Statul Și Dreptul Geto-dac

8/16/2019 Statul Și Dreptul Geto-dac

1/11

Cuprins

CAP. I . ORGANIZAREA STATULUI GETO-DAC.............................................................2

CAP. II STATUL UNITAR DACIC ÎN VREMEA LUI BUREBISTA I DECEBALȘ ................3

II.1. Organele centrale ale statului.................................................................................4

II.2. Organiarea l!cal"..............................................................................................5

II.#. Organiarea $ilitar"............................................................................................5

II.%.Organiarea religi!as"..........................................................................................5

CAP. III DREPTUL GETO-DAC.................................................................................5

III.1. Legisla ia statului get!-&acț ...................................................................................5

III.2. Ca'acitatea (uri&ic" a 'ers!anel!r ..........................................................................6

III.#. Institu iile (uri&iceț ............................................................................................. 7

)I)LIOGRA*IE.......................................................................................................11

1


2/11

Statul i dreptul get-da!ș

CAP. I . ORGANI"AREA STATULUI GETO-DAC

+n antic,itate &acia era ara l!cuit" &e get!-&aci care erau $'"r i i ntr-un nu$"r $aiț ț ț

$are &e tri/uri i !cu'au terit!riul cu'rins ntre0 rul Tisa la est rul Nistru i 3area Neagr"ș ș

la est Dun"re la su& i Car'a ii P"&ur! i la n!r&.ș ț șC!n4!r$ in4!r$a iil!r r"$ase &e la ge!gra4ul antic Stra/!n &acii l!cuiau n !naț

$unt!as" 'n" n 'artea su'eri!ar" a Dun"rii iar ge ii st"'neau 'artea &e es i ceaț ș ș

in4eri!ar" a Dun"rii 'n" la 3area Neagr". T!t el ne s'unea c" 5&acii au aceea i li$/" cuș

ge ii6 i c" 5elenii iau s!c!tit 'e ge i &e nea$ tracic.6ț ș ț7er!&!t n ist!riile sale a &escries Ca$'ania regelui 'ers!n Darius I &in anul 81% . C,r.

la n!r& &e Dun"re $'!tria sci il!r unul &intre tri/urile tracice ns' i$ntate &e 'utereaț ș

$ilitar" a 'er il!r nea$urile tracice s-au su'us unul &u'" altul cu e9ce' ia ge il!r &e i auș ț ț ș

!'us 5! reisten " n&"r"tnic" 4ur" su'u i n &at" cu t!ate c" sunt cei $ai &re' i i ite(iț ș ț ș

&intre traci.1

6 Aceast" $"rturie este 4!arte i$'!rtant" &e!arece 4a'tul c" ge ii au !'usțreisten " ne 4ace$ s" cre&e$ c" nc" n aceast" 'eri!a&" e9istau 4!r$e &e !rganiareț

'!litic" a ge il!r :uniuni &e tri/uri; ca'a/ile s" lu'te $'!tria unui &u $an at"t &e 'uternicț ș

ca Darius.Persisten a uniunil!r get!-&acice este c!n4ir$at" i $ai triu. Ast4el n anul ##8 .C,r.ț ș

ge ii au aut &e n4runtat un alt estit c!$an&ant &e ! ti ale antic,it" ii regele $ace&!neanț ș ț

Ale9an&ru cel 3are care a ,!t"rt s"-i 'e&e'seasc" 'e ge i &e!arece ace tia i a(utau 'eț ș

tri/ali s"-i n4urie 'e $ace&!neni.

