CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN

”Convenţia de la Paris (7/19 august 1858) oferea Principatelor o nouă organizare internă. Marile Puteri hotărau realizarea unei confederaţii sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti; fiecare Principat avea însă domnitor, guvern şi Adunare Legiuitoare proprie. Pentru elaborarea legilor de interes comun se înfiinţa Comisia Centrală cu sediul la Focşani unde funcţiona şi un for judecătoresc suprem, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. Convenţia stabilea , de asemenea, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, accesul liber la funcţiile publice şi sublinia necesitatea reglementării raporturilor dintre proprietari şi ţărani.” ( V.Pascu, Istoria modernă a Românilor)În decursul domniei lui AIC se pot deosebi 3 etape:

A. 1859 – 1862 = recunoașterea externă a dublei alegeri și a unirii; măsuri de unificare interneB. 1862-1864 = încercări de realizare a reformelorC. 1864-1866 = epoca marilor reforme, domnia autoritară.

A. 1859 – 1862 = recunoașterea externă a dublei alegeri și a unirii; măsuri de unificare interneMarile puteri au avut reacţii diferite faţă de dubla alegere:Martie 1859 = Conferinţa celor 7 MP – Paris, unirea şi dubla alegere erau recunoscute de FARSP pe timpul vieţii lui AIC;August 1859 = IH recunoştea dubla alegere şi unirea1861 = Conferinţa de la Constantinopol – IO, puterea suzerană, recunoştea unirea celor 2 ţări, dar numai pe timpul domniei lui AIC -7 ani. (în 1860 = vizita lui AIC la Constantinopol).Măsuri de unificare internă:-Unificarea serviciilor de vamă şi telegraf-Unificarea administrativă: ţinuturile din Moldova devin judeţe ale ROM-Aprilie 1859 = Unificarea forţelor armate – în tabăra de la Floreşti; 1860 = ministerul de război, primul minister unic (IO nu recunoscuse unirea; o face abia în 1861)-Mai 1859 = unificarea legislativă-îşi începe lucrările Comisia Centrală de la Focşani (în 2 ani a elaborat un proiect de Constituţie, un proiect de lege rurală şi unul de lege electorală).-După ce, în 1861 IO recunoaşte Unirea, la 22 ian 1862 se constituie la Bucureşti, primul guvern unic – Barbu Catargiu şi la 24 ian 1862 – prima Adunare unică; în faţa ei AIC proclama ”Unirea definitivă a Principatelor”. Bucureşti = capitala ţării.

B. 1862-1864 = încercări de realizare a reformelorNoul stat trebuia consolidat printr-o amplă operă de reformare internă, prin dotarea cu instituţii moderne. În primul rând trebuia realizată reforma agrară. În lumea politică românească se conturaseră 2 grupări politice:- gruparea conservatoare (marea moşierime) – care se pronunţa împotriva divizării moşiilor, deci a împroprietării ţăranilor şi- gruparea liberală (boierimea mijlocie, mică şi burghezia) – se pronunţa pt reforma agrară.Problema se acutizează în 1862 când Barbu Catargiu (care se opunea reformei) este asasinat.În 11 oct 1863 este numit guvernul lui Mihail Kogălniceanu (liberal moderat).Primul pas pe calea realizării reformei agrare fost realizat în dec 1863 = legea secularizării averilor mănăstirești prin care averile mănăstirilor pământene sau închinate au trecut în proprietatea statului; ele însumau 22,33% din suprafaţa Moldovei şi 27,69% din teritoriul Munteniei.La solicitarea lui AIC, M Kogălniceanu a elaborat un proiect de reformă agrară care a fost înaintat Adunării legislative; Adunarea, dominată de Conservatori, respinge proiectul şi dă vot de blam guvernului (cere demisia premierului). Guvernul, care trebuia să demisioneze, conform legilor în vigoare, este menţinut de AIC care dizolvă Adunarea (este un act neconstituţional) = lovitură de stat.c. 1864-1866 = epoca marilor reforme, domnia autoritară.2 mai 1864 = lovitura de stat a lui AIC. Ea este urmată de organizarea în 10 mai 1864 - a unui plebiscit (votul poporului) pentru aprobarea unei noi Constituţii (un act românesc) = STATUTUL DEZVOLTĂTOR AL CONVENȚIEI DE LA PARIS;da (pentru) = 600.000 voturi, nu = 1307 şi abţineri = aprox 70.000.Noua lege înlătura CONVENŢIA DE LA PARIS (din 1858) şi introduce un regim autoritar = puterea domnului era întărită şi lărgită:Domnul iniţia legile cu concursul Consiliului de Stat (organ juridic); Consiliul de stat elabora la cererea guvernului legiDomnul numeşte preşedintele Adunării;Adunarea pierde din drepturi, inclusiv dreptul de interpelare;Este creată o nouă cameră = Corpul Ponderator (Senatul) – se trece la un sistem parlamentar bicameral;Majoritatea membrilor CO (Senat) erau numiţi de domn;

Tot acum este adoptată o nouă lege electorală prin care era lărgit dreptul de vot (scade censul pt a include şi ţăranii care sunt împroprietăriţi), dar rămâne cenzitar. Alegătorii se împart în alegători direcţi = cei care plăteau un impozit de 4 galbeni, pensionarii statului şi intelectualii şi alegători primari = care votau prin delegaţi – 1 la 100 şi plătea impozite de 48 lei la sate şi de 80-100 lei la oraşe.Marile puteri garante aprobând noile schimbări, consfinţeau dreptul absolut al României de a-şi modifica legilr, indiferent de prevederile Convenţiei de la Paris.Noul parlament adopta proiectul legii rurale:14 aug 1864 = legea rurală– care a desfiinţat boierescul şi a împroprietărit pe ţărani în funcţie de nr de vite şi prin răscumpărare (plătit în 15 ani; 30 de ani nu aveau dreptul să-l vândă) = reformă moderată; au primit pământ 0,5 mil ţărani = 1,8 mil ha; nu a rezolvat problema ţărănimii, dar i-a îmbunătăţit situaţia şi a generalizat relaţiile capitaliste. De asemenea, a contribuit la consolidarea naţiunii, la asigurarea bazei de masă a luptei pt independenţă. În 7 dec 1864 – legea instrucțiunii publice, prima lege modernă a învăţământului: învăţământul primar, de 4 ani, devine obligatoriu şi gratuit; liceul de 7 clase (pondere umanistă), introduce înv tehnic profesional; Univ Iaţi = 1860, Univ Bucureşti = 1864.Alte reforme:„Reformele lui Cuza au pus bazele organizării instituţionale a statului român modern. A promulgat o nouă lege electorală, o nou Constituţie – alcătuită fără concursul marilor puteri, numită <Statutul Dezvoltator al Convenţiei de la Paris> - şi a iniţiat reformele economice şi sociale pe care le plănuia. În afară de secularizarea averilor mănăstireşti şi de împroprietărirea ţăranilor, se decretează sau se votează o serie întreagă de legi care organizează noul stat al României moderne. Cităm astfel legea comunală, legea consiliilor județene și legea contabilității publice, legea Curții de Conturi și legea Consiliului de Stat, legea Camerelor de comerț și legea introducerii sistemului de măsuri și greutăți metrice, legea învățământului, care a organizat școala românească pe o durată de aproape trei decenii și jumătate, (…) apoi Codul civil (aplicat din 1866), Codul penal (din 1865) și acela de procedură penală introducerea obligatorie a alfabetului latin şi a sistemului metric.AIC a încercat să realizeze BNR, să bată o monedă naţională = romanatul, să instituie distincţia naţională ”Spicul de aur” sau ”Ordinul Unirii”. A întărit capacitatea de apărare a ţării: armata = 40.000 de ostaşi.Politica externă a statului român modern în timpul domniei lui Al.I.Cuza a urmărit:

