi

structure, care din punct de vedere geografic, istoric, economic, social, cultural, urbanistic,

demografic şi al deschiderii spre colaborare şi universalitate defineşte nota identitãţii şi

autonomiei localitãţii.

Prin statut se fac toate precizãrile care privesc configuraţia complexã si completã a

comunei ca persoanã juridicã.

CAPITOLUL I

RESEDINTA SI INSEMNELE COMUNEI BERCA

Art. 3. Comuna este unitatea administrativ-teritorialã de bazã, care cuprinde populaţia

ruralã reunita prin comunitate de interese şi tradiţii. Comuna este alcãtuitã din 13 sate

componente, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Satul

Berca fiind reşedinţã a comunei.

Art.4.Stema comunei Berca a fost insusita prin HCL nr.29/23.04.2019 urmand a fi

aprobata prin Hotarare de Guvern.

Art.5. Stema comunei Berca se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu flancurile

rotunjite, tăiat de un brȃu undat de argint.

În partea superioară se află un zid de cetate de aur, din care se înalţă o turlă de biserică de

acelasi metal, dotată cu trei ferestre negre.

În partea inferioară iese din talpă un Vulcan de argint, redat cu cȃteva vinişoare negre, cu

flancurile în bară şi în bandă iar partea de sus semi-elipsoidală.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificatia elementelor insumate ale stemei este urmatoarea:

a).Zidul de cetate şi biserica, simbolizează Mȃnăstirea Cetate-Berca, construită în

anul 1694, poartă fortificată a Văii Buzăului, care în prezent este monument istoric.

b).Brȃul undat face referire la hidrografia localităţii –rȃul Buzău, ce străbate

comuna în partea sudică, pe o distantă de 2,5 Km.

c).Vulcanul reprezintă Vulcanii Noroioşi de la Pȃclele Mici, arie protejată de

interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală, tip botanic şi

geologic) aflată pe raza comunei Berca.

d).Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de

comună.

CAPITOLUL II

AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

Art.6. (1) Autoritãţile administraţiei publice prin care se realizeazã autonomia localã, sunt

Consiliul local ca autoritate deliberativã şi primarul comunei Berca, ca autoritate executivã.

(2) Consiliul local şi primarul sunt aleşi prin vot universal, direct, secret şi liber exprimat,

în condiţiile prevãzute de O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

(3) Consiliul local şi primarul funcţioneazã ca autoritãţi ale administraţiei publice locale şi

rezolvã treburile publice din comuna Berca, în condiţiile legii.

(4) În exercitarea mandatului de autoritãţi ale administraţiei publice locale, Consiliul local

şi primarul comunei realizeazã în principal atribuţiile prevãzute de O.U.G. nr. 57/2019 privind

Codul administrative, precum şi cele prevãzute în alte acte normative incidente activitãţii

organelor admnistraţiei publice locale.

(5) Sediul Consiliului local Berca şi al Primãriei comunei se aflã pe strada 1 Decembrie

nr. 427.

(6) Consiliul local al comunei Berca, ca autoritate a administraţiei publice, constituit la

nivelul comunei Berca, funcţioneazã pe baza principiilor autonomiei administrative,

descentralizãrii serviciilor publice, eligibilitãţii autoritarilor administraţiei publice, legalitãţii şi al

consultãrii cetãţnilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

(7) Primul consiliu local ales în mod democratic, dupa Revoluţia din decembrie 1989, a

fost legal constituit în anul 1992.

(8) Actualul consiliu local s-a constituit la data de 22.06.2016 şi este compus din 15

consilieri locali, care au urmãtoarea apartenenţã politicã:

- Partidul Social Democrat: 9 consilieri

- Partidul Naţional Liberal: 5 consilieri

- PSRO: 1

CAPITOLUL III

INTINDEREA SI DELIMITAREA TERITORIALA A COMUNEI BERCA

Art. 7. (1) Comuna Berca este situatã în partea centralã a judeţului Buzãu, într-o regiune

de dealuri, la o altitudine de cca 100 m şi o distanţã de 25 km de municipiul Buzãu, aflatã la

limita sudica a zonei subcarpatice şi strãbãtutã de râul Buzãu.

Suprafaţa totalã a comunei este de 7329,3 ha.

(2) Comuna este așezată între paralele de 45° 14’ 7’’ și 45° 20’ latitudine nordică deci la

egală distanță între Ecuator și Polul Nord. În longitudine, este așezată între meridianul de 26° 36’

și meridianul de 26° și 45’(longitudine estică).

Prin urmare, comuna este situată în cel de al treilea fus orar și dacă ar trebui sã stabilim

ora locală, centrul comunei este tăiat de meridianul de 26° și 41’ situându-se spre vest cu 4° față

de mijlocul fusului al treilea. Ora locală ar trebui să fie deci cu 16’ mai tarziu față de ora

Bucureștilor.

(3) Comuna se învecineazã:

- la Nord- comuna Scorțoasa;

- la Nord Est- comuna Beceni;

- la Est- comuna Cernătești;

- la Sud-Est- comuna Săpoca;

- la Sud- comuna Vernești;

- la Sud-Vest- comuna Unguriu;

- la Vest –comuna Pârscov.

Art.8. Satele componente ale comunei Berca sunt: Berca, Satuc, Ratesti, Manastirea

Ratesti, Viforita, Cojanu, Titirligu, Baceni, Joseni, Picle, Plesesti, Plescoi, Valea Nucului.

Veninind pe DN 10 dinspre Buzau spre Brasov, la Km 22, se intra in satul Satuc, si la 1

km de la intre se vireaza la dreapta si dupa 2 Km de drum asflatat se ajunge in centrul residinta de

comuna .

