STATII DE EPURARE TIP ZONA UMEDA CONSTRUITA CU INCARCARE SECVENTIALA

ZUC-IS Statiile de epurarea mecano-biologice traditionale folosesc pentru tratarea apelor uzate reactoare cu incarcare secventiala (secvential batch reactor-SBR). Oxigenul este barbotat prin amestecul de apă uzată și nămol activat, pentru a reduce materiile organice (măsurate ca si: consumbiochimic de oxigen (CBO) și consum chimic de oxigen (CCO)). Efluentului tratat poate fi evacuatin apele de suprafață. Există mai multe configurații ale SBR, procesele de bază fiind similare. Aceste statii de epurare sunt formate din mai multe bazine, care sunt dotate cu echipamente electro-mecanice cum sunt: pompe, filtre mecanice si gravitationale, difuzori de aer, aeratoare, mixere si camere supraterane care sunt dotate cu suflante, echipamente de: uscare si insacuire namol, defosfatare chimica , desinfectie si comanda cu instalatiiile aferente consumatoare de energie, subsatante chimice si piese de schimb, care trebuie operate de personal de inalta calificare. O problema deosebita pentru amplasarea acestor statii de epurare este legata de relatia cu emisaul natural care implica distanta mica fata de acesta, alegerea unei cote favorabile, reducerea necesarului de pompare a apei epurate spre acesta si obtinerea unor acorduri si avize de amplasare si deversare si a dobandirii proprietatii asupra terenului. Functie de gasirea amplasamentului, trebuie executate instalatii de canalizare pentru influent si efluent, de cele mai multe ori pe lungimi mari, cu costuri de executie deosebite.Etapele de tratament biologic in reactor care compun fiecare incarcare sunt urmatoarele :

Alimentarea care se face prin pomparea apei uzate , în timp ce amestecarea , filtrarea , denisiparea este asigurată prin mijloace mecanice (fără aer).

Aerarea care se face prin utilizarea aeratoarelor electrice fixe sau plutitoare sau prin transferul de aer din suflante electrice, în difuzori cu bule fixate la baza bazinelor. Adaosul de oxigen în soluție favorizează multiplicarea bacteriilor aerobe și consumul de substanțe nutritive. Acest proces încurajează conversia azotului din forma redusă a amoniacului la forme de nitrit și nitrat oxidate, un proces cunoscut sub numele de nitrificare.Pentru a îndepărta compuși ai fosforului din lichidul, este adesea adăugat sulfat de aluminiu în timpul acestei perioade. Acesta reacționează pentru a forma compuși insolubili, care se stabilească în nămolul în etapa următoare.

Stabilizarea care are ca efect fixarea substatelor solide in suspensie.Pe parcursul acestei etape nămolul format din bacteri si produse ale digestiei acestora este lăsat să se depună pe fundul rezervorului. Microorganismele aerobe continuă să se înmulțească in partea superioara a reactorului până când oxigenul dizolvat este consumat. In partea de jos a reactorului se dezvolta microorganismele anaerobe . Multe dintre acestea dar si o parte din cele aerobe care utilizeaza azot oxidat în loc de oxigen transformă nitritii si nitratii in gaz, sub formă de oxizi de azot sau, în mod ideal, azot molecular (diazot, N2) . Acest lucru este cunoscut sub numele de denitrificare.

Evacuarea

Statiile de epurare tip zona umeda construita cu incarcare secventiala ZUC-IS au la baza echipamentul de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite. Acest echipament, dezvoltare a unui brevet de inventie, nu se incadreaza in standardele armonizate

aplicabile (ordin nr. 1157 din 24.11.2015 al MDRA si intra in procedura de agrementare tehnica, conform Ordin nr. 1889/2004 pentru aprobarea unor proceduri privind agrementul tehnic în construcţi al MTTC.

Echipamentul realizeaza, prin folosirea unui singur bazin de tip zona umeda construita cu descarcare verticala, toate etapele realizate de o statie de epurare mecano-biologice traditionala

Alimentarea cu apa uzata se face prin cadere libera, in timp ce amestecarea, filtrarea , denisiparea este asigurată prin procese mecanice naturale cum sunt : ,, efectul Coanda” , energia cinetica a canalizarii, curgerea turbionara a lichidelor in corpuri cilindrice.

Aerarea se face prin ventilatie naturala folosinduse efectul natural ,,cos de fum”. Similar cu procesele din statiile de epurare mecano biologice adaosul de oxigen în soluție favorizează multiplicarea bacteriilor aerobe și consumul de substanțe nutritive. Populatia acestora este insa numeric mult mai mare si calitativ mult mai diversificata si eficienta. Acest proces încurajează conversia azotului in nitriti și nitrati .Pentru a îndepărta compuși ai fosforului din lichidul, nu este necesara adăugarea de substante chimice aeastia finind indepartati in mod natural.Pe parcursul acestei etape nămolul format din bacteri si produse ale digestiei acestora este lăsat să se depună pe fundul ipatului. Microorganismele aerobe continuă să se înmulțească in partea superioara până când oxigenul dizolvat este consumat. In partea de jos a acestuia fiind datorita stratului de lichid permanent se dezvolta microorganismele anaerobe . Multe dintre acestea dar si o parte din cele aerobe care utilizeaza azot oxidat în loc de oxigen transformă nitritii si nitratii in gaz, sub formă de diazot si N2.

Stabilizarea are loc in patul de pietris si are ca efect fixarea temporara a substatelor solide insuspensie pana la digestia acestora .

Efluentul este absorbit de stratul de pamant vegetal si apoi de plantelele existente pe acesta. Practic toate costurile investitionale si de exploatare mentionate mai sus pentru statiile de

epurarare mecano-biologice traditionale sunt inlaturate si fac din statiile de epurare ZUC-IS o solutie mult mai eficienta pentru zonele rurale decat statiile de epurare mecano-biologice .( a se vedea documentele anexate)Trebuie subliniat ca ZUC-IS :

au costuri de investitie si exploatare care reprezinta sub 20 %, din cele aferente statiilor de epurare mecano-biologice

nu necesita realizare unor altor constructii, instalatii si racorduri, cu avizele, acordurile si valorile respective.

valoarea lucrarilor pentu colectarea apelor uzate scade in mod seminificativ, printr-o amplasare neconditionata de emisar sau cote de descarcare.

canalizarea apelor epurate spre emisar este eliminata. nu sunt restrictii pentru efuent cu descarcare in emisar natural sau soluri permeabile

(NTPA-001) ca in cazul statiilor de epurare mecano-biologice

Proiectele pentru zone umede construite se bazeaza pe manuale de bune practici , standarde cum sunt ÖNORM B 2505, 2005; DWA-A 262, 2006 si pe modele matematice.

Prezentam in anexe :

1. Echipament de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite (prezentare)

2. Apreciere asupra sistemului din partea AN ,,APELE ROMANE”

3. Documentatie finantare proiecte prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru solicitanții care doresc să obțină finanțare nerambursabilă pentru proiecte de investițiiși de sprijin pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă și apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivului Specific (OS) 3.2 Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației. 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe (Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018) (extrase)

4. Modele numerice (extrase )

5. Documentatie generala privind zonele umede construite, metode naturale de epurare a apeloruzate (extrase, linkuri )

Anexa 1 Echipament de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite (prezentare)

Descriere: Echipamentul de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite este compus din mai multe fose ( recipiente cilindrice) nentilate natural, cu cu una sau maimulte tevi de drenaj comunicand cu suprafata solului prin tevi prin care este absorbit aer, datorita efectului “cos de fum”creat de cosuri de ventilatie montate la celalt capat. Teava de drenaj are pe partea inferioara a circumferintei, fante dreptunghiulare, intrerupte la baza, de un canal de scurgere. Deasupra tevii de drenaj se afla teava de apa uzata, cu descarcare pe teava de drenaj.

Sistemul se amplaseaza intr-un camp de filtrare-irigatie cu un filtru de pietris, acoperit cu un filtru de membrana geotextil, amplasat sub sol natural vegetal si formeaza impreuna cu acesta ozona umeda construita cu descarcare verticala si incarcare secventiala. In campul de filtrare-irigatiese amplaseaza dispozitive de prelevare probe si colectare apa pentru sterilizare si refolosire .Functionare :Procesul este continuu si constă din :

Pre-tratament mecanic in fosa : La caderea apei uzate in fosa, pe teava de drenaj, datorita efectului Coanda, partea lichida se prelinge pana la fante, unde o mare parte din apa gri dar si din fractiunea lichida din apa neagra patrunde in teava de drenaj curgand apoi pe canalul de scurgere al tevii de drenaj, in campul de filtrare-irigatie. In fosa sunt retinute pana la lichefiere sau inglobare in lichid prin agitare, numai corpurile solide mari , nisipul, grasimile si o parte din apa. Diametrul fosei este redus pentru maximizarea efectelor caderii apei uzate in fosa, respectiv spargere crustei formata din grasimi, detergenti si fecale si macerarea acesteia si crearea de turbioane pentru agitare. In fosa, digestia anaerobă a materialelor biodegradabile alterneaza cu digestia aeroba, functiede variatia fluxului de apa uzata si a incarcarii campului de filtrare-irigatie. Aerarea se realizeza prin circulatia aerului intre teava de absortie si cosul de ventilatie dar si datorita tulburarii create de apa uzata in cadere si de afluxul de apa care patrunde in fosa din campul de filtrare-irigatie la depasirea nivelulul tevii de drenaj. Acest aflux imbogateste si continul de microorganisme aerobe, cu cele din campul de filtrare-irigatie. In fosa se realizeaza in faza anaeroba si denitrificare pentru eliminarea azotului gazos pe cosul de ventilatie, dupa nitrificarea din campul de filtrare-irigatie si din fosa.

In fosa are loc si faza anoxica a eliminarii fosforului . In campul de filtrare-irigatie are loc digestia aerobă a materialelor biodegradabile de catre bio-media staționara existenta in sol si in patul de pietris care, datorita debitului variabil al apelor uzate si variatiilor de nivel si absortie in campuri de filtrare-irigatie multistratrat, este scufundata șiaerata in mod alternativ, la fiecare depasire a nivelului tevii de drenaj, de catre apa din interiorul fosei, si iesirea acesteia in campul de filtrare-irigatie si retragerea acesteia datorita absortiei de catre sol. Aerarea în interiorul stratului de pietris si in sol este intensificată atât de convecţia cauzată de mişcarea de infiltrare a apei prin mediul granular cât şi de difuzia aerului de la suprafaţa spre stratul de material granular, prin absorbţie in medii poroase . Are loc si nitrificarea amoniului (oxidare biologică)datorita bacteriilor chemoautotrofe dar si denifricarea la baza acestuia, prin microorganismele aerobe atunci când oxigenul dizolvat consuma azot oxidat în loc de oxigen, si prin microorganismele anaerobe. Acestea transformă nitritii si nitratii in gaz, sub formă de diazot(N2). Datorita incarcaturii organice din sol si aerarii permanente in campul de filtrare-irigatie areloc si eliminarea fosforului. Câmpul de filtrare-irigatie epureaza apele si prin intermediul a doua procese de filtrare, şi anume: - filtrarea superficială a apei supuse tratamentului, prin care suspensiile solide de dimensiuni medii sunt înlăturate prin reţinere în porii patului de pietris, pana la dizolvarea portionata in efluent. Având în vedere că suspensiile solide reţinute sunt atât de origine minerală cât şi biologică, rezultă că prin procesul de filtrare superficială se elimină materialele in suspensie şi o parte semnificativă din încărcarea organică a apei supuse tratamentului; - filtrarea finala a apei supuse tratamentului , prin care suspensiile solide sunt înlăturate aproape in totalitate la depasirea de catre apa a nivelului membranei geotextile care nu permite decat trecerea apei curate. Biodegradarea si dezintegrarea compusilor organici si filtarea, este continuata de către microorganismele aerobe din solul vegetal, activate si acestea de aerul absorbit si de catre plante . Dezinfectarea este opțională, și este utilizată în cazul în care este necesar un efluent steril pentru refolosire. Performanţele de epurare care se obţin sunt următoarele: - reduceri ale CBO5 90 % -95%(sub 25mg/l), CCO (sub 120mg/l), şi a suspensiilor solide SS (sub 30mg/l) - nitrificare virtual completă; - denitrificare 70-80% - reducerea fosforului 60-70 %

- eliminărea partiala a bacteriilor din fecale (se obţin reduceri de 1000 de ori a numărului de bacterii fecale pentru fiecare 1 m de grosime a stratului de material granular). Apa epurată este absorbită in final in straturile laterale si superioare de sol si eliminata prinvaporo-transpiratie.

