Capitolul 5 - Statul Român Modern

7/21/2019 Capitolul 5 - Statul Român Modern

http://slidepdf.com/reader/full/capitolul-5-statul-roman-modern 1/46

Statul român modern: de la

proiect politic la realizarea

României Mari (secolele XVIII-XX)

Proiecte politice şi încercări de

modernizare în spaiulromânesc (secolul al XVlII-iea -

începutul secolului al XlX-lea

Reformismul domnesc

începând cu anii 1711 în Moldova şi1716 în Ţara Românească, s-au instauratdomniile fanariote. Regimul fanariot, care adurat până în primele decenii ale secolului all-lea !1"#1$, s-a caracteri%at prin

numirea domnitorilor direct de către &oartă,restrângerea statutului de autonomie,sporirea o'liga(iilor pentru Ţările Române,accentuarea conflictelor dintre 'oierimea



auto)tonă şi cea venită împreună cudomnitorii, dar şi adoptarea unor măsuri

reformatoare.*onstantin Mavrocordat !17+-176$ a

domnit alternativ în Moldova şi ŢaraRomânească a aplicat un program dereorgani%are administrativă, fiscală, /udiciară.

Reforme0

• în fiscalitate0 instituirea unei dări unice,

prin comasarea dărilor multiple plata

impo%itului unic în patru rate anuale• în administra(ie0 /ude(ele erau conduse

de ispravnici şi s-a introdus leafa pentrudregători !pentru a se evita a'u%urilesăvârşite de aceştia$

• sociale0 desfiin(area şer'iei în Ţara

Românească !176$ şi Moldova !17$consecin(a0 (ăranii devin clăcaşi, li'eri



din punct de vedere /uridic, dar dependen(i economic, ceea ce determină

o'liga(ia în %ile de muncă !claca$0 1#%ile pe an, în Ţara Românească, şi # de%ile pe an, în Moldova

• reforme /uridice0 Ţara Românească -

codul de legi !cel dintâi$ &ravllniceasca

*ondică !17"$, al lui 2le3andru4psilanti 5egiuirea lui *aragea !1"1"$ -). *aragea.

• în Moldova - *odul *allimac)i !1"17$,

redactat din ini(iativa lui carlat

*allimac)i.• în 8ransilvania, măsurile reformatoare

adoptate de Maria 8ere%a !17-17"$ şi4osif al 44-4ea !17"-17$, în 4mperiul9a's'urgic, au avut efecte şi în spa(iulintracarpatic0



• reforma socială !17":$0 prin patenta

imperială s-a desfiin(at io'ăgia în

8ransilvania• reforma religioasă0 recunoaşterea

oficială a tuturor religiilor din8ransilvania !Maria 8ere%a, prin ;dictuldin 17", a restaurat ortodo3ia 4osif al

11-lea, prin ;dictul de toleran(ă, din17"1, asigura li'erul e3erci(iu religiilor necatolice se păstra primatulcatolicismului.

Reformismul 'oierescMemoriile înaintate de 'oierime cereau0

respectarea autonomiei statale şi o'(inereaindependen(ei neutralitatea pământuluiromânesc, domnitori pământeni, respectarea

drepturilor politice.

<ormele de guvernământ propuse de proiectele politice ale 'oierilor erau0



instaurarea unei repu'lici aristocratice,conduse de 'oierime, cerin(a =partidei

na(ionale> condusă de avril *allimac)idomnia - organ de supraveg)ere şi control,iar puterea reală tre'uia să treacă în mânaunei 2dunări o'şteşti şi a unui divancontrolat de 'oierime - proiect de reformă a

lui Rosetti-Rosnovanu !1"17-1"1"$.&rogramul politic *ercurile norodului

românesc, 8udor ?ladimirescu !1"#1$, prevedea înlăturarea domnitorilor fanario(i şi

reinstaurarea celor pământeni se consideracă alungarea grecilor repre%enta primul pas pentru cucerirea independen(ei. 4n anul1"##, &oarta a acceptat înlocuireafanario(ilor prin numirea domnitorilor 4oni(ă

andu turd%a !în Moldova$ şi rigore@imitrie )ica !în Ţara Românească$



Proiecte de reformă ale boierimii mici

şi mijlocii, ale intelectualităţii şi ale

orăşenilor:

Constituţia cărvunarilor, 4onică

8ăutu !1"##$, prin care se cerea0 domn pământean, 2dunare o'ştească,respectarea autonomiei, drepturi şili'ertă(i.

