Statul Român Modern- De La Proiect Politic l a Realizarea României Mari (1)

Statul rom ân modern : de la proiect politic la realizarea României Mari

A.Criza Orientală – secolul al XVII-lea – decăderea Imperiului Otoman

Contextul internaţional

Austria, Rusia şi Prusia devin interesate de teritoriul din spaţiul Balcanic, dorind să îşi impună influenţa în aceste zone

Ţările Române sunt situate la confluenţa acestor Mari Puteri (întâlnirea celor 3 mari puteri) devenind spaţiu de luptă pentru acestea (toată lumea dorea câte o bucată din România)

a) 1683-1699 -> războiul ruso-austro-turc -> Pacea de la Karlovitz -> Transilvania este anexată Imperiului Habsburigic(Austria)

b) 1710-1711-> războiul ruso-otoman (turc) -> Pacea de la Vadul Huşilor -> Cetatea Hotin -> raia turceascăfuge din ţară în Rusia

c) 1716-1718 -> războiul austro-turc -> Pacea de la Passarovitz -> Imperiul Habsburgic ocupă Oltenia şi Banatul

d) 1735-1739 -> războiul ruso-austro-otoman -> Pacea de la Belgrad -> Oltenia revine Ţării Româneşti

e) 1768-1774 -> războiul ruso-otoman -> Pacea de la Kuciuk – Kainargi -> Rusia preia protectoratul Ţărilor Române (Moldova + Ţara Românească) -> Ţările Române sunt scutite de tribut către Poartă (Imp. Otoman) 2 ani

f) 1775-> Convenţia de la Constantinopol -> Imperiul Habsburgic preia Bucovina (N. Moldovei)

g) 1787-1792 -> războaiele ruso-austro-otomane -> Pacea de la Şistov (1791)

Basarabia de la Imperiul Otoman

h) 1806-1812-> războiul ruso-otoman -> Pacea de la Bucureşti -> Rusia obţine în mod total Basarabia

i) 1828-1829 -> războiul ruso-otoman -> Pacea de la Adrianopol -> Rusia îşi întăreşte protectoratul asupra Ţărilor Române

autonome din punct de vedere administrativ

~ 1 ~Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari

->Dimitrie Cantemir

Pacea de la Iaşi(1792) Rusia primeşte

Ţările Române rămân

Context intern

Structuri sociale şi învechite 90% din populaţie este rurală Populaţia începe să adopte modelul occidental (vestimentaţia + studii în afara ţării –

adoptarea ideilor luministe) Se instaurează domniile fanariote -1711 Moldova

-1716 Ţara Românească

Consecinţe negative : se încalcă autonomia Ţării Române -> sultanul numeşte Domnul în

schimbul unei sume de bani creşte numărul obligaţiilor faţă de Poartă (Imp. Otoman) :

tributul -plătea ţara mucarerul -plăteau Domnii peşcheşul -plăteau Domnii

se desfiinţează armata creşte numărul dregătoriilor

consecinţe pozitive: au loc reforme economice, sociale, administrative, fiscale:

este desfiinţată şerbia, cu răscumpărare (1746 – Ţara Românească / 1749 –Moldova)

ţăranii devin clăcaşi învăţământul este reorganizat se adoptă coduri de legi:

1. 1780-Pravilniceasca Condică2. 1816-1817-Codul lui Callimachi3. 1818-Legiurirea Caragea

se dezvoltă oraşele

B.Revoluţia lui Tudor Vladimirescu(1821)

I. Context : Boierimea pământească se organizează în Partida Naţională Trimite la sultan petiţii privind abuzurile domnilor fanarioţi

II. Cauze: Sunt comune cu consecinţele negative ale domniilor fanariote (mai sus)


Domnii Fanariote

Nicolae Mavrocordat Racoviţă Ipsilanti Suţu Callimachi

III. Desfăşurarea: Revoluţia a fost susţinută de eteria (grecii din ţara noastră)

A. Scop: Înlăturarea domniilor fanariote Emanciparea naţională (dezvoltarea)

B. Programul revoluţiei -> Proclamaţia de la Padeş (Tismana – 23 ianuarie 1821)a) Se cerea:

a. Adunarea Norodului cu rol politic şi militar

-> Cererile Norodului Românesc (februarie-martie 1821)

b) Se cerea:a. Principiul suzeranităţiib. Respectarea autonomieic. Egalitatea în faţa legilord. Domnitorul să aibă atribuţii executivee. Domnitorul să fie de origine pământeanăf. Desfiinţarea privilegiilor de sorginte familială

