2 Mai

Localitatea 2 Mai, acum cativa ani doar o simpla comuna, a devenit in ultimul timp un loc foarte cautat de turisti, in ciuda conditiilor modeste din zona. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de confort este mai ridicat. Statiunea se gaseste la doar 5 km de Mangalia. Plaja de la 2 Mai nu este amenajata in mod special si nici foarte lata, insa foarte placuta. Intrarea in mare este lina, iar fundul nisipos pe toata lungimea plajei.2 Mai se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1 C).

Pentru a ajunge in statiune, sunt mai multe variante:Pe sosea: Pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum in statiune se gaseste in lungul drumului.Pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia, dupa care se continua pe sosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche

Balvanyos

Amplasament geograficBalvanyos, statiune balneoclimaterica permanenta, este situata pe versantul sudic al muntilor Bodoc, in curbura Carpatilor, la o altitudine de 840 m-950 m, la 67 km nord-est fata de Sfantu Gheorghe (resedinta judetului Covasna). Datorita calitatilor terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale si emanatiilor post-vulcanice (mofete), statiunea ofera oaspetilor conditii ideale de odihna si tratament.Datorita rocilor vulcanice si sedimentare din sol, emanatiile de bioxid de carbon si de hidrogen sulfurat au favorizat aparitia a mai multor izvoare de apa minerala, folosite in tratarea afectiunilor stomacale si intestinale, a afectiunilor de cord si ale sistemului vascular. Aici, atat apa, cat si gazul, au radioactivitate naturala relativ mare. Baile Balvanyos de azi s-au format din contopirea a trei colonii de bai care au functionat odinioara. Cea mai veche este cea care se situeaza in pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia (cuvantul "pucios" se refera la mirosul urat al hidrogenului sulfurat).Proprietatile curative ale apelor minerale de la Balvanyos sunt recunoscute de timp indelungat, localnicii utilizandu-le in tratarea a numeroase afectiuni. Exploatarea lor din punct de vedere balneologic a inceput in anul 1938.

ClimatClimat moderat subalpin cu veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 6°C (16°C in iulie si -6°C in ianuarie). Precipitatiile au un regim mediu de 860 - 900 mm. Vanturile sunt slabe, datorita adapostului oferit de catre muntii inconjuratori.

Factori naturali de cura- apa minerala: feruginoasa, bicarbonatata, clorurata, calcica, sodica, carbogazoasa, hipotona- mofeta cu emanatie de dioxid de carbon post activitate vulcanica cu amenajare speciala in interiorul hotelului- bioclimat sedativ de crutare, tonic.

Compozitia resurselor balneareApele au o mineralizare cuprinsa intre 3-18 g/l si contin acid carbonic in proportie de 2.5 g/l; gazul de mofeta contine in proportie de 70-85% dioxid de carbon.

Indicatii terapeutice- afectiuni cardiovasculare (hipertensiune arteriala insuficienta mitrala si aortica compensata, arteriopatii periferice prin ateroscleroze, boala varicoasa a membrelor inferioare)- afectiuni asociate (nevroza astenica, afectiuni reumatismale degenerative, afectiuni reumatismale abarticulare, diabetul zaharat, obezitate, stari dupa stress-uri cotidiene diferite, ateroscleroza cu diferite localizari centrale si periferice).

Tipuri de proceduri- bai carbogazoase- mofete- electroterapie: curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, unde scurte, aerosoli - hidroterapie: bai galvanice, dus masaj, dus subacvatic, masaj subacvatic cu jacuzzi- termoterapie: impachetari cu parafina; - kinetoterapie: masaj uscat, gimnastica medicala si de intretinere in sala de gimnastica- aerohelioterapie.

ContraindicatiiBoli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice, boli de natura tuberculoasa, sarcina normala peste 3 luni.

Obiective turistice din statiune:- ruinele Cetatii Balvanyos (sec XIII)- Cimitirul Pasarilor (prapastie cu emanatie de hidrogen sulfurat)- lacul Sf. Ana (950 m), situat la 10 km de statiune, lac de origine vulcanica, unicat in Europa Centrala si de Est- Tinovul Mohos (1056 m), situat langa Lacul Sf. Ana, declarat rezervatie naturala, adaposteste specii rare de plante;

Imprejurimi, obiective turistice- satul Voinesti (port popular traditional, porti sculptate cu motive florale, pastorale si vanatoresti)- Biserica ortodoxa din Covasna, ridicata in sec. XVI; - Casa Kadar (Covasna), monument de arhitectura si colectie de tablouri; - "Balta Dracului" - monument al naturii; - Planul inclinat ( instalatie de exploatare forestiera ce foloseste forta gravitationala pentru locomotie)- Dalnic, monument de arhitectura populara, Biserica Reformata (sec. XIII-XV)- ruinele Cetatii Vapa de la Malnas Bai (sec. XIV); - biserica fortificata din Ozun (XIV-XV), Turbaria (monument al naturii)- biserica unitariana fortificata din Racosul de Sus (Cetatea Attila) ridicata in 1795 in stil baroc- Muzeul orasenesc din Tg.Secuiesc (istoria breslelor din oras, exponate privind Revolutia de la 1848, colectie de papusi imbracate in portul specific zonei)- Castelul Kotnoky (Valea Crisului) ridicat in sec. XVII, Castelul Szentkereszty (Valea Crisului), din sec. XIX ( monument de arhitectura, parc dendrologic, lac de agrement, tabara de sculptura in lemn)- Muzeul National Secuiesc din Sf.Gheorghe, Muzeul de Arta din Sf.Gheorghe, Biserica reformata, in stil gotic (sec. XIV);- Cheile Varghisului - Poiana Narciselor (monument al naturii)- Castrul roman de la Olteni (sec. II); - Ruinele Castrului Augustia de la Bretcu (sec. II)- Ruinele Cetatii Ica (Turnul Ciunt) sec. XIII, de la Cernat- Reci (rezervatie naturala de 34 ha.)- Miercurea Ciuc (30 km.): Cetatea Miko, muzeul etnografic;

Acces- rutier: Bucuresti - Brasov (E 60) - Miercurea Ciuc (DN 12), ramificatie in comuna Bixad (17 km); Bacau - Tg. Secuiesc, ramificatie spre Balvanyos (24 km)- feroviar: Gara Tusnad pe linia Bucuresti - Baia Mare dupa care transport auto

Baile Felix

Statiunea Baile Felix are sezon permanent si este situata in nord-vestul Romaniei (judetul Bihor), in Podisul Crisurilor, la o altitudine de 140 m, intr-o zona deluroasa acoperita cu paduri de fagi si stejari, 8 km sud de Oradea si 22 km sud-est de localitatea Bors (punct de vama cu Ungaria). Statiunea are o clima temperat-continentala, cu influente oceanice provenind din vest. Temperatura medie anuala este de 10,6°C (iulie- in jur de 21°C; ianuarie in jur de -2°C). Verile nu sunt excesiv de calduroase, iarna este blanda. Precipitatii moderate (650 mm anual).

Statiunea Baile Felix se remarca prin bogatia de izvoare de ape minerale termale (20-48°C), oligotermale, radioactive, continand sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Renumita prin efectul binefacator al apelor sale in calmarea durerilor articulare si musculare si a nevralgiilor reumatice, statiunea este recomandata in tratamentul bolilor reumatismale inflamatorii (poliartrita, spondiloza reumatoida, urmari ale unui reumatism articular grav), al bolilor degenerative (spondiloza, artroza, poliartroza, sciatica lombara), si al diartrozelor (tendonita, tendomiotita, periartrita scapulohumerala, etc.) al bolilor sistemului nervos central si periferic (semipareze, parapareze, etc.), al bolilor ginecologice (metrosalpingita cronica, dereglari minore pubertale si de menopauza), al starilor post-traumatismale (urmare unor operatii ale articulatiilor, oaselor si muschilor, urmare unor fracturi, entorse si luxatii etc.), al dereglarilor endocrine etc.

Statiunea beneficiaza de baze de tratament moderne, avand toate dotarile necesare pentru bai in cada sau bazin cu ape minerale, kinetoterapie in bazine cu apa minerala termala, impachetari cu namol cald, fizioterapie, inhalatii si aerosoli etc., care permit un tratament eficient chiar si in anotimpurile reci. Exista aici numeroase sali de gimnastica, sauna, bazine de inot etc.

In apropierea Bailor Felix, situata in aceeasi zona submontana (la altitudinea de 140 m) se afla statiunea Baile 1 mai, intr-un parc natural de stejari batrani, cu o clima temperat continentala moderata, cu influente oceanice din vest. In apa termala din raul si lacul Petea, cu o temperatura constanta de 30-31°C, traiesc melcul Melanopsis parreyssi (relicva din Tertiar) si pestele Scardinus racovitzae, ca si specia rara de nufar subtropical - Numphaea lotus thermalis - relicva din Tertiar, monument al naturii.

Efectele benefice ale apelor termale din sunt folosite pentru urmatoarele afectiuni: - Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta) - Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza) - Afectiuni reumatismale abarticulare - Afectiuni post-traumatice - Afectiuni neurologice periferice - Afectiuni neurologice centrale- Afectiuni ginecologice

- Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).

Tipuri de proceduri:- Kinetoterapie - Bai calde cu ape minerale în cazi si bazine - Electroterapie - Hidroterapie - Aerohelioterapie în bazine deschise cu apa termala - Aerosoli - Gimnastica medicala - Bai de lumina- Sauna - Cosmetica.

Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afectiuni pot fi daunatoare si contraindicate pentru alte afectiuni. Aceste afectiuni sunt: - Boli infecto-contagioase - Boli venerice - Tumori maligne - Hemoragii - Boli psihice

Calimanesti - Caciulata

DATE GENERALE:Situata in judetul Valcea, la 18 km de municipiul Ramnicu Valcea, pe valea Oltului, la adapostul muntilor impaduriti ai Coziei si al plaiului Frasinet, statiunea balneoclimaterica Calimanesti-Caciulata (alt. 260m) beneficiaza de un climat continental bland, caracteristic zonelor subalpine.Apele minerale ofera statiunii Calimanesti-Caciulata o valoare deosebita. Captate cu ajutorul unor sonde de mare adancime (peste 1200 m), cele 12 izvoare de ape minerale atermale si 3 termale au concentratii si compozitii chimice variate; ele sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, iodurate, magnezice, hipotonice. In cadrul bazelor de tratament se poate utiliza zilnic, in cura externa, un debit de 400.000 litri de apa minerala provenita din izvoarele locale.

FACTORI DE CURA:Apele minerale ale statiunii se folosesc intr-o gama larga de afectiuni sub diferite forme:* Cura interna: boli ale aparatului digestiv (inclusiv boli hepatice, ale veziculei si cailor biliare), boli ale rinichilor si cailor urinare, afectiuni metabolice.* Cura externa: afectiuni ale aparatului locomotor (sechele posttraumatice, boli reumatismale), afectiuni ginecologice cronice netuberculoase, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, boli ale aparatului cardio-vascular.* Tratament parenteral: injectii intramusculare cu apa sulfuroasa in boli alergice.

FACTORI DE ATRACTIE TURISTICA IN ZONA:* Manastirea Cozia (2 km de Calimanesti), construita de Mircea cel Batran intre 1387-1388, considerata cel mai vechi si important monument de arhitectura si arta medievala din Tara Romaneasca, restaurata sub Neagoe Basarab in 1517, in 1707 de paharnicul Serban Cantacuzino, cand se reface si pictura, sub Constantin Brancoveanu, sub Bibescu, Stirbei si altii. In pronaos se afla mormintele lui Mircea cel Batran si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazu.Hramul � Sfanta Treime", a doua zi dupa Rusalii.* Manastirea Turnu, manastire de calugari, ctitorita in 1676 de Varlaam, Episcopul Ramnicului si Mitropolitul Tarii Romanesti.

