Statuia Lupoaicei (Lupa Capitolina) este o statuie din Bucureşti, amplasată în prezent în Piaţa Romană.

În anul 1906, cu ocazia celebrării a 25 de ani de la încoronarea Regelui Carol I ca domnitor al României şi 1800 de ani de la cucerirea romană a Daciei, municipalitatea Romei a dăruit bucureştenilor o copie a celebrului monument roman „Lupa Capitolina”, care o reprezenta pe legendara lupoaică care i-ar fi alăptat pe Romulus şi Remus, întemeietorii Romei. Copia din bronz a fost realizată de un sculptor grec anonim.

Iniţial, statuia a fost aşezată pe un piedestal din piatră, ce purta acronimul SPOR (Senatus Populus Que Romanus, Senatul şi Poporul Roman), ea fiind amplasată mai întâi în incinta “Arenelor Romane” din “Parcul Carol I” (la 7 septembrie 1906), apoi (în 1908) în Piaţa Sfântul Gheorghe (care atunci se numea Piaţa Romei). În anul 1931 a fost mutată pe Dealul Mitropoliei, în anul 1965 în mijlocul părculeţului din Piaţa Dorobanţi, iar în anul 1997 în Piaţa Romană, unde se găseşte şi azi.

Lupoaica de pe Capitoliu (lupa capitolina) este o statuie de bronz din secolul al VI-lea î.e.n., actualmente păstrată la Muzeul Conservatorilor din Roma. Romulus şi Remus (fondatorii mitici ai Romei, copiii zeului războiului Marte şi ai vestalei Rhea Silvia) au fost adăugaţi de Antonio del Pollaio, în anul 1509. Lupoaica împreună cu Romulus şi Remus simbolizează originea legendară a Romei şi totodată caracterul sacru şi etern al oraşului şi al puterii sale. Imaginea lupoaicei apare pe multe monede romane antice.

Statul italian a făcut cadou României trei copii ale grupului statuar. O copie a fost instalată la Bucureşti, în piaţa Roma, alta la Cluj şi cealaltă la Chişinău, ca simboluri ale latinităţii şi unităţii românilor din toate părţile patriei. La Chişinău statuia - ce poate fi

văzută în fotografia alăturată, datînd din 1937 - a fost instalată în faţa clădirii în care Sfatul Ţării a votat unirea cu patria mamă (din 1933, sediul Facultăţii de Ştiinţi Agricole).

O dată cu invazia rusă (cea sovietică), statuia a fost distrusă. După obţinerea independenţei Republicii Moldova (în 1991), statul român a realizat o replică a faimoasei statui, pe care a dăruit-o nou creatului stat de aceeaşi origine latină şi de acelaşi sînge. Statuia a fost instalată, dar din păcate nu ştim dacă pe vechiul amplasament sau pe unul nou.

Dupa Marea Unire  de la 1 Decembrie 1918 la Cluj-Napoca este organizata Universitatea Daciei Superioare,  redenumită în final Universitatea Regele Ferdinand I, a cărei deschidere oficială a fost inaugurată 1 februarie 1920, în prezenţa regelui Ferdinand şi a familiei regale.

Statul italian a făcut cadou României în anul 1921 două copii ale statuii lupoaicei de pe Capitoliu (Lupa Capitolina). O copie a fost trimisă la Cluj, iar cea de a doua la Chişinău, drept simboluri ale unităţii românilor din zonele unificate cu Ţările Româneşti. Monumentul este o copie fidelă a lupoaicei de pe Capitoliu, cu Romulus şi Remus , la care s-a adăugat un basorelief al împăratului Traian, executat de sculptorul Ettore Ferrari  şi inscripţia Alla citta di Cluj, Roma Madre, (Orasului Cluj , Roma Mama). S-a hotărât amplasarea monumentului în Piaţa Unirii, în faţa statuii lui Matei Corvin, iar festivitatea de dezvelire a avut loc  în prezenţa a peste 25.000 de locuitori.