-> Proclamaţiile către locuitorii capitalei (martie 1821)c) Se cerea:

a. Îndemnarea la revoluţieb. Definirea programului revoluţii (înlăturarea domniilor şi emanciparea

naţională)

Revoluţia este înfrântă

IV. Consecinţe: Înlăturarea domniilor fanariote Revenirea domniilor pământene Ideea de renaştere naţională

C.Proiecte politice în Ţările Române:

I. În Transilvania:A. Context:

În 1691 Regele ungar Leopold al II-lea reorganizează Transilvania prin Diploma I Leopoltină Se menţiona în această diplomă :

Transilvania să fie condusă de un guvernator, ajutat de un guvern provincial Împăratul îşi lua şi titlul de principe Erau recunoscute doar trei naţiuni Românii erau excluşi din viaţa politică Erau recunoscute doar 4 religii (catolică, calvină, lutherană, unitariană) Religia ortodoxă nu era recunoscută


MaghiariSaşiSecui

Dieta Transilvaniei funcţiona cu atribute reduse (Organizaţie administrativă din care făceau parte reprezentanţi ai naţiunilor privilegiate

1699 şi 1701 – două diploma Leopoldine în care se recunoştea Biserica UnităB. Proiecte politice:

1744 – Supplex Libellus (petiţie) redactată de Ioan Micu Klein, a fost trimisă la Viena Se cerea:

Participarea românilor la viaţa politică Drepturi egale cu celelalte naţiuni Reprezentarea românilor în Dietă Învăţământ în limba română Dreptul la învăţământ a fiilor de ţărani Împroprietărirea iobagilor (sclavilor) şi dreptul la strămutare (migrare)

1791 – Supplex Libellus Valachorum lansată de Şcoala Ardeleană(idei iluministe, de latinitate, continuite şi de vechime a românilor), adresată Dietei din Cluj care l-a respins

Reprezentanţii Şcolii Ardelene:o Samuil Micu

o Petru Maior

o Gheorghe Şincai

o Ion Budai Deleanu

Se cerea: Egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte naţiuni Desfiinţarea denumirii de toleraţi Latinitatea românilor Folosirea toponimiei româneşti Organizarea unui congres naţional românesc

II. În Moldova şi Ţara Românească:

A. Context: Erau ocupate şi asuprite de regimul fanariot Se evidenţiază Partida Naţională

Reprezentanţii Partidei Naţionale: Mihai Cantacuzino Ion Văcărescu Eufrosin Poteca Dumitrache Sturdza

Partida Naţională susţinea: Îndepărtarea domnilor fanarioţi Independenţa Principatelor Respectarea autonomiei Acordarea drepturilor politice

B. Proiecte politice:


1772 – Memoriul de la Focşani în care se cere: independenţa şi unirea Principatelor sub garanţia Rusiei, Prusiei şi Austriei

1791 – Memoriul de la Şistov în care se cere : Autonomia Neutralitatea Alegerea domnului dintre români (domniilor pământene)

1802 – Proiectul lui D.A.Sturdza în care se cere: Introducerea republicii Separarea puterilor în stat

1822 –Constituţia Cărvunară redactată de Ionică Tăutu în care se cere: Înfiinţarea unui sfat obştesc (să facă parte toate categoriile sociale) O domnie constituţională Respectarea proprietăţii Libertatea şi egalitatea în drepturi

1831-1832 – Regulamentele organice care prevedea: Protectoratul Rusiei Separarea puterilor în stat Un nou sistem fiscal Reforma justiţiei Se reorganizează învăţământul Se înfiinţează miliţia pământeană Se creeau arhivele statului Se organizau serviciile publice, sanitare, poştale şi de pompieri Au servit drept lege fundamentală până în 1858(convenţia de la Paris)

D.Revoluţia din 1848(paşoptistă):