Hramul: �Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", 21 noiembrie.* Schitul Ostrov - manastire de calugari, ctitorita de Neagoe Basarab si sotia sa, Despina, intre anii 1520-1521, situata pe o insula in mijlocul Oltului. Hramul �Nasterea Maicii Domnului", 8 septembrie.* Manastirea Stanisoara, manastire de calugari, zidita prin osardia lui Gh. Cluceru si a altor boieri din Pitesti, in anul 1747. Hramul �Sfantul Gheorghe", 23 aprilie.* Castrul Roman, constructie romana deosebita, situata langa barajul hidroenergetic de la Cozia - Turnu.

Mai amintim cateva manastiri de o importanta arhitecturala si arta medievala deosebita:* Manastirea Arnota - com. Costesti, jud. Valcea;* Manastirea Bistrita - com. Costesti, satul Bistrita, jud. Valcea* Manastirea Cornetu - satul Calinesti, orasul Brezoi, jud. Valcea;* Manastirea Dintr-un Lemn - com. Francesti, jud. Valcea;* Manastirea Frasinei - com. Muiereasca, jud. Valcea;* Manastirea Govora - com. Mihailesti, jud. Valcea;* Manastirea Hurez - orasul Horezu, jud. Valcea;* Manastirea Iezeru - satul Cheia, jud. Valcea;* Manastirea Pahomie - com. Barbatesti, jud. Valcea;* Manastirea Patrunsa - com. Barbatesti, jud. Valcea;* Manastirea Surpatele - com. Francesti, Rm. Valcea

Covasna

Date generaleAtestata documentar pentru prima data in 1548, localitatea Covasna avea in anul 1567 61 de case. In prezent, orasul se intinde pe 15.800 hectare (din care 796 hectare teren intravilan), de la raul Negru din ses pana la varful Lacauti (1.777 m), avand 11.207 locuitori (2002), dintre care maghiari 66,58 %, romani 32,03 %, alte nationalitati 1,38 %. Paraul Covasna imparte statiunea in doua. Asezarea propriu-zisa este compusa din Covasna si satul Voinesti, astazi cartier al orasului. De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5 km catre sud, locul de nastere al savantului orientalist Korosi Csoma Sandor.

Vestitul oras balnear Covasna se intinde la poalele Muntilor Bretcu, de la Cartierul de jos pana in Valea Zanelor, avand o lungime de 9 kilometri si o amplasare foarte interesanta, fiind inconjurat de munti dinspre nord, est si sud, cu deschidere spre vest spre Bazinul Trei Scaune. Inaltimea deasupra nivelului marii in centrul orasului este de 560 m, iar la capatul de jos al caii ferate cu plan inclinat este de peste 600 m.

Covasna beneficiaza de resurse turistice importante, cu precadere naturale. Varietatea resurselor hidrominerale si carbogazoase, cu mare valoare terapeutica, a dat posibilitatea dezvoltarii turismului balnear dar s-au dezvoltat totodata turismul montan si cel de sfarsit de saptamana. Pe teritoriul statiunii sunt valorificate izvoarele de apa minerala carbogazoasa, bicarbonatata, clorurat-sodica, feruginoasa, calcica, magneziana, hipotona si hipertona. Capacitatea de cazare a complexului balnear Covasna insumeaza aproximativ 2300 de locuri in hotelurile "Dacia", "Hefaistos", "Montana", "Bradul", "Covasna", "Cerbul", "Caprioara".

Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila fiind insa originea slava a denumirii: in limbile slave, "cvasna" inseamna "acru", posibila referire la apele minerale acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare in zona a numelor de origine slava:

Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta ca, inaintea sosirii secuilor pe aceste meleaguri, aici locuiau slavii.

Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la Targu Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

Covasna este cunoscuta si sub denumirea de 'Statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate", datorita climatului bland, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc. Resursele naturale curative sunt valorificate in bazele de tratament active pe intreaga durata a anului. În 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste.

Zona Covasnei este locuita de mai multe milenii. Pe langa sporadicele artefacte din neolitic si era bronzului, este important situl ruinelor cetatii de pe culmea muntelui Miske (935 m). Aici au fost descoperite fragmente de ceramica si de arme (lanci), precum si alte obiecte mici. Avand in vederea marimea si amplasamentul cetatii, se poate spune ca ea nu avea insemnatate strategica, ci doar rol de observare. In schimb, nu departe de cetate, arheologul clujean Ferenczi Istvan a descoperit in anul 1942 o cladire mai mica din epoca romana, construita in secolul II e.n., care are o mare importanta deoarece arata limitele teritoriului ocupat de romani in Dacia.

Dupa o lunga perioada in care Covasna nu este mentionata in documente (desi exista dovezi ca secuii erau deja prezenti in zona), in 1548 localitatea apare cu numele Kowazna. Ulterior, Covasna a devenit comuna cea mai importanta a Scaunului Orbai (din anul 1867 - centru administrativ cu tribunal, autoritate fiscala, carte funciara proprie) datorita dezvoltarii sa rapide si a amplasamentului central. Cresterea demografica este spectaculoasa: din cele 61 de porti din 1567, a ajuns sa aiba in doar 35 de ani 76, iar peste alti 12 ani incredibilul numar de 207. In 1703, numarul portilor scade la 191, apoi in 1721 la 170 (scadere cauzata de luptele dintre curuti si lobonti, emigrarilor, foametei si epidemiilor). La inceputul secolului al XIX-lea incepe o alta perioada de crestere demografica: 2.000 de locuitori in 1842, in 1850 - 3.110, in 1869 - 3.515, in 1880 - 3.628, iar la ultimul recensamant al Monarhiei Austro-Ungare (1910) 5431. Dupa primul razboi mondial, in ciuda pierderilor de vieti omenesti, numarul locuitorilor comunei este de 5.630. Cifra ajunge in 1941 la 6.276, in 1956 la 7.290, in 1966 la 7.304, in 1968 la 9.702, in 1985 la 11.637, in 1992 la 12.476, insa in 2002 scade la 11.207.

Ca structura sociala, in Covasna inceputului de secol al XV-lea se distingeau oamenii de vaza (primores), calaretii (primipilii), respectiv pedestrasii (pedites), asa cum reiese din lustrele (listele militare) intocmite la diferite dati. Sunt cunoscute mai multe asemenea liste din secolele XVI-XVII, la fiecare putand fi observate aceleasi tendinte: cresterea numarului nobililor, scaderea numarului oamenilor liberi, ajungerea celor liberi in randul iobagilor. La porunca imparatesei Maria Tereza, in 1764 au fost infiintate regimentele de graniceri secui, fapt ce a dat nastere la evenimente sangeroase din cauza abuzurilor autoritatilor militare nou create.

O situatie aparte au avut-o romanii din Covasna: deoarece nu aveau pamant, nu se puteau ocupa cu agricultura, principalele lor indeletniciri fiind cresterea oilor, comertul, tesutul si torsul. Postavurile si tesaturile lor aveau o calitate exceptionala, ca si branzeturile afumate si in burduf. De religie ortodoxa, printre romani existau si greco-catolici si chiar si ortodocsi de rit vechi

(vechea lor biserica, construita in anul 1794, este astazi considerata monument).

Populatia din Covasna a participat la luptele din timpul Revolutiei de la 1848. Chiar la inceperea luptelor aici s-a format un detasament de garda nationala din 88 de persoane, dintre care 23 au murit in timpul Revolutiei. Dupa inabusirea acesteia, in timpul dictaturii militare (epoca Bach) si a neoabsolutismului, populatia covasneana a trait probabil cei mai grei si intunecati ani ai istoriei sale. In anii 1860 presiunile s-au redus, rezultatele putand fi observate si in viata economico-sociala a comunei.

Atractii turistice ale zoneiMuzeul Etnografic Haszmann Pal din Cernat Cea mai cunoscuta atractie al satului Cernat este Muzeul Zonal, intemeiat in 1974 si care prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi. Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate, alaturi de care exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole.

Ghelinta - frescele legendei Sf. LadislauCladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost pictat in 1628. O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel vestic si cel sudic), infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 - 1340. Sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO parte a mostenirii culturale globale.

Cetatea Ilenei CosanzenePe culmea inalta a padurii Miske, la o distanta de 3 km de centrul orasului, se gaseste cetatea lui Miske (sau a Zanei Ileana Cosanzeana), ale carei origini nu sunt atestate documentar. Legendele afirma ca in cetate a locuit Ileana Cosanzeana, a carei avere imensa este ascunsa in beciurile cladirii, pazita de un cocos care in sapte ani adoarme o singura data. Cu aceasta ocazie, portile secrete se deschid, iar cel care ghiceste momentul potrivit poate scoate la lumina intreaga comoara.

Balta DraculuiSimbol al orasului, Balta Dracului este o eruptie de noroi si gaze (oxizi de carbon si sulf), deschisa pentru public in 1881 si folosita initial pentru tratament, orasul intrand astfel in randul statiunilor balneoclimatice. Conform traditiei, in anii 1700 acest fenomen al naturii era mai spre nord, dar in mod enigmatic s-a mutat in centru, lasand in vechiul sau loc un frate mai mic, "Mica Balta a Dracului". Balta Dracului este, dupa opinia geologilor, o emanatie de dioxid de carbon: apa minerala izvorata din adancuri si cea freatica sunt mentinute de gaze in vartej, colcaind. In secolul al XIX-lea s-au produs mai multe eruptii: in 1837, 1857, 1864 si 1885, cea mai mare fiind in anul 1837. In prezent, vulcanul Balta Dracului este complet inofensiv, ultima mare eruptie avand loc in 1984.

Vila lui CeausescuVila se afla intr-o portiune izolata, de o deosebita frumusete a Vaii Zanelor. Cladirea era destinata protocolului de stat, insa dictatorul a petrecut aici o singura noapte, in luna august a anului 1986, imediat dupa accidentul nuclear de la Cernobal.

"Mocanita"O atractie turistica de prima insemnatate a orasului va fi trenul cu ecartament redus ("mocanita"), alaturi de trenul cu plan inclinat care leaga Covasna de comuna Comandau. Nefolosita in prezent, pentru repunerea in functiune a "mocanitei" sunt necesare pe de o parte repararea intregii linii, iar pe de alta parte clarificarea drepturilor de proprietate. Ultima cursa pe linia ingusta a avut loc in anul 1999, iar in 2002 a fost infiintata chiar si o fundatie pentru salvarea "mocanitei".

Trenul cu plan inclinatLa jumatatea liniei ferate dintre Covasna si Comandau poate fi vazut un monument unic al istoriei industriale: linia de cale ferata de plan inclinat, proiectata si realizata in anul 1892 de catre inginerul Emil Lux. Principiul de functionare este simplu: vagoneta incarcata porneste de pe deal spre vale datorita gravitatiei, tragand in sus cealalta vagoneta, legata de prima cu un cablu de otel. Franarea era dirijata din statia de sus a liniei. Nici trenul cu plan inclinat nu este functional in zilele noastre.

Poteci turistice marcate

- Centru - Muntele Plesuv - Pusta lui Kokorja si Garadics, punct rosu (timp de mers: 2 ore)- Hotel-centrul de tratamente Montana - Dambul cu Mesteceni - pusta lui Kokorja, triunghi galben (timp de mers: 1,5 ore).- Valea Zanelor - Cetatea Zanelor - Pusta lui Garadics si Szemerke - Ocol - Calea ferata pe plan inclinat - Valea Zanelor, triunghi rosu, drum in circuit (durata de mers: o jumatate de zi). De la pusta lui Szemerke porneste o poteca marcata cu punct rosu catre crestetul Korosi-koz, aici fiind cumpana principala a apelor din Carpatii Orientali, si poteca de-a lungul acesteia este marcata cu banda rosie (timp de mers: 1 ora).- Valea Pescarilor - Stejar Curat, cruce albastra (timp de mers: 2,5 ore), de aici pe poteca marcata cu punct albastru spre locul numit Koro-berc, aflat pe creasta principala a muntelui (timp de mers: 6 ore).- Valea Zanelor - Pilis-Covasna - Basca Mare - Varful Lacauti (1777 m.), punct albastru (timpul de mers: 1 zi).