Accesul spre satele componente, respectiv Ratesti, Manastirea Ratesti, Viforita, Titirligu,

Baceni se face pe DJ 203 L pe o distanta de aproximativ 4 km drum asfaltat, pana la Manastitrea

Ratesti, dupa care se intra pe DC 194, pe o distanta de 10 Km, drum pietruit, si se ajunge in satele

Viforita, Titirligu, Baceni.

In satul Cojanu se ajunge tot pe DJ 203 L, pana la Km 3, fata de centru de resedinta, dupa

care se vireaza la stanga pe langa Troita din satul Ratesti, intrand pe un drum pietruit aproximativ

3 km.

Accesul spre satele Plesesti, Plescoi, Valea Nucului, fata de centru de resedinta se face pe

DJ 203 L, pe o disptanta de 2 Km -Plesesti, 3km- Plescoi, 4 Km-Valea Nucului, pe un drum

asfaltat.

Accesul spre satul Joseni se face pe DJ 102 F care se intersecteaza in punctul Liceul

Berca, cu DJ 203 L , drum judetean asfaltat si care face legatura cu comuna Scotoasa, respectiv

satul Policiori, de unde se vireaza la dreapta catre Vulcanii Noroiosi, ajungandu-se in satul Picle,

pe un drum partial asfaltat, partial betonat.

De asemenea accesul in satul Picle se poate face si pe DC 195, cunoscut si sub denumirea

de ‘’pe vale’’, pe aproximativ 5 km, pe un drum pietruit, ajungandu-se atat cu autoturisme cat si

pe jos ( aproximativ 2 ore).

Art.9.Comuna Berca este comuna de rangul I .

CAPITOLUL IV

INFIINTAREA COMUNEI

Art. 10. Prin Legea nr. 3/1960 pentru imbunãtãţirea împãrţirii administrative a teritoriului

Republicii Populare Române, a fost înfiinţatã Regiunea Ploieşti care avea în componenţã 8

raioane, din care şi raionul Buzãu, cu reşedinţa în Buzãu, raion din care fãcea parte şi comuna

Berca.

În anul 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativã a teritoriului Republicii

Socialiste România, se revine la împãrţirea teritorialã pe judeţe, în judeţul Buzãu, comunei Berca

fiindu-i arondate satele: Berca, Valea Nucului, Pleşcoi, Pleşeşti, Joseni, Sãtuc, Pâcle, Rãteşti,

Bãceni, Cojanu, Mãnãstirea Rãteşti, Viforâta, Ţâţârligu, fiind constituitã o singurã unitate

administrative.

Art.11. Berca este consideratã, pe drept cuvânt, una dintre cele mai importante comunei

ale judeţului Buzãu.

Poziţiile geografice cu totul şi cu totul privilegiate ale satelor comunei Berca, ne fac să

credem că aici a fost viaţă dintotdeauna, a existat o civilizaţie din cele mai vechi timpuri, asta

deoarece aproape toate vetrele de sat au urme de locuire veche sau străveche și începând cu

secolul al XV-lea, sunt pomenite în diferite documente. Apa, aflată în imediata apropiere a

aşezării, argila necesară confecţionării ceramicii şi chiar sarea care nu erau la o distanţă foarte

mare, au fost argumente importante pentru locuitorii acestor meleaguri, care şi-au durat aici

aşezări.

Pentru secolul IV d. Hr., este demonstrată aşezarea goţilor în Muntenia şi Moldova, cu o

concentrare importantă de-a lungul Dunării.

În orice caz goţii au pătruns pe valea Buzăului, şi descoperirile geologice din diferite

locuri ne arată prezenţa neamurilor germanice în această zonă. Ammianus Marcelinus aminteşte

că vizigoţii lui Atanarich s-au retras din faţa hunilor într-un ţinut numit Caucaland, identificat de

mulţi cercetători cu zona muntoasă a judeţului Buzău.

Cele mai vechi atestări documentare cunoscute sunt cele ale satelor Pleşcoi şi Urlători.

Primul document care atestă existenţa lor, datând din 22 mai 1489, este emis de domnitorul Vlad

Călugărul, care întărea lui Bolea, lui Ion şi altui Ion, moşia Plăcicoiu (Pleşcoi), cu via şi siliştele,

arătându-se, totodată, şi hotarele. Această moşie era însă cu mult mai veche, deoarece domnitorul

demonstrează că cei trei o aveau din moşi strămoşi, dobândită de la domnii din vechime.

Destinul comunei Berca a fost strâns legat de existenţa “aurului negru”.

Ivirile de pãcurã de la Berca au fost semnalate prin 1859, în 1866 menţionându-se baia

Berca, iar din 1869, fiind sapate puţuri pe moşia Berca – Pîcle.

CAPITOLUL V

COMPONENTA SI STRUCTURA POPULAŢIE

Art. 12.(1) În zona comunei Berca, vetrele satelor au apărut în depresiunea omonimă, pe

terasele râului Buzău şi pe văi, astfel că întâlnim mai multe tipuri, determinate de amplasarea

acestora, în funcţie de formele de relief.

În aceste condiții, în comuna Berca, întâlnim mai multe tipuri de sate:

1) Sate de confluenţă, cu râul principal. Este cazul localităţii de reşedinţă a comunei. De

obicei, acestea au o structură răsfirată, cu tendinţă de adunare şi prezintă un nivel economic social

şi cultural mai ridicat datorită condiţiilor de trai.

2) Sate de strâmturi - mult alungite şi formate deseori dintr-un singur rând de case

(Joseni). Acestea au o structură răsfirată, lineară, cu posibilităţi de exploatare a interfluviilor

micșorate de pantele versanţilor, dar cu bune legături în lungul văii.