La s4r tul sec!lului I< = nce'utul sec!lului III . C,r. este atestat" e9isten a uneiș ț

4!r$a iunui statale get!-&acice c!n&us" &e regele Dr!$i,ete. El a tre/uit s" se lu'te cuț

Lisi$a, unul &intre ur$a ii lui Ale9an&ru cel 3are. C!n4lictul care a i/ucnit n anul #>>ș

.C7r. s-a nc,eiat n anul 2?2 .C,r. cn& ar$ata $ace&!nean" a 4!st n4rnt" &e c"tre ge iț

iar regel Lisi$a, a c"ut 'ri!nier. Dr!$i,ete a c!nins A&unarea '!'!rului care cerea ca

Lisi$a, s" 4ie !$!rt c" este $ai /ine ca acesta s" r"$n" n ia ". C"ci &ac" el ar 4i ucisț

1 Herodot, Istorii, IV

2


3/11

i$e&iat al i regi !r !cu'a l!cul lui Lisi$a, i !r 4i 'entru ge i ! 'ri$e(&ie i $ai $are.ț ș ț ș

Di$'!tri" &ac" Lisi$a, ar r"$nea n ia " el a 'urta recun! tin " &eenin& aliatul ge il!r.ț ș ț țAcest e'is!& arat" c" s!cietatea get!-&acic" a &e'" it sta&iul si$'lei 5&e$!cra iiș ț

$ilitare6 a4ln&u-se ntr-! 4!r$" &e !rganiare statal" inci'ient ntruc"t !'inia i 'utereaș

regelui aeau 'ri!ritate n 4a a A&un"rii '!'!rului nar$at care nu $ai 'utea lua ,!t"rri iț ș

r"$sese un !rgan 'u c!nsultati.Din cele relatate $ai sus se '!t trage c!ncluii sigure cu 'riire la sta&iul &e &e!ltare a

s!ciet" ii get!-&acice n e'!ca ist!ric" a sec!lului I


4/11

• Pers!nalitatea lui )ure/ista.

Aceast" situa ie a &eter$inat uni4icarea gra/nic" a tri/uril!r get!-&acice c"tre 'ri$aț

(u$"tate a sec!lului I .C,r.

Statul lui )ure/ista cu'rin&ea terit!riul &e la lan ul )alcanil!r 'n" la )ug &e lațDun"rea &e $i(l!c 'n" la $are. Ca'itala statului lui )ure/ista n-a 4!st i&enti4icat". Unii

sus in c" ca'itala era Arge al ii 3un ii Or" tiei :C!ste ti;.ț ș ț ț ș ș

II.#. Orga$ele !e$trale ale %tatuluiPuterea su're$" n stat era &e inut" &e rege. Aceast" 'eri!a&" a 4!st guernat" &eț

$!nar,ie &e la nce'uturi n 4runtea statului a4ln&u-se regele a(utat &e un ice-rege ce era

ales &in rnul clerului. La succesiunea tr!nului 'uteau enii i 4ra ii regelui 'recu$ i $areleș ț ș 're!t ast4el la $!artea lui Sc!rill! tr!nul a reenit 4ratelui acestuia 'e nu$e Dura'aneus

care a 4!st succe&at &e Dece/al 4iul lui Sc!rill! iar &u'" $!artea lui )ure/ista tr!nul i-a

reenit lui Deceneu care era $are 're!t.

Ti$' &e a'r!a'e &!u" sec!le $!nar,ia &acic" a cu'rins ur$"t!arele ele$ente0

• Regele &ac re'reenta r4ul ierar,iei a'aratului &e stat 'r!enit &in '"tura cea

$ai nst"rit" a n!/ili$ii ei&en iat" &e succesele $ilitare &!/n&ite n ti$'@ț• Regele &ac 'r!enea &in rn&ul 'ers!nalit" il!r cu 're!cu'"ri 'e liniaț

!rgani"rii $ilitare care au &!e&it ca'acit" i &i'l!$atice n rela iile cu cel"lalteț ț

tri/uri get!-&ace ca'a/ili s" 4ac" 4a " agresiunil!r@ț• Regele &ac e9ercita i 'uterea religi!as" &e unul singur sau n cu'lu cu ! alt"ș

'ers!an".