Cai de acces la Covasna1. Cu masinaDesi se poate ajunge si dinspre Tg. Secuiesc, este recomandabila soseaua Sf. Gheorghe-Covasna, distanta de la resedinta de judet fiind de 35 kilometri.2. Cu trenulStatiunea este deservita de calea ferata Brasov - Bretcu.Mersul trenurilor catre Covasna:Plecare din Brasov - Sosire la Covasna3.35 - 5.508.24 - 10.22Plecare din Sf. Gheorghe - Sosire la Covasna4.33 - 5.509.10 - 10.2213.12 - 14.2017.50 - 18.59

Cura balnearaDatorita conditiilor geologice specifice, Covasna beneficiaza din plin de bogatia factorilor naturali: apa minerala carbogazoasa, mofete naturale (emanatii naturale de bioxid de carbon), precum si de climatul de crutare, bogat in aeroioni negativi, existenti datorita padurilor de brazi din imprejurimi. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti, precum si rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna în rândul celor mai

importante asezaminte de sanatate, Covasna fiind o statiune balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali terapeutici.

Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni:* cardiovasculare (arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arteriala , valvulopatii, sechele postaccidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor),* boli dermatologice (psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate),* boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo - si hiperacide, boala ulceroasa , sechele dupa rezectii gastrice, ulcere recidivante ale bontului gastric, tulburari functionale si afectiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite si enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele dupa hepatita epidemica, sechele postoperatorii ale caile biliare, dischinezii ale cailor biliare, litiaza biliara ),* boli endocrine (boala basedow, hipertiroidism, insuficienta paratiroidiana, hipofunctiile glandelor endocrine etc),* boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea etc.),* boli ale aparatului locomotor ( afectiuni articulare, poliartrita reumatica, artroza , discopatii lombare, spondilita ),* boli de nutritie,* afectiuni asociate procesului de imbatranire,* boli ale rinichilor si cailor urinare ( glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de origine infectioasa, litiaza renala (urica , fosfalica , oxalica), boli inflamatorii cronice ale cailor urinare ),* boli ale sistemului nervos (afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita, poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele dupa accidente vasculare cerebrale, stari astenice sau reactii nevrotice),* boli profesionale: boli profesionale cronice prin agenti fizici - dermatoze profesionale, reactii alergice cutanate de diverse etiologii, afectiuni cutanate profesionale prin agenti fizici.

Eforie Sud

Eforie Sud este o statiune estivala integrata orasului Eforie, aflata in extremitatea sud-estica a Romaniei, in judetul Constanta, pe fasia de litoral cuprinsa intre Marea Neagra si Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul marii, la 5 km distanta de Eforie Nord si la 19 km distanta de Constanta. Clima este marina, cu veri fierbinti (temperatura medie in luna iulie depaseste 22°C) si ierni blande, cu strat subtire de zapada (temperatura medie in ianuarie este de 0°C). Precipitatii scazute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minima, soarele straluceste 10-12 ore pe zi. Factorii de cura naturala sunt clima marina, apa marii (clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipotonica - mineralizare medie: 15,5 gr). Plajele intinse, cu nisip fin, sunt ideale pentru aerohelioterapie si talasoterapie, in vreme ce pe malul Lacului Techirghiol functioneaza o baza de tratament in aer liber unde se pot face impachetari cu namol si bai in lac. Statiunea Eforie Sud este indicata atat pentru petrecerea vacantei cat si pentru tratamentul unor afectiuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza, hipotiroidie, limfatism, anemie secundara, rahitism, decalcifiere, slabiciune fizica, stari de dupa fracturi ale oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc. Aici exista un sanatoriu pentru copii cu afectiuni reumatologice, cu regim permanent, care trateaza indeosebi slabiciunea fizica si rahitismul.

In Eforie Sud se poate ajunge:- pe sosea: 18 km sud de Constanta pe DN39 (E 87) si 25 km

Nord de Mangalia- pe calea ferata: 17 km sud de Constanta pe linia Constanta-Mangalia, gara Eforie Sud

Navodari

Orasul Navodari este situat in sud-estul Romaniei, in apropierea orasului Constanta, cel mai mare port maritim al tarii si al patrulea ca marime din Europa. In imediata vecinatate a orasului se afla Midia, un alt port la Marea Neagra. De asemenea, Navodari este destinatia finala a Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, care reprezinta o parte a Canalului Dunare - Marea Neagra, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leaga Cernavoda de Agigea - Constanta si permite accesul navelor fluviale si maritime cu un deplasament de pana la 5.000 tdw.Regiunea dispune de o retea de drumuri bine dezvoltata care asigura o legatura optima cu celelalte judete si regiuni ale tarii si cu statele invecinate. La Navodari se poate ajunge din vest pe relatia E60-DN3-Constanta sau din sud pe relatia E87-DJ226-Constanta.

Situat in apropierea Marii Negre, a arterei navigabile Poarta Alba – Midia Navodari si intre lacurile Tasaul si Siutghiol, Navodari-ul a fost si este influentat in mare parte de mediul acvatic. Nu intamplator cele mai vechi urme de existenta umana, pana in prezent au fost descoperite la Mamaia Sat si Peninsula. Ele dateaza de circa 120.000 ani, mai exact din paleoliticul mijlociu, fiind cele mai vechi din Dobrogea. Cercetarile sistematice din perioada 1999 – 2003 de pe insula “La Ostrov” din lacul Tasaul, au scos la iveala o asezare eneolitica, cea mai importanta de acest fel de pe litoralul nostrum al Marii Negre.                Pe raza orasului Navodari au mai fost semnalare, dar insuffcient cercetate pana in prezent urme de existenta umana datand din perioadele: greaca, romana, romano-bizantina.                Urmeaza o perioada cand zona noastra a fost influentata de cetatea sau portul Zanaoarda, un toponim mai putin obisnuit, care apare in harti din evul mediu la nord de  Constanta, fiind localizata, dupa unii autori, la Capul Midia.                Instaurarea stapanirii otomane in Dobrogea s-a produs in timp si pe etape, incepand prin 1419-1420 si terminand in 1484 prin cucerirea cetatilor Chilia si Cetatea Alba. Aceasta a avut ca urmare luarea mai multor masuri, printre care masive colonizari cu turci si tatari, precum si schimbarea denumirilor oraselor  si satelor chiar si in situatii in care populatia crestina era majoritara. Este perioada cand asezarea noastra capata denumirea de Karacoyun (turca kara = negru, neagra in cazul nostru si coyun = oaie). Dupa unele surse denumirea isi are originile in indeletnicirea locuitorilor de a creste oi astrahan (care insa cu timpul si-au degenerat rasa) pe pasunile si in mediul care ofereau conditii bune. Aceeasi denumire avea si balta care se gasea intre mare si sat acoperita acum de lucrarile fostului si actualului canal.                Dupa revenirea Dobrogei la statul roman, in 1878, asezarea isi pastreaza denumirea, dar in grafie romaneasca – Caracoium. Ea figureaza ca facand parte din plasa Kustenge (Constanta), fiind un catun al comunei Cicracci (azi Sibioara). La 1882 (potrivit documentelor de arhiva) existau 46 locuitori (probabil capi de familie n.n.) asezarea avand 55 hectare ce alcatuiau vatra satului impreuna cu islazul, 46 hectare pamant de plantatie si 10 hectare pamant de cultura.                La 1890,  suprafata sa era de 119 hectare, unde convietuiau 114 familii cu 506 suflete, formate din romani, bulgari , turci si austrieci avand ca ocupatie de baza pescuitul. Din cele 1900 hectare, 55 erau ocupate de gradini si de vatra satului cu 65 case mici, neordonate si “ingramadite” in partea sudica.

                In august 1922, cunoscutul geograf Constantin Bratescu trece pe aici si mentioneaza asezarea ca fiind un sat curat lipovenesc pe care locuitorii il numeau mai pe scurt Carachioi (Satul negru). El remarca strada larga si dreapta cu case umbrite de salcami, baile care existau aproape de fiecare curte. Apa din fantani era salcie, singura cu apa dulce si apreciata de localnici era pe perisipul ce despartea lacul Tasaul de mare. Fantana fiind de mici dimensiuni era folosita pentru ceai (in sat fiind doua ceainarii) iar pentru consum  locuitorii aduceau apa in butoaie de la Mamaia.                In 1927, in urma schimbarii denumirilor de sate din Dobrogea veche, asezarea este denumita Navodari, datorita specificului local.                In 1930 isi pastreaza statutul administrativ de sat si apartinea de comuna Ferdinand I (azi Mihail Kogalniceanu) plasa Ovidiu, jud. Constanta si se intindea pe o suprafata de 2060 hectare din care 1300 hectare erau teren arabil. La recensamantul din 1930 Navodari-ul avea 1152 locuitori din care 150 romani, 996 rusi (lipoveni n.n.) si 6 de alte nationalitati. Inainte de recensamantul efectuat in decembrie, in septembrie se trece pentru prima data la denumirile celor 6 strazi existente, denumiri ce vor fi folosite cel mult pana in anii ’40 si anume: strada Carol II-lea, strada Dorobanti, strada Oltului, strada Principesa Elena, strada Europei, strada Printul Mihai.                Fiind recunoscuta comuna in 1932, localitatea cunoaste o evolutie rapida mai ales incepand cu anii ’50 (dupa sistarea primelor incercari de realizare a “canalului” incepute in 1949 si oprite in 1953) cand incepe sa se profileze tot mai mult perspectiva sa industriala. Astfel, in 1954 si 1975 incep constructiile a doua mari obiective industriale care vor influenta evolutia sub toate aspectele a localitatii. Este vorba despre Combinatul de Ingrasaminte Chimice  (U.S.A.S. – Uzina de Superfosfati si Acid Sulfuric, denumita apoi Fertilchim) si respectiv Combinatul Petrochimic Midia. In 1957 se termina colectivizarea, in comuna functionand G.A.C. (Gospodaria Agricola Colectiva) “Senca Reazen” cu 177 familii   inregistrate in 1959. In iunie 1959, ca urmare a H.C.M. 713, este stabilita portiunea ca plaja pentru comuna, iar in octombrie acelasi an figura ca institutie “Tabara de pionieri si scolari Navodari”, denumita ulterior “Complexul de odihna pentru copii”  .                Daca in 1960 existau 3863 locuitori, in 1962 erau 4500, pentru ca in 1966 sa ajunga la 6400, la care se adauga flotantii in numar de circa 1000, plus cei in jur de 500 pe timpul verii. Paralel cu aceasta, dintr-o situatie documentara intocmita la 21 octombrie 1966, reiese ca in tabara de copii, in sezon de vara au venit peste 2000 de elevi.                Dintr-o statistica din 1966 rezulta ca datorita U.S.A.S. –ului  si Uzinei de Reparatii a crescut numarul de salariati, astfel ca in Navodari ponderea muncitorilor in industrie era de peste 70%. De altfel, termeni ca ” centru muncitoresc”, “colonie muncitoreasca”, “orasul nou” au fost folositi (cel putin pentru o parte a localitatii) din 1959, 1960 destul de des, atat de populatia locala cat si in adrese inregistrate la primaria de atunci. Incepand cu 1 iunie 1968, comuna Navodari dobandeste statutul de oras, ca urmare a H.C.M. nr. 1128 din 27 mai 1968.In perioada 1976 – 1990 se dezvolta complexul industrial si portul Midia , Baza de export animale vii, Santierul Naval Marea Neagra, C.E.T. Midia, Terminalul Petrolier si de Gaze, se realizeaza Canalul Poarta Alba – Midia Navodari, Ecluza Navodari, Fabrica de Zahar si in zona peninsulara, doua ferme avicole cu o capacitate de peste 100.000 capete si incubatoare proprii.Pe raza orasului functioneaza baze turistice, cele mai mari fiind Popasul Turistic 3, Mamaia cu 5000 de locuri, Complexul Hanul Piratilor cu 2000 locuri, Complexul de Odihna pentru Copii  cu 6000 locuri, Tabara Victoria cu 1000 locuri.

Invatamantul era asigurat de trei scoli cu clasele I – VIII, o scoala cu clasele I – IV, patru gradinite, un liceu industrial de chimie. Pentru cultura existau:Casa de Cultura, Clubul Petromidia, Clubul Fertilchim.