reformele propuse de Eufrosin

Poteca0 impo%it unic pe venit, li'ertateatiparului şi ocuparea func(iilor

administrative însemnare a călătoriei mele, @inicu

olescu !1"#6$, unirea tuturor provinciilor româneşti su' forma @aciei

Mari. 2ct de unire şi independen(ă şi

Asă'itul act de numire a suveranuluiromânilor ale grupării na(ionale din Ţara



Românească, din /urul lui 4oan*âmpineanu. *el dintâi prevedea0 unirea

&rincipatelor într-un regat al @aciei,domn ereditar, înlăturarea su%eranită(iiotomane şi a protectoratului (arist. *elde-al doilea repre%enta un proiect deconstitu(ie.

ocietatea secretă =<ră(ia> !1"+$,

program ce înscria0 unirea ŢăriiRomâneşti cu Moldova, independen(a,emanciparea clăcaşilor şi egalitate în fa(a

legii.Proiecte cu conţinut naţional

memorii ale episcopului greco-

catolic 4noc)entie Micu0 upple3 B5i'ellus !17$, prin care se cerea0repre%entarea na(iunii române în

via(a pu'lică uşurarea sarcinilor io'ăgimiilarga repre%entare a clerului în @ietă şi un



post de consilier în u'emiu0 =să nu se)otărască nimic de noi fără de noi şi în

a'sen(a noastră> înfiin(area de şcoli la toatenivelurile.

programul politic şi na(ional al Ccolii

2rdelene !. Micu, ). Cincai, &. Maior,4. Dudai-@eleanu$ şi al personalită(ilor de seamă din 8ransilvania !4on &ara,losif Me)eşi şi 4oan Molnar &iuariu$,numit upple3 5i'ellus ?alac)orum!171$, prevedea0 desfiin(area

denumirilor de =tolera(iE, =neadmişi întrestăriE, considerate nedemne şi /ignitoarenumirea în func(ii propor(ional cunumărul de locuitori recunoaştereana(iunii române, a lim'ii şi religiei

ortodo3e utili%area toponimieiromâneşti.



&rogramul este înaintat împăratului

4mperiului 9a's'urgic, 5eopold al ll-4ea,

apoi este trimis de acesta @ietei de la*lu/, care îl respinge. Motivul0=recunoaşterea drepturilor ar fi răsturnatordinea constitu(ională a 8ransilvanieiE.

2nul 1"" şi proiectul politic. 2nul

1"" a repre%entat anul revolu(ionar înîntreaga ;uropă pentru spa(iul românescs-a dorit reformarea societă(ii dupămodelul revolu(iilor europene.

1. Cauzele declanşării revoluţiei romnede la 1!"!:

determinante sunt0

o cauzele interne - men(inerea rela(iilor

feudale su%eranitatea 4mperiuluiAtoman !în Moldova şi ŢaraRomânească$ şi a 4mperiului 9a's'urgic!în 8ransilvania$, protectoratul



4mperiului Ţarist !în ca%ul Moldovei şial Ţării Româneşti$ statutul de

dependen(ă al (ăranilor pluralismulstatal !e3isten(a celor trei stateromâneşti nemul(umirea tuturor categoriilor sociale din Ţările Românefa(ă de condi(iile politice şi economice

e3istente.o con/uncturaleFoca%ionale0 revolu(ia

declanşată în ;uropa.

Gicolae Dălcescu, în Mersul

revolu(iei în istoria românilor, afirmăcă =revoluţia europeană a fost ocazia, iar nu

cauza revoluţiei române

4ntelectualii li'erali paşoptişti recunoşteau în

;uropa occidentală un model politic şicultural demn de urmat.

#biective:



na(ionale0 eli'erarea Ţărilor Române desu' domina(ia străină unirea !în prima

etapă Moldova şi Ţara Românească, în adoua etapă unirea cu 8ransilvania$

sociale0 eli'erarea (ăranilor dindependen(ă şi împroprietărirea acestoracu pământ

li'erale0 drepturi şi li'ertă(i cetă(eneşti!li'ertatea persoanei, li'ertatea presei,egalitate în fa(a legii, desfiin(area pedepselor corporale$.

$cţiuni ale romnilor la 1!"!:

• organi%area şi desfăşurarea adunărilor

populare !laşi, )otel &eters'urg0 #7martie Dla/, *âmpia 5i'ertă(ii0 aprilie -

prima adunare, +-: mai - a doua adunare,septem'rie - a treia adunare 4sla%0 iunie Ducureşti0 1+ iunie 5ugo/0 1:iunie$. emnifica(ia adunărilor populare0



pre%entarea programelor revolu(iei,cunoaştererea conducătorilor revolu(iei

de către participan(ii la adunări,depunerea /urământului de credin(ă,caracterul ple'iscitar al adunărilor populare

• interven(ia domnitorului Mi)ail turd%a

!în Moldova$ cu for(a militară determinăcontinuarea ac(iunilor prin mişcărilesociale şi participarea unor revolu(ionarimoldoveni la ac(iunile din 8ransilvania

şi ela'orarea su' influen(a programuluide la Dla/ a unui nou program, laDraşov

• în Ţara Românească s-a format

*omitetul revolu(ionar, cu scopul

organi%ării unei revolte armate formareaşi preluarea puterii de către guvernul provi%oriu care a urmărit



promovareaFadoptarea unor reforme!desfiin(area privilegiilor 'oiereşti,

desfiin(area cen%urii, înfiin(area comisieide împroprietărire$ şi înfiin(area unor noiinstitu(ii.