Regele &ac &e inea $!n!'!lul asu'ra $inel!r &e aur atri/ut care i c!n4erea ! $areț

aut!ritate i ! ei&ent" sta/ilitate n 'lanul sus inerii 4inanciare a &e$ersuril!r sale &eș ț

c!n&uc"t!r su're$.

De ase$enea la niel central regel !rgania un C!nsiliu ce era 4!r$at &in s4etnici iș

&reg"t!ri ale i &in ca&rul n!/ili$ii i ar$atei care se /ucurau &e sta/ilitate i c!ntinuitate nș ș ș

4unc ia &e inut".ț ț

+n ca&rul statului &ac un r!l &e!se/it &e i$'!rtant l-a aut aut!ritatea religi!as"

&e!arece se c!nsi&era c" 'uterea regelui ct i legile sunt &e !rigine &iin" ast4el aceasta aș

a&us ! c!ntri/u ie 4un&a$ental" la 4!r$area siste$ului &e &re't get!-&ac. +ntru-ct nț

c!nce' ia &e atunci 're! ii erau singurii n $"sur" s" inter'retee !in a eil!r t!t l!r leț ț ț

reeneau i 'rinci'alele atri/u iuni (u&ec"t!re ti.ș ț ș

4


5/11

II.&. Orga$i'area l!al(Pu ine i!are ist!rice ne 4urniea" &ate cu 'riire la !rganiarea l!cal" a &aciei. Unț

te9t al $e&icului grec Crit!n care l-a ns! it 'e Traian n r"/!aiele &acice c!n4ir$"ț

e9isten a un!r &reg"t!ri care n&e'lineau &i4erite atri/u iuni sta/ilite &e regalitateț ț 5iar unii

'u i $ai $ari 'este tre/urile agric!le iar al ii erau $'"r i i la 'aa cet" il!r ș ț ț ț ț 62. A a&arș

&istinge$ &!u" categ!rii &e &reg"t!ri l!cali0 cei care e9ercitau atri/u iuni &e !r&inț

a&$inistrati iar al ii care &e ineau c!$an&a ar$atel!r a4late 'e terit!riul statului. Ar reultaț ț

&e aici c" terit!riul statului era $'"r it n unit" ia&$inistrati-terit!riale.ț ț

II.). Orga$i'area *ilitar(Unul &intre ele$entele &e /a" ale statului &ac l-a c!nstituit ar$ata aceasta &n&u-i

sta/ilitate i 4!r " n 4a a agreiunil!r n&re'tate asu'ra Daciei.ș ț ț

Ar$ata aea $isiunea &e a &uce r"/!aiele 4iin& 4!r$at" &in /"r/a i ca'a/ili &e lu't"ț

ce erau !rgania i n &eta a$ente c!n&use &e &r"g"t!ri cu atri/u ii $ilitare.ț ș ț

II.+.Orga$i'area religia%(


6/11

Pe lng" &re'tul nescris se 'resu'une c" e9ist" i un siste$ &e legi &e aut!ritate statal"ș

$ai ales c" ele sunt $en i!nate &e ist!ricii Stra/!n i I!r&anes ca 4iin& ela/!rate &eț ș

)ure/ista. Ele au 4!st trans$ise &in genera ie n genera ie n 4!r$" scris" '"strn&u-se 'n"ț ț

n re$ea lui I!r&anes.

N!r$ele (uri&ice aeau la /a" !/iceiurile &in e'!ca &e$!cra iei $ilitare ce erauț

c!nena/ile n!/ili$ii i clerului. 3ai $ult &ect att ist!ricul I!r&anes a$inte te 4a'tul c" 'eș ș

lng" aceste !/iceiuri &e-a lungul ti$'ului n statul get!-&ac a 4!st ela/!rat i un siste$ &eș

legi ce 'r!enea &e la rege 4iin& ins'irat &e ei.