Saturn

Statiunea Saturn este situata in imediata vecinatate a orasului Mangalia. Pe langa posibilitatile de agrement, statiunea dispune de 21 de izvoare termale sulfuroase recomandate in tratarea bolilor digestive si reumatice. Statiunea are un climat bland, cu precipitatii izolate tot timpul anului (media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii, in timp ce iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C).Hotelurile cu o capacitate de peste 13.000 de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul estival o panorama superba asupra marii. Din Saturn se pot face trasee turistice pana la vechiul Callatis, dar si in regiunile mai apropiate ale podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent fenomene carstice.

Vama Veche

Vama Veche este localitate de frontiera, situata la cativa kilometri sud de 2 Mai si Mangalia, si care a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei de nonconformism. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de comfort este mai ridicat. Plaja este relativ buna si, ca si la Costinesti, un reper care da o nota originala il reprezinta o epava aflata la cateva sute de metri de mal.Statiunea se caractrizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1 C).

In Vama Veche se poate ajunge - pe sosea: pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum si in statiune se gaseste in lungul drumului.- pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti - Constanta - Mangalia, dupa care se continua pe sosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche.

Venus

Statiunea Venus este situata in extremitatea sud-estica a Romaniei (judetul Constanta), intre Saturn si Cap Aurora, pe tarmul Marii Negre, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 3 km distanta de orasul Mangalia, caruia ii este integrat din punct de vedere administrativ, si la 41 km sud de Municipiul Constanta (resedinta judetului Constanta). Statiunea are o capacitate de cazare de peste 10.000 de locuri in hoteluri de 1-5 stele. Hotelurile au un stil arhitectural original si ocupa in totalitate o acolada larga a golfului Aurora pe care il inchid in partea sudica. Statiunea dispune de baze de tratament (bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de namol, sali de masaj), terenuri de sport, iar pe lacul Razelm se poate practica in bune conditii canotajul. Statiunea Venus ofera turistilor sai un cadru perfect pentru petrecerea vacantelor de vara in spatii de cazare confortabile, cu dotari moderne.

Statiunea Venus are o clima marina, cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22°C), cand 25-28 de zile dintr-o luna sunt zile insorite (soarele straluceste 10-12 ore pe zi), si cu ierni blande, cu ninsori rare (temperatura medie in

ianuarie este de 0°C). Temperatura medie anuala este de 11,2°C, iar volumul anual al precipitatiilor este de 400 mm. Vara, briza este prezenta in tot cursul zilei. Factorii de cura naturala sunt clima marina, bogata in aerosoli salini si radiatie solara, cu efect stimulator asupra organismului uman, apa de mare clorata, sulfatata, sodica, magneziana si hipotonica (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), anemie secundara, slabiciune, decalcifiere, rahitism, boli ale pielii (psoriazis), dereglari endocrine (hipotiroidie si mixedema), boli ginecologice (hipoovarianism pubertal, sterilitate ovariana). Statiunea dispune de o plaja naturala larga (care se intinde pe o lungime de 1,2 km intre statiunile Venus si Saturn si are o latime de 200m), cu nisip fin si de unde izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Venus este o statiune relativ noua (1972), eleganta si primitoare, care se remarca atat prin varietatea si frumusetea arhitecturii hotelurilor si vilelor sale, cat si prin gradul de confort al acestora. Statiunea dispune de un camping, mai multe restaurante, magazine de dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei, handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa. Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice (yahting, wind-surfing, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare-Marea Neagra, excursii in Delta Dunarii, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, partide de calarie etc.

Cai de acces in statiune:- pe sosea pe DN39 (E 87) in apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct catre statiune- pe calea ferata, situata pe linia Constanta-Mangalia, Venus nu are gara proprie, iar cea mai apropiata este gara Mangalia. De aici accesul este destul de usor cu microbuzele ce pleaca din gara si traverseaza toate statiunile.

Borsec

Borsec este un oras situat in nord-estul Romaniei (judetul Harghita), in depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, inconjurata de Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, la o altitudine de 900 m, la 120 km de Piatra Neamt, 28 km de Toplita, 130 km de Tg.Mures, 91 km de Bicaz, 125 km de Miercurea Ciuc si 186 km de Brasov.

ClimatClima subalpina rece (temperatura medie 15°C in luna iulie; temperatura medie - 7°C in luna ianuarie). Vant slab. Temperatura medie anuala de 5°C. Precipitatii moderate (700-750 mm anual).

Scurt istoricO veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continand calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic inca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international - medalia Targului

International de la Viena (1873), medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate in 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878). Statiunea Borsec este recomandata in tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie etc. La Borsec exista instalatii pentru bai fierbinti in cada sau bazine acoperite cu ape minerale carbonate, izvoare de ape minerale pentru cura interna, aparatura pentru electroterapie si hidroterapie, instalatii pentru bai cu ierburi, impachetari cu parafina, sali de gimnastica. Statiunea ofera largi posibilitati de petrecere a timpului liber (carari de munte neumblate, terenuri de sport, sali de cinema, piste de schi si sanius etc.). In Borsec exista peste 15 izvoare de apa minerala carbogazoasa naturala, avand compozitie chimica apropiata, stabila in timp, cu debite variabile, cele mai importante calitativ si ca debit fiind izvoarele 1 si 2. Prin compozitia lor, apele minerale au efecte curative asupra afectiunilor aparatului digestiv (stomac, intestine, cai biliare), rinichilor si a vezicii si cailor urinare, precum si asupra sistemului circulator periferic. In 1803 cetateanul vienez Valentin Gunther a urmat un tratament la Borsec, vindecandu-se de o boala considerata incurabila. Reintorcandu-se la Viena, ii propune unei rude sa faca comert cu apa minerala de la Borsec, pentru care sa arendeze Borsecul (un mic catun la acea vreme) de la comunele Lazarea si Ditrau, proprietarele Borsecului.In 1804 Gunther Zimmetshausen si Eisner (un inginer de mine) se deplaseaza la Borsec pentru a trata arendarea si a vedea daca se poate realiza o fabrica de sticla pentru imbuteliere. S-a incheiat contractul de arendare pe 28 de ani. In afara de soda, la Borsec s-au gasit din abundenta toate materialele necesare fabricarii sticlei. Zimmetshausen se muta in Borsec in 1805, incepand vaste lucrari de constructii de locuinte, defrisari de padure, constructii de drumuri si o fabrica de sticla. Aduce muncitori specialisti in fabricarea sticlei din Austria, Bohemia, Bavaria si Polonia. Numele acestora au fost pastrate prin descendenti ca : Siller, Talmaier, Birman, Fokt, etc. In 1806 incepe imbutelierea industriala in butelii de sticla fabricate la Borsec. In primul an au fost imbuteliate 3 milioane de litri de apa minerala, care au fost transportate cu carutele in cele patru zari, ajungand si pana la Viena. Apa captata in put de la izvoarele 1 si 2 a fost turnata in sticle, astupate cu dopuri de pluta si ceruite prin etansare. Este interesant ca imbutelierea s-a facut doar in zilele cu soare, cand presiunea atmosferica era maxima, deci si continutul de CO2 era maxim.

Balneofizioterapie si recuperare medicalaLa Borsec se trateaza dureri musculare, articulare - reumatice, post - traumatice, afectiuni cardiovasculare, endocrinice, dermatologice, ORL etc., prin proceduri de fizioterapie: ionizari; galvanizari; curent dinamic; aerosoli; curent interferential; ultrasunete; raze ultraviolete si inflarosii; bioptron; electropunctura; vibromasaj; bai cu plante, bai cu peria, afuziuni, bai CO2; masaj.

Cure cu ape mineraleIzvorul nr. 3 Apa carbogazoasa, bicarbonata, mixta. Contine: Calciu, Magneziu, Sodiu Indicatii: gastrita hiperacida, constipatii usoare, piatra la rinichi

si ficat, albuminuri, neferite cronice

Izvorul nr. 5 Apa carbogazoasa, carbonata, mixta. Contine: Calciu, Magneziu, Sodiu Indicatii: gastrita hipoacida, colite cronice, litoza cronica urica si oxala (piatra la rinichi si ficat), obezitate, artrism (boala hipertensiva)

Izvorul nr. 6 Apa bicarbonata calcica, magneziana, sodica, carbogazoasa, hipotona, usor sulfuroasa. Indicatii: scade secretia gastrica, mai ales daca apa este incalzita sau degazefiata; amelioreaza gastrinele hiperacide si colitele spastice cu constipatie.

Izvorul nr. 10 Indicatii: gastrita hipoacida, boala ulceroasa, hipocalcemii

Izvorul nr. 11 Apa carbogazoasa, bicarbonata, mixta. Contine: Calciu, Magneziu, Litiu, Sodiu Indicatii: gastrita hiperacida; hipocalcemie, insuficienta paratiroidiana

Atractii turistice- Sapte Izvoare, aflat la circa 1500 m de centrul statiunii. Denumirea vine de la numarul izvoarelor care alimenteaza statiunea cu apa potabila. Distanta pana la acest obiectiv se parcurge in circa o jumatate de ora. Drumul nu este marcat, fiind larg, clar orientat, inscriindu-se intr-o poiana deschisa marginita in partea de vest de o padure. - Poiana Zanelor si "cariera de travertin", situate la cca 400 m de centrul statiunii, distanta putand fi parcursa intr-un sfert de ora. In drum se gasesc izvoarele 10 si 11 pentru cura interna, precum si stadionul cu amenajarile sportive respective. - Grota ursilor (situata la circa 1200 m fata de centrul statiunii), un ansamblu de goluri adanci formate prin fenomenul de eroziune naturala a rocilor sub actiunea apelor de infiltratie (fenomen carstic). - Pestera de Gheata. Este o adancitura intunecoasa intre doua stanci separate tot prin eroziune ca si Grota ursilor, de aceeasi spectaculozitate si maretie. - Izvorul Stravechi (Mofeta), unul dintre cele mai vechi izvoare de cura din statiune, situat pe drumul spre Pestera de Gheata. - Izvorul Pierre Curie, aflat la o distanta de cca 1800 m de centrul statiunii, este izvorul cu cea mai radioactiva apa minerala din statiune. - Cetatea Bufnitelor, aflata la circa 2500 m de centrul statiunii, pe o panta abrupta si inalta. Aici pot fi vizitate ruinele unor constructii militare din primul razboi mondial.

Trasee montane locale Centrul statiunii - Muntele Faget (1305 m) - distanta de parcurs cca 3200 m din centrul statiunii. Centrul statiunii - Piciorul Fagetelului (900 m) - distanta fata de centru este de cca 2850 m.Centrul statiunii - Muntele Arcoza (1224 m) - distanta de cca 3000 m de centrul statiunii.

Atractii ale zonei

Cheile BicazuluiSituate in Carpatii Orientali, pe valea raului Bicaz, facand legatura intre Transilvania si Moldova, au o lungime de 8 km (de la Lacu Rosu pana la satul Bicazul Ardelean). Cheile Bicazului

sunt strabatute de o sosea serpentina si ofera privelisti de o rara frumusete. Peretii de calcar ai Cheilor Bicazului sunt un rezultat al fierestruirii lor de catre apele repezi ale Bicazului, dand impresia unor adevarate ziduri de cetate medievala; pe parcurs se pot admira "Piatra Altarului" - un masiv stancos de 1120 m altitudine, impresionant prin verticalitatea sa; masivele stancoase "Piatra Pintestilor" (847 m) si "Piatra Arsitei" (835 m).

Lacul RosuLac de baraj natural, se afla la altitudinea de 980 m, in apropierea Cheilor Bicazului, la o distanta de cca 26 km de orasul Gheorgheni (judetul Harghita), pe DN 12/C, in statiunea cu acelasi nume. Adanc de 10 m (adancimea maxima de 10,5 m), avand o suprafata de 12,7 ha si o circumferinta de 2830 m, lacul s-a format relativ recent, in vara anului 1837. Atunci, in urma ploilor abundente, o mare cantitate de moloz stancos de pe versatul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat, blocand drumul Paraului Bicajel, iar apa s-a acumulat formand un lac de baraj natural.

Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui) Lacul de acumulare "Izvorul Muntelui", cunoscut si sub numele de "lacul Bicaz", este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Situat pe cursul superior al raului Bistrita, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelasi nume. Din el se alimenteaza centrala hidroelectrica Bicaz-Stejaru.

Manastirea SecuSe gaseste la aproximativ 22 km de orasul Targu Neamt, pe valea paraului Secu (DC 160), intr-o poiana la poalele Muntelui Vasan. Manastirea Secu are aspectul unei impresionante fortarete, fiind inconjurata de ziduri impunatoare ce se imbina la colturile incintei cu puternice turnuri de aparare.

Manastirea AgapiaManastirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute si mai apreciate monumente din aceasta parte a tarii, un nepretuit tezaur de arta, unic prin capacitatea sa de a dezvalui specificul si originalitatea spiritualitatii romanesti.

Manastirea VaratecLa 12 km de Targu Neamt, amplasata intr-un cadru natural deosebit, Manastirea Varatec este, fara indoiala, unul dintre cele mai cunoscute si mai vizitate monumente ale judetului Neamt.

Manastirea SihastriaRapusa de vreme si de incursiunile cetelor de tatari de la inceputul secolului al XVIII-lea, aceasta biserica se ruineaza in jurul anului 1730, ceea ce-l determina pe episcopul Ghedeon sa ridice un nou lacas cu hramul "Nasterea Maicii Domnului". Lucrarile au inceput, dupa cat se pare, in anul 1730, cand acest Ghedeon era episcop de Husi, terminandu-se in 1734, cand ctitorul a trecut in scaunul episcopal de la Roman. In 1741, la 28 septembrie, voievodul Grigore Ghica emite o Carte Domneasca ce stabileste - la cererea ctitorului - o serie de privilegii si scutiri.

Manastirea NeamtEste situata pe soseaua spre rezervatia "Dragos Voda" (DJ 155 C) si este cea mai veche si cea mai importanta asezare monastica a Moldovei.

Manastirea Sf. Ilie din ToplitaEste un asezamant construit de Ujica (Pop) Gheorghe impreuna cu fiii sai Ion si Stefan in localitatea Stanceni, intre anii 1845-1847 si mutat de mitropolitul Miron Cristea in orasul Toplita in

jurul anului 1910. Biserica astfel mutata a fost dezvoltata intre anii 1924-192. Icoanele de aici dateaza din 1928 si au fost pictate de D. Belizarie si Gh. Rusu. In cladirea de la intrare s-a infiintat un muzeu.

Statiunea DurauSituata la o altitudine de 780-800 m in faimosul masiv Ceahlau, statiunea se afla intr-o regiune montana frecventata din secolul al XVIII-lea. La Durau se afla o mica biserica pictata de celebrul pictor roman Nicolae Tonitza. Vizitand imprejurimile, turistii pot admira cascada Duruitoarea, cu un impresionant jet de apa si zgomot asurzitor (de unde isi trage si numele), cabanele Fantanelele, Dochia si Izvorul Muntelui. Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt principalii factori naturali de cura. Statiunea este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Exista posibilitatea de a efectua excursii in muntii inconjuratori (Ocolasu Mare - 1907 m si Toaca - 1904 m, ambele varfuri facand parte din Muntii Ceahlau, cascada Duruitoarea, rezervatia naturala Ceahlau) si de a practica sporturile de iarna (partie de schi, cu diferite grade de dificultate, patinoar artificial).

Acces:- rutier: pe DN 15 de la Bacau , Piatra Neamt sau Tg. Mures; pe DN 15B de la Targu Neamt; pe DN 17B de la Vatra Dornei; pe DN 12 de la Brasov, Sfantu Gheorghe- feroviar: pe orice relatie pana la Toplita, iar apoi cu auto 26 km spre Borsec.

Amara

AmplasareAmara este un oras situat in judetul Ialomita, in sud - estul Romaniei, in estul Campiei Romane, pe malul lacului Amara, la 7 km de Slobozia (resedinta judetului) si la 2 km de comuna Amara.

ClimatClimat continental de stepa, cu veri calduroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 10.3°C (in luna iulie, temperatura medie este de 22°C, iar in luna ianuarie este de -3°C). Precipitatiile sunt reduse, iar umiditatea medie anuala ajunge la 63%. Iarna, predomina vanturile din nord-est caracteristic fiind crivatul.

Scurt istoricLocalitatea a fost atestata documentar in timpul domnitorului Matei Basarab, care a inzestrat manastirea ridicata de el in Slobozia cu intinse terenuri in jurul lacului. In 1864, prin secularizarea averilor manastiresti, aceste terenuri au fost preluate de stat. Atunci au luat fiinta primele asezari omenesti. Amara a atras atentia lui P. Poni, caruia i se datoreaza primele analize chimice ale apei lacului, in 1887. In 1896, la 4 ani dupa ce autoritatile judetene au decis sa infiinteze un serviciu al bailor, insarcinat cu exploatarea instalatiilor de bai calde, Amara este folosita amplu de populatie, sezonier. Documentele timpului retin ca bilant al unui sezon de cura: un numar de 452 de bolnavi si 3200 de bai.Pana in 1903, Amara era un catun si apartinea de comuna Slobozia Veche. Prima instalatie pentru bai calde a fost facuta din scanduri in anul 1905, ea fiind distrusa in timpul Primului Razboi Mondial. In aceeasi perioada localnicii au facut in locuintele lor instalatii primitive de bai, incalzind apa si namolul in cazane. Dupa al Doilea Razboi Mondial au fost ridicate

constructii destinate turismului balnear si a fost amenajata plaja pe malul lacului Amara pentru bai de soare.

Factori naturali de cura:- apa lacului Amara - sulfatata, clorurosodica, magneziana, usor bromurata; - apele minerale provenind din izvoare de natura sulfuroasa usor sulfatate, bicarbonatate, sodice, magneziene, hipotone, cu o mineralizare totala de 1,6 g/l- namol sapropelic extras din lac, cu un continut de 66,6 g/l.

Compozitia resurselor mineraleLacul Amara, cu o lungime de 4 km si o latime ce variaza intre 200 si 800 m, este alimentat cu ape de siroire care spala eflorescentele produse la suprafata rocilor din Campia Romana de catre apele subterane incarcate de saruri (predominant sulfati si cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodium, dizolvate in mare cantitate in apa lacului, ii dau gustul foarte amar care mascheaza gustul sau sarat.Namolul sapropelic este negru (in contact cu aerul devenind cenusiu), unsuros, sarat si are un miros foarte puternic de hidrogen sulfurat. El contine 41% saruri anorganice, 39 % substante organice si 20 % apa. Substantele organice (de natura animala si vegetala) si substantele anorganice pe care le contine namolul sunt: sulfat de sodiu, de calciu, de fie, de magneziu; clorura de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat de sodiu, de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic, glutamic, butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin. Grosimea stratului de namol este de 30-60 cm.

Indicatii terapeutice:- afectiuni ale aparatului locomotor: reumatisme degenerative, reumatisme articulare si inflamatorii (spondiloza, artroza, poliartroza)- afectiuni post-traumatice- afectiuni neurologie periferice - sechele post-traumatice (dupa operatii pe articulatii, pe muschi sau pe oase, dupa entorse sau fracturi)- afectiuni ginecologice (mertosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara)- afectiuni asociate (dermatologice, endocrine, boli profesionale)

Tipuri de proceduri:- bai calde cu namol si impachetari cu namol- aplicatii de cataplasme cu namol rece- cure interne cu ape minerale- electroterapie si hidroterapie- aerohelioterapie.

Contraindicatii:- tuberculoza pulmonara evolutiva- afectiuni cardiovasculare- stari de neliniste si insomnii provocate de nevroza- boala Basedow- astm

Obiective turistice din statiune si din imprejurimi- parc dendrologic- Muzeul Judetean din Slobozia (colectii de arheologie, arta plastica, istorie, arta populara); - Muzeul Agriculturii - Slobozia; - Centrul Cultural "Ionel Perlea" - Slobozia, - Biserica "Sfintii Voievozi" (fosta manastire construita in 1628) - Slobozia; - Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial - Slobozia;

- Manastirea din comuna Balaciu, ctitorita de domnitorul Dimitrie Ghica II- Piscul Crasani (vestigii geto-dacice din sec. IV I.Ch.)- Muzeul satesc de etnografie din comuna Ion Roata

Acces- rutier: Bucuresti - Urziceni - Slobozia (119 km) pe DN 2 si 2A; Braila - Slobozia (95 km) pe DN 2; Constanta - Slobozia pe DN 2A; Buzau - Slobozia (91km) pe DN 2C- feroviar: Bucuresti - Slobozia Veche via Ciulnita; Ploiesti Sud - Urziceni - Slobozia Veche; Galati - Braila - Faurei - Urziceni - Slobozia Veche.

Baile 1 Mai

Statiunea Baile 1 Mai este situata in judetul Bihor, la numai 2 km de Baile Felix si 4 km de Oradea, intre satele Rontau si Haieu. Cunoscuta de-a lungul timpului si sub numele de Baile Episcopiei (sec. XV-XVII), statiunea s-a facut remarcata mai ales datorita apelor minerale si a namolului sapropelic extras din lacul aflat in localitate, utilizate in tratarea unor afectiuni reumatismale, afectiuni ale sistemului nervos central si periferic si afectiuni ginecologice.Statiunea se bucura de un climat de tip continental moderat de ses, temperatura medie anuala fiind de 10,5 °C, iar cea din perioada estivala, de 21,3 °C. Presiunea atmosferica medie este de 770 mm coloana de mercur.Baza de tratament din Baile 1 Mai va pune la dispozitie personal calificat si servicii de care puteti beneficia in timpul vacantelor petrecute aici.Efectul benefic al apelor termale din statiune a fost descoperit cu foarte multi ani in urma. Primele tratamente care se faceau erau cu namolul extras de pe fundul albiei paraului Peta si din jurul izvoarelor termale. Acesta era aplicat direct pe partile dureroase ale corpului si asa s-a descoperit efectul de vindecare si ameliorare a bolilor reumatice.

Cai de acces :

- rutier: Bucuresti - Oradea pe E 60 (Brasov - Targu Mures - Cluj Napoca - Oradea), E 79 Craiova - Deva - Oradea, E 671 Timisoara - Arad - Oradea si apoi Oradea - Baile 1 Mai pe E 66- feroviar: in Baile 1 Mai se poate ajunge pe calea ferata pana la Oradea din Bucuresti (650 km), Cluj Napoca, Baia Mare sau orice alta directie, iar din Oradea cu mijloace auto pana in statiune.- aerian: Bucuresti - Oradea si curse externe speciale.

Atractii ale statiunii Baile 1 Mai

Principala atractie a statiunii Baile 1 Mai este apa termala (32 °C) care este folosita atat in bazele de tratament pentru tratarea bolilor reumatice, cat si in cele doua stranduri: strandul "Venus", cu o capacitate de cateva mii de locuri si cu multe bazine (din care unul olimpic si unul cu trambuline pentru sarituri) si "strandul cu valuri", cu o capacitate mai mica, dar care are o atractie deosebita datorita valurilor care sunt produse in apa din bazin (aceste valuri sunt produse de un motor construit de ingineri austrieci in jurul anului 1835). La Baile 1 Mai se afla izvorul paraului Peta (30 °C), care, dupa ce traverseaza localitatile Sanmartin si Oradea, se varsa in Crisul Repede. Lacul format pe paraul Peta adaposteste relictul tertiar nymphaea lotus var. thermalis - "Lacul cu nuferi" (floare unica in Romania, protejata prin lege), considerat rezervatie naturala. Planta originara din zona Nilului, se presupune ca semintele de nufar au fost aduse aici fie de turci, fie de pasarile calatoare si s-

au dezvoltat datorita apei termale.