Pro%ramele revoluţiei:

Moldova0 4aşi !#7 martie 1""$,&eti(ia &roclama(ie

!?. 2lecsandri, 2l.4. *u%a, r. *u%a$

8ransilvania0 Dla/ !+-: mai 1""$,

&eti(ia Ga(ională!imion Dărnu(iu$

revoluţionari moldoveni0 Draşov

!1# mai 1""$, &rin(ipiil enoastre pentrureformarea patriei !*. Gegri, ?.2lecsandri$

Ţara Românească0 4sla% ! iunie

1""$, &roclama(ie



!4. 9eliade-Rădulescu$

Ducovina0 *ernău(i !# mai 1""$,

&eti(ia Ţării

!;udo3iu 9urmu%ac)i$

!august 1""$, @orin(ele &artidei Ga(ionaledin Moldova

!M. Hogălniceanu$.

Prevederi comune pro%ramelor de la 1!"!

$specte naţionale:

•

recunoaşterea na(iunii române având la 'a%ă principiul li'ertă(ii, egalită(ii şifraternită(ii !Dla/, Ducovina0 &eti(iaŢării, şi 5ugo/$

• unirea Moldovei cu ?ala) ia !=într-un

singur stat neatârnat românesc> - Draşov=c)eia de 'oltă fară de care s-ar pră'uşi



tot edificiul na(ionalE - *ernău(i, M.Hogălniceanu$.

$specte sociale:

• eli'erarea şi împroprietărirea (ăranilor

!fără despăgu'ire0 Dla/ şi Draşov prindespăgu'ire0 4sla%, 5ugo/ =gra'nica

îm'unătă(ire a stării locuitorilor săteni> -laşi$.

• Moderni%area statului şi drepturi şi

li'ertă(i cetă(eneşti0

•

desfiin(area vec)ilor adunări şiînfiin(area unor adunări !generale,na(ionale$ compuse din repre%entan(i aituturor stărilor !categoriilor sociale$!4aşi, Dla/, 4sla%, Ducovina - &eti(ia

Ţării$-,• desfiin(area vec)ilor găr%i şi înfiin(area

găr%ilor na(ionale în repre%entarea



tuturor categoriilor sociale !4aşi, Dla/,4sla%$

• reorgani%area învă(ământului!învă(ământ românesc în teritoriile undenu era cunoscută na(iunea română$0 4aşi.Dla/, 4sla%, *ernău(i - @orin(ele &artidei Ga(ionale din Moldova$,

• egalitatea politică, li'ertatea tiparului,

li'ertatea persoanei, desfiin(area cen%urii!4aşi, Dla/, 4sla%, *ernău(i - @orin(ele&artidei Ga(ionale din Modova. Draşov,

*ernău(i - &eti(ia Ţării$.Prevederi specifice:

laşi0 ,fănta pă%ire a Regulamentului

Arganic> !aspect na(ional - determinat de

teama unei interven(ii armate a Rusiei$ Dla/0 =Ga(iunea română ră%imată pe

principiul li'ertă(ii, egalită(ii şi



fraternită(ii, pretinde independen(a sana(ională> recunoaşterea lim'ii române

ca lim'ă oficială şi a religiei ortodo3erespingea ane3area 8ransilvaniei laIngaria !aspect na(ional$

4sla%0 =4ndependen(a administrativă

şi legislativă a Ţării Româneşti !...$ şineamestec al niciunei puteri din afară, încele dinăuntru ale sale> !aspect na(ional$

domn responsa'il, ales pe cinci ani, şi căutatîn toate stările societă(ii !regim repu'lican$

Draşov şi *ernău(i - @orin(ele&artidei Ga(ionale din Moldova. pro'lema unirii Moldovei cu ?ala)ia, posi'il de luat în considerare datorităcaracterului neoficial al celor două programe.