Anexa 2 Apreciere asupra sistemului din partea AN ,,APELE ROMANE”

Anexa 3 :Finantare proiecte prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentrusolicitanții care doresc să obțină finanțare nerambursabilă pentru proiecte de investiții și de sprijin pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă și apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivului Specific (OS) 3.2 Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației. 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe (Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018) (extrase)

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru solicitanții care doresc să obținăfinanțare nerambursabilă pentru proiecte de investiții și de sprijin pentru pregătirea proiectelor însectorul de apă și apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu încondiții de management eficient al resurselor, Obiectivului Specific (OS) 3.2 Creșterea nivelului decolectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apăpotabilă a populației. Axa Prioritară 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient alresurselor, prin prioritatea de investiții 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințeleacquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificatede statele membre care depășesc aceste cerințe și Obiectivul Specific 3.2. Creșterea nivelului decolectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apăpotabilă a populației vizează promovarea investițiilor în sectorul de apă/apă uzată în vedereaconformării cu cerințele directivelor din sector.Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018

AM POIM poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata decontractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente.

Cererile de finanțare se vor depune prin aplicația electronică MySMIS 2014, cu toate anexelesolicitate prin prezentul ghid.

Disponibilitatea aplicației MySMIS 2014 la data lansării apelului de proiecte, precum șimodalitățile de utilizare a aplicației vor fi publicate pe site-ul www.fonduri-ue.ro.

Pentru etapa de pregătire a portofoliului de proiecte, cererile de finanțare vor fi depuse, într-unsingur exemplar, pe CD, urmând ca transmiterea prin MySMIS 2014 să se realizeze conformindicațiilor de la Capitolul 3.Axa prioritară, prioritatea de investiții, obiectiv specific

Axa Prioritară 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient alresurselor, prin prioritatea de investiții 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințeleacquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificatede statele membre care depășesc aceste cerințe și Obiectivul Specific 3.2. Creșterea nivelului decolectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apăpotabilă a populației vizează promovarea investițiilor în sectorul de apă/apă uzată în vedereaconformării cu cerințele directivelor din sector.

Tipul apelului de proiecte și perioada de depunere a propunerilor de proiecte

Apelul de proiecte lansat prin prezentul ghid este apel de proiecte pe bază de listă de proiecte

prioritare sau preidentificate.

Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018

AM POIM poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata decontractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente.

Cererile de finanțare se vor depune prin aplicația electronică MySMIS 2014, cu toate anexelesolicitate prin prezentul ghid.

Disponibilitatea aplicației MySMIS 2014 la data lansării apelului de proiecte, precum șimodalitățile de utilizare a aplicației vor fi publicate pe site-ul www.fonduri-ue.ro.

Pentru etapa de pregătire a portofoliului de proiecte, cererile de finanțare vor fi depuse, într-unsingur exemplar, pe CD, urmând ca transmiterea prin MySMIS 2014 să se realizeze conformindicațiilor de la Capitolul 3.

Acțiunile sprijinite și activități

1.3.1 Acțiunile finanțabile conform POIM

Prin Obiectivul Specific 3.2. sunt vizate următoarele tipuri de acțiuni:

A. Proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi și fazate)

A1. proiecte integrate noi de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată ce constau înfinalizarea investițiilor în mediul urban și extinderea ariei de operare, în special spremediul rural, în vederea conformării noilor aglomerări vizate

A2. proiecte integrate fazate de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, care asigurăcontinuarea investițiilor aprobate în perioada 2007-2013 prin POS Mediu și nefinalizatepână la finalul anului 2015, aprobate ca proiecte fazate prin decizie a Comisiei Europene

Prin OS 3.2 se promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea priorităţilor din Tratatul de Aderarepentru sectorul de apă şi apă uzată și care reprezintă continuarea strategiilor anterioare, finanțateprin ISPA și POS Mediu 2007 - 2013.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în domeniul apei şi apei uzate vizeazărealizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate(91/271/EEC) şi calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE):

- ape uzate urbane colectate și epurate (din perspectiva încărcării organice biodegradabile)pentru toate aglomerările mai mari de 2.000 l.e.si

- serviciu public de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiţii desiguranţă şi protecţie a sănătăţii, extins la populația din localitățile cu peste 50 locuitori

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează cu prioritate consolidarea și extindereaprocesului de regionalizare promovat prin POS Mediu 2007-2013. Astfel, aria de acoperire aproiectelor regionale va crește prin preluarea de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară(constituite în baza HG nr. 855/2008) a localităților mai mici, și extinderea, astfel, a ariei de operare

a operatorilor regionali (înființați înainte de 2012) care sunt beneficiarii vizați de politica deregionalizare în sectorul de apă şi apă uzată. În procesul investițional se va acorda prioritateaglomerărilor de peste 10.000 l.e., precum și finalizării proiectelor fazate. Investițiile din POIM vorfi complementare celor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul deproiecte dezvoltate de către Operatorii Regionali pe baza investițiilor prioritare identificate lanivelul Master Planurilor județene actualizate.

Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocareadisponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizareacărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare.Activități finanțabile în cadrul OS 3.2

Operațiunile ce urmează a fi dezvoltate în cadrul acestui obiectiv specific vor finanța următoareleactivități orientative, fără a fi însă limitative:

A. Proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi și fazate)

Construcția/modernizarea captărilor din surse de apă în vederea potabilizării;

Construcția/reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile;

Reabilitarea/construcția de rezervoare și stații de pompare/repompare apa;

Extinderea/reabilitarea aducțiunilor, rețelelor de distribuție si a facilitaților decolectare/pompare a apei uzate menajere, inclusiv construcții/facilități conexe;

Construcția/reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate;

Construcția/reabilitarea colectoarelor de apă uzată;

Construcția/reabilitarea facilităților de epurare a nămolurilor;

Construirea unor instalații adecvate de tratare/eliminare a nămolului rezultat din stațiile deepurare;

Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor-sisteme SCADA,înființare/extindere sisteme de sectorizare rețele de distribuție, înființare/extindere sisteme detelegestiune, echipamente întreținere rețea canalizare, etc.;

Asistență pentru managementul proiectelor, publicitate (inclusiv conștientizarea publicului),supervizarea lucrărilor etc;

C.Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și post2020 (după caz)

Elaborare aplicație de finanțare, inclusiv documente suport (Studiu de Fezabilitate, AnalizaCost-Beneficiu, Analiza Instituțională, Evaluarea Impactului asupra Mediului etc);

Elaborare documentație/documentații de atribuire pentru contractele de servicii, lucrări șifurnizare;

Asistență din partea proiectantului pe perioada executării lucrărilor, conform Legii 10/1995, cumodificările și completările ulterioare.

În scopul asigurării unei identități vizuale armonioase și pentru respectarea unitară a regulilorprivind vizibilitatea, Beneficiarii vor trebui să aplice cel puțin măsurile minime obligatorii dincadrul Manualului de Identitate Vizuală pentru Instrumente Structurale 2014-2020 (care poate fiaccesat la adresa www.fonduri-ue.ro/transparenta/comunicare). Activitățile de comunicare vor fiadaptate din punct de vedere al valorii, frecvenței și complexității, în funcție de specificitatea

proiectului gestionat de beneficiar.

Tipuri de solicitanți

Tipurile de solicitanți eligibili în cadrul OS 3.2., corespunzători tipurilor de acțiuni finanțate se sunt: Operatorii Regionali (OR) din sectorul de apă/apă uzată Primăria municipiului București Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Administrația Națională ”Apele

Române” și Ministerul Sănătății

Grup țintă

Grupul țintă este reprezentat de populația urbană și rurală aflată în zone cu conectare redusă lasisteme centralizate cu apă curată și sanogenă și la sisteme de canalizare/stații de epurare.

Indicatori

Pentru Obiectivul Strategic 3.2. Creșterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane,precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației au fost prevăzuțiurmătorii indicatori de program, care sunt obligatorii la nivel de proiect:

ID Indicatori la nivel de proiect Unitate de măsurăPentru acțiunile de tip AIndicatori de realizare imediată (obligatorii)

CO18 Distribuția apei; Populație suplimentară care beneficiază de o mai bunăalimentare cu apă

persoane

CO19 Epurarea apelor uzate: Populație suplimentară care beneficiază de o mai bunătratare a apelor uzate

Echivalent populație

Alți indicatori fizici (suplimentari, de realizare) – se selectează după caz2S70 Rețea de distribuție apă potabilă (nouă) km2S71 Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată) km2S72 Aducțiune (nouă) km2S73 Aducțiune (reabilitare) km2S74 Rețea canalizare (nouă) km2S75 Rețea canalizare (reabilitată) km2S76 Colector km2S77 Rezervoare înmagazinare buc2S78 Stații tratare apă buc2S79 Stații epurare ape uzate care deservesc aglomerări cu peste 10.000 l.e. buc2S80 Stații epurare ape uzate care deservesc aglomerări sub 10.000 l.e. buc

Pentru acțiunile de tip BIndicatori de rezultat ai proiectuluiVor fi definite de solicitantIndicatori de realizare imediatăVor fi definite de solicitantPentru acțiunile de tip CIndicator de rezultat

2S81 Cerere de finanțare transmisă, spre analiză și aprobare, la Comisia Europeană /Organismul Independent pentru Evaluare

Nr.

Indicatori de realizare imediată2S82 Documentații suport pentru elaborarea aplicației de finanțare (Studiu de

Fezabilitate, Analiza Instituțională, Analiza Cost – Beneficiu, EvaluareaImpactului asupra mediului etc. )*

Set

*Pentru proiectele care au avut o parte a setului de documente elaborate și plătite prin POS Mediu 2007-2013, setul de măsuri se consideră a fi format din livrabilele aferente proiectului finanțat prin POIM.