- recunoaşterea dublei alegeri – Conferinţa de la Paris (1859);- recunoaşterea unirii depline - Conferinţa de la Constantinopol (1861);- sprijinirea emigraţiei bulgăreşti şi a românilor de la sud de Dunăre;- întreţinerea de bune relaţii cu vecinii

Acțiuni diplomatice ale României înainte de obținerea independenței:1862, înfiinţarea Ministerului Afacerilor Străine al Principatelor;S-au stabilit legături speciale cu alte ţări: - 1863, Convenţie de extrădare cu Serbia; - 1865, Convenţie telegrafică cu Franţa;Domnia autoritară a lui AIC, reformele iniţiate, au determinat formarea unei ”coaliţii potrivnice” = monstruoasa coaliție MC (1863) = conservatori şi liberalii-radicali (I.C. Brătianu şi C.A. Rosetti) care doreau înlăturarea lui AIC şi aducerea unui principe străin.În 10/11 feb 1866 AIC este silit să abdice de MC: ”Să dea Dumnezeu să fie ţării mai bine fără mine, decât cu mine”. s-a format o LOCOTENENȚĂ DOMNEASCĂ = Lascăr Catargiu, gen N. Golescu şi colonelul N. Haralambie care conduce ţara până la venirea lui Carol.A trăit în exil şi a murit la Heidelberg, în Germania – 1873; la înmormântarea sa, la Ruginoasa = 29 mai 1873 Kogălniceanu: ”Cât va avea ţara aceasta istorie, cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui AIC”.Consecințele domniei lui AICDomnia lui AIC realizează tranziţia spre regimul politic modern, parlamentar şi constituţional;Unirea şi reformele au bazele statului modern, au dat o organizare unitară noului stat, pregătindu-l pt o nouă etapă a proiectelor politice = monarhia ereditarăStabiliţi corespondenţa corectă:1. Legea secularizării averilor mănăstireşti (1863) a. toţi românii între 20 şi 50 de ani pot fi mobilizaţi 2. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864) b. învăţământul primar obligatoriu şi gratuit 3. Legea electorală (1864) c. reduce censul crescând numărul alegătorilor;alegătorii

erau împărţiţi în două categorii: direcţi şi primari.4. Legea rurală (1864) d. act cu rol de constituţie: măreşte atribuţiile domnului;

introduce instituţii noi (Corpul Ponderator-Senat), punându-se bazele parlamentului bicameral;Consiliul de Stat-elabora legile.

5. Legea Instrucţiunii Publice (1864) e. emanciparea clăcaşilor prin despăgubire; împroprietărirea

ţăranilor cu loturile aflate în folosinţă în funcţie de numărul de vite;despăgubire pe 15 ani;loturile nu puteau fi înstrăinate timp de 30 de ani.f. averile mănăstirilor pământene sau închinate au trecut în proprietatea statului.

Analizaţi corectitudinea următoarelor enunţuri şi încercuiţi litera corespunzătoare pentru adevărat (A) sau fals (F):A F a) Tabară de la Floreşti s-a organizat în 1859 şi a cuprins forţele armate din Ţara Românească.A F b) Unirea politică deplină a fost recunoscută numai pe timpul domniei lui Al.I.Cuza.A F c) “Monstruoasa coaliţie” urmărea detronarea lui Cuza şi aducerea unui principe străin.A F d) Lovitura de stat de la 2 mai 1864 a slăbit puterea domnitorului.A F e) Al.I.Cuza a reuşit să emită o monedă cu chipul său.

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN - DOMNIA LUI CAROL I (1866-1914)Context istoricFeb - martie 1866 = Conferinţa celor 7 MP –Paris unde se discută problema Rom; Rusia şi IO cer separarea principatelor; IO masa la graniţă 50.000 soldaţi; Pe plan intern conservatorii şi liberalii erau favorabili aducerii unui prinţ străin pt stabilitatea politică şi socială.Parlamentul îl proclamă domnitor al Rom pe Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, dar acesta refuză. Prin intermediul Franţei s-a perfectat aducerea în ţară lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (văr cu Napoleon III şi rudă a regelui Prusiei) care accepta în 25 aprilie. Aducerea prinţului Carol este aprobată în ţară printr-un plebiscit (în aprilie): pentru = peste 600.000 voturi; împotrivă = 224; abţineri = aprox. 124.800.Din cauza războiului dintre Austria şi Prusia, prinţul a călătorit cu paşaport fals, prin Zürich, München, Viena, pesta, până la Turnu Severin, însoţit de I.C. Brătianu. În dimineaţa zilei de 10 mai 1866 intra în Bucureşti, pe Podul Mogoşoaiei, îndreptându-se spre Mitropolie unde fost proclamat domn de către Adunare, în faţa căreia a jurat să păzească legile României, drepturile şi integritatea ei. PROIECTE DE MODERNIZARE A INSTITUȚIILOR STATULUIDomnia lui Carol I reprezintă momentul când România devine un stat modern, guvernat după principiile liberalismului. Sunt adoptate o serie de măsuri care au dus la modernizarea în plan politic, economic, social şi cultural. În octombrie 1866 IO dădea firmanul de învestitură a lui Carol, prin care accepta unirea deplină, indiferent de domnitor.

A. Proiecte politice de modernizare a instituțiilor statului 1 iulie 1866 = Constituția – monarhie constituţională (formă de guvernământ în care puterea supremă

aparţine regelui, ale cărui prerogative sunt limitate prin Constituţia ţării); Proiectul partidelor politice:

1875 = PNL – burghezia; Ion C. Brătianu (a fondat PNL şi l-a condus 1891), Ionel IC Brătianu (preş PNL = 1909-1927), CA Rosetti, DA Sturdza (preş PNL = 1895-1908), IG Duca. Din 1867 – 1918 = 16 guverne liberale. Marea guvernare liberală = 1876-1888 a contribuit la dezvoltarea capitalistă a ţării.Proiectul de modernizare liberal promova: regimul liberal =constituţionalismul, pluralismul politic, drepturi ţi libertăţi cetăţeneşti. Doctrina politica ”prin noi înşine” = limita pătrunderea capitalului străin – promova o politică protecţionistă; dezvoltarea industriei, comerţului, apărarea proprietăţii private. Între 1876-1888 a guvernat 12 ani, cea mai lungă guvernare – prim-min I.C. Brătianu. Grupări în PNL: 1884= gruparea radicală a lui CA Rosetti (Gh. Panu) şi în 1895 – gruparea ”drapelistă” –PS Aurelian 1880 = PC – moșierimea; Lascăr Catargiu (preş PC = 1880-1899), PP Carp (preş), Titu Maiorescu, Gr. Cantacuzino, Take Ionescu. Doctrina ”paşilor mărunţi”=”evoluţia organică”. Grupări: în 1908 se desprinde gruparea lui Take Ionescu = PC Democrat, iar în 1915 iese din PC -N Filipescu (politică filoantantistă); cele 2 fuzionează =PC Naţionalist; Cele două doctrine exprimau căile diferite prin care PNL şi PC vedeau realizat progresul ţării. Conservatorii îi critică pe liberali că adoptă modele politice şi culturale occidentale (formele)pe care le impun realităţilor româneşti (fondul) şi elaborează ”Teoria formelor fără fond” (Junimea, 1864 – Titu Maiorescu).1882 = Partida Ţărănească; Ctin Dobrescu-Argeş, Ion Mihalache1884 = o nouă lege electorală – puteau vota toţi cei care plăteau un impozit către stat.1895 = este introdus principiul rotativei guvernamentale = practică politică preluată după model englez conform căreia 2 partide sunt chemate alternativ la guvernare. A funcţionat din 1895-1918, între PNL şi PC.1893 – 1899 = PSDMR ; Ctin Mille, Ioan şi Sofia Nădejde, V. Morţun1910 = Partidul Naţionalist Democrat; N. Iorga, AC Cuza (mai mult un curent)1910 = PSDR (1918 =PSR --- 1921 = PCR)Monarhia: Anii 1878-1881 au însemnat consolidarea dinastiei: acordarea titlului de Alteţă Regală - 1878, proclamarea regatului - 1881 şi încoronarea lui Carol ca rege al României – 10 mai 1881.Carol a moderat disputele politice dintre liberali şi conservatori; dorea un regim autoritar (nu a reuşit): reacţia liberalilor-radicali = mişcarea antidinastică 1870/1871 (Ploieşti – Al. Candiano-Popescu); a protejat sistemul bipartit,