Imprejurimi- Statiunea Baile Felix, situata la o distanta de 2 km. - Oradea, resedinta judetului Bihor, se afla la o distanta de 4 km de statiune. Aici se pot vizita: Muzeul Tarii Crisurilor, Muzeul Memorial Ady Endre si Muzeul Memorial Iosif Vulcan, Muzeul Militar National etc.- Partia de schi din Hidiselul de sus, unde exista si un teleschi.- La doar 3 km distanta de Baile 1 Mai se afla satul Betfia, unde exista un platou carstic unic in zona - un aven cu o adancime de 86 de metri, numit "Craterul de la Betfia". Pana la aceasta locatie se poate ajunge pe drumul care face legatura intre sat Haieu si Betfia.

Baile Harghita

Localitatea Baile Harghita a fost parte a comunei Ciceu din anul 1898 pana la primul razboi mondial (asa se explica numele de Baile Ciceu), iar in prezent apartine de Miercurea Ciuc. Avand o suprafata de 34 ha si oferind multiple posibilitati de odihna si tratament, statiunea are un rol important in viata turistica a orasului, fiind vizitata mai ales pentru partiile sale de schi. Situata sub versantul sudic al varfului Harghita Ciceului (1761 m), localitatea are o altitudine medie de 1300 - 1400 m si este cunoscuta datorita minei de caolin, pentru mofetele, apele sale minerale si pentru microclimatul alpin deosebit de placut. La Baile Harghita se poate ajunge din intersectia de la Pasul Vlahita de pe DN 13 A, pe DJ 138A la 7 km de la intersectie. Distanta de la Miercurea-Ciuc este de 23 km, de la Odorhei 46 km, de la Siculeni, pe drum forestier, 18 km.

Baile Harghita era la inceputul secolului XX una dintre statiunile balneare de renume ale Transilvaniei, dupa ce la sfarsitul secolului al XIX-lea au fost descoperite solfatarele cu gaze sulfuroase carora statiunea le datoreaza existenta. Cele doua mofete cu ape carbogazoase cu o compozitie chimica deosebita creeaza posibilitatea unor tratamente variate, in cura interna si externa (boli de inima si ale sistemului circulator, inflamatii cronice).

Dezvoltarea statiunii a inceput in anii 1920, cand au fost amenajate cele doua mofete si au fost construite baia termala, biserica si numeroase vile private. In 1941, statiunea a devenit punct de odihna si centru de antrenament pentru militarii maghiari. Atunci s-au construit mai multe vile din piatra si lemn, cladiri care sunt reprezentative si la momentul actual. In anul 1947 a fost modernizat drumul forestier care lega Baile Harghita de drumul national, facand posibil accesul in statiune si cu masina. In anii 1950 s-a deschis la Baile Harghita o exploatare subterana de caolin, care, in cei peste 40 de ani de exploatare a produs o cantitate impresionanta de reziduri care, depozitate in zona, constituie o problema in viata statiunii la momentul actual.

La Baile Harghita se poate schia timp de 4 luni/ an, din decembrie pana in martie, insa sunt si ani in care zapada ramane pana in mai. Stratul mediu de zapada depaseste 60 de cm. Statiunea dispune de mai multe partii amenajate, cu teleferic, unele chiar si cu instalatie de nocturna. Desi inainte de 1995 au existat doar trei partii de schi cu diferite grade de dificultate, in ultimii ani au fost amenajate mai multe partii mici in apropierea celor existente, iar in urmatorii ani va fi realizata o noua partie avand lungimea de 3 km.

Ape minerale Cele mai importante izvoare: Izvorul de ochi, Izvorul din padure, Izvorul principal, Izvorul de stomac.

Baile Tusnad

Amplasament geografic

Baile Tusnad sunt situate in partea sudica a Depresiunii Ciucului, la o altitudine de 650 m, intre muntii Harghita si Bodoc, intr-un splendid defileu al Oltului. Pozitia in teritoriu ii confera un cadru deosebit de pitoresc, cu aer puternic ozonat, bogat in aerosoli rasinosi si ioni negativi care fac ca statiunea sa dispuna de un bioclimat monta tonic, favorabil reconfortarii psihice.Orasul Baile Tusnad a fost infiintat, cel mai probabil, in 1842 (cand vindecarea miraculoasa a unui fiu de cioban a atras atentia asupra efectului terapeutic al apelor minerale), iar in anul 1845 s-au pus bazele unei societati pe actiuni in vederea exploatarii statiunii. Cunoscut ca "Mica Elvetie", Tusnadul este cea mai mica statiune balneara din tara. Distrus in 1849, in timpul revolutiei, orasul a fost reconstruit in 1852, iar numele actual apare in 1861.Despre apele minerale din zona Tusnadului exista dovezi scrise inca din secolul al XVIII-lea, cand se mentioneaza existenta unor izvoare de ape minerale cu efecte curative folosite de catre localnicii satelor din apropiere. Denumita "Perla Ardealului", Tusnadul este una dintre cele mai frumoase asezari balneare din Romania, recomandata pentru tratamentul bolilor cardiovasculare, urinare si ale sistemului nervos, datorita prezentei diverselor izvoare de ape minerale, mezotermale si mofete.

Climat

Inconjurata de brazi seculari, statiunea beneficiaza de aer curat, ozonizat bogat in aerosoli si ioni negativi si de un climat subalpin. Temperatura medie anuala 8°C ( iulie 17,5°C, ianuarie -7°C) si ierni reci, nebulozitate redusa.

Factori naturali de cura

* Ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate;* mofete;* bioclimat de tip subalpin, stimulant, tonifiant

Compozitia resurselor minerale

* Izvorul Stanescu: debit 405 l/ h, T. 7° C; pH 6,2 natural carbogazoasa, bicarbonatata, sodica, calcica, magneziana, hipotona;* Izvorul Apor: debit 7200 l/h, T. 7° C; pH 5,3; natural carbogazoasa, feruginoasa, clorurata , bicarbonata, sodica, calcica, hipotona;* Izvorul Mikes: debit liber, T. 14° C, pH 5,6, natural carbogazoasa, usor feruginoasa, clorurata, bicarbonatata, sodica, hipotona.

Indicatii terapeutice

* Afectiuni cardiovasculare (stari dupa infarct miocardic, tulburari circulatorii, afectiuni valvulare si ale miocardului, hipertensiune arteriala, tulburari circulatorii);* Afectiuni ale sistemului nervos (nevroza astenica, distonii neurovegetative, stari astenice secundare, stari de oboseala fizica si intelectuala);

* Afectiuni digestive ( boli ale stomacului, tulburari functionale ale colonului, gastrite cronice, enterocolite, dischinezii biliare);* Afectiuni endocrine ( hipertiroidie usoara, insuficienta suprarenala, boala Basedow)

Tipuri de proceduri

* Bai cu CO2, mofete, bai galvanice, masaj* Impachetari cu parafina, bai de plante, masaj* Magneto-diaflux, ionizari, cultura fizica medicala* Cura interna cu ape minerale, masaj manual reflex* Magnetoterapie, cultura fizica medicala, masaj, cura de teren, cura interna.

Imprejurimi, atractii turistice

* Lacul S. Ana (950 m) situat la 25 km de statiune, lac de origine vulcanica, unicat in Europa Centrala si de Est;* Tinovul Mohos (1056 m) situat langa Lacul Sf. Ana, declarat rezervatie naturala, adaposteste specii rare de plante;* Miercurea Ciuc (30 km.): Cetatea Miko, muzeul etnografic;* Biserica franciscana baroc din Sumuleu (35 km) care detine una dintre cele mari instalatii de orga din Ardeal;* Lacul Rosu (115 km.) cel mai mare baraj natural din Romania; Defileul raului Olt, Stanca Soimilor (848 m), Siculeni monumentul Szekler;* Toplita: manastirea ortodoxa "Sf. Proroc Ilie (1847);* Carta: cetetea taraneasca fortificata;* Odorheiul Secuiesc: cetatea medievala ce dateaza din sec XVI;* Lazarea: " Movila Tatarilor" si castelul Contelui Lazar;* Sfantu Gheorghe: Muzeul National Secuiesc, Muzeul de Arta, Biserica reformata, constructie in stil gotic (sec. XIV);* Balvanyos: Ruinele Cetatii Balvanyos, Cimitirul pasarilor (prapastie cu emanatie de hidrogen sulfurat) din Balvanyos; Cheile Varghisului - Poiana Narciselor (monument al naturii);

Sarbatori folclorice* Festivalul cantecului, dansului si portului popular din Balvanyos, anual in luna iunie;* Festivalul folcloric de la Cetatea Ica - Comuna Cernat, anual in iulie;* Alaiul mascat - Comuna Cernat, anual, in luna decembrie;

Artizanat

Korund, ceramica cu motive florale pe nuante de albastru si verde, impletituri din rachita

Specialitati gastronomice

Supa de chimen, papricas, gulas, musaca, pogaci, kurtocscolacs, supa de varza alba cu smantana, ciuperci umplute.

Acces

* Rutier: Brasov - Sf. Gheorghe - Baile Tusnad - Miercurea Ciuc DN 12 la 67 Km de Brasov, 37 km de Sf. Gheorghe, 32 km de Miercurea Ciuc; Bacau - Comanesti - Miercurea Ciuc DN 12A.* Feroviar: magistrala Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Baile Tusnad - Ciceu - Deda - Baia Mare, statia Baile Tusnad.

Trasee orientative:

1. Baile Tusnad - Brasov - Poiana Brasov - Bran - Baile Tusnad (220 km)2. Baile Tusnad - Gheorgheni - Lacul-Rosu - Cheile Bicazului -

Lazarea - Baile Tusnad (210 km)3. Baile Tusnad - Valea Ghimesului - Baile Tusnad (150 km)4. Baile Tusnad - Corund - Odorheiu Secuiesc - Sighisoara - Baile Tusnad (215 km)5. Baile Tusnad - Lacul Sfanta Ana - Baile Balvanyos - Targu Secuiesc - Baile Tusnad (180 km)6. Baile Tusnad - Miercurea-Ciuc - Sumuleu - Baile Harghita - Praid - Sovata - Baile Tusnad (120 km)

Costinesti

Costinesti este o statiune balneoclimaterica estivala situata la 31 km sud de Constanta, in apropierea satelor Costinesti si Schitu, pe tarmul Marii Negre, 10 m deasupra nivelului marii. Statiunea beneficiaza de o clima marina, cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22°C) si ierni blande (temperatura medie in ianuarie este in jur de 0°C). Factorii de cura naturala sunt clima marina, aerosolii puternic salinizati, radiatia solara si apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica (mineralizare: 15,5 gr). Plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie. Statiunea este recomandata atat pentru petrecerea vacantei, cat si pentru persoanele suferinde. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, in stare latenta, stari de slabiciune, anemie secundara, rahitism, decalcifiere, hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Statiunea gazduieste un modern complex de vacanta pentru tineret si o tabara studenteasca internationala, careia i se datoreaza renumele statiunii. Costinesti s-a remarcat de-a lungul anilor ca fiind locul intilnirilor estivale pentru tineri. Plaja este orientata spre est si beneficiaza de stralucirea soarelui 10-12 ore pe zi, lucru care a permis amenajarea acesteia pentru practicarea talasoterapiei si helioterapiei.

Situata in zona unui liman fluvio-maritim, statiunea Costinesti a fost creata in 1949, o data cu aparitia primei tabere destinate pionierilor, care avea 300 de locuri in fiecare serie. In 1959, ca urmare a colaborarii dintre Asociatia Studentilor din Romania si Uniunea Internationala a Studentilor, a fost inaugurata tabara internationala a studentilor (intre primii invitati din strainatate se numarau studenti cehi si polonezi).