2.1 Eligibilitatea solicitantului/partenerilora.1. Operatorii Regionali (OR) de Apă (în numele Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară),care îndeplinesc cumulativ condițiile din POIM, respectiv:

- Sunt companii existente, înfiinţate înainte de sfârşitul anului 2012, care activează înbaza unui contract de încredințare directă acordat de către Asociațiile de DezvoltareIntercomunitară, prin respectarea regulii “in-house” stabilite de jurisprudența Curții deJustiție și preluată în legislația națională (Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitarede utilități publice, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 241/2006 privindserviciile de alimentare cu apă și canalizare, cu modificările și completările ulterioare);

Probează prin documente care atestă constituirea Solicitantului, conformcerințelor din capitolul 3.2.3 Analiza Instituțională

- Acționariatul OR este format exclusiv din membri ai Asociației de DezvoltareIntercomunitară existente, constituită din localitățile respective și Consiliul Județean,după caz, în aria cărora operează compania, în numele cărora promovează proiecteleintegrate de management al apei și apei uzate, OR fiind astfel o companie de interes publicfinanțată prin fonduri publice; pentru proiectele noi, nu se vor crea noi ADI, ci celeexistente se vor extinde prin includerea de noi membri, cu respectarea principiuluicontiguității spațiale (vecinătate spațială); pentru POIM, se vor lua în considerare ADIexistente la sfârșitul anului 2012;

Probează cu actul constitutiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitarăcare trebuie să includă toate localitățile acoperite de investițiile propuse prinproiect și prin harta proiectului care demonstrează extinderea ADI curespectarea principiului contiguității spațiale ), conform cerințelor din capitolul3.2.3 Analiza Instituțională

- OR acționează în baza Contractului de Delegare a Gestiunii Serviciilor, contract princare autoritățile locale exercită asupra OR un ”control similar” celui exercitat asuprapropriilor departamente;

Probează cu Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor, semnat de cătreambele părți (ADI și OR), ), conform cerințelor din capitolul 3.2.3 AnalizaInstituțională

Sau

A.2 Pentru proiectele fazate integrate de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată

C. Pentru sprijinul pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020și post 2020 (după caz)

a.2. Operatorii Regionali (în numele Asociaților de Dezvoltare Intercomunitară) pentru categoria Cși Operatorii Regionali care au derulat proiecte de infrastructură finanțate din POS Mediu 2007-2013 și care au depus o cerere de fazare a proiectului pentru categoria A2:

Probează prin Declarația de eligibilitate, conform modelului din Anexa 4

Pentru proiectele majore, solicitantul va întocmi Cererea de finanţare şi toate anexele acesteia,conform Anexei 1.1, ca regula, în limba engleză (aceasta urmând a fi tradusă ulterior în limbaromână), iar pentru proiectele non-majore Cererea de finanţare (Anexa 1.3 și 1.4) şi toate anexeleacesteia vor fi întocmite ca regulă în limba română. Încărcarea cererii în MySMIS, respectivtransmiterea oficială a proiectului spre analiză și aprobare, se va face în limba română.

Proiectele preidentificate (majore și non-majore) din cadrul OS 3.2 vor fi sprijinite de către AMPOIM împreună cu JASPERS în procesul de pregătire, până când ating pragul de maturitate minimacceptabil pentru a fi promovate spre finanţare. Procesul de pregătire este un proces iterativ, care sefinalizează prin acordul factorilor implicați (notă de aprobare din partea Serviciului de Programareși Pregătire Proiecte din cadrul AM POIM și acord JASPERS) asupra gradului de maturitate aproiectului. În cazul în care beneficiarii nu răspund la timp solicitărilor de clarificare transmise deAM/JASPERS, AM POIM își rezervă dreptul de a diminua finanțarea solicitată sau chiar să elimineproiectul din lista propusă spre finanțare.

Atenție!

Aplicațiile de finanțare pentru proiectele noi vor fi elaborate pentru întreg necesarul de investițiide conformare prevăzut din fonduri europene structurale și de investiții, aferent perioadei deprogramare 2014-2020, care au avut la bază Master Planurile revizuite și Studiile de Fezabilitate.

Pentru proiectele a căror valoare depășește valoare propusă la nivelul Master Planului, proiectelevor fi prezentate etapizat, cu o valoare bazată pe considerente tehnice, care să asigurefuncționalitatea investiţiilor propuse la finalul acestei etape şi o durată adecvată de implementare(determinată de complexitatea tehnică a investiţiei, dar nu mai puţin de 2 ani). Această etapătrebuie să corespundă valorii investițiilor inițiale prevăzute în aplicațiile de asistență tehnică, încontextul elaborării Master Planurilor Județene (se acceptă justificat o variație de maximum 20%din valoarea proiectului, care poate crește până la maximum 40% din valoarea poiectului încondițiile în care estimarea listei de investiții s-a bazat pe un Master Plan nerevizuit).

A doua etapă a proiectului va acoperi diferența până la valoarea necesarului de investițiiidentificate în studiul de fezabilitate.

Aplicația de finanțare ce va fi transmisă spre evaluarea și aprobarea Comisiei Europene vaacoperi studiul de fezabilitate integral (ambele etape), iar Autoritatea de Management pentruPOIM va încheia un contract de finanțare care acoperă doar prima etapă a proiectului.

Încheierea unui eventual nou contract de finanțare, aferent etapei a II a urmează a se face după2018, condiționat de criterii de performanță (valoarea plăților până la finalul primei etape,valoarea contractelor de achiziție publică încheiate, fondurile disponibile la nivelul POIM în 2018și ulterior în funcție de rezultatele înregistrate în implementarea proiectelor) și de disponibilitateafondurilor pentru aceste tipuri de proiecte, atât pe baza economiilor din procesul de achizițiepublică, cât și pe baza unor posibile realocări disponibile ca urmare a neperformanței altorsectoare.

Beneficiarul, ADI și autoritățile locale își vor asuma identificarea unor soluții de finanțarea aetapei a II-a propuse pentru cererea de finanțare, semnând în acest sens, o declarație deangajament pentru etapa a IIa.

Acolo unde proiectele de investiții noi sunt precedate de proiecte fazate, AM POIM poate decidediminuarea valorii etapei I proporțional cu valoarea fazată, în funcție de progresele înregistrate înimplementarea proiectului aprobat inițial în cadrul POS Mediu 2007-2013.

În cazul etapizării proiectului, etapele vor fi reflectate în planul de achiziții și de implementare alproiectului.

În cazul în care beneficiarul nu semnează în timp de trei ani nici un contract de lucrări, contractulde finanțare poate fi reziliat în condițiile prevederilor Art. 102, alin. (3) din Regulamentul nr.1303/2013.

Pentru evaluarea cererii de finanțare, aceasta se va completa conform indicațiilor de mai jos și vor fianexate documentele menționate mai jos:

3.2.1 Studiu de fezabilitate

Studiul de fezabilitate va avea la bază lista prioritară de investiții realizată la nivelul MasterPlanului1, cu elaborarea conceptului preliminar şi caracteristicilor tehnice, comparând soluţiilealternative mai detaliate în vederea asigurării alegerii soluţiilor celor mai eficiente din punct devedere al costurilor. Toate opțiunile posibile și realiste trebuie analizate și comparate din perspectivacosturilor de investiții și de operare (la valoare actualizată netă).

În argumentarea investiţiilor propuse, trebuie să se demonstreze că acestea coincid cu nevoile petermen lung de extindere şi dezvoltare ale județului/regiunii. Investiţiile propuse nu trebuie sădetermine îmbunătăţiri sau extinderi ale reţelelor în direcţii contrare planului pe termen lung deîmbunătăţire şi extindere a sistemului, iar costurile trebuie să fie minime. Analizele de opțiuni voravea în vedere compararea diferitelor soluții tehnice propuse și nu a diferitelor tehnologii (deexemplu pentru realizarea unor stații de epurare se va face comparație între stații de epurare pentrufiecare aglomerare în parte versus o stație pentru întreg clusterul).

Studiile tehnice de reabilitare sau construcţie de noi instalaţii vor trebui făcute în conformitate custandardele și normele stabilite prin directivele CE şi cu legislaţia română în domeniul apei şi apeloruzate.

Astfel, studiile tehnice de reabilitare sau construcţie de noi instalaţii vor acoperi necesitățile deconformare pentru întreaga aglomerare, respectiv asigurarea în principal a capacității rețelei decanalizare și a stației de epurare care trebuie să țină seama și de recepția sistemelor individualeadecvate/corespunzătoare de colectare, acolo unde realizarea sistemelor de colectare și epurarecentralizate nu se justifică tehnico-economic.

Toate măsurile propuse vor trebui să ţină seama de perioadele de tranziţie stabilite pentruimplementarea directivelor UE relevante, conform Tratatului de Aderare a României la UE. Studiulde fezabilitate va identifica și prioritiza investițiile urmărind:- Finalizarea conformării aglomerărilor cu peste 10.000 l.e. (luând în considerare lista

aglomerărilor anexate)- Asigurarea conformității privind calitatea apei potabile, urmând ca investițiile în localitățile

identificate de către Ministerul Sănătății (anexate) să fie prioritare- Asigurarea conformării aglomerărilor cuprinse între 2.000 și 10.000 l.e2.

În cazul diferențelor existente între aglomerările ce necesită conformare din lista ANAR (cu situațiala 31 decembrie 2015) și cea stabilită prin Master Planul Județean/zonal, operatorul regional va facedemersurile necesare pentru clarificarea situației aglomerărilor/sistemelor de alimentare cu apănotificând ANAR / Ministerul Sănătății și solicitând actualizarea situației privind aglomerările cenecesită conformare. În acest caz în cadrul SF-ului vor fi prezentate aceste neconcordanțe, precumși doveziile care certifică această situație (anexate SF).

În vederea conformării aglomerărilor se va avea în vedere respectarea prevederilor art. 3, 4 și 5 ale

1 Master Planul va fi actualizat ținând cont de nevoia de a respecta cerințele de conformare deplină cu

directivele europene relevante în domeniu și va lua în calcul evoluția situației social-economice de la nivel regional șisuportabilitatea investiției pentru populație, precum şi capacitatea locală de implementare.2

Pentru cazuri excepționale, cu justificări solide se acceptă la finanțare și aglomerări/clustere care deservescmai puțin de 2000 l.e, dacă acestea sunt motivate din punct de vedere a afectării calității emisarului/sursei sau aeficienței investiției în sistem regional.

Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, respectiv realizarea unor nivele decolectare și epurare de cel puțin 98% și diferența de 2% să nu reprezinte mai mult de 2.000 l.e.Astfel, pentru aglomerările cu mai mult de 100.000 l.e., este necesar să se asigure nivele decolectare și epurare mai mari de 98%.

De asemenea, calitatea apelor uzate epurate trebuie asigurată astfel încât să se realizeze nivelul deepurare precizat de Directivă:

calitatea apelor uzate epurate terţiar (epurare avansată cu eliminarea azotului total şi fosforuluitotal) să corespundă cerinţelor din Tabelul 2 – Anexa I a Directivei, pentru parametrii: materiiîn suspensie, substanţe organice (CBO5, CCO-Cr), azot total şi fosfor total, respectivparametrilor din Anexa 1 a HG nr. 352/2005 ( NTPA-011 și NTPA – 001);

calitatea apelor uzate epurate secundar (mecano-biologic) să corespundă cerinţelor din Tabelul1 – Anexa I a Directivei, pentru parametrii: materii în suspensie şi substanţe organice (CBO5,CCO-Cr), respectiv parametrilor din Anexa 1 a HG nr. 352/2005 (NTPA – 001).