:. Cauze care au &mpiedicat &nfăptuirea

pro%ramelor revoluţionare &n spaţiul

romnesc0în 8ransilvania, @ieta de la *lu/ a votatane3area 8ransilvaniei la Ingaria !1"mai 1""$

septem'rie 1""0 la a treia 2dunare de laDla/ se votea%ă o re%olu(ie prin care se protestea%ă împotriva =uniunir 8ransilvaniei cu Ingaria

se trece la organi%area politico-

administrativă şi militară a 8ransilvaniei01: prefecturi şi 1: legiuni, organe politico-administrative şi militare caretre'uiau să constituie institu(iileautoguvernării na(ionale

declanşarea ră%'oiului civil, în care aufost implica(i şi românii, luptând alăturide armatele austriece împotriva trupelor



revolu(ionare mag)iare revolu(ionariiromâni nu s-au su'ordonat deplin politic

şi militar armatei imperialeîn martie 1", noua *onstitu(ie a4mperiului 9a's'urgic recunoşteaautonomia 8ransilvaniei şi admiteae3isten(a na(ională a românilor

'rmări:

guvernul mag)iar a apelat la generalul

polone% 4osif Dem ca să conducă armatamag)iară mare parte din 8ransilvania

este cucerită !mai pu(in mun(ii 2puseni,%onă organi%ată de 2vram 4ancu$ sedeclanşea%ă represiunea împotrivaromânilor, prin organi%area =tri'unalelor de sânge>

în prima /umătate a anului 1" seduc tratative româno-mag)iaretratativele purtate de 5a/os Hossut) şi



Gicolae Dălcescu se concreti%ea%ă în&roiectul de pacificare de la eg)edin,

prin care se recunoşteau unele drepturi pentru români0 folosirea lim'ii româneîn administra(ia comitatelor cuma/oritate românească, independen(a 'isericii ortodo3e. Rămânea însă

vala'ilă unirea !ane3area$ 8ransilvanieila Ingaria.

Jn(elegerea şi cola'orarea dintre celedouă revolu(ii, mag)iară şi românească, s-a

reali%at prea târ%iu pentru că, la 1+ august1", la Ciria !lângă 2rad$, armata mag)iarăa capitulat înfrângerea revolu(iei mag)iares-a reali%at în conte3tul interven(iei for(elor militare ale 4mperiului 9a's'urgic spri/init

de 4mperiul Ţarist.în Ţara Românească, interven(ia străină

!4mperiul Atoman şi 4mperiul Ţarist$ are ca



urmare înlocuirea guvernului provi%oriu culocotenen(a domnească !organ colectiv

provi%oriu cu rol politico- administrativ, caree3ercita atri'u(iile conducătorului încondi(iile în care scaunul domnesc eravacant sau domnitorul nu se afla în (ară$, dincare făcea parte 4. 9eliade Rădulescu,

Gicolae olescu şi *)ristian 8elllocotenen(a domnească este înlocuită cu uncaimacam !loc(iitor al domnitorului$

2rmata otomană a intrat în Ducureşti !1+

septem'rie 1""$, punând capăt revolu(iei înŢara Românească.

(ăurirea şi modernizarea statului romn

modern

*onte3tul interna(ional şi intern.*onte3tul interna(ional premergător anului1": ne aduce în centrul aten(iei un nouconflict între Rusia (aristă şi 4mperiul



Atoman, conflict cunoscut su' numele deRă%'oiul *rimeei şi desfăşurat între anii

1":+-1":6. în perioada ră%'oiului,&rincipatele Române au fost ocupate detrupele ruseşti şi austriece domnitorii s-aurefugiat în 4mperiul 9a's'urgic. @upă ceitrei ani de ră%'oi, în care au intervenit

Marile &uteri, ale căror interese gravitau în /urul Dalcanilor !2ustria, <ran(a, 2nglia$,Rusia a fost înfrântă şi a acceptat negocierilede pace de la &aris şi înc)eierea tratatului la+ martie 1":6.

în plan intern, după revolu(ia de la 1""-1" din &rincipatele Române !Moldova şiŢara Românească$, *onven(ia de la Dalta-5iman !1"$ resta'ilea Regulamentele

Arganice şi confirma domina(ia imperiilor Atoman şi Ţarist. *ele două puteri -su%erană şi protectoare - controlauactivitatea domnitorilor, considera(i înal(i



func(ionari ai &or(ii, dorind să suprimerăspândirea ideilor li'erale şi na(ionale. *u

toate acestea, domnitorii Dar'u Ctir'ei - înŢara Românească, şi rigore 2le3andru)ica - în Moldova, au încura/at de%voltareaeconomiei şi a învă(ământului, iar cel dinurmă men(ionat a îngăduit revolu(ionarilor

e3ila(i să revină în (ară şi c)iar, pe uniidintre ei, i-a numit miniştrii !*ostac)e Gegrişi Mi)ail Hogălniceanu$.

*ongresul de pace de la &aris !1":6$. 5a

*ongresul de pace de la &aris, preşedinteleacestuia, contele KaleLsi, ministru dee3terne al <ran(ei, a propus unirea&rincipatelor Române su' conducerea unui principe străin. &ropunerea era menită să

oprească e3pansiunea rusească în &eninsulaDalcanică.