P!runcile regil!r aeau r!lul un!r a&e"rate n!r$e (uri&ice ce 'r!te(au interesel!r

clasel!r s!ciale 'riilegiate i asigurau su'unerea '!'ula iei n 4a a aut!rit" il!r.ș ț ț ț

Legile scrise 'r!eneau &e la legi i $arii 're! i ast4el c" n c!n tiin a '!'!rului e9istaș ț ș ț

tea$a 4a " &e ei cei care trans$iteau '!runcile. De ase$enea aut!rii antici s'un c" regiiț

&aci c"utau 'rin n el"ciune i $agie s" se asigure &e res'ectarea legil!r &e c"tre '!'!r.ș ș

III.&. Capa!itatea ,uridi!( a per%a$elrS!cietatea get!-&ac" nu s-a a/"tut &e la structura ti'ic" antic,it" ii &i4eren iin&ț ț

'ers!anele n categ!rii s!ciale. N!/ilii 4!r$au /aa &e alegere a regil!r i 're! il!r. Oa$eniiș ț

&e rn& aeau ca'acitatea (uri&ic" restrns" se 'are nu$ai n ceea ce 'rie te &re'tul 'u/lic0ș

accesul l!r la &e$nit" ile &e rege i 're!t nu era '!si/il. De n!tat c" ei nu erau ! categ!rieț ș

&is're uit". A treia categ!rie ! 4!r$au sclaii atesta i n nu$"r $ic. Caracterul 'atriar,al alț ț

sclaiei 'resu'une un regi$ &i4erit &e cel clasic. A a&ar ei erau 4!l!si i &e regul" laș ț

actiit" ile &!$estice iar r!/ul era asi$ilat unui $e$/ru in4eri!r al 4a$iliei.ț

Pe lng" &re'tul nescris :!/iceiurile; n statul get!-&ac s-a ela/!rat i un siste$ &e legi.ș

Att Stra/!n ct i I!r&anes a4ir$" c" legile get!-&acil!r au 4!st a&!'tate n )ure/ista careș

in!ca 4a'tul c" i-au 4!st ins'irate &e c"tre ei. Prin aceste legi nu s-a 4"cut ! si$'l"

c!&i4icare a !/iceiuril!r ci s-au intr!&us n!r$e &e &re't n!i c"ci ele cu'rin&eau '!runci ale

regelui. Regele a recurs la aut!ritatea religiei &e!arece ast4el se 'utea 4ace $ai u !r ascultatș

&e '!'!r. Aut!rii antici $ai a4ir$" c" regii &aci c"utau 'rin n el"ciune i $agie s" ntre in"ș ș ț

n c!n tiin a '!'!rului tea$a &e ei 'entru a asigura res'ectarea legil!r.ș ț

6


7/11

III.). I$%titu iile ,uridi!ețInstitu iile (uri&ice regle$entate &e &re'tul get!-&ac nu ne sunt cun!scute n a$"nuntț

&at!rit" 4a'tului c" te9tele ec,il!r legi nu au a(uns 'n" la n!i ns" 'ri$ele i!are ale&re'tului &acic care au regle$entat institu iile (uri&ice au 4!st cutu$a i legile.ț ș

+n 'ri$ul rn& este &e $en i!nat 4a'tul c" !&at" cu e9tin&erea rela iil!r sclaagiste s-aț ț

accentuat inegalitatea &e aere i s-a c!nstituit $area 'r!'rietate 'riat". E9isten a n Dacia aș ț

un!r $ari 'r!'iretari &e '"$nturi i ite este atestat" &e nu$er!ase i!are ist!rice. Pe &eș

alt" 'arte 4a'tul c" narea scalil!r 'e 'ie ele i$'eriului r!$an era ! 'ractic" 4recent" laț

get!-&aci ne in&ic" a$'l!area 'r!cesului &e aserire a '!'!rului. I!arele ist!rice ne

!r/esc &es're e9isten a un!r $ari 'r!'riet" i &e '"$nt e9'l!atarea intens" a $inel!r &eț țaur argint i sare cre terea itel!r i e9'l!atarea '"&uril!r.ș ș ș