I. Context: a. Intern:

Dorinţa de emancipare a societăţii româneşti Independenţă naţională Societăţi secrete: Frăţia Ideea de patriotism Ideea de unitate naţională

b. Extern: Mişcări revoluţionare în Italia, Franţa, Austria(Imperiul Absburgic)

II. Cauze: Structurile sociale şi economice învechite Regimul domnilor pământeni Dominaţia străină (Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic, Imperiul Ţarist) Inegalităţi sociale Menţinerea privilegiilor boierimii


III. Scopul:a. Economic-social, prevedeau:

Desfiinţarea privilegiilor, a iobăgiei, a clăcăşiei Împroprietărirea ţăranilor cu / fără despăgubire Libertatea comerţului

b. Politic, prevedeau: Drepturi şi libertăţi democratice şi constituţionale Egalitatea cetăţenilor în faţa legii Regimuri representative

c. Naţional, prevedeau: Recunoaşterea naţiunii române Obţinerea autonomiei Crearea unui stat naţional

IV. Programul revoluţiei:a) În Moldova:

27 martie 1848 – Adunarea de la Iaşi – Petiţiunea Proclamaţiune - lansată de Vasile Alecsandri – respinsă de domnitorul Mihail Sturdza

Mai 1848 – Adunarea de la Braşov – Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei – lansată de Costache Negri şi Vasile Alecsandri

August 1848 – Adunarea de la Cernăuţi – Dorinţele Partidei Naţionale din Moldova – lansată de Mihai Kogălniceanu

b) În Ţara Românească: 9 iulie 1848 - Proclamaţia de la Islaz (caracter liberal radical)

c) În Transilvania: 3-5 mai 1848 - Petiţia Naţională – Adunarea de la Blaj (Revoluţia lui Avraam

Iancu)d) În Bucovina:

Iunie 1848 – Petiţia Ţării - Adunarea de la Cernăuţie) În Banat:

15 iunie 1848 – Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat – Adunarea de la Lugoj

Petiţia Proclamaţiune, prevedea: Dizolvarea vechii adunări şi întrunirea alteia noi în şedinţe publice Desfiinţarea gărzilor de arnăuţi şi creearea gărzii cetăţeneşti Responsabilitatea miniştrilor şi a funcţionarilor Desfiinţarea cenzurii Eliberarea deţinuţilor politici Libertatea personală Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni

Proclamaţia de la Islaz, prevedea: Alegerea pe 5 ani a unei adunări obşteşti cu reprezentanţi ai tuturor stărilor sociale O adunare constituantă care să adopte o constituţie


Domn responsabil ales pe 5 ani din orice stare socială Responsabilitatea miniştrilor şi a funcţionarilor Egalitatea de drepturi Desfiinţarea privilegiilor Impozit general Desfiinţarea cenzurii Garda naţională Emanciparea clăcaşilor Împroprietărirea lor cu despăgubire

Petiţia Naţională, prevedea: Independenţa naţiunilor române şi a bisericii române Repartizarea proporţională în Dietă Desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire Desfiinţarea privilegiilor Dezvoltarea liberă a industriei şi a comerţurilor Formarea gărzii naţionale O nouă constituţie care să garanteze libertatea personală a cuvântului, a presei Şcoli româneşti de toate gradele (de la grădiniţă la universitate) Respingerea uniunii Transilvaniei cu Ungaria

V. Consecinţe: Imperiul Otoman nu acceptă situaţia şi invadează Ţara Românească (lupta din Dealul Spirii)

– Constantin Cantacuzino este pus caimacan (guvernator) în Ţara Românească Imperiul Ţarist (Rusia) susţine iniţiativa Imperiului Otoman şi sprijină Imperiul Austriac în

înfrângerea Revoluţiei din Transilvania, având următoarele consecinţe: Transilvania este dependentă de Austria În Moldova rămâne domn Mihail Sturdza cu sprijin din partea Imperiului Ţarist În Ţara Românească se reintroduc regulamentele organice Banatul se uneşte cu Voievodina Bucovina este autonom, dar dependentă de Austria

E .Dubla alegere a lui Cuza şi unirea Principatelor Române:

I. Perioada premergătoare alegerii lui Cuza :A. 1849 – Convenţia de la Balta Liman – între Imperiul Ţarist şi Imperiul Otoman

a) Hotărârile convenţiei: Menţinerea ocupaţiei militare în Principat Reintroducerea Regulamentelor Organice Alegerea domnilor doar pe 7 ani (în Ţara Românească – Barbu Ştirbei / în Moldova

– Grigorie Alexandru Ghica) Domnii erau aleşi de către Poartă cu acordul Rusiei şi controlaţi de comisari ai celor

două imperii Domnii erau consideraţi nişte funcţionari ai Imperiului Otoman


Adunările obşteşti sunt înlocuite de Adunările Ad-hocB. Congresul de pace de la Paris (februarie-martie 1856)

a) Context: În Europa se declanşează Războiul Crimeii dintre Rusia şi Imperiul Otoman (1853-

1856) – Rusia pierde războiul (Alexandru II)b) Decizii luate în Congres:

Principatele intră sub garanţia celor 7 mari Puteri Europene (Anglia, Franţa, Sardinia, Prusia, Austria, Turcia, Rusia) – Principatele ies de sub protectoratul Imperiului Ţarist, însă rămân sub suzeranitate Otomană

Moldova primeşte judeţele : Cahul Ismail Bolgrad

Se obţine libertatea navigaţiei pe Dunăre Se înfiinţează Comisia Europeană a Dunării la Galaţi Principatele vor fi consultate prin Adunările Ad-Hoc

c) Adunările Ad-Hoc:1. Context:

Turcia este mandatată de convocarea acestora Partida Naţională – înfiinţează :

i. Comitete centrale ale unirii (Iaşi + Bucureşti)ii. Comitete ale unirii (celelalte oraşe)

iii. Organizaţii de sprijin:1) Comitetul democratic român2) Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei (dedicată

românilor din afara graniţelor) 1856 – Imperiul Otoman numeşte 2 caimacani :

1) Ţara Românească – Alexandru Dimitrie Ghica (prounionist)2) Moldova – Toderiţă Balş (antiunionist)

2. Cererile adunărilor Ad-Hoc: Respectarea autonomiei principatelor Unirea principatelor într-un singur stat Prinţ străin dintr-o dinastie europeană – crescuţi în religia ţării (ortodocşi) Neutralitatea teritoriului Principatelor Organizarea unei Adunări Obşteşti cu putere legislativă

C. Convenţia de la Paris : Conferinţa de la Paris în mai-august 1858 în care se iau anumite hotărâri:


Principatele sunt organizate ca Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti sub suzeranitatea Imperiului Otoman şi garanţia puterilor Europene

Doi domnitori, două guveRne şi două Adunări legislative Se înfiinţează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Principatelor Unite – cu

putere judecătorească în ambele Principate Se înfiinţează Comisia Centrală (sediu la Focşsani) – elaabora legile de

interes comun Egalitatea în faţa legii a cetăţenilor din ambele Principate Egalitatea impozitelor Desfiinţarea rangurilor boiereşti şi a privilegiilor acestora Se reglementează raporturile dintre proprietari şi ţărani

II. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza:A. Dubla Alegere:

Se organizează două Adunări elective ( Ţara Româneasc + Moldova) 5 ianuarie 1859 – Iaşi – este ales Cuza domnitor 24 ianuarie 1859 – Bucureşti – este ales Cuza domnitor Se realizează o unire de facto (politica faptului împlinit) Unire recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza – decembrie 1861 – prin

Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi ValahieiB. Domnia lui Cuza (1859-1866):

1. Etapa realizării Unirii Depline (1859-1862) 1859 – Conferinţa de la Paris – Cuza este recunoscut ca domn al celor 2 Principate

(nu recunoaşte Turcia şi Austria) Imperiul Otoman recunoaşte unirea Principatelor doar pe timpul domniei lui Cuza Sunt adoptate măsuri administrative, fiscale, instituţionale Unificarea serviciului vamal, telegrafic şi poştal Unificarea monetară Stabilirea capitalei la Bucureşti Alegerea stemei ţării (Zimbrul şi Vulturul) Crearea Ministerului de Război 22 ianuarie 1862 – se formează:

primul guvern unic – condus de Barbu Catargiu primul parlament unic (sediu la Bucureşti)