Dezvoltarea rapida a statiunii s-a datorat unui numar din ce in ce mai mare de turisti, in special tineri care isi alegeau ca destinatie de vacanta taberele de la mare. Ca urmare, in anii `60 s-au dat in folosinta alte cladiri ale taberei - Cantina 1, de exemplu, a carei caracteristica arhitectonica era cel dintai acoperis suspendat construit la noi, reprezentat de o panza de forma romboidala sustinuta de un sistem de cabluri. In 1962 se da in folosinta Complexul Sanatorial. Amenajarile balneare aveau in vedere existenta in zona a lacului Costinesti, cu o suprafata de 7 ha, cu o adancime foarte mica (doar cateva zeci de cm), separat de mare printr-un cordon de nisip cu o lungime de 1,5 km si o latime de 50 pana la 200 de metri. Lacul este singurul de pe litoralul Marii Negre nealimentat din subteran, cu un grad ridicat de salinitate, datorita careia s-a format un strat consistent de namol folosit in tratamentul bolilor reumatismale.Statiunea Costinesti continua sa se dezvolte - un al doilea restaurant-cantina se inaugureaza in 1966, iar in perioada 1966-1971 se construieste masiv, astfel ca in 1967 apar vile de tip bungalow si campingul de 1000 de locuri, dar si o noua posta in satul Costinesti. Un an mai tarziu, in 1968, sunt construite casutele de vacanta, marindu-se capacitatea de cazare la aproximativ 2500 de locuri spre anii `70. In 1971 sunt finalizate Teatrul de vara (ce va ajunge la 1750 de locuri in 1984) si Clubul Central dotat ulterior si cu o sala de vizionare in sistem video si o sala de auditii muzicale. Pentru a imbunatati conditiile si

numarul de locuri de cazare, in 1976 se inaugureaza hotelul "Forum", care in 1982 ajunge la 272 de locuri, spatii expozitionale, sala de intalniri internationale, de proiectii de filme. Biblioteca statiunii dispunea de 6000 de volume. In 1986, bazei materiale anterioare i se adauga 22 de vile (cu 362 de locuri), in sudul statiunii, vile ce formeaza ansamblul "Amiral". Constructiile erau prevazute cu terase, scuaruri, decoratiuni interioare si exterioare. In 1988 numarul vilelor s-a marit, insumand inca 279 de locuri de cazare, iar in 1991 statiunea putea gazdui aproximativ 60.000 de tineri anual. In 1973 incepea sa emita Radio Vacanta Costinesti.

Preocuparea pentru realizarea unei statiuni atractive se manifesta si prin construirea spre sfarsitul anilor '70 a unor restaurante (Tineretului, Marea Neagra, Perla Marii). Discoteca "Ring", cea mai mare de pe litoral, se deschide in 1969, alaturi de complexul de magazine din zona "Obelisc". O alta discoteca, la fel de cunoscuta, "Vox Maris" functioneaza din 1973. In paralel cu aceste constructii, este amenajata si plaja statiunii (dimensiunile plajei: 800 m lungime, latime intre 10 si 50 de metri). Malul inalt adaposteste nisipul pana in dreptul capului Tuzla, unde se afla, de prin anii `70, o alta "emblema" a Costinestiului, vasul "Evanghelia", esuat nu foarte departe de mal.

Considerata cea mai mare statiune estivala pentru tineri, Costinestiul a gazduit si gazduieste festivaluri (intre care "Festivalul filmului" si, mai recent "Gala tanarului actor", Festivalul de Jazz - replica a celui desfasurat la Sibiu), Galele "Amfiteatru", "Serbarile Marii", seri de muzica si poezie, concursuri de dans, "Galele Costinesti", concursuri sportive de sah, tenis de masa si de camp, innot, volei, schi nautic, windsurfing, yachting.

Cai de acces in statiune:- pe sosea: pe DN 39 (E 87) de la Constanta, dupa 27 km se face la stanga (dupa com. Tuzla) si se continua inca 4 km - pe calea ferata: gara Costinesti-Sat (situata la 2 km nord de statiune) sau gara Costinesti-tabara, pe linia ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia.

Eforie Nord

Eforie Nord a fost infintata in 1894, cand Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit aici un sanatoriu balneoclimateric. Eforie Nord este a doua statiune ca marime si este situata la 14 km de Constanta. In partea de sud-vest se afla lacul Techirghiol, cunoscut pentru proprietatile curative ale namolului, astfel ca turismul recreativ se imbina cu cel balnear. Statiunea are o larga deschidere spre mare si o faleza de peste 30 m inaltime. Plaja de peste 3 km lungime are si portiuni ce ating 100 m in latime. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi pana la 19.000 de turisti. Baza de tratament functioneaza pe tot timpul anului, spatiile de cazare fiind incalzite in perioada sezonului rece - aici se trateaza afectiuni reumatismale, inflamatorii si degenerative, boli ale sistemului nervos periferic, tulburari de circulatie, afectiuni dermatologice, obezitate, afectiuni respiratorii, sterilitate, rahitism, neurastenie.

In Eforie Nord se poate ajunge:- pe sosea: 15 km sud de Constanta pe DN39 (E 87) si 29 km Nord de Mangalia- pe calea ferata: 14 km sud de Constanta pe linia Constanta-Mangalia, gara Eforie Nord.

Jupiter

Statiunea Jupiter este o statiune estivala aflata in extremitatea sud-estica a Romaniei, pe tarmul Marii Negre, la 5 km nord de orasul Mangalia (judetul Constanta), caruia ii este integrata din punct de vedere administrativ. Statiune relativ noua (a fost inaugurata in iulie 1968), aceasta dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping, cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie etc. In lunile de vara cerul ramane in mare parte senin, iar soarele straluceste in medie 10-12 ore pe zi. Temperatura medie anuala este de 11°C (temperatura medie in luna iulie depaseste 22°C, iar cea medie din luna ianuarie este de 0°C). Volumul precipitatiilor este redus (in jur de 400 mm anual). Factorii de cura naturala sunt apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana, biotonica (gradul de mineralizare este de 15,5 g), si clima marina bogata in aerosoli salini si radiatia solara. Plajele intinse cu nisip fin permit helioterapia si talasoterapia. Aici se pot trata diferite afectiuni (hipotiroidie, limfatism, anemie secundara, decalcifiere, anumite dermatoze si boli reumatismale). Posibilitati multiple de distractie, practicare a sporturilor nautice, excursii in interiorul tarii si in strainatate etc.

In statiune se poate ajunge:- pe sosea: pe DN39 (E 87) in apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct catre statiune- pe calea ferata - situata pe linia Constanta-Mangalia, Jupiter nu are gara proprie, iar cea mai apropiata este gara Mangalia. De aici accesul este destul de usor cu microbuzele ce pleaca din gara si traverseaza toate statiunile. Se poate cobori si in gara Neptun, dar accesul este mai dificil.

Mamaia

Statiunea Mamaia este cea mai renumita statiune de pe litoralul romanesc. Situata la nord de Constanta, pe un prag de nisip care separa Marea Neagra de lacul cu apa dulce Siutghiol, statiunea Mamaia a fost inaugurata in 1906 si a devenit in scurt timp cea mai importanta destinatie turistica din Romania. Mamaia este unica prin latimea foarte mare a plajei (peste 100 m) si lungimea ei, de peste 8 km, pe directia N-S cu expunere totala spre rasarit, si are cea mai mare capacitate de cazare (aproximativ 31 000 de locuri).In anul 2004 a fost inaugurata Telegondola - o instalatie de transport pe cablu, care permite traversarea aeriana a statiunii, oferind o panorama superba asupra acesteia, a Marii Negre si a Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic in Romania si unul din putinele din lume. Traseul Telegondolei incepe in dreptul parcului acvatic Aqua Magic, se deplaseaza deasupra hotelurilor (la o inaltime maxima de 50 m) si se termina dupa cazinoul din Mamaia.Apa marii are salinitate scazuta (15.5 grame pe litru), fund nisipos complet lipsit de pietre, cu panta foarte mica, iar mareea este total absenta. Mamaia are o clima blanda, cu umiditate redusa si presiune atmosferica ridicata. Caracteristic este faptul ca briza de noapte care bate dinspre uscat nu aduce aer incarcat cu praf. Trecand peste lacul Siutghiol aerul isi recapata umiditatea praful fiind retinut de vaporii de apa.

Lacul Siutghiol este un lac marin cu o lungime de 8 km si latime intre 700 si 4000 de m, nivelul apei fiind cu aproximativ 2 m peste nivelul marii. Este alimentat de izvoare subterane care au scazut salinitatea initiala a lacului.

Acces:Din gara Constanta se ajunge usor in Mamaia cu troleibuzul 41 care circula regulat. De retinut ca drumul pana in Mamaia cu

transportul in comun este considerat ca in afara localitatii si prin urmare are tarif diferit.

Neptun-Olimp

Statiune estivala mondena (aparuta in deceniul al 7-lea), aflata in extremitatea sud-estica a Romaniei, pe tarmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ verde (paduri cu specii de arbori meridionali), Neptun - Olimp se gaseste la 6 km nord de orasul Mangalia (caruia ii apartine din punct de vedere administrativ) si la 38 km sud de Municipiul Constanta (resedinta judetului Constanta). Clima marina cu veri foarte fierbinti (temperatura medie in luna iulie depaseste 22°C), cand soarele straluceste 10-12 ore pe zi, si ierni blande, cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0°C). Temperatura medie anuala este de 11,2°C. Precipitatii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de cura naturali sunt clima marina bogata in aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica, magneziana, hipotonica (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape sulfuroase mezotermale (22-27°C), si namolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus aici. Plajele intinse, presarate cu nisip fin, sunt propice pentru aerohelioterapie, talasoterapie si impachetari cu namol rece. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), boli reumatismale inflamatorii (stari dureroase de dupa un reumatism articular acut sau anumite infectii, spondiloza reumatoida, poliartrita reumatoida cu inflamari moderate), boli diartritice (tendinita, tendomiozita, tendoperiostozita, periartrita scapulohumerala), stari postraumatismale (dupa operatii efectuate pe muschi, articulatii si oase, dupa scrantiri, luxatii si fracturi), boli ale sistemului nervos periferic (paralizie si pareza, polineuropatie dupa o perioada acuta, sechele ale poliomelitei), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), dereglari endocrine (hipotiroidie benigna, mixedema), boli dermatologice (psoriazis, ihtioza incipienta, eczema cronica, urticare cronica, prurit etc.), tulburari respiratorii si de alta natura.Posibilitati variate de petrecere a timpului liber, oferite de teatrul de vara, cinematograf, terenuri de sport (tenis, volei, baschet, minigolf), bazine, sporturi nautice (yole, schi nautic, hidrobiciclete, surfing), parc de distractii pentru copii, baruri si cluburi de noapte, restaurante etc.Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului romanesc, excursii in Delta Dunarii, excursii la ruinele vechii cetati Histria (secolul VII i.e.n.), podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaza excursii pe litoralul bulgaresc al Marii Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.).

Cai de acces in statiune:- pe sosea - pe DN39 (E 87), in apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct catre statiune- pe calea ferata - situata pe linia Constanta-Mangalia, Neptun si Olimp au gara comuna: halta Neptun. Este situata intre cele doua statiuni si accesul este facil in ambele directii. Distanta pe calea ferata pana la Mangalia este 7 km,iar pana la Constanta 36 km.

Sinaia

Sinaia este un oras in centrul Romaniei, situat pe raul Prahova, la poalele Muntilor Bucegi, la o altitudine ce variaza intre 798 - 971 m, la 121 de km de Bucuresti si 49 km de Brasov.Sinaia, una din cele mai importante statiuni de odihna din tara, are un climat subalpin, cu veri racoroase (media lunii iulie este

de 14-16°C) si cu ierni destul de blande (media lunii ianuarie este de -3,5°C). Temperatura medie anuala este in jur de 6,5°C, iar media precipitatiilor de 800-1000 mm anual. Stratul de zapada cazut iarna persista de la sfasitul lui septembrie pana la sfarsitul lui martie.Bucurandu-se de excelenti factori de cura (tonic-stimulanti), o clima caracterizata de o presiune atmosferica scazuta - 67 mm coloana de mercur, cu o atmosfera puternic ionizata, cu un aer curat, fara praf si alti agenti alergici, bogat in ozon si radiatii ultraviolete, cu numeroase izvoare cu ape minerale sufuroase, bicarbonate, calcice, cu magneziu, cu oligominerale, statiunea Sinaia intruneste conditii excelente de tratament a neuroasteniei, a tulburarilor aparatului digestiv (in gastritele cronice hipoacide), a tulburarilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colecistita cronica, sechele dupa operatii pe ficat), endocrine (hipertiroidism benign si boala lui Basedow, dupa tratament endocrinologic), respiratorii (nevroze respiratorii) si alte tulburari, dar si pentru odihna si recuperare a potentialului de munca. Cai de acces- rutier: dinspre Bucuresti sau Brasov, pe DN1 (E 60), care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste- feroviar: trenuri dinspre Bucuresti, Ploiesti sau Brasov.