Se precizează faptul că acolo unde starea corpului de apă nu este bună, și pe baza unei analize sestabilește că impactul stației de epurare nu conduce la atingerea stării bune, se solicită valori limităde emisie mai stringente pentru efluenții de la stațiile de epurare noi.

În cazul în care proiectul regional nu acoperă întreg necesarul din aglomerările care necesităconformare, UAT-ul poate solicita finanțare pentru completarea investițiilor din alte programe (ex.PNDR), urmând ca operarea să fie asigurată ulterior de către operatorul regional, conform legislațieiîn vigoare (operatorul are drepturi exclusive de operare în aria în care i-a fost încredințată delegarea,conform Legii nr. 241/2006 cu modificările și completările ulterioare). În această situație,operatorul regional va emite un aviz care va însoți cererea de finanțare a UAT în care se descriecomplementaritatea cu investițiile promovate prin POIM, în conformitatea cu protocolul tripartitîncheiat între AM POIM, AM PNDR și Patronatul Apei.

Acolo unde va fi cazul, vor trebui propuse soluţii flexibile care să permită îmbunătăţirea /extindereainstalaţiilor noi.

Studiul de fezabilitate constă în studii tehnice, financiare şi instituţionale, reprezentând un concept preliminar necesar pregătirii cererii de finanţare pentru proiectul de investiții. Acestatrebuie întocmit potrivit cerinţelor directivelor şi legislaţiei românești în domeniu (în special HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, cu modificările şi completările ulterioare), corelat cu cerinţele Ghidului disponibil pe site-ul AM POIM, (la adresa http://www.fonduri-ue.ro) și ale Aplicației de finanțare din Regulamentul nr. 207/2015. 7)Pentru cazuri excepționale, cu justificări solide se acceptă la finanțare și aglomerări/clustere care deservesc mai puțin de 2000 l.e, dacă acestea sunt motivate din punct de vedere a afectării calității emisarului/sursei sau a eficienței investiției în sistem regional.

Anexa 4 Modele numerice (extrase )

Aplicații ale ZUC, includ tratamentul a apelor uzate menajere, agricole și industriale, pluviale si a levigatului. În general, utilizarea ZUC este o soluție relativ simpla, ieftina și robusta

pentru epurarea apelor uzate . Ca sistem natural de epurare, ZUC necesită o suprafata mai mare în comparație cu statiile de epurare cu namol activat . Dar ZUC au cheltuieli mult mai mici de operare și întreținere si aduc si alte beneficii suplimentare cum sunt toleranța la variatia de incarcare, usurinta de reutilizare a apei si reciclare, furnizarea de habitat pentru multe organisme și un aspect mai estetic decât statiile de epurare traditionale (Kadlec și colab, 2000;.. Haberl et al, 2003). Zonele umede construite pot fi împărțite în două tipuri principale:cu descarcare orizontala pesuprafata ZUC – DO, cu descarcare verticala sub suprafata ZUC-DV (Kadlec și Knight, 1996; Haberl și colab., 2003). Pentu ZUC-DO oxigenul pentru procesele aerobe este obținut în principal prin difuzie in apa, din atmosferă. Cantitatea oxigenului transportat prin radacini în zona de sub apămasa este discutabila,dar cantitatea este sigur prea mica. Procesele anoxice si anaerobe joaca cel mai important rol în HF ZUC -DO . Materie organică se descompune atât aerob și anaerob, având ca rezultat reducerea CCO , CBO5 si MS. Cantitatea insuficienta de oxigen are ca rezultat nitrificarea incompletă si lipsa reducerii azotului amoniacal . (Langergraber și Haberl, 2001).

ZUC – DV cu incarcare intermitenta, este cea mai utilizata astazi, pentru că elimina azotul amoniacal prin nitrificare si denitrificare completa . La acestea apa este încărcată intermitent si este infiltrata în substrat, apoi se scurge treptat înjos pe verticală, unde este colectată la baza, printr-o retea de drenaj . Aerul reintră sistem la următoarea etapa de încărcare și se realizeaza o rata de transfer mare de oxigen . ZUC-DV cu incarcare intermitentă sunt, prin urmare, adecvate atunci când este necesare nitrificarea si alte procese strict aerobe (Langergraber și Haberl, 2001, Kayser și Kunst, 2005). În ultimile decenii, pentru tratarea apelor uzate au fost introduse și functioneaza cu succes, ZUC -DV(de exemplu, Molle și colab., 2005). Putine modelele numerice sunt disponibile pentru a descrie un tratamentul si procesele în ZUC. O mare parte din literatura de specialitate privind modele ZUC (cea mai mare parte ZUC-DO) se referă la modele simple de descompunere biologica de exemplu, Pastor și colab, 2003. Steinet al, 2006;.. Tomenko et al, 2007) Modelele (Langergraber, 2001; Langergraber și Šimůnek, 2005) care sunt folosite pentru a modela atât ZUC - DV și DO demonstrează reactiv mai multe multicomponente. Modul de transport CW2D oferă exemple de aplicare ale acestora . Revizuirea modelelor descriu procesele hidraulice și comportamentul zonelor umede construite si stabilesc ca principala concluzie că construcția unei ZUC cu o lungime / lățime mai mare, îmbunătățește comportamentul hidraulic și reduce dispersia internă. De asemenea clima(temperatura aer-apa) este un factor cu influenta mare asupra comportamentului ZUC. De acea prezentam mai jos extrase din Günter Langergraber- Institutul de Inginerie Sanitara si control al poluării apelor, BOKU - Universitatea de Resurse Naturale si Stiinte Aplicate, Simularea performanței tratamentului in ZUC -DV în zonele cu climă temperată, avand in vedere incadrarea tarii noastre in zonele cu clima temperata . Modelele numerice sunt un mijloc de a spori înțelegerea proceselor care au loc în zonă umedă construită.Modele fiabile pentru zonele umede construite sunt disponibile si au fost utilizate pentru evaluarea și îmbunătățirea proiectarii. Rezultatele de simulare sunt pentru zonele umede construite sub suprafață experimentală cu flux vertical folosind CW2D cu mai multe componente ca modul de transport reactiv dezvoltat, pentru a simula transportul și reacțiile materiei organice, azotului și fosforului în zonele umede construite . Suprafața patului flux vertical experimental a fost de 20 m2 încărcătură organică aplicată a fost de 27 g COD m-2 d-1 (care corespunde o suprafață specifică de 3 m2 per persoană). Scopul lucrării este pentru calibrarea modelului de dependență de temperatură care a fost pusă în aplicare în CW2D. Temperatura de apă în timpul perioadia de analiza a variat între 4 ° C și 18 ° C. Concentrațiile de efluenți măsurate în timpul verii ar putea fi simulate folosind setul standard de parametri CW2D atunci când modelul de curgere a fost calibrat bine. Cu toate acestea, creșterea concentrațiilor de efluenți la temperaturi scăzute, nu au putut fi simulate cu setul

standard de parametri CW2D, în cazul în care sunt considerate dependente de temperatură numai pentru o creștere maximă, degradare, și rate de hidroliză. Prin introducerea dependențe de temperatură constante pentru o jumătate de saturație, procesele de hidroliză și nitrificare a fost posibil pentru a simula comportamentul observat. Dependența de temperatură; Epurare a apelor uzate1. IntroducereCu toate că există multă experiență în construirea și operare zone umede construite (de exemplu Kadlec și colab., 2000) ele sunt încă adesea privit ca o "cutie neagră", în care apa este purificat. De aceea, până în prezent proiectarea construit zonelor umede se bazează în principal pe reguli de bază cu ajutorul specific Cerințe cu suprafață (de exemplu, ÖNORM B 2505, 2005) sau modele de degradare de ordinul întâi simple (de exemplu, Kadlec și Knight,1996) .Numerical models poate oferi o perspectiva asupra "negru cutie "și, prin urmare, crește systemunderstanding. O singura data Există modele numerice fiabile ele pot fi folosite pentru evaluarea și îmbunătățirea criteriilor de proiectare existente. Multi-component modul de transport reactiv CW2D (Langergraber, 2001; Langergraber și Šimůnek, 2005) a fost dezvoltat pentru a modela transportul și reacțiileprincipalilor constituenți ai apelor uzate orășenești în curgere subterană construite zone umede. CW2D este capabil să descrie eliminarea biochimice și de transformare procedee pentru formele dizolvate ale materiei organice, azot și fosfor. nevoi principale de cercetare în ceea ce privește modelarea construite procesele umede includ (Langergraber, 2003):investigații hidraulice detaliate pe scară largă construite zone umede, simulări de exterior construite sistemele de zone umede, investigarea modelelor de absorbție a plantelor, îmbunătățirea instrumentului de simulare prin includerea unui model care este capabil să descrie procesele substrat înfundarea și dezvoltarea unor tehnici experimentale de măsurare parametrilor modelului CW2D.Hartie prezinta rezultatele de simulare pentru exterior subsuprafața flux vertical experimental zonele umede construite pentru calibrarea modelului de dependență de temperaturăcare a fost pus în aplicare în CW2D. Accentul deosebit a hârtiei, prin urmare, se simulează tratamentul performanță pentru temperaturi diferite de apa.Materialul și metoda transport modul CW2D reactiv(Langergraber, 2001) a fost dezvoltat pentru a descrie procese de transformare și de degradare biochimice în curgerea subterană a ZUC. CW2D este încorporat în fluxul de apă variabil saturat HYDRUS-2D și programul de transport solutie (Šimůnek și colab., 1999) luanduse in considerare 12 componente și 9 procese. Componentele includ oxigen dizolvat, materia organică (trei fracțiuni de diferite biodegradabilitati), amoniu, nitrit, azotatul și azot gazos, fosfor anorganic, și micro-organisme heterotrofe și autotrofe. Azotul și fosforul organici sunt modelati ca nutrienți in conținutul materiei organice. Procesele considerate sunt hidroliză, mineralizarea materiei organice, nitrificare (Modelat ca un proces în două etape), denitrificare și un Procesul de liză pentru a microorganisme. Structura CW2D se bazează pe structura matematică a Modelului de namol activ introdus de Henze și colab. (2000). Următorii parametri sunt considerati dependenti de temperatură:- concentrația de saturație a oxigenului,- coeficienții de difuzie,- ratele maxime de creștere / descreștere a microorganismelor- viteza maximă de hidroliză.- vitezele de reacție calculate3. Rezultate si discutii3.1. date măsurate

Tabelul 2 prezintă analiza concentrațiilor măsurate din martie 2004 până în aprilie 2005. Concentrațiile au influienți relativ constant pe tot parcursul perioadei de anchetă.Tabelul 3 prezintă concentrațiile efluentului de COD,CBO5, NH4-N și NO3-N pentru pat 2 (3 m2 / PECOD) în funcție de temperatura apei efluenților

4. Rezumat și concluziiDocumentul prezinta rezultatele de simulare pentru o ZUC cu flux vertical

Experimentele au fost realizate în cadrul proiectului "Optimizarea fluxului de ZUC verticale subterane ", finanțat de Ministerul Austriac pentru Agricultură,Silvicultură, Mediului și Gospodăririi Apelor. Autorul special mulțumiri personalului stației de epurareErnsthofen, dl Franz Eglseer și dl Karl Hiebl, pentru funcționarea instalației experimentale și efectuarea analize săptămânale.Lucrarea a fost făcută în cadrul a proiectului "Caracterizarea biocenozei microbienepentru a optimiza eficiența de îndepărtare și proiectareazone umede de curgere subterane construite pentru ape uzate tratament ", finanțat de Fondul austriac de Stiinta (FWF,proiectului nr .: P16212-B06).