2. Reformele lui Cuza (1862-1866)a. Reforma agrară:

Se adoptă legea rurală (1864) – prevedea: Împroprietărirea ţăranilor cu loturi egale Este desfiinţată claca Eliminarea obligaţiilor în produse agricole

b. Reforma învăţământuluii : Se adoptă Legea instrucţiunii publice (1864) – prevedea:

obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar


învăţământ secundar de 7 clase învăţământ universitar de 3 ani

c. Reforma justiţiei: Se introduce codul Penal (1865) – după model francez Se introduce codul Civil (1866) Se adoptă legea pentru organizarea Curţii de Casaţie Se înlătură juristicţia consulară (nu mai există acei consuli care au juristicţie asupra

cetăţenilor de altă naţie)d. Reforma fiscală:

Apar Camerele de Comerţ (1864) Se înfiinţează Casa de Economii şi Consemnaţiune (1864) Se încearcă introducerea romanatului ca monedă naţională Se introduce sistemul metric de măsuri şi greutăţi Se adoptă Legea Contabilităţii (1866)

e. Reforma administrativă: Se adoptă Legea comunală (1864) Se adoptă Legea pentru organizare administrativă (1864)

f. Reforma ecleziastică: Se proclamă autocefalia bisericii ortodoxe române faţă de Patriarhia de

Constantinopol(1864)g. Reforma politicii externe :

Se înfiinţează Ministerul de Externe (1862) Apar agenţiile diplomatice (ambasate) la Belgrad, Constantinopol şi Paris Se închei convenţii vamale şi poştale (1865)

III. Sfârşitul domniei lui Cuza: Apar divergenţe între Adunarea Electivă (se organizează în Monstruoasa Coaliţie) şi

domnitori (1863) Mihail Kogălniceanu devine prim-ministru(1863) :

legea secularizării averilor mănăstireşti(1863) se înfiinţează Curtea de Conturi (1864) legea organizării armatei(1864) legea privind pensiile funcţionarilor publici

2 mai 1864, Cuza dizolvă Adunarea electivă şi înfiinţează Consiliul de stat şi Garda naţională sub conducerea sa

Se adoptă Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris Se adoptă Legea Electorală – prevede:

Sistemul bicameral – Adunarea Electivă deţine puterea legislativă –Corpul Ponderator(Senatul)

Creşterea preprogativelor domnitorului Dreptul de veto al domnitorului Menţinerea votului cenzitar Împărţirea alegătorilor în 2 categorii (direcţi – ştiutori de carte -25 de ani / primari –

cei neştiutori de carte)


Iunie 1864 – semnarea Actului adiţional de către Imperiul Otoman – în care Cuza este recunoscut ca domn autoritar

August 1865 – prima încercare de îndepărtare a domnitorului, în care intervine generalul Ioan Florescu

11 februarie 1866 – Cuza abdică în faţa lui C. A. Rosetti şi I. C. Brătianu

F.Independenţa României:

I. Carol de Hohenzollern Sigmaringen(Carol I) 11 februarie 1866 – Cuza abdică :

Se înfiinţează o Locotenenţă Domnească – făceau parte: Luca Catargiu Nicolae Haralambie Nicolae Golescu

Guvernul condus de Ion Ghica Se ofer[ tronul lui Filip de Flandra - refuză 8/20 aprilie 1866 – se organizează un plebiscit, unde Carol este votat ca principe 10 mai 1866 – proclamarea lui Carol ca domnitor (Carol depune jurământul) – i se acordă

cetăţenie română şi este numit Carol de România Octombrie 1866:

Carol primeşte firmanul(act al sultanului prin care era acceptat ca domn) de investitură de la sultan

Se acceptă ereditatea la tron Se acceptă formarea unei armate de 300.000 soldaţi Principatele nu puteau încheia tratate militare / politice

II. Constituţia din 1866 (asemenea în foile despre constituţie)

III. Războiul de Independenţă (1877-1878):A. Contextul războiului:

Reapariţia Problemei Orientale : Răscoale antiotomane (Bosnia, Herţegovina) Răscoala bulgarilor Răscoala junilor turci Serbia şi Muntenegru declară război Imperiului Otoman