a încurajat modernizarea statului şi a sprijinit mişcarea de eliberare naţională a românilor din afara graniţelor: 1867 = dualismul AU; – 1892-1894 = mişcarea memorandistă din Transilvania. S-a sprijinit pe conservatori, a conlucrat cu liberalii. În plan extern s-a dedicat cuceririi independenţei; a alăturat Rom Puterilor Centrale – 1883, a implicat-o în războaiele balcanice – 1913. Titu Maiorescu: Carol ”duce singur politica noastră externă”.

B. Proiectul modernizării economice Legislația economică liberală (1867-1888) = încurajarea și protejarea industriei naționale:1. 1867 – adoptată moneda naţională = leul2. 1880 = BNR (drept de emisie a monedei)3. 1880 – răscumpărarea căilor ferate de către statul romîn4. 1881 = Creditul agricol (credite iefitine pt ţărani; băncile populare)5. 1886 – Legea generală a tarifelor = impune taxe vamale protecţioniste6. 1887 – legea de încurajare a industriei = 25 muncitori şi capital = 50.000lei, erauscutite de taxe şi tarife

vamale, etc7. 1890 – serviciul de navigaţie fluvială română8. 1897 – legea repausului duminical9. 1908 – legea Casei Rurale (credite ţărani pt cumpărarea de pământ) Legislația economică conservatoare (1889-1895)1. 1889- legea vânzării proprietăţilor statului către ţărani2. 1895- legea minelor: dreptul statului asupra resurselor subsolului, cu excepţia petrolului şi permite străinilor

să deţină terenuri în ţară.C. Proiectul modernizării urbanistice: sunt modernizate centrele oraşelor Bucureşti, iaşi, Constanţa, CraiovaD. Proiectul modernizării culturale:1. 1883- casa Școalelor, este reorganizată Instrucţiunea publică; ministru = Spiru Haret: dezvoltarea

învăţământului la sate = nr şcoli.2. Create noi instituţii: Academia Română, Ateneul Român.

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN -PRIN CUCERIREA INDEPENDENȚEI. PROIECTUL INDEPENDENȚEI DE STAT A ROMÂNIEI

Echilibrul european realizat în cadrul Congresului de la Paris (1856) s-a modificat radical prin: - înfrângerea Austriei de către Prusia (1866);- constituirea monarhiei A-U (1867);- unificarea Germaniei şi Italiei;- scăderea influenţei Franţei – ca urmare a înfrângerii în războiul din 1870-1871;

Noul raport de forţe a influenţat lupta românilor pentru consolidarea Unirii şi câştigarea Independenţei - Carol a continuat linia politică externă promovată de AICuza, beneficiind de sprijinul Franţei şi Prusiei. Obiectivul cuceririi independenţei a rămas una dintre problemele nerezolvate le tânărului stat român modern. Acest a fost realizat prin participarea Rom la războiul împotriva IO din 1877-1878.Cucerirea independenţei presupunea:

- înlăturarea suzeranităţii IO, dar şi a regimului de garanţie colectivă a celor 7 MP (1856); - alianţa cu Rusia (4 apr. 1877) – singura care dorea dezmembrarea IO – (opţiunea Liberalilor); - Afirmarea dorinţei de unire pe plan intern: Partida Naţională susţine necesitatea obţinerii independenţei; în

1873, Carol I, în cadrul Consiliului de Miniştri, pune în mod deschis problema independenţei, iar în 1876 susţinea că problema orientală nu-şi va găsi rezolvarea decât o dată cu destrămarea IO.

Ideile lui Carol erau în concordanţă cu cele ale clasei politice, liberali şi conservatori, dar calea diferea:- Liberalii – considerau că obiectivul putea fi realizat printr-o apropiere de Rusia şi printr-o acţiune deschisă

(război);- Conservatorii – obţinerea independenţei depindea de relaţiile diplomatice cu Germania şi AU.

Redeschiderea “problemei orientale”:1875, mişcări în Bosnia-Herţegovina şi Bulgaria, reprimate de turci, provoacă dorinţa Rusiei de a interveni în favoarea creştinilor din Balcani; în 1876, o nouă răscoală antiotomană în Bulgaria; războiul antiotoman declanşat de Serbia şi Muntenegru; revoluţia junilor turci.Guvernul liberal condus de IC Brătianu (1876-1881) a iniţiat acţiuni diplomatice în vederea participării la un conflict cu IO:

- În august 1876 – a avut o întrevedere cu împăratul Franz Joseph la Sibiu, iar în - Sept 1876 – a mers la Livadia unde s-a întâlnit cu şarul Alexandru II şi cancelarul Gorceakov. Nu s-a ajuns la o

înţelegere, nu s-a semnat nici un acord.- Nov 1876 – soseşte la Bucureşti un trimis al ţarului:

- 4 aprilie 1877 = Convenţia româno-rusă = Bucureşti (semnată de baronul D. Stuart şi M kogălniceanu = min de externe). Prevedea trecerea, pe teritoriul românesc, a trupelor ruse, ca armată prietenă, cheltuielile fiind suportate de guv rus. Rusia se angaja să menţină şi apere integritatea teritorială a Rom.

- În 6 aprilie 1877 se decreta mobilizarea general = 100.000 oameni, din care 58.700 = armata de operaţiuni, dotată cu 12.300 cai şi 190 tunuri.

- În 12 aprilie Rusia declară război IO; trupele române preiau apărarea Dunării pe linia Turnu Severin – Călăraşi (navele Rîndunica, Fulgerul, Ștefan cel Mare, România).

- În 21 aprilie Brăila este bombardată, apoi Calafat, Bachet, Olteniţa, Călăraşi; artileria română atacă Vidinul.- În 29 aprilie Adunarea vota o moţiune prin care se declara starea de război cu PO şi se autoriza guvernul să

apere ţara. - În 9 mai, în Adunare Deputaţilor, la interpelarea lui N Fleva, M Kog proclamă independența țării: ”Suntem

independenți, suntem o națiune de sine stătătoare”. - În 10 mai este proclamată independenţa şi în Senat.

Din cele 3 sectoare ale armatei ruse din balcani, cel mai important era cel de la Plevna, punct strategic şi puternic sistem de fortificaţii (14 redute, 50.000 soldaţi, 72 tunuri krupp – gen Osman Paşa).Ruşii trec la atac: iulie 1877 care a eşuat; al doilea atac este şi el respins. Marele Duce Nicolae cere ajutorul armatei române = telegrama din 19 iulie 1877: „De la orele trei dimineaţă, astăzi, 19 august, turcii atacă Zgalincea şi Pelişat. Indispensabil ca armata ta română, oriunde ar fi ea, să treacă imediat Dunărea …turcii ne zdrobesc. Rog să …treci Dunărea după cum dorești”.