Scurt istoricDocumentar, Sinaia apare legata de infiintarea manastirii in anul 1695, in jurul careia s-au injghebat primele asezari. Ridicarea rapida a localitatii este legata de dezvoltarea in zona subcarpatica a industriei extractive si de prelucrare a petrolului, de deschiderea soselei la sfarsitul secolului al XVIII-lea, de constructia caii ferate (1879) si de cea a Castelului Peles. In 1880, Sinaia este declarat oras, fiind astfel una din cele mai vechi asezari urbane de munte din tara.Intre anii 1875 - 1883, este construit Castelul Peles, devenit la vremea respectiva, resedinta de vara a familiei lui Carol I, primul rege al Romaniei. Fiind resedinta de vara a casei regale, Sinaia a devenit una dintre zonele de mare interes pentru clasa politica romaneasca, iar in oras au fost construite multe resedinte private, amplasate in zone pitoresti si beneficiind de o arhitectura (exterioara si interioara) deosebita. Dotarile de patrimoniu muzeistic si arhitectural al orasului Sinaia se situeaza la un nivel de exceptie.

De vazut la SinaiaManastirea Sinaia este inca o manastire activa, de calugari, cu cladiri datand din 1695. Palatul Peles - este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creand un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atat in interior, cat si in exterior, cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles si a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peles, Pelisor ofera mai mult confort.In centrul statiunii Sinaia, la sud de hotel Montana, se afla telefericul. De aici se poate porni intr-o calatorie cu telefericul pana in varful muntelui, de unde se poate admira intreaga panorama a statiunii. La intoarcere, se poate cobori tot cu telecabina sau se poate urma un traseu marcat ce dureaza aproximativ doua ore. Posibilitati de calatorii la cabanele din Muntii Bucegi (Cota 1500, Varful cu dor - la 2000 de m altitudine, Cuibul Dorului - 1200 m, Babele - 2206 m, Omu - 2505 m, Padina 1525 m, Piatra Arsa - 1950 m, Pestera - 1600 m,

Piscul Cainelui - 950 m, etc.) In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le prin procesele de deflatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi, stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroasele fete slefuite de vant.

Sporturi de iarnaDomeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu Dor (2030 m): Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor si intinderea lor favorizeaza practicarea unui schi pe scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare rosie si albastra). Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se intinde de-a lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei, avand pante abrupte, de aceea fiind marcata cu culoarea neagra. Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei benzi relativ omogene in panta si pe latime. Amandoua permit sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totusi schiorilor avansati si foarte avansati.

Partii pentru incepatoriSchiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate usoara cu lungime de 250 m si o diferenta de nivel de 50 m; Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile "Vanturis" (care face legatura intre Varful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2350 m, o diferenta de nivel de 560 m si panta medie de 24,5%); Partia "Piramida" (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Varful cu Dor cu diferenta de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m si o panta medie de 25,8%); Partia "Dorului" (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8%); Partia "Fata Dorului" (face legatura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de 1180 m, o diferenta de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8%). Schiorii avansati au la dispozitie si partii dificile: Partia "Carp" - face legatura intre Varful Furnica si Cota 1400, are o lungime de 2500 m, o diferenta de nivel de 585 m si o panta medie de 24%; Partia "Papagal" - face legatura intre Tarla si telescaun, are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 35,3%; Partia "1500" - are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m si panta medie de 28,9%; Partia "Turistica" - face legatura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2800 m, o diferenta de nivel de 450m si panta medie de 16,6%.

De asemenea, la Sinaia se pot practica:- schi fond - partia de pe Platoul Bucegi, cu o lungime de 8 km si o diferenta de nivel de 100 m. - sanius - partia "Drumul Vechi - Cota 1300" cu o lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob "Furnica - Sinaia", partie amenajata pentru competitii, cu o lungime de 1500 m si o diferenta de nivel de 30 m.- bob si sanie - concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasoara

pe o partie speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin - Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul de sosire este de 134 m.

Partiile de ski alpin au o lungime totala de 11.500 m, reprezentand 14,8% din totalul ofertei montane, cu o capacitate de 7000 persoane/ ora si grade de dificultate diferite mergand de la albastru (usor) pana la negru si rosu (dificil si mediu). In perioada 15 decembrie - 15 aprilie functioneaza scolile de ski care organizeaza cursuri atat pentru copii, cat si pentru adulti.

Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: - doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400, cu o lungime de 2328 m si Cota 1400 - Cota 2000, cu o lungime de 1945 m- doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950, cu lungimea de 1940 m (nefunctionala) si Valea Dorului - Furnica, cu lungimea de 980 m- patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor, Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu Dor, cu o lungime totala de 1484 m - cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m si Furnica - 250m.

Vatra Dornei

Orasul Vatra Dornei este situat in nordul Romaniei (judetul Suceava), in Carpatii Orientali, in culoarul depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802 - 808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cele mai importante cai de comunicatie. Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est, Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud, Dealu Negru (1302 m); in nord, Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est, muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord, culmile Suhardului. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5°C (media lunii iulie, 15 5°C, iar media lunii ianuarie, -6 5°C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm, iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarna.In zona exista numeroase izvoare minerale, 37, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

Scurt istoricIn perioada de inceput a statului moldovenesc, locuitorii zonei Vatra Dornei se considerau oameni liberi, care nu aveau alta datorie fata de domnii tarii decat de a efectua straja la hotare - tinutul Campulung, constituit sub forma unui "ocol domnesc", se bucura de o larga autonomie.In timpul domniei lui Aron Voda (1592-1595) sunt fixate straji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a-i proteja pe campulungenii care isi creasera, prin defrisare, proprietati in Tara Dornelor, iar aceste masuri duc la o rapida dezvoltare a

tinutului. La sfarsitul secolului al XVI-lea este mentionata pentru prima oara localitatea de la varsarea Dornei in Bistrita, pe la 1640 existand aici deja o asezare infloritoare.In 1775, Vatra Dornei, ca si nordul Moldovei, a intrat in componenta Imperiului habsburgic. Pentru recunoasterea vechilor privilegii, locuitorii tinutului au trebuit sa lupte aproape un secol cu noile autoritati, iar succesul obtinut de comunele dornene in procesul cu statul austriac a contribuit mult la prosperitatea si dezvoltarea in continuare a tinutului. Statul austriac a fost interesat de exploatarea cat mai completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei, astfel incat, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, inginerul Anton Manz a pus bazele industriei extractive de fier si mangan in zona Dornei si Campulungului. Intre anii 1780 - 1785 s-a construit soseaua Campulung - Vatra Dornei - Pasul Tihuta - Poiana Stampei - Bistrita. Adevarata dezvoltare a orasului a inceput insa o data cu exploatarea izvoarelor minerale si a turbariilor din zona (la 1812 se imbuteliasera deja la Poiana Negrii 50.000 de sticle). In 1845 se construieste la Vatra Dornei primul stabiliment balnear.In a doua jumatate a secolului XIX incepe amenajarea si modernizarea statiunii, prin captari de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente cu namol de turba si mai ales prin construirea, in 1895, a instalatiilor balneare moderne. In primul deceniu al secolului XX, Vatra Dornei este declarata oras. Dupa un scurt regres, provocat de primul razboi mondial, orasul si statiunea cunosc o noua inflorire. In 1944, instalatiile balneare au fost complet distruse de trupele germane in retragere, iar dupa razboi, la Vatra Dornei s-au ridicat noi constructii balneare si cartiere de locuinte, impunandu-se si ca unul din centrele de importanta nationala pentru practicarea sporturilor de iarna (schiul si sania, pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel, avand partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati). In acelasi timp, orasul cunoaste si o dezvoltare industriala, bazata in principal pe exploatarea lemnului si minerit.

Indicatii terapeuticeFactorii terapeutici sunt datorati climei tonifiante, aerului pur, lipsit de praf si de particule alergice si bogat in aerosoli rasinosi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, usor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum si namolului de turba (adus din Poiana Stampei). Statiunea este benefica indeosebi in tratamentul bolilor cardiovasculare (dupa un infarct miocardic, in faza de postconvalescenta, cardiopatie ischemica, insuficienta mitrala si aortica compensata, insuficienta valvulara, hipertensiune arteriala, varice, sechele dupa flebita, artiopatii periferice datorate aterosclerozei, nevroza cardiaca, boala lui Raynaud).Totodata, Vatra Dornei ofera tratament bolnavilor de boli reumatismale degenerative si diartritice (spondiloze cervicale, dorsale si lombare, artroza, poliartroza, tendinita, tendimiozita, periartrita scapulohumerala), celor aflati in stari post-traumatice, celor acuzand boli ale sistemului nervos periferic si central (pareze usoare si sechele minore polionevrotice, sechele tarzii dupa semipareza si parapareza), boli endocrinologice (tulburari prepubertale la copii hiperreactivi, hipertiroidie benigna si boala lui Basedow in faza incipienta), boli ginecologice (sindrom ovarian menopauzal), boli respiratorii (nevroza respiratorie), tulburari nervoase, metabolice si nutritionale, tulburari digestive si de alt tip. Cele doua baze de tratament aflate in statiune (Hotelul "Calimani" si Complexul Balnear "Dorna") au o capacitate zilnica de peste 4.500 de proceduri terapeutice: bai calde in cada cu ape minerale, impachetari cu namol si parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj, gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale, chinetoterapie. Exista izvoare speciale pentru

cura interna cu apa minerala.

Tipuri de proceduri:Bai calde cu ape minerale, bai calde de namol, impachetari calde cu namol si parafina, cure interne cu ape minerale, electroterapie, hidroterapie, fizioterapie, fitoterapie (solux, ultraviolete, ultrasunete, laser), mofeta, gimnastica medicala.

Contraindicatii:Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, hemoragii, boli psihice, boli de natura tuberculoasa.

Vidra

Statiunea Vidra, una din cele mai frumoase statiuni montane din Romania, este situata la 25 km de Voineasa, in inima Muntilor Lotrului, la o inaltime de 1370 m, cu aer deosebit de ozonat. Statiunea beneficiaza de o partie de schi cu o complexitate medie si de un telescaun. La Vidra, zapada se mentine in jur de sase luni pe an.

De la Vidra, pornind spre nord-vest pe soseaua de contur a lacului de acumulare cu acelasi nume, se ajunge dupa 4 km la barajul Vidra. Acesta este singura constructie hidrografica de acest gen formata din anrocamente si nu din beton. In vecinatatea sa, pe malul opus, debuseaza apele aduse printr-o galerie din reteaua de captari nord, sub forma unei cascade albe, inspumate, vizibila cand nivelul lacului este mai scazut. De aici se incepe coborarea in serpentine, catre partea din aval a barajului. In dreapta, drumul betonat duce la fosta cariera "Chioara", de unde au fost extrase blocurile de piatra pentru baraj. Localnicii povestesc ca in aceasta zona se afla o mina de aur, tinuta in mare secret, care a fost exploatata de catre nazisti in cel de-al II-lea razboi mondial. Ei lucrau cu prizonieri, iar cand au aflat ca Germania a fost infranta, au bagat toata documentatia si prizonierii in mina si au dinamitat-o; de atunci nimeni nu a mai stiut unde se afla deoarece pietrele cazute de pe peretii abrupti ai versantilor au acoperit o mare parte din zona.

Astazi, peisajul este dezolant - hotelurile sunt inchise, iar defrisarile masive din ultimii ani au lasat versantii golasi. Declinul a inceput dupa 1990, cand au fost stopate investitiile incepute (un hotel de 400 de locuri si o sala de sport), iar in prezent, din baza de cazare mai sunt deschise doar cinci vile, care se afla sub coordonarea financiara a Sind Romania. Capacitatea acestora este de numai 20 de locuri.