3) Satele de bazinet- sunt sate relativ mari, cu o formă neregulată, cu structură răsfirată, cu

tendinţe de adunare şi textură influenţată de topografia locală (Pleşeşti, Valea Nucului, Pleşcoi,

Răteşti şi Cojanu).

4) Sate de versant(Țâţârligu, Băceni, Pâclele, Mânăstirea Răteşti).

5) Sate de interfluviu aşezate pe culme (Viforâta).

(3) În secolul XX, s-au efectuat mai multe recensăminte, mai mult sau mai puţin complete:

1912 (după cetăţenie), 1930 (recensământ complet; după sex, vârstă, limbă, religie, cetăţenie,

profesiuni), 1948 (parţial), 1966 (cel mai complet, cuprindea şi gradul de şcolarizare al

populaţiei), 1977, 1992, 2002, când numărul locuitorilor comunei era de 9921, însă sporul natural

era negativ, înregistrându-se 143 decese, faţă de numai 88 născuţi.

Redăm mai jos anul recensământului şi numărul total al locuitorilor:

1966-8093 locuitori;

1977-8949 locuitori;

1992 -9726 locuitori;

2002-9921 locuitori;

Art.13 (1).Dupã datele statistice de la recensãmântul populaţiei şi locuinţelor din anul

2011, populaţia comunei Berca este de 8245 de persoane.

(2).Pe localitati si sate componente populatia este structurata astfel:

-satul Berca = 3201 locuitori si 1201 gospodarii

-satul Satuc= 663 locuitori si 212 gospodarii

-satul Ratesti = 640 locuitori si 220 gospodarii

-satul Manastirea Ratesti = 127 locuitori si 59 gospodarii

-satul Viforita = 43 locuitori si 18 gospodarii

-satul Titirligu = 6 locuitori si 5 gospodarii

-satul Baceni = 107 locuitori si 44 gospodarii

-satul Joseni = 846 locuitori si 303 gospodarii

-satul Picle = 156 locuitori si 75 gospodarii

-satul Plesesti =864 locuitori si 307 gospodarii

-satul Plescoi =663 locuitori si 306 gospodarii

-satul valea Nucului =636 locuitori si 278 gospodarii

(3). In ceea ce priveste structura etnica avem: 6 maghiari, 46 rromi, 4 rusi lipoveni,

8189 romani.

(4).In ceea ce priveste structura religioasa avem : 5 romano-catolici, 2 greco-

catolici, 6 reformati, 1 crestina dupa evanghelie, 23 adventisti de ziua a 7-a, 8208 ortodocsi.

(5).Comuna Berca are o populatie activa de 4254 locuitori, 2491 pensionari si

1500 prescolari, elevi, studenti.

CAPITOLUL VI

CÃI DE COMUNICAŢII ŞI CATEGORIA ACESTORA

Art.14. (1) Comuna Berca este traversatã de Drumul Naţional 10 pe o lungime de 2,8 km,

drum modernizat, acoperit cu covor asfaltic, Drumul Judeţean 203 L(Sãpoca – Bozioru) pe o

lungime de 15,03 km asfaltat şi balastat şi Drumul Judeţean 102 F (Sãtuc – Chilii) pe o lungime

de 8,25 km asfaltat.

(2) Reţeaua de drumuri comunale este compusã din:

- 2 drumuri comunale ce mãsoarã cu o lungime totalã de 30,1 km, drumuri asfaltate,

balastate şi din pãmânt;

- drumuri sãteşti ce mãsoarã 31 km, drumuri asfaltate, balastate şi pietruite şi drumuri de

pãmânt;

(3) Transportul rural este asigurat de autobuze şi microbuze.

(4) Prin comuna Berca trece calea feratã Buzãu – Nehoiaşu.

CAPITOLUL VII

INSTITUŢIILE DE ÎNVÃŢÃMÂNT, CULTURA, SÃNÃTATE,

ASISTENTA SOCIALA, TRURISM SI MASS - MEDIA

Art.15. (1) Comuna Berca dispune de un sistem educaţional complex, concretizat în:

Liceul Tehnologic”Sfântul Mucenic Sava” – Berca, unitate cu personalitate juridica careia ii sunt

arondate urmatoarele unitati de invatamant:

-scoala gimnaziala Plescoi,

-scoala primara Joseni;

-GPN Ratesti

-GPN Plescoi

-GPN Valea Nucului

-GPN Nitraria

-GPP Berca

(2) Situaţia efectivelor de preşcolari şi şcolari se prezintã astfel:

Nr.

Crt.

Unitate şcolarã Preşcolar Primar Gimnaziu Liceu Profesionalã Total

1. Liceul Tehn.

“Sf. Mucenic

Sava”

12 242 239 78 53 624

2. Şcoala

Gimnazialã

Pleşcoi

23 17 40

3. Şcoala Primarã

Joseni

18 33 51

4. GPN Rãteşti 17 17

5. GPN Pleşcoi 16 16

6. GPN Valea 12 12

Nucului

7. GPN Nitraria 33 33

8. GPP Berca 58 58

TOTAL 166 298 256 78 53 851

Art.16. (1) În comuna Berca funcţioneazã o Casã de Culturã dotatã cu o salã de spectacole

de 500 locuri, utilatã, în care se pot desfãşura diverse activitãţi culturale.

(2) În satele Joseni, Pleşcoi şi Pîcle funcţioneazã cãmine cultural amenjate, în cadrul

cãrora se pot desfãşura diferite manifestãri cultural – artistice.