- Diviziile a III-a, a IV-a şi cea de rezervă trec Dunărea = 41 de batalioane şi 112 tunuri Krupp. Comandantul frontului devine Carol I; în 30 aug are loc un nou atac; doar românii reuşesc să cucerească reduta Griviţa I; în ”valea sângelui” au murit G. Șonţu şi Valter Mărăcineanu.Este momentul în care se schimbă tactica de luptă şi se trece la asediu; la 29 noiembrie Osman Pașa capitula ”predau sabia mea junei şi bravei armate române”.

- Luptele continuă şi românii cuceresc Opanez; lupte şi victoriile din ian 1878 la Rahova, Smîrdan şi Vidin.- 31 ianuarie/11 feb 1878 – capitularea armatei otomane;

Deci, 4 aprilie 1877 Convenţia româno – rusă de la Bucureşti; 6 aprilie – 7 mai 1877 începe mobilizarea armatei române pe Dunăre; 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei; 21 aprilie 1877 – Turcia bombardează cetăţile româneşti de pe Dunăre; 9 mai 1877 Declararea independenţei de stat a României; 19 iulie 1877 - Telegrama Ducelui Nicolae adresată lui Carol I; 30 august 1877 – Cucerirea Griviţei (cheia Plevnei); 29 noiembrie 1877 – Cucerirea Plevnei; Ianuarie 1878 – Victoriile de la Rahova, Smârdan şi Vidin; 31 ianuarie 1878 – capitularea armatei otomane; 3 martie 1878 – Pacea de la San Stefano; 1 iunie–1 iulie 1878 – Congresul de Pace de la Berlin.

RECUNOAŞTEREA INDEPENDENȚEI Tratate:

19 februarie/3 martie 1878, TRATATUL DE LA SAN STEFANO: (delegat la tratative = Eraclie Arion) recunoaşte independenţa României , Serbiei şi Muntenegrului. Bosnia şi Herţegovina – autonome IO Bulgaria – principat autonom Turcia ceda Rusiei 4 cetăţi din Caucazul de S şi Dobrogea şi Delta Dunării; Rusia ceda României Dobrogea, Delta Dunării, Insula Șerpilor , în schimbul sudului Basarabiei (Cahul, Ismail,

Bolgrad).Tratatul a nemulţumit Anglia, AU, Rom, Serbia, Muntenegru.

1 iunie-1 iulie 1878, TRATATUL DE LA BERLIN: preș Otto von BismarckI C Brătianu şi M kogălniceanu au mers la Berlin unde au prezentat un memoriu care a fost ”auzit”, dar nu şi ”ascultat” de MP

recunoaşterea independenţei României cu două condiţii: modificarea Art.7 din Constituţie şi acceptarea schimburilor teritoriale cu Rusia = primeam Dobrogea, Delta Bunării, ins. Șerpilor. Cedam cele 3 jud din S Dobrogei CIB.

recunoaşte independenţa României , Serbiei şi Muntenegrului. Bosnia şi Herţegovina – intrau în ”administrarea” AU

Bulgaria – principat autonom – în N, iar în S= Rumelia oriental (la IO) Anglia primeaa ins Cipru.

Independenţa a fost recunoscută imediat de R,IO, AU, Serbia şi abia în 1880 de FAG .Comentează! Prevederile Tratatului de la San Stefano şi ale Congresului de la Berlin.Diagrama Wenn:

– Completaţi spaţiile libere cu termenii potriviţi

1. În anul…...România şi-a proclamat independenţa. Armata română, sub conducerea domnitorului…………….a luptat la Rahova şi Vidin împotriva................... Marile Puteri europene au recunoscut independenţa României în cadrul………………….de pace de la... .

(1928, Berlin, 1877, Carol I, Posada, Mihai Viteazul, Plevna, Congres, Viena)

2. În urma participării la războiul din 1877-1878, a fost îndepărtată suzeranitatea…………. Marile Puteri au hotărât la Congresul de la………………să înapoieze teritoriul………………… în schimbul sudului Basarabiei, care era cedat statului numit………………. . Prin această hotărâre se încălca ……………….. din aprilie 1877, referitoare la……………………teritorială a ţării. Conducătorul României în timpul acestor evenimente a fost……………l ... .

(Austriac, Berlin, Bulgaria, Crişana, Convenţie, Dobrogea, Carol I, integritate, Otoman, Paris, Rusia)

3. Citiţi documentul şi răspundeţi la întrebări„În primele luni de război, Domnitorul Carol şi Brătianu au încercat să stabilească regulile de bază pentru colaborarea dintre armata română şi cea rusă. Domnitorul a oferit ruşilor participarea deplină a armatei române în apropiata campanie de la sud de Dunăre”.

- Numiţi imperiul împotriva căruia a fost îndreptată „colaborarea dintre armata română şi cea rusă.”- Precizaţi o luptă din timpul războiului din 1877-1878, în care s-a remarcat armata română.- Menţionati o prevedere a Convenţiei romano-ruse semnată la 4 aprilie 1877.- Prezentaţi o cauză şi o urmare a participării României la războiul din 1877-1878.

4. „De la orele trei dimineaţă, astăzi, 19 august, turcii atacă Zgalincea şi Pelişat. Indispensabil ca armata ta română, oriunde ar fi ea, să treacă imediat Dunărea şi să meargă inainte asupra Plevnei pentru a ataca pe Turci. Încuviinţează pe Zotov de direcţia şi ora începerii marşului tău. Trupele care au trecut Dunărea trebuie să înainteze fără întârziere”.

- La ce eveniment se referă sursa?- Numiţi conducătorii militari care au deţinut comanda trupelor româno-ruse la Plevna.- Menţionaţi o altă luptă la care a participat armata română, în războiul din 1877-1878, în afara celei de la

Plevna.- Menţionaţi o acţiune a României, desfăşurată în anul 1877, înainte de a intra în război.

5. „Declarată în faţa ţării în mai 1877, cucerită prin participarea ostaşilor români pe câmpul de luptă, recunoscută de Europa prin congres internaţional, independenţa a fost îndelung pregătită, prin eforturi continue şi stăruitoare” .

- Precizaţi anul recunoaşterii independenţei României „de Europa prin congres internaţional”.- Menţionati o modificare a graniţelor României, după recunoaşterea independenţei.- Numiţi domnitorul României din timpul războiului de independenţă.- Enumeraţi două acorduri internaţionale semnate de Rusia.

6. Completează tabelul: Războiul pentru cucerirea independenţei de stat 1877-1878

ȚĂRILE PARTICIPANTE BĂTĂLII PERSONALITĂȚI CONSECINȚE

Relații internaționale după cucerirea independenței: România a stabilit relaţii având statutul de stat suveran:

- deschiderea de reprezentanţe diplomatice în diferite ţări; - ridicarea la rang de legaţie a fostelor agenţii diplomatice; - 1878, stabilirea de relaţii diplomatice cu Austro-Ungaria, Rusia, Franţa; - 1879, relaţii diplomatice cu Italia;

1880, recunoaşterea independenţei de către Germania, Franţa,Anglia; România avea în anul 1881 relaţii cu 18 state; 1883, aderarea la Tripla Alianţă (Puterile Centrale) – caracter secret, reînnoit în 1892, 1902, 1912. În

contextul politic de atunci actul a avut efecte favorabile – a scos România din izolarea diplomatică in care se afla, dar a stânjenit sprijinul pe care regatul îl dădea românilor din Transilvania. Actul a mers contra intereselor naţionale – prevederile lui nu s-au aplicat in 1914 şi 1916. Mai mult, relaţiile cu AU au continuat să se deterioreze ( războul vamal - 1886-1891)

În 1879 i-a fost recunoscut lui Carol I titlul de “Alteţă regală”, iar în 1881 Parlamentul a votat transformarea României în regat – la 10 mai 1881 Carol I şi Elisabeta au fost încoronaţi.