Verificarea HYDRUS folosind experimentul pe coloană T.G. Pálfy *, G. Langergraber * Institutul de Inginerie Sanitară și control al poluării apelor, Universitatea de Resurse Naturale si Stiinte Aplicate (BOKU), Viena, istorie Austriaa rticleinf oArticle: Primit 5 noiembrie 2013 Received în forma revizuită 9 ianuarie 2014Accepted 24 2014:

.

Anexa 5

Documentatie generala privind zonele umede construite, metode naturalede epurare a apelor uzate (extrase, linkuri )

STATII DE EPURARE TIP ZONA UMEDA CONSTRUITA

Ecoterra, no. 26, 2011EPURAREA NATURALĂ A APELOR UZATE MENAJERE REZULTATEDE LA LOCALITĂŢI MICI (SUB 2000 L. E.) (EXTRAS)Mariana MINCU, Carmen TOCIUINCDPM BucureştiIntroducereZonele umede construite (ZUC) sunt folosite pentru a îmbunătăţi calitatea apei poluate desurse punctiforme şi difuze, incluzând apele meteorice de scurgere la suprafaţa solului, apele uzatemenajere, apele uzate din agricultură şi apele de drenaj de la minele de cărbune. ZUC sunt deasemenea folosite pentru a epura apele reziduale de la rafinăriile petroliere, compostul şi levigatulde la depozitele de deşeuri, deversările de la crescătoriile/fermele de peşte, precum şi apele uzateindustriale pre-epurate. Pentru anumite ape uzate ZUC constituie singura formă/fază de epurareaplicată; pentru altele, ele sunt componente ale unei secvenţe de procese de epurare.ZUC pentru epurarea apelor uzate sunt sisteme complexe, integrate având în componenţăapă, plante, animale, microorganisme şi întreg mediul înconjurător. Deoarece zonele umedenaturale (ZU) sunt sisteme fiabile în privinţa epurării apelor uzate, posedând mecanisme deautoreglare, este esenţial în vederea realizării şi operării ZUC să se înţeleagă cum sunt structurate şicum funcţionează zonele umede. Pe de altă parte, ZU constituie sisteme de o complexitate mărităfaţă de ZUC, fiind de dorit ca acestea din urmă tinzând să atingă nivelul de complexitate din naturăcare şi-a dovedit eficienţa superioară în epurare.Într-o ZUC anumiţi parametri constructivi hidrologici, geotehnici şi biologici careinfluenţează procesele în relaţie cu epurarea pot fi modificaţi artificial, aceasta antrenând controlulanumitor procese faţă de modul desfăşurării lor în natură.Descrierea zonelor umedeExistă anumite dificultăţi în a defini riguros zonele umede (ZU). Totuşi, ZU pot fi descrisesatisfăcător ca fiind zone de tranziţie între uscat şi apă, caracterizate de prezenţa apei. Între ele, ZUpot prezenta:- variabilitate considerabilă a regimului de inundaţii, adâncimii, duratei, perioadei şifrecvenţei;- heterogenitatea tipologică a unităţii hidro-geo-morfologice (ripariene, insulare, margine derâu/lac, zonă aluvială/erodată etc.) localizate adesea la graniţa dintre ecosistemele acvatice şiterestre;- diferenţe în ceea ce priveşte suprafeţele, de ordinul hectarelor până la sute de km2;- localizare variabilă: regională/zonală; continentală/costieră; rurală/urbană;tropicală/subtropicală.Termenul “zonă umedă” cuprinde o gamă largă de medii umede incluzând mlaştini, turbării,stufării, lunci umede/inundabile, zone umede supuse acţiunii fluxului şi refluxului, câmpiiinundabile şi zone umede ripariene de-a lungul cursurilor de apă, dar toate ZU - naturale sauconstruite, de apă dulce sau sărată - au o caracteristică comună: prezenţa apei la, sau aproape desuprafaţa solului, cel puţin periodic.Funcţiile şi valenţele pozitive ale zonelor umedeZU cumulează un număr de funcţii şi valenţe. Funcţiile sunt procesele inerente care seproduc în cadrul ZU, iar valenţele pozitive sunt acele atribute ale ZU pe care societatea le

percepe/consideră benefice. Prin urmare ZU pot asigura:- funcţii geo-hidrologice şi climatice;- funcţii biogeochimice;- funcţii ecologice;- funcţii turistice (inclusiv vânat, pescuit), estetice (landscaping), de cercetare, educative;- constituie o sursă deloc neglijabilă de materie primă în industria producătoare de cherestea,hârtie, celuloză, mobilă etc.Toate aceste funcţii se pot regăsi şi la ZUC.Concluzionând această sumară expunere despre ZU, se poate conchidecă:- zonele umede sunt un important habitat pentru peşti şi moluşte, pasări de apă şi un marenumăr de animale, precum şi pentru multe plante, insecte şi alte vieţuitoare;- contribuie la menţinerea calităţii apei, filtrează poluanţii, reţin materialul sedimentar, prinvegetaţia bogată, oxigenează apa, absorb chimicale şi nutrienţii (azot, fosfor etc.) sau îi reciclează;- reglează microclimatul, contribuie la prevenirea inundaţiilor, a eroziunii, la reîncărcareaacviferelor;- alimentarea cu apă, producţia de cherestea, stuf şi alte plante exploatabile;- producţia de energie (turbă);- oferă loc de păşunat, pescuit, vânătoare, recreere, activităţi educative, cercetare ştiinţifică;- zonele umede au o valoare estetică ce trebuie apreciată.Folosirea ZUC în epurarea apelor uzate menajereApele uzate menajere conţin mari cantităţi de nutrienţi, particule şi materii organice caretrebuie îndepărtate înainte de deversarea în emisar a apei. ZUC au o mare eficienţă în îndepărtareasubstanţei cuantificate de indicatorul CBO5 şi a materiilor totale solide în suspensie (TSM) dinapele menajere pre-epurate.

STUDIU PRIVIND STABILIREA POTENȚIALULUI SOCIO-ECONOMIC DE DEZVOLTARE AL ZONELOR RURALE STUDIU realizat de: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI extras---------------------------------------------------------------------------INFORMAȚII PRIVIND STUDIUL PREDAT: Titlul studiului

Studiu privind stabilirea potențialului socio-economic de dezvoltare al zonelor rurale

Contractul în cadrul căruia s-a realizat studiul “Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-2020” Cod contract: C/511/1/1/S/12/00/02/S0 din 05.08.2014

Consultant GBI Consulting, Mehlmauer-Larcher&Kastner OG

(Lider de Asociere)

Autorii studiului Datele achiziționate de Consultant prin intermediul studiului au fost colectate, calculate șiagregate de ASE pe baza metodologiei stabilite deexperții Consultantului și sub supervizarea acestora. Colectivul de elaborare a studiului din partea ASE (responsabil pentru procesarea datelor, realizareade calcule și furnizarea de date agregate pe baza datelor aflate la dispoziția ASE și a datelor achiziționate de la INS) a fost coordonat de: Prof.Univ.dr. Boboc Dan și lect. Ileanu Bogdan, iar experții Consultantului care au elaborat metodologia de elaborare a studiului și au definitivat și prezentat studiul la AM-PNDR: Popescu Gabriel (expert-cheie), Nicolae Istudor (expert non-cheie senior), Laura Ciobanu (expert non-cheie junior), Miron Andreea (expert non-cheie junior).

---------------------------------------------------------------------------

În profil teritorial, ies în evidență câteva județe (Dolj, Brăila, Dâmbovița, Hunedoara, Suceava, Botoșani și Iași) în care ponderea gospodăriilor conectate la rețeaua de canalizare publică este

extrem de redusă.

---------------------------------------------------------------------------

http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/studiu-potential-socio-economic-de-dezvoltare-zone-rurale-ver-10.04.2015.pdf

SANITATIA DURABILA INEUROPA CENTRALA SI DE EST(EXTRAS)– solutie pentru rezolvareaproblemei apelor uzate din satele sicomunele mici si mijlociiEditori:Igor Bodík si Peter RidderstolpeContributile Parteneriatului Global al Apei la Anul International al Sanitatiei 2008Pubicat de: © Global Water Partnership Central and Eastern Europe, 2007Prima editie – 2007Tradus: Catalin Constantinoiu si Vraciu SevastitaVerifcat: Liviu N.PopescuFoto si proiectare coperta: Bogdan Macarol (Slovenia)Tiparit de: UVTIP Nitra (Slovakia)ISBN 978-80-969745-3-5Canalizarea şi sistemele de epurare a apelor uzate în aşezările mici

Situaţia prezentă privind alimentarea cu apă şisanitaţia în ţările GWP CEEIgor Bodík---------------------------------------------------------------------------------------,,Conectarea locuitorilor la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare (SE) reprezintă unindicator privind calitatea managementului apei într-o ţară. Procentajul conectării la sistemul decanalizare şi SE în ţările CEE este relativ mic în comparaţie cu ţările dezvoltate din VestulEuropei. Asta datează încă din perioada lungă, din anii comunismului, cand pentru o perioada saneglijat dezvoltărea infrastructurii în toate ţările CEE. Procentajul populaţiei conectate lasistemul de canalizare central cu SE variază de la 30% (România) până la 80% (Cehia). Datelefurnizate nu arată mereu adevărata situaţie a dezvoltării SE, de ex., în Slovenia un procentrelativ mare de apă uzată (40%) este epurată doar în treapta mecanică, iar calitatea apei uzateepurate este în consecinţă scazută.Ca o consecinţă a problemelor economice care au urmat căderii regimului comunist,dezvoltarea infrastructurii de canalizare s-a facut destul de dificil. Această lipsă de acţiune a

fost cauzată de către dificultăţile financiare experimentate în perioada de tranziţie de catre noilestructuri economice şi procesele afernte, a situaţilor obscure de privatizare a sistemelor decanalizare, şi multe altele. Cu toate acestea, toate ţările CEE ( cu excepţia Ucrainei) şi-audezvoltat în mod semnificativ sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate şi vor continuasă se dezvolte, datorită, în mare parte, suportului provenit de la fondurile de aderare europene(PHARE, ISPA, fonduri de coeziune şi altele).Din datele prezentate în Figura 2.6, este clar faptul că în toate ţările CEE (cu excepţia Bulgariei,României şi Ucrainei) aproape toată populaţia urbană şi o parte din cea rurală sunt conectate lasisteme de canalizare. Din punct de vedere al viitoarei dezvoltări a sistemelor de management alapei, datele individuale primite de la ţări arată ţinta tuturor ţărilor să conecteze în jur de 75-90%din populaţie la sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate. Pe lângă formarea de aglomerăride aşezări umane – adică, conectarea aşezărilor mici la sistemele de epurare a apei uzate dinoraşe mai mari sau gruparea aşezărilor mici în jurul unei SE comune – această dezvoltare vaavea o influenţă importantă în atingerea obiectivelor date în zonele rurale.că ţările CEE sprijină şi subvenţionează adesea construirea unor SE mici, fără oreflectare serioasă asupra faptului că mai deveme sau mai tarziu (dupa mai multedecenii) costurile de amortizarerespectiv operare şi mentenanţă vor fi acoperite decătre consumatorii “săraci” de apă.