(3) În comuna Berca funcţioneazã douã biblioteci:

- Biblioteca publicã din comuna Berca, cu un fond de carte de peste 10 000 volume;

- Biblioteca Liceului Tehnologic “Sf. Mucenic Sava - Berca”.

(4) În comuna Berca funcţioneazã urmãtoarele lãcaşuri de cult:

1. Biserica “Naşterea Maicii Domnului” în satul Berca;

2. Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” în satul Valea Nucului;

3. Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” în satul Pleşcoi;

4. Biserica - “Buna Vestire şi Sfântul Dumitru” în satul Joseni;

- “Adormirea Maicii Domnului” şi “Sfântul Gheorghe” în satul Joseni

5. Biserica “Sfinţii Constantin şi Elena” în satul Cojanu;

6. Biserica “Sfântul Nicolae” în satul Rãteşti;

7. Biserica “Sfinţii Constantin şi Elena” în satul Pîcle;

8. Biserica “Sfântul Nicolae” în satul Sãtuc;

9. Biserica “Sfântul Gheorghe” în satul Pleşeşti;

10. Biserica “Sfântul Ierarh şi Mucenic Teodosie de la Mãnãstirea Brazi”

11. Mãnãstirea Rãteşti în satul Mãnãstirea Rãteşti;

12. Schitul Berca în satul Berca.

(5) În fiecare an se organizeazã sãrbãtoarea folcloricã “Pe Plaiul Şoimului”.

(6) De asemenea la nivelul comunei Berca este infiintat grupul folkloric ‘’Dragaicutele’’

care isi desfasoara activitatea la Clubul Copiilor Berca, sub indrumarea prof.Popescu Florentina.

Art.17. (1) În domeniul sãnãtãţii în comuna Berca funcţioneazã:

- 5 cabinete medicale individuale;

- 2 cabinete stomatologice;

- 5 farmacii umane şi 1 farmacie veterinarã;

- 1 cabinet medical în cadrul cãruia se pot realiza diverse analize;

- dispensarul Schelei Berca în cadrul cãruia exista serviciu de ambulanţã;

- „Centrul de permanenţã – Berca”.

Art.18. (1) La nivelul comunei functioneaza compartimentul de asistenta sociala din

cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Berca, unde sunt incadrarti 2 functionari

publici cu atributii de asistenta sociala.

(2). Serviciile de asistenta sociala sunt asigurate la nivelul comunei Berca in

sistem privat, de catre Asociatia Ortodoxa Filantropia Berca, prin Centrul rezidential de copii

Sf.Maria si Caminul de batrani.

Art.19.(1) Comuna Berca beneficiazã de o amplasare geograficã, care faciliteazã turismul,

în comuna existând o serie de obiective turistice, printre care: Fierbătorile, Mânăstirea Berca

(Schitul), Mânăstirea Ratesti, Vulcanii Noroiosi-Picle.

(2) Comuna dispune de următoarele unități de cazare și servicii: Berca-Pensiunea

„Casa Matei”, Pensiunea „Moara Veche”, Pizzeria „Super Times”;Sătuc - Popasul Drumețului;

Pleșcoi - Pensiunea „Speranța” ; Sãtuc – Pensiunea Agroturisticã „Green Odoba”.

(3) O altă atracție a comunei, o reprezintă ,,Cârnații de Pleșcoi”(declarați brand

european) dar și Festivalul ,,Cârnaților de Pleșcoi” festival gastronomic ce urmărește promovarea

turistică a zonei, ajuns astăzi la ediția a-X-a desfășurat la Casa Matei, în parteneriat cu ANTREC (

Asociația Națională de Turism Rural).

Art.20. La nivelul comunei Berca existã 2 operatori de televiziune prin cablu si ziarul

local „Reporter Buzoian”, publicate dedicata comunei Berca, care apare lunar.

CAPITOLUL VIII

ECONOMIA

Art.21. (1) Majoritatea societãţilor comerciale care existã pe teritoriul comunei Berca

aparţin sectorului privat.

(2) Aceste societãţi comerciale au urmãtoarea structurã în funcţie de domeniul lor de activitate:

a.) Fabrica de produse ceramice:

- WIENERBERGER S.R.L.

b.) Fabrici de panificaţie:

-S.C. VALMAR 05 S.R.L.

c.) Prelucrare lapte:

- CLAMAT CONSULTING;

- TATCOM INVEST S.R.L.

d.) Prelucrare carne:

- TRI 94 PROD COM;

- GABIOTI.

e.) Construcţii:

- ROX MIH.

f.) Transport produse petroliere:

- CONPET Ploieşti;

- CONFIND.

g.) Reparaţii auto:

- service auto: 3;

- vulcanizare: 2.

h.) Ateliere croitorie: 1.

i.) Frizerii / coafor: 6.

j.) Alte firme:

- prestãri servicii de debitat lemn în gater: 1.

- prestãri servicii de tâmplãrie PVC: 2.

- prestãri servicii de transport calãtori:1.

- televiziune prin cablu: 1.

- comerţ în magazine: 52.

- alimentaţie publicã, restaurante, terase, discoteci: 5.

Art.22. (1) Agricultura se face în zilele noastre în sistem privat şi este axată pe creşterea

animalelor, cultură mare (grâu, porumb, floarea soarelui), a plantelor de nutreţ, pomilor fructiferi

şi a viţei de vie.