Politica externă a României la început de secol XXRaportul de forţe din Balcani a suferit importante modificări prin reorientarea Serbiei – către Rusia şi a Bulgariei – către AU.Guvernul României a susţinut o politică de echilibru între statele din zonă şi a manifestat interes pentru românii din valea Pindului şi de pe Valea Timocului;Reorientarea politicii externe în timpul celor 2 războaie balcanice:Războaiele balcanice (1912-1913):

evidenţiază reorientarea politicii externe a României care se afirmă ca principala putere în zonă; 1912, Primul Război Balcanic: România rămâne neutră; 1913, al Doilea Război Balcanic: România intră în război împotriva Bulgariei care este învinsă; prin Pacea de la

Bucureşti, România obţine Cadrilaterul.

PRIMUL RAZBOI MONDIAL 1914 -1918

LUMEA la sf. sec. XIX - XXEuropa domină lumea din pdv. economic, financiar, politic, ideologic şi cultural. Acum apar şi 2 puteri extraeuropene: SUA și Japonia.EUROPA era divizată din pdv

- Formei de guvernământ: monarhii şi republici (Franţa, Elveţia şi Portugalia- Regimului politic: state cu regim democratic (democraţii parlamentare – Franţa, Marea Britanie) şi state cu

regim totalitar (Rusia şi Turcia).- Economic: state bogate (Anglia – cea mai mare putere financiară, industrială, navală şi colonială a lumii;

Germania – principalul concurent, o depăşeşte la producţia de fontă şi oţel; ea promovează politică mondială. Franţa – o mare putere militară şi colonială) şi state sărace (restul Europei şi chiar Rusia)

Rivalități: Germania şi Anglia – pt colonii; Germania şi Franţa – pt provinciile Alsacia şi Lorena; Austro-Ungaria şi Serbia (sprijinită de Rusia) – pt. Bosnia şi Herţegovina (anexate de A-U în 1908)ROMÂNIA: 1878 – devine independentă; 1881 – regat – Carol I 1866 – 1914. Se dezvoltă economia –politică protecţionistă. În 1883 aderă la Puterile Centrale.CAUZE:

- Lupta pt. reîmpărţirea lumii – declanşată de Germania.- Rivalităţile existente pe continent- Naţionalismul: panslavismul (crearea unei federaţii a tuturor slavilor _Rusia) şi pangermanismul

(expansiunea germanilor în lume, printre slavii din Balcani – Germania şi A-U).- Existenţa unor blocuri politico-militare: Puterile Centrale (TA) = 1882 – Germania, A-U, Italia şi Antanta (TÎ) =

1907 – Anglia, Franţa şi Rusia.PRETEXTUL: atentatul de la Sarajevo – 28 iunie 1914.CARACTERUL – război nedrept, de cucerireDECLANŞAREA și DESFĂŞURAREA: - 191428 iulie 1914 A-U declară război Serbiei; 1 aug. Germania declară război Rusiei; 3 aug. Germania (planul Schlieffen) invada Belgia şi declară război Franţei. În 4 aug. Anglia declară război Germaniei. În 5 aug. A-U declară război Rusiei şi Serbia declară război Germaniei. În 23 aug. Japonia declară război Germaniei. La 1 sept. I. Ot. Intră în război alături de PC. Italia se declară neutră

ROMÂNIA: PC şi ANT doreau să-şi asigure concursul României:PC: AU dorea să se publice Tratatul din 1883, dar Carol I s-a opus şi a dat un răspuns evaziv privind sprijinul României;ANT – Ţarul Nicolae II a vizitat Constanţa, împreună cu familia şi min. de externe (Sazanov) ) 1 iunie 1914, au loc discuţii cu Carol I şi premierul I.I.C. Brătianu – care au reconfirmat noua orientare politcă a României (către ANT – pentru eliberarea Transilvaniei);3 aug.1914 = Consiliul de Coroană – Sinaia, castelul Peleș. Guv. liberal I.I.C. Brătianu: adoptă formula expectativei cu apărarea frontierelor (şi nu a neutralităţii, ceea ce dădea guv posibilitatea de a obţine, în viitor, garanţii în plus din partea R şi Fr privind desăvârşirea unităţii statale); din acest moment tratatul cu PC (1883) de asistenţă mutuală, nu mai avea o existenţă reală. 1914-1916 Rom este neutră; se pregăteşte pt război; ambele tabere fac presiuni.

DESFĂŞURAREA I RM: Războiul = război total= pe toate continentele, pe uscat, pe apă şi în aer şi în colonii. Arme noi – mitraliera, submarinul, avioane, gazele toxice, tancul. Consumul de alimente este raţionalizat, industria este militarizată – creşte rolul femeilor; un război al tehnicii, al propagandei, Fronturile principale – în Europa: de V, de E; în Serbia – front secundar (A-U, G, I.Ot. Bulgaria).

1914- CAMPANIA SURPRIZELOR…………………JAP+, IOt –Obiectivele PC (G): ofensivă în V, defesivă în E

FRONTUL DE VEST: G/Fr, Angl, Belgia. OFENSIVA GERMANIEI; 700 Km, de la M. Nordului la graniţa cu Elveţia.Războiul fulger ( războiul manevrier, în mişcare)Surprize:G ocupă Belgia şi ajunge la 32 Km de Paris în 3 sapt! bătălia de la Marna 5-12 sept.= victoria Fr şi Angliei: Ant = 227.000 m; PC = 256.000mRăzboiul fulger eşuează, se trece la un război de poziţie (de uzură).

FRONTUL DE EST: A-U/R. DEFENSIVA GERMANIEI; 1000 Km ( de la M. Baltică la Carpaţi)Surprize:Ofensiva Rusiei care ajunge în Prusia orientală; Germania este nevoită să trimită trupe în ajutorul A-U şi va lupta pe 2 fronturi. Ofensiva Rusiei este oprită în bătăliile de la Tannenberg (27-30 aug) şi Lacurile Mazuriene (9-14 sept).

FRONTUL DIN SERBIA: Serbia rezistă; războiul fulger eşuează.Surprize: sârbii îi înving pe AU în bătălia de la Jadar (17-19 aug); AU ocupă Belgrad în 2 dec; în 15 dec sârbii îl eliberează!K: PC nu şi-au atins obiectivele strategice nici în V, nici în E; G luptă pe 2 fronturi;În V = război de uzură războiul se prelungeşte;PC este superioară din pdv al materialelor de război şi a nr de soldaţi.

1915 – STRATEGIA CU SCOPURI LIMITATE –G luptă pe 2 fronturi………..It +, Gr+, Bulgaria-PC = defensivă în V și ofensivă în E (pt. a scoate R din război)

FRONTUL DE EST –germanii utilizează gazele toxice; ruşii sunt forţaţi să abandoneze Polonia, Lituania şi

Kurlanda, dar Rusia nu este scoasă din război (500 Km spre E, 1,75 mil soldaţi m,r,d). Războiul fulger eşuează, se trece la un război de poziţie (de uzură). Frontul se stabilizează pe o linie dreaptă de la M. Baltică la Nipru.ANT debarcă trupe la Salonic pt a ajuta Serbia, dar aceasta este ocupată.K. G= 2 fronturi. PC = superioară/ANT. Război al tehnicii; armistiţii spontane; război de uzură şi în E

1916 – STRATEGIA EPUIZĂRII–G luptă pe 2 fronturi…………………..ROM+PC – ofensivă în V (pt a provoca o hemoragie umană Franței și a o scoate din război) și defensivă în E.