Lipsuri identificate în sanitaţia ruralaConform rezultatelor chestionarelor pentru acest studiu, aproximativ 150 milioane de locuitoritrăiesc în ţările CEE din care 30 de mil, sau 20%, trăiesc în aşezări din mediul rural cu mai

puţin de 2000 de locuitori. Din această populaţie rurală, aproximativ 3.5 milioane de persoanesunt conectate la SE din oraşe mari şi aproximativ 1.5 milioane sunt conectate la SE municipalemici. Restul de 25 de milioane de locuitori din mediul rural al ţărilor CEE nu sunt conectaţi lasisteme centralizate de epurare a apelor uzate. Perspectiva până în 2015 este ca 75-90% dintotalul populaţiei ţărilor CEE sa fie conectată la sisteme centralizate de canalizare şi epurare aapelor uzate. Aceasta determină apariţia unui gol de 10-15%, corespunzător cifrei de 20 demilioane de locuitori din mediul rural, care vor rămane fără niciun sistem corespunzător desanitaţie, care să îndeplinească standarde de mediu sau sociale acceptabile după anul 2015!Fose septice (cesspools -bazine vidanjabile)Din punct de vedere al sistemelor de epurare a apelor uzate, procedeul predominant utilizat înmicile aşezări din ţările CEE este fosa septică. Aceasta este o modalitate foarte imperfectă deepurare a apelor uzate (are loc doar colectarea sau pre-epurarea apei uzate, şi nu un proces deepurare integrală). Merită notat faptul că astăzi cca. 75% din populaţia rurală din ţările CEEfoloseşte acest tip inferior de epurare (Figura 2.7). În unele zone din Centrul Europei foseleseptice folosesc la pregătirea preliminară a epurării apelor uzate înainte de deversarea finală însistemul receptor. Aceste fose septice sunt adesea umplute peste capacitatea lor şi nuîndeplinesc cerinţele legislative elementare de epurare a apelor uzate. De obicei majoritateacaselor vechi (20 de ani şi mai vechi) sunt echipate cu fose septice, şi este foarte complicat (prinmodalităţi legale şi tehnice) să se ajungă la optimizări.Epurare biologică( activated sludge )Cel de-al doilea, din punct de vedere al utilizării, proces de epurare a apelor uzate în aşezărilerurale şi cele mici este epurarea biologică - un proces de activare. Acesta este cel mai multutilizat în zonele rurale din Estonia şi Lituania. Acest proces este mai preţentios din punct devedere tehnic, însă când este operat corect, de obicei îndeplineşte toate cerinţele de epurare.Procesul de activare este reprezentat de obicei de o mică SE (pentru mai mult de 50 de locuitoriconectaţi) sau de o SE de gospodarie (5-50 locuitori conectaţi). SE gospodăreşti au devenitpopulare în zonele rurale din ţările CEE în această perioadă. De exemplu, în Republica Cehăaproximativ 20000 de SE gospodăreşti au fost construite în ultimii 10 ani, conectând 100000 delocuitori (1.0% din populaţia Cehiei).Sistemul natural de epurare a apelor uzate( natural treatment)Sistemele naturale de epurare a apelor uzate sunt utilizate într-o anumită măsură în regiuneaCEE. Pe de o parte există ţări cu o bună experienţă pe termen lung în acest tip de procese, deex., Estonia, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovenia (Figura 2.8). Pe de alta parte există ţări fărăexperienţă în utilizarea sistemelor naturale de epurare a apelor uzate, de ex., Slovacia şiBulgaria. În ţările CEE cele mai comune procese naturale de epurare sunt zonele umedeconstruite, filtre de nisip-sol-plante acvatice, filtre din macrofite, iazuri biologice şi sisteme deirigaţii cu apă uzată.

În Estonia şi Lituania există experienţe pozitive cu sistemele naturale de epurare a apelor uzate.Mai ales filtrele verticale de nisip-plante acvatice (stuf) s-au dovedit a fi foarte eficiente. Ele potfi operate în condiţii climatice reci (climat Baltic) având o înaltă eficenţă de epurare asubstanţelor organice. Condiţia pentru aplicarea cu succes a acestor sisteme este o pre-epurareeficientă. Pe de altă parte, în Slovacia de exemplu numai cca. 10 SE au fost construite în ultimii10 ani – majoritatea zone umede. Astăzi, doar trei dintre ele mai sunt operaţionale, toate fiindfolosite ca treaptă terţiară în epurarea apelor uzate. În Slovacia există în principal o perspectivănegativă privind funcţionalitatea acestor procese de epurare; oponenţii argumentează că acestesisteme necesită mult teren, climatul şi condiţiile naturale sunt nepotrivite, eficienţa de epurareeste scăzută, ş.a.m.d.În general se poate spune că sistemele naturale de epurare a apelor uzate sunt folosite numaifoarte rar în ţările CEE. Sistemele existente sunt fie prost dimensionate, uzate, sau operate şiîntreţinute necorespunzător. Aceste probleme au determinat o slabă experienţă în domeniu şi o

redusă conştientizare din partea publicului în ce privesc sistemele de epurare naturala a apeiuzate şi potenţialul acestora de a satisface obiective de mediu, sociale, precum şi economice.Din contră, regiunile CEE sunt încă dominate de “lobby-ul” naţional şi internaţional pentrusistemele de epurare convenţionale din oţel şi beton. Promotorii sistemelor de epurare naturalăse regăsesc în principal printre inginerii de mediu/ecologi, ONG-uri cu activitate în domeniulmediului şi “Mişcările Ecologiste” care întampină dificultăţi în a promova si face acceptatenoile concepte de către factorii de decizie şi profesioniştii din domeniul mediului.În unele ţări europene precum Suedia, Germania şi Norvegia, aşa numitele sistemele desanitaţie durabilă au fost dezvoltate şi introduse în ultimii 10 ani. Aceste noi concepte desanitaţie sunt proiectate să atingă obiectivele dezvoltării durabile, adică sa fie sisteme costeficientecare să îndeplinească obiectivele economice şi sociale, precum şi obiectivele deprotecţie avansată a mediului. Aceste sisteme includ separarea la sursă a apei uzate menajere îndiversele fracţiuni cum ar fi apa gri, urina şi fecalele pentru a le reutiliza ca resursele naturale(nutrienţi, apa şi căldura). Aceste noi concepte de sanitaţie nu au fost inca introduse încă înregiunea CEE decat in stadii de experimente demonstartive .------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Dezvoltara durabilă pentru aglomerările umanemici şi mijlocii din Europa Centrală şi de EstPeter Ridderstolpe & Marika Palmér RiveraTrecerea prin criterii de selecţie a opţiunilor tehniceCând se alege un sistem de sanitaţie, trebuie pus accentul pe funcţiunea sistemului, adică,performanţa în ce priveşte funcţiunile primare, precum şi considerentele practice. Tehnologiaeste un mijloc de a atinge aceste scopuri şi nu un scop în sine. Este important ca utilizatorul şicapacitatea instituţională (software) să fie compatibili cu sistemul tehnic (hardware).Soluţia tehnică pentru sistemul de sanitaţie este aleasă pe baza performanţelor tehnice dorite şi acondiţiilor locale. Astfel, tehnologia utilizată în diferite situaţii va diferi de la caz la caz. Atâttehnologiile convenţionale şi noile tehnologii “ecologice” pot fi relevante si trebuie luate înconsiderare şi evaluate în situaţia planificării.O viziune generală asupra diverselor tehnologii pentru sanitaţie/managementul apei uzate esteredată în Tabelul 3.3. Descrieri tehnice detaliate ale sistemelor de sanitaţie/apă uzată suntdincolo de obiectul acestei lucrari.După cum se arată în tabelul 3.3, există mai multe tehnologii diferite pentru sanitaţie şi epurareaapei uzate. Deşi epurarea în staţiile de epurare pare foarte diferită de metodele de epurarenaturală, toate se bazează totuşi pe aceleaşi principii generale. Pentru a obţine un sistem desanitaţie care să funcţioneze corespunzător, sistemul tehnic trebuie să fie adaptat la condiţiile şidezideratele locale. Sistemele naturale şi sistemele de separare la sursă sunt adesea potrivitepentru sistemele de sanitaţie la scară mică şi medie. Ele sunt robuste şi fiabile, şi eficiente dacăsunt proiectate corespunzător. Ele au de asemenea potenţialul de a economisi energie şi costurişi sunt adesea uşor de operat şi întreţinut.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------O evaluare a sistemelor convenţionale de epurare a apei uzateSistemul convenţional de management al apei uzate, unde apa menajeră este colectată în canale şitransportată la o staţie de epurare avansată centralizată, este adesea considerat ca solutia/norma cu care toate celelalte soluţii de sanitaţie sunt comparate. O trecere în revistă a sistemelor convenţionale pe baza funcţiunilor primare şi a considerentelor practice prezentate anterior, totuşi indică faptul că aceasta soluţia are mai multe dezavantaje, precum şi avantaje (rezumate dedesubt).Funcţiuni primare§ Protecţia Sănătăţii- Transferul riscurilor (de neîndeplinire a condiţiilor de igienă) către corpurile de apăreceptoare (lacuri şi râuri).- Risc ridicat de transmisie a bolilor în caz de eroare/defecţiune de proces.§ Reciclarea nutrienţilor

- Nu face parte din concept. Nămolul bogat în nutrienţi este adesea depozitat final. Nutrienţiisunt amestecaţi cu compuşi toxici în nămol. Metodele de extragere a nutrienţilor din nămolsunt în curs de dezvoltare, însă sunt costisitoare şi nefiabile.§ Protecţia mediului- Eficienţa în condiţiile protecţiei lacurilor şi mărilor împotriva eutrofizării.Considerente practice§ Economie- Investiţii costisitoare, astfel fiind necesară o capacitate instituţională bine dezvoltată pentruplanificare şi finanţare- Costuri care urmează să fie plătite de către utilizatorii slabi din punct de vedere economic(şi în parte săraci)§ Socio-cultural- Eficienţa în condiţiile depozitării finale a unor mari cantităţi de deşeuri/ reziduuri şi protecţiautilizatorilor de infecţii şi de alte pericole imediate- Sanitaţia prin spălare sub jet de apă este acceptată de utilizatori pe scara largă. Se bucurăde o înaltă apreciere în multe părti ale lumii.- Tehnică sofisticată necesitând capacitate specială de planificare, implementare, operare şimentenanţ㧠Funcţiune tehnică- Alimentarea precară şi neregulată cu apă face ca sistemul toaletelor să nu fie fiabil.- Risc major de stopare şi eşec al procesului, necesită monitorizare şi mentenanţăconstanteSistemul clasic de epurare a apei uzate în instalaţii compacte este eficient pentru ceea ce a fost proiectat,aspecte care înseamnă reducerea pericolelor si infecţiilor în vecinatătea imediată, şi de a proteja receptorii de apă de eutrofizare. Totuşi, alte ţinte, cum ar fi reciclarea şi robusteţea tehnică, nu sunt îndeplinite.Pentru ca sistemul să funcţioneze bine, capacitatea economică si cea instituţionala trebuie bine dezvoltate.Aceasta se întâmplă rareori, si prin urmare sistemele convenţionale de epurare a apei uzate nu dezvoltă capacitate suficientă de epurare în cele mai multe locuri din lume. Numai cca. 30% din cei 1.1 miliarde de oameni deserviţi de sisteme de canalizare beneficiază de sisteme de epurare cu treaptă secundară (îndepărtarea materiilor organice biodegradabile) sau, mai avansată (îndepărtarea fosforului sau azotului). Din cele 540 oraşe importante ale UE, aproape jumătate au epurare primară sau secundară incompletă, sau mai puţin (UE, 2001).Suedia are sisteme convenţionale de epurare a apei uzate bine dezvoltate, iar cca 95% din populaţie este conectată la staţiile centrale de epurare a apei uzate. Totuşi acestea au fost finantaţe în principal prin ajutoare de stat, si nu de către utilizatori. Astfel capacitatea economică a societăţii si dorinţa de plată a utilizatorilortrebuie să fie mari pentru a suporta costurile de investiţie într-un sistem convenţional (bazat pe alimentare cu apă) de epurare a apei uzate cu înalte performanţe de epurare (adică, în conformitate cu legislaţia UE).