Se 'are c" ge ii aeau att !g!are c!$une ct i 'riate. Cele 'riate erau re'artiateț ș

$e$/ril!r !/ tii 'e an 4ie 'rin tragerea la s!r i 4ie 'rin &eciia s4atului /"trnil!r. R!a&eleș ț

a'ar ineau cel!r care le cultiau s're &e!se/ire &e c!$unitatea gentilic" n care r!a&eleț

a'r ineau n ntregi$e c!$unit" ii. De!ltarea ec!n!$ic" a s!ciet" ii get!-&ace necesitaț ț ț

anu$ite n!r$e :reguli; 'riin& !/liga iile. +n ur$a s'turil!r ar,e!l!gice s-au &esc!'eritț

,a$/are 'entru &e'!itarea cerealel!r i ateliere &e 4a/ricat unelte i ar$e care 'rinș șca'acitatea &e n$againare i &e 'r!&uc ie &e$!nstrea" c" cele 'r!&use nu erau &estinateș ț

nu$ai 'entru a asigura ne!ile c!nu$ului intern. O $are 'arte &in 'r!&use erau &estinate

sc,i$/ului c!$erciali"rii. D!a&" a unui c!$er acti este i r"s'n&irea &enarului r!$anț ș

$!ne&" uniersal" a re$ii. D!eile re4erit!are la sc,i$/urile c!$erciale i la circula iaș ț

$!ne&ei &e$!nstrea" n $!& sigur e9isten a un!r n!r$e c!res'un"t!are !/liga iil!r iț ț ș

c!ntractel!r.

Institu iile (uri&ice $ai /ine cun!scute 'entru aceast" 'eri!a&" sunt0 'r!'rietateaț

4a$ilia 'recu$ i n!r$ele 'enale care le a'"rau.ș

In4!r$a iile sunt s"race cu 'riire la s!cietatea i statutul &ac ne'er$i n& cun!a tereaț ș ț ș

n &etaliu a institu iil!r (uri&ice i a n!r$el!r &e &re't ale get!-&acil!r.ț ș

E9isten a $arii 'r!'riet" i lati4un&iare a $aril!r 'r!'rietari &e ite i sclai &e 'eț ț ș

'ie ele i$'eriului r!$an ceea ce &e$!nstrea" aserirea unei largi '"r i a '!'ula iei.ț ț ț

A'ari ia 'r!'riet" ii 'riate i c!ns!li&area acesteia a sc!s n ei&en " ne!ia un!r ț ț ș ț

$"suri &e c!$/atere a 4a'tel!r antis!ciale n 'ri$ul rn& 4urtul care c!nstituia ! nc"lcare

&e!se/it &e gra" a n!r$el!r &e c!nie uire la get!-&aci.ț

7


8/11

Princi'ala 4!r$" &e 'r!'rietate get!-&acic" a 4!st 'r!'rietatea i$!/iliar" a&ic" asu'ra

'"$ntului. +n ca&rul !/ tii s"te ti sau icinale e9ista ! 'r!'rietate c!$un" asu'ra terenuril!r ș ș

ara/ile a '" unil!r a '"&uril!r a'el!r i 'r!'rietatea 'riat" a in&ii&ului sau a 4a$iliei sale.ș ș

Pn" a &eeni '"$ntul 'r!'rietate 'riat" tre/uia s" 4ie &e'" it" i ! 4a" inter$e&iar" cn&ș ș

terenul &e i r"$nea 'r!'rietate c!lecti" se $'"r ea 'eri!&ic ntre $e$/rii !/ tii 'eș ț ș

ter$en &e un an 4iecare an& &re'tul asu'ra r!a&el!r $uncite. +n anul ur$"t!r aceste l!turi