(2) La nivelul comunei suprafața arabilă este 1728.06 hectare din totalul

suprafeţelor agricole de 7612,67 hectare. Şi în cazul acestei suprafeţe, modul de deţinere este

împărţit în cinci categorii. La nivelul României şi a judeţului diferenţa dintre modul de deţinere în

proprietate şi cel în arendă, nu este mare, pe când la nivelul comunei, diferenţa este vizibilă,

dominând modul de deţinere în proprietate. Modul de deţinere în proprietate este, în general,

principala sursă a puternicii fragmentării a parcelelor. Raportul dintre suprafaţa terenului arabil şi

locuitori pentru România are valoarea de 0,41 hectare/locuitor.

Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod) Suprafață (ha)

Arabil

Arabil propriu-zis A 1728.06

Pajiști cultivate AP 900

Grădini de legume AG 139,07

Sere AS 3

Solarii și răsadnițe ASO 2

(3) Comuna Berca are aproximativ 2936 hectare de păşuni şi fâneţe 236 hectare, acestea

fiind folosite preponderent pentru creşterea animalelor în regim de agricultură de subzistenţă,

pentru autoconsum și în rare cazuri regim de fermă.

Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod) Suprafață (ha)

Pășuni Pășuni curate P 836

Pășuni împădurite PP -

Pășuni cu pomi PL -

Pășuni cu tufăriș PT 2100

Fânețe

Fânețe curate F 79

Fânețe cu pomi FL -

Fânețe împădurite FP -

Fânețe cu tufăriș FT 157

(4) La nivelul comunei nu se înregistrează suprafeţe acoperite cu pepiniere viticole sau

plantaţii de port-altoi. Predominant, în comună de găsesc suprafeţe cultivate pentru struguri de vin

(110 hectare), strugurii de masă ocupând doar o suprafaţă de 4100 m2. Suprafaţa destinată

plantaţiilor pomicole pe cap de locuitor este foarte mică, de ordinul a câţiva m2/locuitor. În

comună găsim 509 hectare terenuri destinate livezilor.

Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod) Suprafață (ha)

Vii Vii nobile VN 10

Vii hibride VH 100

Livezi

Livezi clasice L 500

Livezi intensive LI 9

Plantații dud D -

(5) Suprafaţa împădurită aferentă comunei este de (PD 1786 hectare). Pădurea se

exploatează doar în scopul autoconsumului conform Codului Silvic. Comuna nu deţine o fabrică

de prelucrare a lemnului. Între anii 2006-2016 s-au înregistrat împăduriri pe aria comunei pe o

suprafață de aproximativ 10 hectare. Pe lângă aceste hectare fostele terenuri agricole care nu au

mai fost muncite au vegetație forestieră (salcâm, mojdrean, ulm), iar pe o suprafață de

aproximativ 50 de hectare împădurirea făcându-se în mod natural, prin neexploatarea terenului

agricol deținut de către proprietari.

(6) Terenurile neproductive ocupă o suprafață de 332 hectare.

Categoria de folosință Subcategoria de folosință Simbol (cod) Suprafață

(ha)

Terenuri neproductive

Nisipuri NN 20

Bolovănișuri NB 40

Râpe, ravene BR 257

Sărături NS 10

Mocirle NM 5

Halde NH -

(7) În ceea ce priveşte creşterea animalelor, aceasta este asigurata atat in gospodariile

proprii cat si in ferme.

Art.23.(1) Pe teritorul comunei solurile sunt foarte variate datorită fragmentării reliefului,

naturii rocilor microclimatului şi asociaţilor vegetale diferite. Acestea se află în diverse stadii de

evoluţie şi frecvente variate. Aceste condiţii se îmbină, influenţând atât răspândirea şi

caracteristicile solurilor, cât şi gradul lor de fertilitate. Factorii mai importanți care au dus la

diversificarea învelișurilor de soluri sunt cei legați de condițiile naturale reprezentați prin: relief,

rocă parentală și subiacentă, pante, tectonică, scurgerile de suprafață și apele de adâncime,

microclimatul ca și vegetația forestieră preexistența la care s-au adăugat intervențiile antropice

prin defrișări, desfundări, terasări pentru vetre de sonde și construcții de drumuri.Pe baza

observațiilor de teren și a rezultatelor analizelor de laborator, a indicilor cantitativi și calitativi

pedogenetici s-au tras câteva concluzii asupra condițiilor de formare și caracteristile solurilor

formate. În zonele joase, slab înclinate din terasa râului Buzău, în condiții de umiditate favorabilă,

de bioacumulare mai accentuată și cu aerație bună s-au format soluri molice de tipul

cernoziomurilor.

(2) Pe suprafețele cu relief mai înalt cu înclinări medii sau cu aspect de platou, în condiții

de temperatură mai scăzută și indicele de ariditate ridicat, drenaj extern și intern bun, s-au format

soluri brune cambice și argiloaluviale bogate în minerale feromagneziene în profunzime.Aceste

soluri au suferit un oarecare grad de debazeificare în paralel cu iluvionarea slabă a orizonturilor

inferioare cu argilă. Ca urmare, din punct de vedere al proprietăților fizico-mecanice și chimice

aceste soluri au un grad de favorabilitate bun.

(3) În zonele cu relief înalt, cu versanți înclinați, unde eroziunea este aproape permanentă,

factorii pedogenetici nu reușesc să refacă orizontul aproape fertil, de aceea, pe seama substratului

litologic s-au format soluri foarte slab productive de tipul erodisolurilor și regosolurilor.

(4) Pe versanții puternic înclinați unde apele din precipitații sunt drenate rapid,

fundamentul marnos este situat la adâncimi mici, favorizând apariția fenomenele de eroziune de

suprafață și de adâncime, rigole, ogașe și ravene. În perioadele cu precipitații abundente, toamna,

și mai ales primăvara, după topirea zăpezilor, apa poate fi întâlnită până la rocile parentale, marne

argiloase, determinând fenomentul de sufoziune, astfel creându-se un pat de alunecare pe care

masa litologică de deasupra, sub impuls gravitațional, se poate deplasa pe versant dând naștere

alunecărilor de teren care pot produce degradarea unor suprafețe întinse de teren.