PLANIFICAREA SANITAŢIEI DURABILECând se iau decizii asupra sistemelor de sanitaţie şi management al apei uzate, concepteledescrise în secţiunea precedentă trebuie să fie puse în practică. O metodă de planificarestructurată poate face acest proces mai usor. Mai multe metode diferite au fost dezvoltate înacest scop, cu diferite niveluri de acurateţe şi complexitate, de exemplu:§ Abordarea Cadrului Logic (LFA = The Logical Framework Approach), un instrument deplanificare în care probelemele şi opţiunile sunt identificate în context general, însă care nuofera ghidare specifică în alegerea sistemului de sanitaţie. Abordarea este utilizată de multeorganizaţii de dezvoltare internaţionale22.§ Programul pentru Apă şi Sanitaţie realizat de către UNDP şi Banca Mondială propune oprocedură de planificare pentru sanitaţie care are la bază necesitatea, unde principalul grupţintă sunt finaţatorii şi cei ce aplică programele de sanitaţie urbană, de exemplu, guvernanţii

şi agenţiile donatoare23.§ Evaluarea Impactului de Mediu (EIA), o metodologie sistematică pentru examinareaimpactului asupra mediului de către un proiect propus, proiectat pentru a evaluaconsecinţele unui proiect planificat şi nu pentru a acorda ghidare în alegerea între diferiteopţiuni.§ Programul Apa Urbană, un program de cercetare suedez pentru sistemele durabile de apăşi apă uzată a proiectat un cadru conceptual pentru ghidarea planificării, care este util înproiecte mari şi în situaţia în care trebuie făcute alegeri strategice asupra investiţiilor deamploare.§ Abordarea de decizie strategică, o metodologie de planificare cu scopul de a capacitaluarea de decizii şi comunicarea între reprezentanţii legali, utilizată de exemplu pentruplanificarea urbana incluzând sistemele de sanitaţie şi dezvoltarea durabilă în lumea în cursde dezvoltare24.§ Planificarea deschisă în domeniul apei uzate este un instrument de planificare care ajutăpe reprezentanţii legali (utilizatori, proprietari şi legiuitori) să aibă o comunicare creativăasupra scopurilor şi opţiunilor, care s-a dezvoltat în Suedia, special pentru planificareasanitaţiei. Aceasta metodă este descrisă mai jos.Metoda Planificării Deschise în domeniul Apei Uzate (PDAU) este utilizată aici. Este o metodăsimplă şi flexibilă care poate fi folosită pentru planificare atât la nivel macro (planificareacuprinzătoare a sanitaţiei, de exemplu, la nivel naţional) şi la nivel micro (un proiect specific desanitaţie). Decizia în planificare, cum ar fi alegerea soluţiei de principiu, proiectare şiamplasament etc. se bazează pe condiţiile locale şi pe o evaluare a impactului de mediu. Astfel,PDAU urmează principiile incluse în legea UE (vezi Capitolul 5) şi criteriile de dezvoltaredurabilă descrise în acest capitol.PDAU se concentrează asupra performanţelor dorite ale sistemului de sanitaţie/apa uzată, maidegaraba decât asupra unei tehnologii specifice. Cadrul pentru metoda de planificare esteprincipiul ”Cea Mai Bună Tehnologie Disponibilă” (BAT) şi ”Principiul Poluatorul Plateşte________________________________________________________________________________22 SIDA, 2004.23 UNDP –Banca Mondială şi Programul de sanitaţie, 199724 Friend & Hickling, 1997________________________________________________________________________________Principiul BAT declară că cea mai bună tehnologie care este fezabilă din punct devedere economic şi practic trebuie utilizată. PPP stabileste că aceia care cauzează poluareatrebuie să platească pentru măsurile de remediere necesare.Metoda PDAU modifică gândirea preconcepută, crează o întelegere mai adâncă a obiectivelorde epurare şi forţează factorii de decizie/ca si alţi acţionari, să ia în considerare întregul sistem.Metoda crează de asemenea întelegerea componentei software a sistemului (aspecte legate deutilizator, aspecte instituţionale, aspecte economice, etc). Ea promovează sisteme adaptate localşi dezvoltarea de noi tehnologii. Ea presupune alocarea de mai mult efort pentru faza deplanificare iniţială. Acest timp şi aceşti bani suplimentari investiţi în fazele initiale aleplanificării conduce în general la soluţii de sanitaţie mai bine adaptate şi, astfel, cu un raportmai bun de cost-eficienţă. Un expert independent cu bune cunoştinte asupra legislatiei şisoluţiilor de sanitaţie trebuie să faciliteze procesul de planificare. Abordarea participatoriepromovează participarea publicului şi face ca procesul de planificare să fie mai democratic.Procesul de planificare: Planificarea deschisă în domeniul apei uzate (PDAU)Procesul PDAU poate fi împărţit în cinci paşi26 descrişi mai jos. Pentru a ilustra metoda deplanificare, este utilizat un caz de planificare specific modernizării unei mici staţii învechite deepurare a apei uzate din Vadsbro, Suedia, pentru a exemplifica fiecare pas27.Pasul 1: Identificarea problemei şi idei iniţiale pentru soluţii.Mai întâi, trebuie făcută o evaluare a situaţiei prezente şi pentru identificarea datelor problemei.Are loc o discuţie initială despre posibilele ţinte pentru viitorul sistem de sanitaţie ce va fi nou

sau reconstruit precum şi strategiile şi principiile tehnice diferite functie de aceasta. Suntevaluate prerechizitele practice, legale şi economice importante pentru implementare.Toţi reprezentanţii autorizaţi relevanţi trebuie implicaţi în procesul de planificare. Prin urmare,reprezentanţii autorizaţi şi rolurile lor trebuie identificate. Reprezentanţii pot include:§ Rezidenţi: utilizatori şi uneori proprietarul sistemului de sanitaţie planificat.§ Planificatori, legiuitori şi factori de decizie politici (de ex., autorităţile de urbanism şide mediu).§ Proprietari de teren (proprietari ai terenului unde vor fi localizate componente alesistemului de sanitaţie).§ Contractori (aceştia pot fi implicaţi în construirea şi/sau operarea şi mentenanţasistemului).§ Fermieri (utilizatori ai produselor reziduale tratate/epurate şi, posibil, ai apei uzateepurate care se recuperează).§ Organizaţii comunitare.§ Alti reprezentanţi, de ex., vecini care deţin puţuri de apă dulce, populaţia care locuieşteîn aval.§ Ingineri/companii de inginerie, atât publice cât şi private.§ Agenţii de finanţare.În practică, în special în proiecte minore, nu este posibil să se adune toţi reprezentanţii însedinţe comune. Expertului în sanitaţie (“facilitatorul” menţionat mai sus) îi revine sarcina de astrânge opiniile diferiţilor reprezentanţi autorizaţi.________________________________________________________________________________25 Metoda de Planificare PDAU a fost dezvoltată de P. Ridderstolpe şi este descrisă în, de ex.,Ridderstolpe (2000) şi Ridderstolpe (2004).26 După Kvarnström şi Petersens, 200427 Ridderstolpe, 1999________________________________________________________________________________

Pasul 2 2: Identificarea prerechizitelor pentru planificare şi definirea limitelor sistemuluiPlanificarea se bazează pe ţinte/obiective (funcţiuni de îndeplinit) ale sanitaţiei şi pe condiţiilepractice, legale şi economice de la amplasament. Graniţele sistemului formează bazaTermenilor de Referinţă/Caiet de Sarcini (pasul 3) şi pentru proiectarea sistemului. Condiţiilede planificare care trebuie identificate includ:§ Numărul de persoane conectate, în prezent şi în viitorul previzibil.§ Încărcările apei şi poluarea.§ Condiţii naturale, incluzând condiţile pentru apa subterană, localizarea unor lacuri şirâuri din vecinătate, precipitaţii, topografie, condiţii de sol, etc.§ Sistemul existent – ce poate fi utilizat?§ Posibilitatea reutilizării nutrienţilor.§ Fluxul de reziduuri din zonă.§ Utilizatori: dorinţa şi capacitatea de a plăti, modele socio-economice, contextulcultural.§ Cadrul legal.§ Finanţare (capacitatea de plată a utilizatorilor).Graniţele/limitele sistemului tehnic de sanitaţie trebuie identificate, aşa cum s-a discutatanterior. Definirea graniţelor sistemului este importantă în calculul costurilor, definirearesponsabilităţilor, şi pentru selectarea unui punct de prelevare, dacă este posibil, pentru apauzată ce se va evcua in efluent.Exemple reusite------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Căsuţa 3.3: Identificarea problemei şi a reprezentanţilor autorizaţi în VadsbroVadsbro este o mică comunitate în zona rurală. Un sistem de canalizare conectează cele