8ratatul de pace înscria următoarele prevederi0

puterea su%erană rămâne 4mperiuluiAtoman

protectoratul singular al Rusiei (ariste

este înlocuit cu garan(ia colectivă a

Marilor &uteri !2nglia, <ran(a, ardinia,&rusia, 4mperiul Ţarist, 4mperiul9a's'urgic şi 4mperiul Atoman$

/ude(ele din sudul Dasara'iei, Dolgrad,

*a)ul şi 4smail, erau retrocedatespa(iului românesc

revi%uirea Regulamentelor Arganice

dreptul la armata na(ională

li'ertatea de naviga(ie, comer( şi culte

convocarea în &rincipate a câte unei

adunări consultative şi repre%entative,



numite adunări ad-)oc !cu rol de aconsulta românii în pro'lema unirii$.

9otărârile adoptate la &aris au avut dreptefect de%voltarea unei practici politice0mişcarea unionistă formată din elita paşoptistă şi 'oierimea li'erală !la 4aşi, eraorgani%ată în /urul lui Mi)ail Hogălniceanu4a Ducureşti, în /urul lui *.2. Rosetti şi 4.*.Drătianu$.

Re%olu(iile adunărilor ad-)oc !Ducureşti,4aşi, 1":7$ au prevă%ut0

unirea &rincipatelor într-un singur stat cunumele de România

prin( străin dintr-o familie domnitoare

europeană, ai cărei moştenitori să fie

crescu(i în religia (ării respectarea autonomiei &rincipatelor

potrivit capitula(iilor



neutralitatea şi inviola'ilitatea teritoriului

2dunare legislativă şi guvern

constitu(ional repre%entative, su'garan(ia Marilor &uteri

Re%olu(iile au reliefat dorin(a de unire aromânilor şi op(iunea lor pentru un regim

politic democratic, precum şi instaurareaunei monar)ii străine cu scopul de a oferispri/in e3tern.

)ituaţia Principatelor Romne prin

* Convenţia+ din cadrul Conferinţei de la

Paris 1!-!

tatutul intern şi interna(ional privind&rincipatele Române a fost sta'ilit prin=*onven(ia> de la &aris, care prevedea

următoarele0



unirea su' forma unei uniuni0

=&rincipatele Inite ale Moldovei şi Ţării

Româneşti> su%eranitatea 4mperiului Atoman

protectoratul colectiv al Marilor &uteri

principiul separării puterilor în stat

puterea e3ecutivă de(inută de doi domni

!aleşi pe via(ă, prin vot censitar$ şi douăguverne

puterea legislativă de(inută de domnitori,

2dunări legislative separate şi *omisia*entrală cu sediul la <ocşani !ela'oralegile comune &rincipatelor$

puterea /udecătorească e3erciată de

înalta *urte de Nusti(ie şi *asa(ie, cusediul la <ocşani



articolul 6 sta'ilea0 egalitatea între

munteni şi moldoveni în fa(a legilor şi la

plata impo%itelor, desfiin(area privilegiilor 'oiereşti, dreptul de a de(ine proprietate în reciprocitate !muntenii înMoldova şi invers$, egalitate la promovarea în func(ii şi sta'ilirea unor

noi raporturi între proprietari şi (ărani.

Reali%area Inirii. Misiunea de aorgani%a alegerile pentru adunările elective!aveau rolul de a-1 alege pe domn$ a revenit

caimacamilor !câte trei numi(i pentru fiecaredintre &rincipate$.

în Moldova, =partida na(ională>, care era puternică în adunarea electivă, propunecandidatura lui 2le3andru 4oan *u%a. în

:F17 ianuarie 1":, acesta este ales domn alMoldovei cu unanimitate de voturi. în Ţara



Românească, adunarea electivă era dominatăde conservatori, care se opuneau unirii.

ingura solu(ie pentru reali%area uniriiera alegerea lui 2l.4. *u%a şi în ŢaraRomânească !este speculată omisiunea din=*onven(ia> de la &aris referitoare la faptulcă aceeaşi persoană nu poate ocupa func(iade domnitor în am'ele &rincipate$.

5a # ianuarie 1": 2l.4. *u%a este alesdomn şi în Ţara Românească. @u'la alegerea lui 21.4. *u%a a însemnat reali%area

primului pas în formarea statului românmodern.