FRONTUL DE VEST:În 21 feb germanii au lansat atacul asupra oraşului Verdun (21 feb – 24 iunie). În luna mai germanii ocupă fortul Vaux, situaţie în care, pt a slăbi presiunea la Verdun, ANT declanşează campania de pe Somme (1 aug – 23 oct), la 200 km V de Verdun: a fost cea mai amplă ofensivă aliată din timpul I RM; după 5 luni de lupte grele liniile germane au fost împinse înapoi cu 8 Km (1,1 mil victime), iar pe

FRONTUL DE EST: ofensiva Rusiei (Brusilov) = invada Bucovina, reocupă mare parte din Galiţia (aug-sept). G retrage trupe de la Verdun şi opreşte ofensiva. R are 1 mil victime, dar nu este scoasă din război.

Trupele aliate obţin victoria la Verdun; planul PC a eşuat. INTRAREA ROMÂNIEI ÎN RĂZBOI: acum ori niciodată.

Bucureşti - 4 aug = tratatul de alianţă cu ANT şi Convenţia militară între ROM şi FR, Angl, Italia, Rusia. TRATATUL DE ALIANŢĂ- era recunoscut dreptul istoric al ROM asupra Transilvaniei; - ROM se angaja să declare război şi să atace AU- Puterile semnatare se angajau să încheie pace în unire şi în acelaşi timp CONVENŢIA MILITARĂ- Rom se obliga să declare război cel târziu în 15/28 august;- Aliaţii = Rusia trebuia să sprijine ROM cu 2 divizii în Dobrogea şi cu 300 t muniţii/zi;- Aliaţii trebuiau să declanşeze, cu 8 zile înaintea intrării ROM o ofensivă la Salonic.

14/27 august = CONSILIUL DE COROANĂ – Cotroceni, hotăra intrarea ROM în război.14/27 aug. Rom declară război AU, iar în 17/30 aug. Germaniei.Scopul – eliberarea Trans; război drept, de eliberare naţională. Mobilizaţi 0,8 mil soldaţi, din care 0,562 mil unităţi combatante = 4 armate.Fronturi: 1200 Km = cel mai lung

Fr. Principal = de N – N-V = 3 armate = 420324 soldați - eliberarea TRANS; Frontul secundar = de S = 1 armată= 142523 soldați – se aștepta ajutorul promis de Rusia Campania din 1916.

Se declanşează ofensiva pe frontul de V = noaptea de 14/15 aug. (27/28 aug); au eliberat Braşovul, Făgăraşul şi au ajuns în apropiere de Sibiu. În acest moment, pe frontul de S are loc * Turtucaia = 19 aug., în care armata română este învinsă de trupele germano-bulgaro-turce.Pe frontul de N, N-V este oprită ofensiva pentru a executa manevra de la Flămânda pe frontul de S . (a aduce trupe de pe frontul din N în S).Pe frontul de N, N- V – armatele austro-germane, conduse de gen. Falkenhayn, încearcă să pătrundă prin trecătorile Carpaţilor în Ţ Rom şi Moldova: Pe aici nu se trece! (Eremia Grigorescu)Inamicul reuşeşte să străpungă frontul pe valea Jiului (7/1 = raportul de forţe în favoarea inamicului; luptă şi populaţia – Ecaterina Teodoroiu; au căzut la datorie gen. Ioan Dragalina, gen. David Praporgescu), ocupă Craiova, forţează Oltul (11/24 nov) şi înaintează spre Bucureşti.Pe frontul de S – trupele lui Mackensen trec Dunărea pe la Zimnicea, ocupă Constanţa (9/22 nov) şi se îndreaptă spre Bucureşti.În aceste condiţii, armata română, pt a salva capitala, declanşează bătălia pentru Bucureşti = 16/29 nov – 20 nov/3 dec.( de pe Neajlov-Argeş). Bătălia este pierdută și în 23 nov/6 dec. Bucureștiul este ocupat. K – eșecul campaniei din 1916 pt România: (cauze principale: ANT nu și-a respectat angajamentele).

Bucureştiul şi 2/3 din teritoriu sunt ocupate, Germania exploatează petrolul, grânele şi vitele. ROM nu este scoasă din război; armata continuă să lupte deşi a pierdut 250.000 de oameni, 29.000 de puşti, 55% din mitraliere şi 24% din tunuri.

Retragerea în Moldova - sprijinul ANT. frontul se stabilizează pe aliniamentul Focşani-Nămoloasa (crestele Cţilor Orientali şi în S Moldovei); se formează un guvern de uniune naţională ale cărui principale obiective au fost reforma agrară şi cea electorală. Iarna lui 1916-1917 o comisie militară franceză condusă de gen. Berthelot soseşte la Iaşi, vin şi 3 armate ruseşti; armata română ( I şi II) = 460.000 de soldaţi. Epidemia de tifos = 80.000 de morţi.La 23 martie 1917 regele Ferdinand a remis o proclamaţie către trupe: ”aţi câştigat dreptul de a stăpâni într-o măsură mai largă pământul pe care v-aţi luptat…. Vi se va da şi o mai largă participare la treburile publice”.Cauzele eşecului: ANT nu şi-a respectat angajamentele.

K – I RM - ANT devine superioară PC numeric, în artilerie, muniţie; deţinea supremaţia pe mare.Cele 2 tabere se înfruntau în Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi Apropiat, în aer, pe apă şi în apă. Prelungirea războiului înclina balanţa de partea ANT.

1917 – ANUL MARII CRIZE…………………..SUA+Obiectivele PC (G): ofensivă în E, defensivă în V

SUA intră în război în 6 aprilie 1917 ( când declară război G), ca asociat al ANT. Efectele intrării SUA în război au fost considerabile: armata de 4 mil soldaţi, din care 1,85 mil luptă în Europa, 3.200 avioane de luptă şi acordă credite statelor ANT.

FRONTUL DE VEST G declară un război submarin până la limită, ceea ce determină SUA să intre în război în data de 6 aprilie. Trupele americane debarcă în Franţa în 26 aprilie şi aliaţii atacă în Aisne (9apr-5 mai) şi în Flandra (iulie-nov) cu pierderi ridicate şi rezultate minore.

FRONTUL DE EST – G consideră că pt a declanşa o ofensivă decisivă în V – în 1918, era necesar să bată mai întâi Rusia şi Rom.