&e '"$nt se re&istri/uiau n ca&rul !/ tei 'rin tragere la s!r i.ș ț

a*ilia &acic" n 'eri!a&a 'restatal" este '!liga$" 4iecare &ac an& &re'tul la $ai

$ulte neeste. Pe $"sur" ce institu ia 'r!'riet" ii s-a c!ns!li&at i au a'"rut &i4eren eleț ț ș ț

s!ciale 4a$ilia a &eenit $!n!ga$" &in si$'lu $!ti c" /unurile &!/n&ite s" '!at" 4i

trans$ise 'rin $! tenire unei anu$ite clase &e succes!ri. Un alt as'ect al n!r$el!r &e &re'tș

4a$iliale este acela al mo teniriiș . 7er!&!t 4urniea" tirea '!triit c"reia 4iii aeau &re'tul laș

$! tenirea '"rin il!r. Ei 'uteau cere &e la ace tia 'artea ce li se cuenea &in 'r!'rietateaș ț ș

'"rineasc". *a'tul 'une n ei&en " te$einicia 'e care era cl"&it" 4a$ilia get!-&ac". *e$eiaț

era cu$'"rat" &e la '"rin ii ei an& nt!t&eauna ! estre care i ar"ta '!i ia s!cial"ț ț

&i4eren ierea ntre 4a$ilii.ț

Priit!r t!t la &re'tul &e $! tenire la get!-&aci lucr"ri &e s'ecialitate !/ser" 4a'tul c"ș

e9isten a 'r!'riet" ii 'riate i a 4a$iliei $!n!ga$e 'resu'unea un siste$ succes!ral rigur!sț ț ș

$enit s" asigure c!ntinuitatea 'atri$!niului 4a$iliei &e c"tre uri$a ii acesteia. Aereaș

r"$nea n ca&rul aceleia i 4a$ilii cu '!si/ilitatea &e a ! $"rii 'rin c"s"t!rii 'rin a&"ugireaș

/unuril!r t!tale ale $iresei.

3!n!ga$ia c!ns!li&n& '!i ia /"r/atului n 4a$ilie i n s!cietate a &us la nl"turareaț ș

&e4initi" a ele$entel!r 'atriar,ale &in ca&rul rela iil!r s!ciale. *a$ilia get!-&ac" esteț

'atriliniar" i 'atril!cal" s! ia l!cuia la s! &escen&en a se sta/ilea &u'" tat" c!'ii r"$nn&ș ț ț ț

n 4a$ilia acestuia.

Ast4el n &!$eniul dreptului pe$al 'rinci'alele &is'!i ii aeau n e&ere a'"rareaț

statului i a 'r!'riet" ii 'riate. De i 4!r$al atri/u iile reali"rii (usti iei au 4!st 'reluateș ț ș ț ț

integral &e c"tre !rganele statului n 'ractic" se $ai a'lica legea r"/un"rii sngelui.

u&ecarea 4a'tel!r 'enale se a4lau n sarcina regelui sau a $arelui 're!t i era ns! it" &e unș ț

cere$!nial laic religi!s. Siste$ul 'e&e'sel!r cu'rin&ea sanc i!narea cu $!artea a un!r ț

in4rac iuni c!nsi&erate grae 'recu$ nc"lcarea inter&ic iil!r religi!ase sau a cel!r sta/ilite &eț ț

aut!ritatea central". As'ri$ea acestui siste$ &eria &in ngri(!rarea c" '!'ula ia get!-&ac" s-ț

ar 4i $'!triit n!i !r&ini '!litice instaurate.

"


9/11

+n ceea ce 'rie te ca'acitatea (uri&ic" a 'ers!anel!r n statul get!-&ac acesta se a'reciaș

n 4unc ie &e '!i ia s!cial" e9istn& a a&ar &e in"t!ri &e /unuri cu ca'acitate (uri&ic" l"rgit"ț ț ș ț

sau $ai restrns" &ar i sclaa(ul cu tr"s"turile sale 'atriar,ale sclaii 4iin& e9clu i &e laș ș

&re'turile ciile i '!litice. Cu alte cuinte n!/ilii tara/!stes sau 'ileati aeau ca'acitateș

(uri&ic" &e'lin" 'utn& &eeni regi 're! i 'e cn& '!'ula ia &e rn& c!$ati sau ca'ilatiț ț

aeau ! ca'acitate (uri&ic" restrns".