@omnia lui 2l.4. *u%a !1":-1"66$.Măsuri de consolidare a Inirii @u'laalegere a domnitorului 21.4. *u%a, la :ianuarie în Moldova şi 4a # ianuarie în ŢaraRomânească, atestă uniunea personală caretre'uia recunoscută de Marile &uteri. în



condi(iile e3isten(ei a două guverne şi adouă adunări legislative, o'iectivele

principale ale domnitorului erau0recunoaşterea du'lei alegeri, reali%areaunirii politice şi administrative depline şirecunoaşterea ei, crearea unui plan dereforme care să moderni%e%e societatea

românească.Marile &uteri, cu toate o'iec(iile

4mperiilor 9a's'urgic şi Atoman, auacceptat du'la alegere în perioada martie -

august 1":. in cadrul *onferin(ei de la&aris.

în plan intern, au fost unificate serviciilede vamă şi serviciile telegrafului, au fost promovate elemente ale 'urg)e%iei în

aparatul de stat, au fost numi(i func(ionarimunteni în Moldova şi invers, a fost creatăarmata unică cu sediul la <loreşti !lângă



&loieşti$ şi s-a înfiin(at primul minister -Ministerul de Ră%'oi. *apitala a fost

sta'ilită la Ducureşti, iar stema reuneasim'olurile celor două spa(ii geografice.

5a sfârşitul anului 1"61, în cadrul*onferin(ei de la *onstantinopol, Marile&uteri au convins sultanul să emită unfirman prin care să recunoască oficial unirea pe timpul domniei lui 21.4. *u%a.

=&roclama(ia> către (ară adresată dedomnitor făcea cunoscut succesul o'(inut şi

proclama unirea deplină şi naşterea na(iuniiromâne0 =unirea este îndeplinită,na(ionalitatea română este întemeiată.>.2stfel s-a constituit, la ## ianuarie 1"6#, prima 2dunare legiuitoare şi cel dintâi

guvern unic, condus de Dar'u *atargiu.4nsta'ilitatea guvernamentală, în special

în perioada 1":-1"6#, a fost determinată de



lipsa e3erci(iului politic de tip democratic,de contradic(iile e3istente în con(inutul

=*onven(iei> şi de fragilitatea clasei politiceromâneşti.

4nstalarea guvernului Mi)ailHogălniceanu. *onsiderat cel mai important pentru activitatea sa reformatoare, guvernulcondus de Mi)ail Hogălniceanu a fostinstalat în 11 octom'rie 1"6+.

în noiem'rie 1"6+, la desc)iderealucrărilor 2dunării legislative, 2l.4. *u%a

anun(a în mesa/ul său programul legislativ0reformele electorală şi agrară, organi%areaarmatei, reforma institu(iilor pu'lice,seculari%area averilor mănăstireşti.

5a #: decem'rie 1"6+ a fost votată legeade seculari%are a averilor mănăstireşti, carerepre%entau #:O din pământul ara'il. ;stevor'a de averile mănăstirilor înc)inate, deci



aflate su' patrona/ul &atriar)iei de la*onstantinopol. *onform legii, aceste

'unuri treceau în proprietatea statului,veniturile apar(inând 'ugetului.

&erioada decem'rie 1"6+ - mai 1"6 secaracteri%ea%ă printr-o activitate legislativă 'ogată0 sunt adoptate legi după modelulfrance%0 *odul civil !garanta li'ertatea persoanei şi egalitatea în fa(a legilor$, *odul penal, legea organi%ării /udecătoreşti.

5ovitura de stat !# mai 1"6$. Măsura

reformatoare care va stârni disputa dintreguvern şi 2dunarea legislativă !*amera$ estelegea rurală. &roiectul pre%entat de Mi)ailHogălniceanu este respins de adunareadominată de conservatori, guvernul primind

vot de neîncredere consecin(a a fosto'liga(ia acestuia de a se di%olva.@omnitorul a preferat să men(ină guvernul



şi, prin lovitura de stat din # mai 1"6, adi%olvat forul legislativ.

$ctul de la / mai 1!0" a &nsemnat:

di%olvarea adunării legislative

men(inerea guvernului

ela'orarea unei noi legi fundamentale de

organi%are a statului, cunoscută su'numele de tatutul de%voltător aP*onven(iei de la &aris

nouă lege electorală.

&rincipalele reforme şi importan(a lor.tatutul de%voltător al *onven(iei de Pa&aris, apro'at prin ple'iscit !ac(iune deconsultare a opiniei pu'lice, care se pronun(a prin =da> sau =nu> asupra unei

)otărâri ma/ore$ prevedea0

sporirea considera'ilă a prerogativelor domnului0 are şi ini(iativa legislativă,



numeşte un sfert din mem'rii enatului!numit =*orp &onderator >$ şi

preşedintele 2dunării.legile erau ela'orate de *onsiliul de tat,înfiin(at în 1"6, iar dreptul de a primi peti(ii revenea numai enatului.