(5) În zonele de luncă joasă a râului Buzău și a pârâului Sărățel în condițiile specifice de

relief de luncă, sedimente de aluvionare, aport de apă freatică, scurgeri de pe versanți, s-au format

soluri aluviale.

Art.24.(1) Rețeaua hidrografică din zona comunei Berca este reprezentată de râul Buzău,

cu o direcție de scurgere nord-vest, sud-est, rezultatul debușării acestuia în zona de câmpie fiind

formarea unui con de dejecție ce se dezvoltă pe un areal de cca. 554 km2. Dispunerea aluviunilor

grosiere este în mai multe etaje, cu grosimi variate între 10-40 m, aluviuni ce asigură

înmagazinarea unor importante cantități de apă.

(2) Râul Buzău izvorãște din estul munților Ciucaș, are lungimea de 325 km și este afluent

de dreapta al râului Siret în Câmpia Siretului Inferior. Pe cursul râului Buzău sunt două amenajări

hidroenergetice: barajul și acumularea Siriu cu centrala hidroelectrică de la Nehoiașu și barajul

Cândești, cu amenajarea hidroenergetică Cândești-Vernești-Simileasca. Din cauza condițiilor

morfologice, apele de șiroire torențiale divaghează pe suprafața terasei joase, provocând inundații

la viituri.

(3) Principalii afluenți ai râului Buzău în zona analizată sunt:

Afluenți de stânga ai râului Buzău: Bălăneasa, Sărățel, Pâclele, Slănic, Nucu, Blăjanca;

Afluenți de dreapta ai râului Buzău: pârâul Nișcov.

(4) Suprafața bazinului hidrografic al râului Buzău este de 5505 km2, având un debit

mediu de 25,5 m3/s la stația hidrometrică Măgura.

Regimul hidrologic al râului Buzău la stația hidrometrică Măgura:

Qmediu multianual = 25,5 mc/s

Debitul lunar cu asigurarea 80% = 4,85 mc/s

Debitul lunar cu asigurarea 90% = 3,57 mc/s

Debitul lunar cu asigurarea 95% = 2,30 mc/s

(5) Sistemul de alimentare cu apă al comunei Berca, s-a executat în perioada 1975 - 1980

în două etape:

Etapa I- o parte din foraje, bazinul de înmagazinare, stația de pompare Vernești și

conducta de aducțiune până în localitatea Sătuc.

Etapa a II-a - o parte din foraje, bazinul de înmagazinare Sătuc, stația de repompare Sătuc.

Forajele de captare realizate sunt situate la o distanță de cca. 1,5 km de cursul râului Buzău.

Frontul de captare Vernești exploatează acviferul cantonat în conul de dejecție al râului Buzău,

acvifer cu potențial foarte mare de debitare.

(6) Apele curgătoare din regiunea comunei Berca, au o alimentare pluvio-nivală care

ocupă 40-50% din suprafața anuală. Aproximativ 75-80% din ape provin din ploi (mai-

noiembrie), iar restul din topirea zăpezilor. În perioada de iarnă, cea mai mare parte a

precipitațiilor se acumulează sub formă de zăpadă, scurgerea fiind minimă. În perioada apelor

mari din martie-mai, când la cantitatea de precipitații căzute se adaugă apele rezultate din topirea

zăpezilor din regiunea montană, este evacuată cea mai mare parte din volumul anual al scurgerii,

producând-se cele mai puternice viituri.

Art.25.(1) Resursele subsolului sunt: petrol, gaze, roci utile şi resurse terapeutice.

(2) Sondele din zonã extrag petrol şi gaze grupate in mai multe parcuri.

(3) Rocile utile sunt argile ordinare ce se exploateazã într-o carierã situate deasupra satului

Sãtuc, materia primã pentru fabrica de cãrãmidã.

(4) În subsol sunt straturi subţiri de carbine inferior care nu sunt exploatate, iar pe Valea

Sãrãţelului se gãsesc bolovani de calcar – aduşi de apã – lucru care a fãcut ca, în vechime,

locuitorii din Berca şi Joseni sã se ocupe cu fabricarea varului şi cioplirea pietrei.

(5) Din albia râului Buzãu, în aval de hidrocentralã, se exploateazã piatra de râu, pietrişuri

şi nisip pentru construcţii.

(6) Resursele terapeutice sunt formate din izvoare clorurate iodate şi sodice, gãsite la

Berca şi izvoare cu mineralizare ridicatã, în zona Pâclelor.

CAPITOLUL IX

SERVICII PUBLICE

Art.26. În comuna Berca funcţioneazã urmãtoarele unitãţi prestatoare de utilitãţi publice:

1. S.C. APAPRIMA BERCA, care presteaza activitatea de alimentare cu apa si canalizare,

societate cu asociat unic comuna Berca prin Consiliul local, cu 4900 abonati, 20 angajati si o retea

magistrala de 26 km;

2. S.C. AMENAJARE PEISAGISTICÃ BERCA, care presteaza activitati de intretinere

peisagistica, societate cu actionat majoritar comuna Berca prin Consiliul local, cu 9 angajati;

3. OFICIUL POŞTAL BERCA, cu 7 angajati

4.SC ROMPREST ENERGY SRL;