Frontul cu Rusia = Dubla revoluţie din Rusia = iese din război27 feb/12 martie= rev. Burghezo-democratică (este instaurată Republica burghezo-democratică. Puterea este deţinută de guvernul provizoriu burghez şi soviete); R continuă să lupte în război.25 oct = MRSO - rev. socialistă (lovitura de stat bolșevică) – Lenin (decretul privitor la pace, la pământ, la naţionalităţi). Guv provizoriu este înlăturat; Rusia iese din război = începe negocierile de pace = 8 martie 1918, Brest – Litovsk. Frontul din Moldova: trupele româno-ruse declanşează ofensiva în sectorul MĂRĂȘTI în 11 iulie înaintând 20 Km în dispozitivul inamic. În 24 iulie- 6 aug inamicul contraatacă în sectorul MĂRĂȘEȘTI – Focşani; punctul culminant este în data de 6 aug; ruşii se retrag, dar armata I română opreşte ofensiva: Nici pe aici nu se trece! Mackensen, după o înaintare de numai 8 Km, cu pierderea a 65.000 de oameni, este nevoit să oprească ofensiva. Aici au căzut la datorie căpitanul Grigore Ignat, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu. Operaţia militară a fost condusă de gen. Eremia Grigorescu şi Constantin Cristescu. În nord, Armata a II-a a gen. Averescu respinge atacul trupelor austro-germane din sectorul OITUZ ( concomitent cu bătălia de la Mărăşeşti). Au fost scoşi din luptă 47.000 de soldaţi şi ofiţeri din armata germană şi AU. Deşi victorioasă, ROM este nevoită să iasă din război datorită loviturii de stat bolşevice din Rusia. Armistițiul se încheie la Focșani = 9 dec 1917, iar pacea = 7 mai 1918, la Buftea-București. Prevederile ei erau foarte grele: A-U ocupa noi teritorii peste crestele Carpaţilor, Dobrogea era administrată de Germania, iar bogăţiile naturale şi rezervele economice erau puse la dispoziţia maşinii de război germane. La Iaşi se instaurase un guvern filogerman condus de Alexandru Marghiloman. K: Anul 1917 s-a încheiat favorabil pt Germania care controla Belgia, N-E Franţei, Polonia, Lituania, regiunea veneţiană şi o mare parte din ROM.Ideea păcii începe să anime opinia publică. 1918 - SFÂRŞITUL I RM18 feb/8 martie = pacea de la Brest – Litovsk: Rusia iese din război= 20 mil victime (1918-1921=război civil: 1922= URSS).7 mai = pacea de la Buftea (București): ROM iese din război.

FRONTUL DE VEST – ofensiva G: victoria trebuia obţinută în 3-4 luni, înainte ca americanii să poată interveni efectiv şi masiv în luptă.

Ofensiva GER care din martie până în iulie obţine victorii după victorii; Parisul este bombardat de super-tunul Bertha. Ofensiva este oprită de aliaţi în bătălia de pe Marna (25iulie-7 aug; sosesc şi americanii)- germanii pierd 160.000 de oameni; în total, din martie până acum = 800.000de oameni!!!; aliaţii contraatacă (18 aug-26 sept) eliberând Franţa şi o parte din Belgia. Germanii încep să se retragă peste tot; aliaţii lor ies din război: sept = Austria, Bulgaria, oct = Turcia, nov=AU.Germania, pt ca trupele ANT să nu pătrundă în ţară, semna armistiţiul la 11 nov la Compiegne.

FRONTUL DE EST – de la M. Baltică la M. Neagră domnea pacea impusă de blocul austro-german. ROM denunţă pacea şi la 10 nov 1918 reintră în război alături de ANT. Participarea la război: m=339.117; grav răniţi= 229.000, dispăruţi, prizonieri=116.000 soldaţi. Obiectivul ROM nu a fost realizat, dar, urmare a prăbuşirii imperiilor multinaţionale, ia naştere SNUR = ROMÂNIA MARE (recunoscută de marile puteri în cadrul Conferinţei de pace de la Paris 1919-1920.

EFORTUL MILITARGER = 13 mil soldaţi- 2 mil morţiRUSIA = 15 mil -1,7 mil morţi

A-U= 9 mil – 1 mil morţiFRANŢA= 8,3 MIL – 1,4 MIL MRŢIANGLIA= 8 mil – 0,8 mil morţiSUA = 3,8 mil – 0,1 mil morţi

BILANȚUL I RMDURATA 1914-1918 = 52 de luniSTATE= 28 MOBILZAŢI = 75 milPIERDERI UMANE10 mil soldaţi morţi3 mil soldaţi dispăruţi13 mil civili morţi2,2 mil de răniţi5 mil văduve de război9 mil de orfaniPIERDERI MATERIALE331,6 mild dolari cheltuieli militare36,9 mild pagube pricinuite de război225 mil dolari datoriile statelor beligerantePRĂBUȘIREA IMPERIILOR MULTINAŢIONALENAȘTEREA UNOR NOI STATESUA devine prima putere a lumii

CONFERINȚA DE PACE DE LA PARIS = SISTEMUL VERSAILLES = 18 ian 1919- 21 iunie 1920Participă: 27 de state = 10.000 delegaţi. Hotărârile au fost adoptate de cei mari: CONSILIUL CELOR 4, CONSILIUL CELOR 5, CONSILIUL CELOR 10; se încheie pace cu statele învinse: G, A, U, T, BulgPersonalităţi: preş. W. Wilson (Cele 14 puncte), G. Clemenceau, Lloyd George.TRATATE:1919

28 iunie = tratatul de la Versailles – cu Germania; este considerată principala şi unica responsabilă de declanşarea I RM

Art. 42 – demilitarizarea zonei Rinului – 50 Km pe malul stângArt. 51 –Alsacia şi Lorena revin FranţeiArt. 80, 81, 87 – G recunoaşte independenţa Austriei, statului cehoslovac şi Poloniei.Art. 160 – armata = 100.000 de soldaţiArt. 231 – G recunoaşte că ea şi aliaţii ei sunt răspunzători de toate pierderile şi daunele suferite de guvernele aliate şi asociate.

10 sept = tratatul cu Austria = Saint-GermainArt. 59 – Austria renunţă în favoarea ROM la fostul ducat al Bucovinei.Art. 120 – armata = 30.000 soldaţi şi ofiţeri.

Tratatul cu Bulgaria = Neuilly - Cadrilaterul rămâne le ROM.1920

4 iunie = tratatul cu Ungaria = TrianonArt. 45 – Ungaria renunţă în favoarea ROM la orice drepturi asupra teritoriilor din fosta AU, situate dincolo de frontierele Ungariei (la Transilvania).Art. 104 –armata = 30.000 soldaţi.România plătea despăgubiri de 146 mld lei.

20 aug – tratatul cu Turcia = Sevres, revizuit în 24 iulie 1923, la Lausanne.SUA încheie pace cu GERMANIA = 25 aug 1921.

Pacea a RECUNOSCUT MAREA UNIRE din 1918 și crearea SNUR (ROMÂNIA MARE) !!!A nemulţumit statele învinse; abia încetase bubuitul tunurilor şi generalii învinşi visau REVANȘA!La 25 ianuarie 1919 – lua fiinţă SOCIETATEA NAŢIUNILOR al cărei scop era menţinerea păcii în lume.Probleme: SUA nu intră în SN, Rusia nu face parte. Rom face parte. SN a eşuat = s-a declanşat al II RM

CONSOLIDAREA STATULUI ROMÂN MODERN -PRIN MAREA UNIRE – 1918, crearea SNUR

Participarea Rom la I RM a avut drept obiectiv eliberarea Transilvaniei şi întregirea statului; acest obiectiv nu a fost realizat, dar prăbuşirea imperiilor multinaţional a fost factorul oportun şi catalizator al desăvârşirii idealului naţional. Unirea cea Mare s-a realizat pe etape:

Unirea BASARABIEI = 27 martie 1918Principalele momente:

AUTONOMIAMartie 1917 = Partidul naţional Moldovenesc care se află în fruntea mişcării pt autonomie. Oct. 1917 – la Chişinău = ”Congresul ostaşilor moldoveni” care a proclamat AUTONOMIA TERITORIALĂ şi POLITICĂ a Basarabiei şi a decis constituirea unui organ reprezentativ = SFATUL ŢĂRII; conducerea executivă =CONSILIUL DE DIRECTORI GENERALI - ION INCULEŢ.2 dec 1917 = proclamarea REPUBLICII DEMOCRATICE MOLDOVENEȘTI –membră cu drepturi egale a Republicii Federative Ruse.