&rin legea electorală, creşteaconsidera'il numărul alegătorilor, care seîmpăr(eau în două categorii0 alegătorii primari !votau prin delega(i 1 la 1 şi erau plătitori de impo%it-" de leiFsate şi "-1

leiForaşe$ şi alegătorii direc(i !plătitori deimpo%it - gal'eniFpensionari şiintelectuali$.

5a 1 august 1"6, 2l.4. *u%a a promulgat legea rurală, pe care a înso(it-o şide o =&roclama(ie>, care arăta că (ăranii aude acum propria lor moşie, au o patrie deiu'it şi de apărat. 5egea eli'era (ăranii din



dependen(ă, îi împroprietărea cu loturile de pământ avute în posesie !folosin(ă$, în

func(ie de puterea economică !numărul devite$, se desfiin(a claca, di/ma, carele delemne şi alte o'liga(ii datorate proprietarilor fie în natură, fie în 'ani.

Ţăranii tre'uiau să plătească despăgu'iri pentru clacă timp de 1: ani iar pământul nu putea fi ipotecat sau înstrăinat timp de + deani. *ei care nu au făcut clacă deveneau proprietari numai pe loturile de casă şi

grădinărit.*aracterul moderat al legii, limitele

acesteia au fost0

întinderea mică a lotului cu care au

fost împroprietări(i (ăranii

un număr mare de (ărani au rămas

neîmproprietări(i



nu e3ista un regulament de aplicare a

legii

măsurătorile s-au făcut cu multăgreutate şi s-au săvârşit a'u%uri.

Prin le%ea instrucţiunii publice, de la /-

noiembrie2 decembrie

1"6. prima lege modernă aînvă(ământului pu'lic şi privat, elementar şisuperior, se instituiau principalele li'ertă(i,o'ligativită(i şi gratuită(i, egalitatea întrese3e şi laici%area sistemului de învă(ământ.

5iceul avea şapte clase, cu o pondere adisciplinelor umaniste şcolile deagricultură, arte, meserii şi comer(, de pregătire pedagogică a viitorilor dascăli erauincluse în sistemul de învă(ământ te)nic şi profesional.

învă(ământul superior a cunoscut ode%voltare deose'ită prin înfiin(area



universită(ilor de la 4aşi !1"6$ şi Ducureşti!1"6$. istemul de învă(ământ era pus su'

autoritatea Ministerului *ultelor şi4nstruc(iunii &u'lice.

Reformele adoptate în timpul domnieilui 2I. *u%a au favori%at procesul demoderni%are a societă(ii româneşti în spiritul programului paşoptist.

3area 'nire. )ituaţia din Rusia după

lovitura de stat bolşevică

Reali%area României Mari prin unirea

Dasara'iei, Ducovinei şi 8ransilvaniei cu?ec)iul Regat a fost re%ultatul ac(iunilor românilor în condi(iile favora'ile create desfârşitul &rimului Ră%'oi Mondial, cânddispăreau de pe )arta ;uropei 4mperiulŢarist şi cel 2ustro-Ingar.

@eclanşarea revolu(iei 'olşevice dinoctom'rie 117 era. de fapt, mai curând o



lovitură de stat prin care 'olşevicii puneaumâna pe putere.

Goul guvern, *onsiliul *omisarilor &oporului, condus de 5enin, adopta @ecretulasupra păcii, prin care se e3prima )otărâreade a scoate (ara din ră%'oi, şi @eclara(iadrepturilor popoarelor din Rusia, carerecunoştea dreptul acestora laautodeterminare, mergând până ladespăr(irea de stat. 4n 'a%a acestui principiu,o parte din teritoriile ocupate de 4mperiul

Ţarist îşi vor proclama independen(a.;venimentele din Dasara'ia. Ducovina şi

8ransilvania. &rima provincie româneascăcare s-a unit cu România a fost Dasara'ia. în117 s-a constituit &artidul Ga(ional

Moldovenesc, care va coordona mişcarea deeli'erare a Dasara'iei. *u prile/ul*ongresului ostaşilor moldoveni reunit la



*)işinău !noiem'rie 117$, acesta va proclama autonomia politică şi teritorială a

Dasara'iei )otărăşte constituirea for(elor armate proprii şi convocarea unui organrepre%entativ al Dasara'iei, fatul Ţării,condus de 4on 4ncule(.

Reali%area deplină a autonomiei seînfaptuia prin proclamarea Repu'licii@emocratice Moldoveneşti !decem'rie117$, mem'ră cu drepturi depline în cadrulRepu'licii <ederative Ruse.

itua(ia Dasara'iei se agravea%ă odată culovitura de stat 'olşevică. &entru a se punecapăt anar)iei şi de%ordinilor provocate desolda(ii ruşi în retragere, se cere spri/inularmatei române. 2ceasta va resta'ili ordinea

şi prestigiul fatului Ţării, ceea ce vadetermina guvernul Rusiei ovietice săîntrerupă rela(iile diplomatice cu România.