5.SC ELETRICA SA FDFEE Muntenia Nord –formatia de lucru Berca, cu 8 angajati

6. Banca Românã de Dezvoltare (BRD)- filiala Berca, cu 3 angajati;

7.CEC BANK-Agentia Berca, cu 2 angajati

8.Cooperativa de Credit Buzau ‘’Eurocredit’’, punct de lucru Berca

9.Casa de Ajutor reciproc a pensionarilor Berca cu 1 angajat si 148 membri

Art.27. În comuna Berca funcţioneazã urmãtoarele instituţii publice:

1. Primãria comunei Berca;

2. Postul de poliţie Berca.

Art.28.(1) În comuna Berca existã o piaţã agroalimentarã care are în componenţã douã

sectoare:

a.) piaţa de desfacere a produselor agroalimentare care cuprinde:

- sectorul de desfacere a legumelor şi fructelor, sector acoperit dotat cu un numãr de 9 mese şi

utilitãţi;

- chioşc de desfacere a cãrnii, produselor lactate si peste.

b.) sectorul de desfacere al produselor industriale amenajat special, destinat comerţului, în care îşi

pot desfãşura activitatea un numãr de 12 comercianţi.

(2) Sectorul de desfacere a cerealelor şi animalelor vii este amenjat în Târgul communal cu o

suprafaţã utilitarã de 5000 mp.

CAPITOLUL X

PATRIMONIUL COMUNEI BERCA

Art.29.(1) Patrimoniul comunei Berca este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi

immobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al acestuia, precum şi drepturile şi

obligaţiile cu carcater patrimonial.

(2) Domeniul public al comunei Berca este alcãtuit din bunurile prevãzute la anexa nr.4 la

OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum

şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, dacã nu sunt declarate prin lege bunuri de uz

sau de interes public naţional ori judeţean.

(3) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile, asupra lor purtând un

drept de proprietate absolute, exclusive şi imprescriptibil.

(4) Bunurile din domeniul public pot fi concesionate, închiriate ori date dupã caz în

administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autoritãţilor administraţiei publice central şi

locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local, în condiţiile legii şi prin

hotãrâre a consiliului local.

(5) Domeniul public al comunei Berca a fost aprobat prin Hotãrârea nr. 23/26.08.1999 a

Consiliului local al comunei Berca pentru aprobarea inventarului bunurilor ce aparţin domeniului

public al localitãţii. Ulterior, prin Hotãrârea de Guvern nr. 1348/2001 a fost atestat domeniului

public al judeţului Buzãu, precum şi al municipiilor, oraşelor si comunelor din judeţul Buzãu,

anexa nr. 10 cuprinzând inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al unitãţii

administrative-teritoriale Berca – în care sunt cuprinse un numãr de 235 bunuri immobile,

precum şi un bun mobil la poz. 236 – fondul de carte – aflat în pãstrare la biblioteca comunalã.

Inventarul bunurilor din domeniul public a mai fost completat prin Hotãrâri ale consiliului local in

perioada 2000-2019.

(6) Domeniul privat al comunei este alcãtuit din bunurile mobile şi immobile altele decât

cele atestate de uz sau de interes public, intrate în proprietatea comunei prin modalitãţile

prevãzute de lege.

(7) Bunurile din domeniul privat sunt alienabile, sesizabile în condiţiile dreptului comun,

asupra lor purtând un drept de proprietate absolute, exclusive şi prescriptibil, în termenele legale.

(8) Bunurile aparţinând domeniului privat sunt supuse normelor de drept comun, putând fi

înstrãinate, date în administrare, concesionate ori închiriate în condiţiile legii.

CAPITOLUL XI

PARTIDELE POLITICE

Art.30.(1) Pluralismul în societatea româneascã este o condiţie şi o garanţie a democraţiei

constituţionale.

(2) Activitatea social – politicã a comunei Berca este marcatã de partidele politice,

sindicate, de organizaţii profesionale şi organizaţiile care reprezintã societatea civilã, înfiinţate

dupã Revoluţia din anul 1989, ca urmare a pluralismului politic.

(3) Cele mai reprezentative partide politice, care îşi desfãşoarã activitatea în comuna

Berca, prin organizatii locale sunt:

- Partidul Social Democart;

- Partidul Naţional Liberal.

CAPITOLUL XII

RELAŢII DE PARTENERIAT

Art.31.(1) Cooperarea cu persoane juridice române sau strãine se realizeazã pe bazã de

acor de cooperare, relaţiile de cooperare, relaţiile de cooperare fiind iniţiate de cãtre una dintre

pãrţi, pe baza de scrisoare de intenţie.

(2) Principiile şi reglementãrile care stau la baza acordurilor de cooperare, vor fi în

concordanţã cu prevederile O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

(3) Cooperarea în vederea finanţãrii în comun a unor obiective de investiţii, se realizeazã

numai în cadrul unor programe de finanţare existente, cu surse de finanţare identificate prin

program, pe baza de declaraţie de parteneriat, pentru realizarea unui anumit proiect de investiţii

sau de promovare a unor domenii din cadrul vieţii economico – sociale a comunei.

(4) Cooperarea cu organizaţiile nonguvernamentale, se realizeazã pe baza de proiecte

iniţiate în comun, în cadrul programelor de finanţare existente, pe bazã de declaraţie de parteneriat

şi contract de parteneriat sau scrisoare de susţinere a uneia din pãrţi de cãtre cealaltã parte.

(5) Relaţiile de parteneriat se vor stabili în vederea promovãrii unor interese comune ale

unitãţilor admnistrativ-teritoriale, care îşi manifestã dorinţa de iniţiere a acestui tip de relaţii.