UNIREA CU ROMÂNIAAgravarea situaţiei datorită agitaţiilor bolşevice, determină Consiliul de directori generali să solicite guvernului român să trimită trupe;Trupele române au restabilit ordinea şi prestigiul Sfatului Ţării – ian 1918, fapt pt care, în 13 ian 1918, guvernul Rusiei sovietice a rupt relaţiile diplomatice cu Rom şi ne-a confiscat tezaurul (care fusese trimis la Petrograd când a fost invadat Bucureştiul);24 ian 1918 Sfatul Ţării hotăra INDEPENDENŢA RDMold,27 martie = Sfatul Ţării hotăra cu majoritate de voturi, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA:”În numele Poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia)....în puterea dreptului istoric şi al dreptului de neam, pe baza principiului ca popoarele singure să-şi hotărască soarta, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.Prin decretul regal nr. 842/22 aprilie 1918, regele a promulgat actul Unirii.

Unirea BUCOVINEI = 15 nov. 1918 AUTONOMIA

După pacea de la Brest-Litovsk (18 feb 1918), Ucraina ridică pretenţii asupra Bucovinei;3 oct. 1918 – manifestul împăratului AU, Carol I = ”Către popoarele mele credincioase”- prin care promite federalizarea imperiului; ca răspuns, deputaţii români din parlamentul de la Viena au creat Consiliul Naţional Român = CNR;9 oct CNR a cerut, oficial, dreptul la autodeterminare, dar s-au opus deputaţii ucraineni, care dorea Bucovina;14 oct.= o adunare naţională la Cernăuţi, din iniţiativa lui Sextil Puşcariu, care s-a proclamat Adunare Constituantă, care hotăra ”unirea Bucovinei integrale” cu celelalte provincii româneşti într-un stat naţional independent; acum ia naştere şi CONSILIUL NAŢIONAL – ca organ reprezentativ, şi un Birou Executiv – condus de Iancu Flondor.Adunarea Ucraineană acţiona pt includerea N Bucovinei, situaţie în care CN a solicitat sprijinul militar a Rom; în 23 oct intră în Bucovina 1 divizie rom;

UNIREA CU ROMÂNIA 15 nov = Congresul general al Bucovinei care a votat ”Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei” cu Rom; au aderat şi locuitorii germani şi polonezi; evreii şi ucrainenii au refuzat să participe.Unirea a fost consfinţită de rege prin decretul – lege din 18 dec 1918.

Unirea TRANSILVANIEI – 1 dec 1918 AUTONOMIA

Îşi reiau activitatea PNR şi PSD;29 sept. 1918 =Declaraţia de la Oradea (elaborată de cele 2 partide) românii îţi anunţă hotărârea de autodeterminare;18 oct. Ia naştere CNRC, ca organ politic unic al rom din Trans, care conduce lupta pt unire; este alcătuit din 12 pers: 6 =PNR şi 6=PSD.CNRC creează consilii şi gărzi naţionale care preiau controlul politic şi administrativ în Trans, menţinând ordinea;9 nov. CNRC cere guv ungar”întreaga putere de guvernare”;13-14 nov = Arad = au loc tratative între rom şi reprezentanţii guv ungar; aceştia oferă rom doar autonomia.

UNIREA CU ROMÂNIA5 nov. 1918 = manifestul CNRC = ”Către popoarele lumii” în care arată voinţa pt unire;CNRC hotăra convocarea unei mari adunări – 7 nov era publicată convocarea pt 18 nov, la Alba – Iulia; 1 dec = MAN de la Alba-Iulia- 1228 delegaţi; 100.000 de participanţi; preş = George Pop de Băseşti;- rezoluţia este prezentată de Vasile Goldiş ţi adoptată în unanimitate:”Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească …decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”.

La 18 nov. 1918 ia naştere Marele Sfat Naţional – cu rol legislativ, care a desemnat ca organ executiv Consiliul Dirigent – prezidat de Iuliu Maniu.Unirea a fost ratificată de rege prin decretul nr. 3631/11 dec 1918.Astfel se desăvârşea ROMÂNIA MARE. Noul stat avea o suprafaţă de 295.049 Km2 ţi o populaţie de peste 18 mil locuitori. ROMÂNIA MARE a fost recunoscută la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920).

DE LA RECUNOAŞTEREA INTERNAȚIONALĂ A MARII UNIRI LA INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST

I RM a determinat mari schimbări, cu consecinţe deosebite asupra Europei şi lumii:- a dus la modificarea raportului de forţe în rândul MP;- a învins principiul naţionalităţilor;- marile Imperii s-au prăbuşit şi au luat naştere noi state;- s-a creat SNUR.În cadrul Conferinței de Pace de la Paris s-au încheiat tratate de pace cu fiecare dintre statele invinse; pacea realizată la Paris nu a fost durabilă deoarece:

- statele învinse nu au fost admise la negocierile de pace;- statele mici din rândul aliaţilor au fost discriminate;- alte state (Rusia) nu au fost invitate să participe;- doar statele invinse au fost considerate responsabile de declanşarea războiului;- deşi s-a constituit Societatea Naţiunilor – care avea ca obiectiv principal menţinerea păcii în lume – ea nu

avea mijloacele necesare pentru a o impune.

România şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920): obiectivul principal a fost obţinerea recunoaşterii internaţionale a noilor graniţe: - Tratatul de la Saint Germain (1919), cu Austria - se recunoştea apartenenţa Bucovinei la România; - Tratatul de la Neuilly (1919), cu Bulgaria – Cadrilaterul rămânea la România; - Tratatul de la Trianon (1920), cu Ungaria – se recunoştea unirea Banatului şi Transilvaniei cu România; - Tratatul de la Paris (1920) – recunoaşte unirea Basarabiei cu România.

Obiectivele politicii externe in perioada interbelică:Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri;Democratizarea relaţiilor internaţionale;menţinerea status-quo-ului (ordinea instaurată după război);menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale;afirmarea internaţională a României.Creşterea rolului Societăţii naţiunilor (N. Titulescu a fost preşedinte – 1930 şi 1931);Realizarea unui bloc antirevisionist format din micile state din Balcani; datorită neînţelegerilor dintre ele s-au constituit doar Mica Inţelegere - 1921 şi Inţelegerea Balcanică - 1934;Mijloace:încheierea unor alianţe politico-militare;reluarea relaţiilor cu foştii adversari de război;activitatea diplomaţiei româneşti la scară europeană.Relațiile cu vecinii:

1921, o convenţie politică şi una militară cu Polonia, iar în 1926, Tratatul de alianţă cu Polonia; relaţii tensionate cu Ungaria; relaţii tensionate cu URSS:

- 1934, restabilirea relaţiilor diplomatice ; - 1936, negocierea unui tratat de asistenţă mutuală româno-rus – eşec.

relaţii tensionate cu Bulgaria datorită problemelor teritoriale.Relații bilaterale cu alte state:

1926 - Tratat de alianţă cu Franţa; Tratat de amiciţie şi colaborare cordială cu Italia, reînnoit din 6 în 6 luni până în 1928.

Relații multilaterale: 1919, România aderă la Societatea Naţiunilor; 1921, semnarea Convenţiei internaţionale privind statutul definitiv al Dunării; 1928, România semnează Pactul Briand-Kellogg (interzicerea războiului); 1929, semnarea Protocolului de la Moscova care denunţă războiul ca metodă de rezolvare a diferendelor

dintre state;Alianțe zonale:

1921, Mica Înțelegere: România, Cehoslovacia, Iugoslavia; 1934, Înțelegerea Balcanică: România, Grecia, Turcia, Iugoslavia: garanţia securităţii frontierelor şi

prevenirea acţiunilor revizioniste în S-E Europei.