Rela iile e9terne ale get!-&acil!r 'un n ei&en " '!litica &e alian e ce era 'r!$!at" &eț ț ț

regii &aci cu sc!'ul &e a le a'"ra in&e'en&en a i integritatea terit!rial". Cea $ai i$'!rtant"ț ș

'r!/le$" 'e 'lan e9tern a regelui )ure/ista a 4!st &at" &e ra'!rturile cu I$'eriul R!$an

acesta 'e!cu'n&u-se &e '"strarea in&e'en&en ei.ț

+n anul ?B D!$i ian este asasinat cr$a I$'eriului R!$an 4iin& ncre&in at"ț ț

$'"ratului Traian un $ilitar &e carier" ce aea ca 'rinci'al !/iecti trans!r$area Daciei n

'r!incie r!$an".

+n sus inerea un!r te!rii 'riin& 'ractica i e!lu ia c!$er ului la get!-&aci $"rturiileț ș ț ț

ist!riei sunt $ai 'u in gener!ase. T!tu i se '!ate esti$a c" una &intre 4!r$ele &e c!$er aț ș ț

4!st 5trocul 6 sc,i$/ul &irect &e $ar4" c!ntra $ar4". O ast4el &e 'ia " cun!scut" 'e 'lanț

uniersal nu se 'utea s" nu 4ie 'racticat" i &e get!-&aci. 3ai sigur se tie s're e9e$'luș ș

'!triit lui P!$'eius 3ela c" n!ielile &intre '"r i la ace ti nainta i ai r!$nil!r $/r"cauț ș ș

4!r$a (ur"$ntului ns! it &e un anu$e cere$!nial0 '"r ile turnau in ntr-! cu'" n careț ț

a$estecau ctea 'ic"turi &in sngele l!r iar &u'" ce n$uiau n acel a$estec s"ge ile sa/ia iț ș

cel"lalte ar$e c!nsu$au c!n inutul cu'ei. Ast4el n elegerea era nc,eiat".ț ț

De ase$enea e9ist" c!nse$n"ri ce sus in c" !a$enii li/eri aeau &at!rii i nu le 'uteauț ș

!n!ra &eeneau sclai n irtutea unui !/icei 'e care se /"nuie c" get!-&acii l-au

$'ru$utat &e la greci. De i s!cietatea &acic" nu a cun!scut sclaa(ul institu i!naliat e9istauș ț

anu$ite $ani4est"ri s'!ra&ice ntr-un ca&ru cu t!tul 'articular. Se reg"se te i n aceast"ș ș

situa ie ! n!r$" &e &re't.ț

Ar$ata a c!nstitui i ea ! 'r!/" a ie ii !rganiate '!triit un!r n!r$e rigur!ase ceș ț

4unc i!nau n s!cietatea &acic" n!r$e generale ce tre/uiau res'ectate &e /un"!ie sau caț

reultat al un!r $"suri &e c!nstrngere. Dat!ria &e a $erge la r"/!i i &e a lu'ta cu a/nega ieș ț

'entru a'"rarea t"rii c!nstituia 4"r" &u/ii una &intre n!r$ele (uri&ice cele $ai r"s'n&ite iș

$ai aut!ritare. Ar$ata era una &intre institu iile cele $ai !rganiate n ti$'ul lui )ure/ista iț ș

cea $ai 'uternic". Se tie 'rea /ine c" )ure/ista 'utea a&una ! ar$at" &e 'n" la 2>>>>> &eș

!a$eni ceea ce-l 4"cea &e te$ut i 'entru r!$ani. O ast4el &e ar$at" '!si/il" n c!n&i iileș țntin&erii i '!'ul"riistatului c!n&us &e $arele rege &ac 'resu'unea ! !rganiare te$einic"ș