Parteneriatul se va stabili pe bazã de acord de colaborare sau acord bilateral, în care se vor

prevedea reguli de funcţionare a parteneriatului, drepturile şi obligaţiile partenerilor, termene de

valabilitate ale protocolului.

(6) Protocolul de cooperare sau acordul bilateral va respecta prevederile O.U.G. nr.

57/2019 privind Codul administrativ.

(7) Cooperararea sau asocierea cu alte autoritãţi ale administraţiei publice locale din ţarã

sau strãinãtate se va realiza pe bazã de acord de cooperare sau asociere, în care vor fi prevãzuţi

termenii cooperãrii sau asocierii (scop, obiective, drepturi, obligaţii, domenii de cooperare, durata

acordului). Acordurile se vor întocmi cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind

Codul administrativ.

(8) Aderarea la asociaţiile de dezvoltare intercomunitarã ale autoritãţilor administraţiei

publice locale, se va realiza pe baza prevederilor statutului şi regulamentului de organizare şi

funcţionare ale asociaţiei respective, scopul unei astfel de acţiuni fiind promovarea unior interese

comune, realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes local sau regional ori al

furnizãrii în comun a unor servicii publice.

(9). Comuna Berca este membra a Asociatiilor comunelor din Romania (ACOR).

(10).Comuna Berca s-a infratit in anul 2019 cu Comuna Spoltore, Provincia Pescara din

Italia, incheindu-se in acest sens Acord de Cooperare.

CAPITOLUL XIII

INITIATIVA CETATENEASCA ŞI ADUNÃRILE CETÃŢENEŞTI

Art.32.(1) Cetãţenii comunei Berca pot fi consultaţi prin adunãri cetãţeneşti organizate pe

sate.

(3) Convocarea şi organizarea adunãrilor se face de cãtre primar, la iniţiativa acestuia, ori

a unei treimi din numãrul consilierilor locali în funcţie.

(4) Convocarea adunãrii cetãţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţa publicã a scopului,

datei şi locului unde urmeazã sã se desfãşoare aceasta.

(5) Adunarea este legal constituitã în prezenţa majoritãţii reprezentanţilor familiilor şi

adoptã propuneri cu majoritatea celor prezenţi, propuneri care se consemneazã într-un process-

verbal care va fi înaintat primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima

şedinţã, în vederea stabilirii modalitãţilor concrete de realizare şi finanţare, dacã este cazul.

(6) Soluţia adoptatã se aduce la cunoştinţã publicã, dacã este cazul, prin grija secretarului

general al comunei Berca.

CAPITOLUL XIV

ACORDAREA TITLULUI DE CETÃŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI BERCA

Art.33.(1) Titlul de cetãţean de onoare al comunei Berca, se atribuie persoanelor fizice

române sau strãine, pentru a onora reuşitele excepţionale ale personalitãţilor care activeazã în

diferite domenii de activitate, cum sunt: politic, economic, ştiinţific, social, cultural, sportiv şi

altele sau pentru a se compensa eforturile depuse în vederea promovãrii imaginii şi potenţialului

comunei.

(2) Atribuirea titlului de cetãţean de onoare al comunei, se face de cãtre Consiliul local al

comunei Berca.

(3) Propunerile de candidaturã trebuie depuse la registratura Primãriei, candidaţii fiind

selectaţi de cãtre un juriu alcãtuit dintr-un reprezentant al autoritãţii administraţiei publice locale

şi doi reprezentanţi ai Consiliului local Berca.

(4) Titlul de cetãţean de onoare se poate acorda:

a) persoanelor care au contribuite în mod deosebit la dezvoltarea comunei sau prin care

opera lor recunoscutã pe plan naţional sau internaţional au îmbogãţit valorile spirituale ale

universului cunoaşterii;

b) persoanelor care se bucurã de popularitate localã binecunoscutã, dovedesc înalt

professionalism în muncã şi deosebitã dãruire şi interes pentru rezolvarea unor treburi publice de

interes deosebit pentru comunã;

c) persoanelor care au avut o contribuţie excepţionalã la dezvoltarea economicã, socialã şi

cultural a comunei Berca;

d) personalitãţilor consecrate ale vieţii politice şi cultural din România ale cãror legãturi

constant în viaţa comunei Berca constituie o onoare pentru cetãţenii acestei comune;

e) personalitãţilor consecrate ale vieţii politice şi cultural internaţionale care dovedesc un

interes constant şi şi-au adus o contribuţie considerabilã la dezvoltarea comunei Berca.

(5) Titlul de cetãţean de onoare constã în acordarea unui certificat, a unui sImbol al

autoritãţii publice locale care acordã titlul. În acest sens, Consiliul local Berca, prin HCL nr.

38/2001 a conferit titlul de “Cetãţean de onoare” domnului Benone Sinulescu.

(6) Condiţiile de pierdere sau de retragere a titlului:

1. prejudicierea imaginii comunei şi locuitorilor sãi, prin declaraţii publice sau printr-o

activitate ostilã, fapte care aduc atingere demnitãţii şi prestigiului colectivitãţii, intereselor

economice, sociale sau cultural ale comunei;

2. dacã dupã acordarea titlului deţinãtorul titlului a suferit vreo condamnare de naturã

civilã sau penalã.

CAPITOLUL XV

DISPOZITII FINALE

Art.34. Prezentul statut poate fi modificat, completat sau revocat prin hotarari ale

consiliului local.

Art.35.La data intrarii in vigoare a prezentului statut se abroga hotararea consiliului local

nr. 12/25.03.2010 .

PRESEDINTELE SEDINTEI, SECRETARUL GENERAL AL COMUNEI,

CLAUDIA VALENTINA CIRLAN JR.VIORICA CHIVU