în fa(a amenin(ărilor Rusiei şi Icrainei,Dasara'ia îşi proclamă independen(a !

fe'ruarie 11"$, iar la #7 martie 11", fatulŢării, care cuprindea repre%entan(i ai tuturor na(ionalită(ilor, a adoptat cu ma/oritate devoturi )otărârea Dasara'iei de a se uni cuRomânia.

4n timpul primei conflagra(ii mondiale,Ducovina a fost teatru de ră%'oi, numeroşitineri fiind înrola(i în armata austro-ungară.începânt din toamna anului 11", situa(ia

provinciei s-a înrăută(it. în conte3tulreorgani%ării 4mperiului pe 'a%e federative,autorită(ile )a's'urgice ve)iculau te%aane3ării Ducovinei la ali(ia.

@e asemenea, Icraina ridica preten(ii de

stăpânire asupra provinciei, amenin(ând cuinterven(ia militară.



4n octom'rie 11", la ini(iativa lui e3til&uşcariu şi 4ancu <londor, a fost convocată

la *ernău(i o adunare a repre%entan(ilor popula(iei româneşti care a ales *onsiliul Ga(ional şi a cerut în numele na(iunii dreptulla autodeterminare. 5ider politic al acestuiaa fost ales 4ancu <londor.

2menin(area ucraineană l-a determinat pe acesta să ceară spri/inul armatei române.*onsiliul Ga(ional sta'ileşte institu(iileDucovinei !1# noiem'rie 11"$ şi decide

independen(a acesteia.5a 1:F#" noiem'rie 11" *ongresul

eneral al Ducovinei, format dinrepre%entan(i ai românilor, polone%ilor,germanilor şi rutenilor, votea%ă unirea cu

Regatul României.în ceea ce priveşte 8ransilvania, încă de

la începutul &rimului Ră%'oi Mondial s-au



diversificat mi/loacele de luptă ale românilor pentru unirea cu (ara, activitate coordonată

de &artidul Ga(ional Român !&.G.R.$. întoamna anului 11", în condi(iile înfrângerii&uterilor *entrale şi ale pră'uşirii 2ustro-Ingariei, mişcarea na(ională a românilor din8ransilvania s-a amplificat.

&.G.R. proclamă la Aradea independen(ana(iunii române din cadrul du'lei monar)ii.5a 1# noiem'rie 11" se formea%ă *onsiliul Ga(ional Român *entral !*.G.R.*.$, alcătuit

din repre%entan(i ai &.G.R. !&artidul Ga(ionalRomân$ şi &..@. !&artidul ocial@emocrat$. ediul *.G.R.*. s-a sta'ilit la2rad şi avea rolul de a coordona, ca organunic, mişcarea na(ională a românilor

transilvăneni.@upă modelul acestuia, s-au format

consilii şi găr%i locale în întreaga



8ransilvanie. 2cestea au preluat controlul politic şi administrativ în întreaga provincie,

reuşind să men(ină ordinea.&entru a da e3presie voin(ei românilor

transilvăneni, *.G.R.*. decide convocareaunei mari adunări la 1 decem'rie 11", la2l'a 4ulia. M.2.G. !Marea 2dunare Ga(ională$, su' preşedin(ia lui )eorg)e&op de Dăseşti, se desc)ide în pre%en(a a1##" de delega(i, a episcopului ortodo3Miron *ristea, a episcopului greco-catolic

luliu 9ossu şi a peste 1 de persoane.

?asile oldiş a citit Re%olu(ia Inirii cuRomânia. 2 doua %i au fost alese organele provi%orii ale puterii de stat, Marele fat

Ga(ional şi *onsiliul @irigent, pre%idat deluliu Maniu.



Inirea a fost salutată şi recunoscută dena(ionalită(ile din 8ransilvania.

Ingaria recunoaşte unirea prin tratatulde la 8rianon !1#$.

4mportan(a unirii pentru de%voltareaulterioară a României. Marea Inire din anul

11" încununa aspira(iile de veacuri aleromânilor de a trăi într-un singur stat, fiindre%ultatul luptei tuturor for(elor şicategoriilor sociale interne.

2stfel, se desăvârşea formarea României

Mari, noul stat având o suprafa(ă de #: m# şi o popula(ie de peste 1" milioane delocuitori. Recunoaşterea noului stat s-a făcutîn plan interna(ional prin tratatele de paceînc)eiate la &aris, în anii 11-1#.

Capitolul 5 - Statul Român Modern

Documents

Transcript of Capitolul 5 - Statul Român Modern