$


10/11

reguli &e c!$'!rta$ent ! structur" &e c!$an&" i e9isten a unei !r&ini i &isci'lineș ț ș

'uternice. Cu certitu&ine n ca&rul acelei ar$ate au 4unc i!nat legi s'eci4ice /aate 'e n!r$eț

&e &re't. Religia a aut &ease$enea un r!l i$'!rtant n e&ucarea ar$atei 'rin ntre inereaț

s'iritului $ilitar &e a'"rare. A cultiat &is're ul 4a " &e $!arte i ite(ia n lu'ta 'entruț ț ș

a'"rarea "rii &e 'eric!lul &in a4ar".ț

E9isten a r"/!aiel!r c!nse$nate &e $"rturiile antic,it" ii 'resu'unea 4"r" t"ga&" iț ț ș

e9ercitarea un!r n!r$e cu caracter (u&iciar. *unc i!nau n!r$e &e &re't 'riin& ca'tiiiț

$'"r irea 'r"ii &e r"/!i i altele. T!ate acestea 'resu'un e9isten a un!r reguli i n!r$eț ș ț ș

(uri&ice c!nstante nu !cai!nale.

Religia era cel $ai &irect legat" &e $ani4est"rile a &i4erite 4!r$e 5legislatie6 la get!-

&aci. Practicile religi!ase 4!arte ec,i i ele s-au $'letit cu cele (uri&ice a&eseaș

c!n4un&n&u-se. 3ult" re$e n ist!ria antic" $arele 're!t era i (u&ec"t!r su're$ !$ulș

&re't" ii. T!t!&at" $ulte n!r$e religi!ase au c!nstituit n acela i ti$' i n!r$e &e &re't. +nț ș ș

'eri!a&a &e$!cra iei $ilitare la get!-&aci 4act!rul religi!s a (ucat un r!l &e!se/it &eț

i$'!rtant n ia a s!cial" i '!litic".ț ș

+n c!ncluie 'n" aici se '!ate s'une c" '!'!rul &ac n '!4i&a $ult!r icisitu&ini ale

re$ii s-a a4ir$at 'uternic n t!ate &!$eniile0 $ilitar ec!n!$ic religi!s '!litic si (uri&ic. S-

a i$'us n lu$ea antic" cu ! cultur" i ciilia ie igur!ase c!ntri/uin& la 'atri$!niul ist!ricș ț

al u$anit" ii.ț

Ascensiunea r!$an" n Dacia i cucerirea unei $ari '"r i &in aceasta a ntreru'tș ț

&e!ltarea 4ireasc" a ciilia iei i a statului &ac centraliat a institu iil!r '!litic!-(uri&ice aleț ș ț

acestuia. Cucerirea i st"'nirea r!$an" re$e &e 1B8 &e ani n estul Daciei a c!n&us laș

trans4!r$"ri &e su/stan " n e!lu a ist!ric" a acestui '!'!r. Cu t!at" $'!triirea er!ic" aț ț

aut!,t!nil!r !cu'a ia r!$an" 4ie ea i 'ar ial" a &at un n!u curs ist!ric '!'rului &ac 'rinț ș ț

r!$aniarea lui i 'rin intr!&ucerea &e n!i n!r$e (uri&ice.ș

1#


11/11

BIBLIOGRAIE

1. Dr. Vi!u C%ti!(. Istoria statului i dreptului românesc.ș E&itura

Uniersul uri&ic@2. Cer$ea E*il i Ml!u E*ilș ț . Istoria statului i dreptului românesc.ș

E&itura Uniersul uri&ic@). C/i Ia$.ș Istoria statului i dreptului românesc.ș E&itura Uniersul

(uri&ic@+. Ru,a Mi/ai i Oprea$ 0rea.ș Istoria dreptului românesc. E&itura

Ser!-Sat;5. 111./i%tria.r

11

Statul Și Dreptul Geto-dac

Documents

Transcript of Statul Și Dreptul Geto-dac