Decembrie 1876 – Conferinţa Marilor Puteri – Constantinopol – se cere Imperiului Otoman să întervină

Ianuarie 1877 – se încheie Convenţia secretă între Rusia şi Austro-Ungaria : Ungaria devine neutră – primeşte Bosnia şi Herţegovina Rusia poate interveni în Balcani

România se declară neutră – în timpul guvernării conservatoare Aprilie 1876 – I.C.Brătianu trimite un memoriu sultanului şi Marilor Puteri care are 7

revendicări (Independenţa ţării)


26 septembrie 1876 – Livadia – I.C.Brătianu se întâlneşte cu Alexandru al II-lea – vorbeşte despre trecerea trupelor ruseşti pe teritoriul ţării noastre

4 aprilie 1877 – Bucureşti – Se semnează Convenţia româno-rusă prin care: România :

o permite trecerea trupelor ruseşti

o Îşi pune la dispoziţie căile ferate,

o Îşi pune la dispoziţie Drumurile

o Îşi pune la dispoziţie Serviciul de telegraf

o Nu aplică taxe vamale

o Mobilizează armata, concentrându-o la Dunăre

o Aprobă creditele pentru dotarea armatei

Rusia:o Respect drepturile politice şi integritatea teritoriului românesc

o Trebuia să urmeze cu stricteţe traseul fixat

o Evita Bucureştiul pe toată perioada tranzitului

o Făcea plăţile către statul român în lei sau franci

12 aprilie 1877 – Rusia declară război Imperiului Otoman

B. Cauzele intrării României în războiul ruso-turc: Menţinerea suzeranităţii otomane Plata tributului Controlul exercitat de către turci asupra politicii interne Prezenţa turcilor în Dobrogea Liberalii susţin intrarea în război alături de Rusia şi ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman

C. Desfăşurarea războiului: 12 aprilie 1877 – Imperiul Otoman bombardează localităţile de pe malul Dunării

– Armata română bombardează Vidinul 9 mai 1877 – Mihail Kogălniceanu citeşte în Parlament Declaraţia de independenţă 10 mai 1877 – Carol semnează declaraţia de independenţă Mai 1877- Carol sistează plata tributului Iunie 1877 – Rusia înaintează în Balcani (S, V, E; oprindu-se la Plevna)

– Rusia cere ajutorul României August 1877 – Armatele româno-ruse atacă Plevna (conducerea lui Carol) Noiembrie 1877 – Turcii se predau fără condiţii

– Rusia continuă înaintarea până la Sofia – Armata română cucereşte Vidinul şi Belogradcikul

– Imperiul Otoman semnează un armistiţiu

D. Tratatul de pace de la San-Stefano (febr.1878): La încheierea acestui tratat, reprezentantul României nu este lăsat să ia parte la aceste

discuţii


a) Prevedea : Recunoaşterea Independenţei României, a Serbiei şi a Muntenegrului Turcia cedează Rusiei 4 cetăţi în Caucaz, Dobrogea şi Delta Dunării Rusia propune României un schimb teritorial, privind cele 3 judeţe

Marile Puteri sunt nemulţumite de acest tratat În aceste condiţii are loc Congresul de la Berlin

E. Congresul de la Berlin (iunie-iulie 1878): România este reprezentată de I.C.Brătianu şi Mihail Kogălniceanu Se modifică prevederile tratatului de la San-Stefano Se recunoaşte independenţa României şi dreptul la despăgubiri de război Agenţiile diplomatice ale României devin legaţii ( ambasade) (prima la Viena) România cedează Rusiei sudul Basarabiei şi primeşte Delta Dunării, Dobrogea şi Insula

Şerpilor Rusia este obligată să îşi retragă trupele într-un an România schimbă articolul 7 din constituţie cu privire la cetăţenia evreilor Se trece la demobilizarea armatei române Austro-ungaria recunoaşte independenţa României în 1878 Rusia, Turcia şi Italia în 1879, Germania, Anglia şi Franţa în 1880 Se pune capăt regimului suzeranităţii şi puterii garante (1880)


Statul Român Modern- De La Proiect Politic l a Realizarea României Mari (1)

Documents

Transcript of Statul Român Modern- De La Proiect Politic l a Realizarea României Mari (1)