patruzeci de gospodării la o staţie de epurare aflată în condiţie necorespunzătoare. Apa uzatăcurge gravitaţional către o staţie de pompare de unde este pompată către staţia de epurare.Aceasta este situată lângă un şanţ excavat care deserveşte satul, pădurea şi fermele dinamonte. Staţia de epurare este înconjurată de teren agricol plat iar proprietarul terenului de lavestul staţiei şi-a dat permisiunea ca acest teren să fie utilizat pentru a deservi facilitatea deepurare a apei uzate.Staţia de epurare avea o funcţionare deficiatră şi necesita o anumita modernizare pentru a seconforma cu standardele de deversare a apei uzate epurate, trasate de către autoritateamunicipală locală. Proiectul a fost iniţiat după ce rapoartele unor studenţi de la o şcoală dinvecinatăte au evidenţiat că existau alternative de a construi o nouă staţie de epuarare înVadsbro.Reprezentanţii autorizaţi au inclus localnici, autoritatea municipală, proprietarul terenului/fermierul şi şcoala. Aceştia s-au implicat de la început în proces, şi, deşi proiectul a fost înprincipal o acţiune politică în cadrul autorităţii municipale, sătenii s-au arătat foarte interesaţi deprocesul de planificare. S-a ţinut o întrunire în sat la care a participat majoritatea localnicilor. Deasemenea, s-au realizat mai multe întruniri la autoritatea municipală, ca parte a procesului, iarfermierul/ proprietarul terenului a fost un participant interesat şi important.Pasul 3: Conceperea Termenilor de Referinţă (ToR) şi posibile soluţii tehnice de principiuTermenii de Referinţă includ obligatoriu nivelurile minime ale funcţiunilor primare care pot fiposibil a fi realizate din punct de vedere practic şi in acelasi timp sa fie din punct de vedereeconomic rezonabil. Astfel, la conceperea Termenilor de Referinţă trebuie să se realizeze unechilibru între obiective şi considerentele practice şi economice. Este cel mai important pas înprocesul de planificare, deoarece toate deciziile asupra proiectării sistemului se vor baza peTermenii de Referinţă. În timpul procesului trebuie investigate diferite opţiuni tehnice pentru avedea dacă Termenii de Referinţă sunt realişti. Pentru a confirma obiectivele şi consecinţelepractice/economice în Termenii de Referinţă, acţionarii (după cum s-a identificat la Pasul 1)trebuie să participe la această discuţie. Termenii de Referinţă se realizează ţinând cont deobiectivele primare pe de o parte şi de considerentele practice pe de altă parte, astfel încât să serealizeze un echilibru mutual între acestea.Tabelul 3.4. Termeni de Referinţă pentru Vadsbro. Termenii de Referinţă pentru sistemul desanitaţie din Vadsbro s-au bazat pe legislaţia de mediu suedeză, pe senzitivitatea receptorului şipe dorinţa unui sistem adaptat la conditile locale exprimate de localnici şi de autorităţilemunicipale.Funcţiuni primare Considerente practiceProtecţia Sănătătii publice§ Evitarea neplăcerilor cauzate de sanitaţie, deex., miros urât.§ Efluentul trebuie să aibă fie calitatea apei deîmbăiat (scăldat), fie să se evite expunereadirectă a oamenilor la contactul cu acesta, pânăcând este atins nivelul de calitate al apei descăldat.Reciclare§ Fosforul: > 75% reciclat.§ Alte resurse valorificabile pentru agricultură.Economie§ Investiţia nu trebuie să depăşească 4000 USDper gospodărie.§ Operarea şi mentenanţa nu trebuie să depăşească250 USD per an şi gospodărie.Socio-cultural§ Noile sisteme pot necesita noi aranjamente

privind responsabilitatea între autorităţilemunicipale şi fermieri.§ Reciclarea nutrienţilor trebuie adaptatăposibilităţilor locale.Căsuţa 3.4:

Pasul 4: Analiza soluţiilor posibileLa acest pas, diferitele soluţii de principiu (care sunt probabil deja discutate în Pasul 3) suntinvestigate şi descrise. Când se descopera soluţii alternative, toate măsurile posibile pentruatingerea obiectivelor, de la sursă la receptori, trebuie luate în considerare. Cel puţin trei opţiunicare se conformează cu Termenii de Referinţă trebuie dezvoltaţi şi descrişi la nivelul de anteproiectare(studiu de fezabilitate). Aceasta înseamnă ca toate componentele noi ale sistemuluitrebuie descrise tehnic în termeni de dimensionare, proiectare şi locaţie/instalare. Trebuieestimat costul pentru execuţie şi mentenanţă.Toate opţiunile trebuie descrise într-un mod care să le facă inteligibile nespecialistilor. Uneorieste necesar a merge înapoi la Pasul 3 pentru a redefini Termenii de Referinţă, dacă nu pot figăsite soluţii fezabile care să se conformeze atât cu obiectivele/ţintele primare cât şi cuconsiderentele practice..

Pasul 5: Alegerea soluţiei celei mai potriviteAlegerea finală este facută în consens cu viitorii utilizatori şi alti reprezentanţi autorizaţi. Pentrua facilita această alegere, alternativele prezentate la Pasul 4 sunt evaluate în conformitate cuTermenii de Referinţă utilizând, de exemplu, o matrice în care se acordă un anumit scor fiecareialternative.

Planificarea deschisă în domeniul apei uzate în situaţii tipice care se pot întâlni în ţărileCEEExemplul Vadsbro mai sus menţionat este o situaţie tipică pentru multe comune mici dinregiunea estică a Marii Baltice şi în alte state foste membre ale Uniunii Sovietice. Înplanificarea pentru introducerea de componente tehnice noi (modernizare) într-un sistem vechica acesta sau în planificarea unor sisteme noi metoda Planificării Deschise a Apei Uzate(PDAU) este utilă. Dedesubt sunt descrise conform conceptului PDAU trei cazuri conceptualecare denotă situaţii de sanitaţie tipice în regiunea CEE.Exemplul 1: Modernizarea unei staţii de epurare învechite/perimate dintr-o mică comună

Acest caz se bazează pe o situatie de planificare pentru o comună mică de pe insula Saarima înEstonia. Localnicii au venituri reduse iar rata şomajului este crescută. Epurarea apei uzate sebazează pe un vechi sistem de epurare construit în timpul puterii Sovietice si care necesitămodernizare. În sistemul de apă uzată existent, apa uzată amestecată este colectată şi epuratăîntr-o staţie de epurare cu bioreactor şi iazuri de stabilizare. Sistemul este supra-dimensionat şiconsumă foarte multă energie. Performanţa de epurare este slabă iar efluentul contamineză uncurs de apă mic din apropiere. Apa subterană este puţină şi sensibilă la contaminare.Procesul de planificare începe cu discutarea situaţiei cu oamenii însărcinaţi să identificeproblemele şi posibilele soluţii. Ca şi cadru pentru discuţii, sistemul existent este schiţat şidescris în termenii unor beneficii (sau lipsa acestor beneficii) de mediu, riscurile de igienă şicosturi. La prima întâlnire participă primarul local, autorităţile de mediu municipale, şipersoanele responsabile pentru operarea şi mentenanţa staţiei de epurare existente. Dupăidentificarea condiţiilor de planificare de bază, sunt exprimaţi Termenii de Referinţă şiconturate posibilele opţiuni de modernizare. Pentru calcularea debitelor de ape, a încărcării cuCBO, şi nutrienţilor, sunt utilizate valorile standard (vezi Tabel 3.1) şi numărul de locuitoriconectaţi. Sistemul este definit ca incluzând toate casele conectate la sistemul existent deepurare a apei uzate şi la receptor. Graniţa dintre epurare şi receptor este definită pentru fiecarealternativă.Investigaţiile indică că sistemele existente de colectare, deversare şi epurare (bioreactor şi iazuride stabilizare) sunt în foarte bună condiţie şi pot fi reconstruite. Astfel, este avantajos dacă noulsistem de sanitaţie poate reutiliza o parte din infrastructura din sistemul existent. Termenii deReferinţă conchid că viitorul sistem trebuie să protejeze cursul de apă (îmbunătătirea calităţiiapei pentru prezervarea specilor racul împlătoşat şi biban este propusă ca obiectiv) şi să seprotejeze puţurile de apă potabilă împotriva contaminării. Mai important pentru oameni este căsistemul trebuie să economisească electricitate, şi astfel să reducă costurile (costul energieielectrice s-a dublat în numai câţiva ani) şi preferabil, să creeze beneficii în sensul creării de noilocuri de muncă.Pe baza Termenilor de Referinţă dezvoltaţi şi a condiţiilor de planificare (criterii dedimensionare), sunt selectate trei alternative de epurare a apei uzate pentru studiul ulterior.Opţiunile sunt:a) Irigarea pădurii (descrisă în Capitolul 4, Suedia şi Ungaria).b) Precipitarea în iazuri (descrisă în Capitolul 4, Suedia).c) Staţie de epurare compactă.Evaluarea diferitelor opţiuni indică că staţia de epurare compactă (alternativa c) este cea maipuţin atractivă alternativă deoarece este costisitoare şi mai puţin eficientă relativ la îndeplinireaobiectivelor/ţintelor (în special protecţia Sănătăţii) faţă de alte alternative. Celelalte douăalternative au fiecare avantajele lor. După o discuţie între reprezentanţi, s-a ales precipitarea îniazuri (alternativa b) deoarece este un sistem robust funcţional pe durata întregului an şi carepoate fi construit pe baza competenţei locale şi infrastructurii existente.Exemplul 2: Construirea unei noi aşezări umane într-o zonă de la periferia unui oraş

În această situaţie, bazată pe un caz din Lituania, o nouă aşezare umană (circa 30 de case) esteplanificată pentru “persoane cu venituri medii şi ridicate” într-o zonă agreabilă din afaraoraşului, departe de sistemul de canalizare existent centralizat. Terenul aparţine unui investitorlocal care va construi casele în scopul vinderii acestora către viitorii rezidenţi. Unul dinpunctele de vânzare ale zonei de case este în vecinătatea plajei de scăldat a unui mic lac.Numărul exact de case care urmează să se construiască în zonă nu este cunoscut la acestmoment iar cel ce se ocupă de dezvoltarea zonală vrea să exploateze zona treptat. Exploatareazonei este planificată să dureze 3–10 ani. Pentru a evita investiţiile în infrastructură care nuaduc venit, sunt dorite soluţii individuale pentru fiecare casă. Investitorul sesizează avantajul dea instala echipament care să economisească apa şi soluţii de sanitaţie moderne deoarece toatepot fi planificate de la început.Contactul iniţial cu autoritatea municipală, clarifică faptul că, soluţia tratării locale înamplasament poate fi problematică. “Biroul de mediu” din cadrul autorităţii municipale areexperienţe negative cu alte sisteme mai vechi de sanitaţie locală (cum ar fi latrinele şi bazinelevidanjabile). Prin urmare, ei recomandă conectarea la sistemul centralizat sau să se construiascăun rezervor etanş vidanjabil din care apa neagră trebuie transportată la staţia de epuraremunicipală.După unele discuţii, cu un ”expert în PDAU”, un fermier local şi o organizaţie nonguvernamentală(ONG), investitorul s-a decis să investigheze soluţiile pe baza “principiilorecologice”. Se alcatuiesc Termenii de Referinţă în ce priveşte aspectele importante de protecţiaSănătăţii şi a mediului. Deoarece ideea comercială a investitorului este de a oferi oamenilor unmediu de viaţă placut şi atragător, acesta este conştient de importanţa faptului de a reduce laminimum posibil impactul negativ asupra mediului (de ex., lacul din apropiere este planificat săfie utilizat ca loc de recreaţie pentru viitorii rezidenţi). Reciclarea nutrienţilor şi apei seregăseşte de asemenea printre obiective deoarece fermierul este interesat de a aplica cele maibune produse pe terenurile sale agricole. Investitorul vrea un sistem confortabil, uşor de operatşi întreţinut, şi care nu va scădea atractivitatea de vânzare a caselor pentru familiile cu venituriridicate.Pe baza condiţiilor de planificare şi a Termenilor de Referinţă, sunt investigate în continuareurmătoarele alternative:a) Transportul produselor reziduale la o staţie de epuarare centralizată existentă în oraş.b) Sistemul cu apa neagră (apa neagră şi apa gri sunt manevrate separat) (o versiunesimplificată a sistemelor descrise în Capitolul 4, Germania).c) Sistem de separare a urinei prin toalete cu jet dublu.d) Stocare şi irigarea pădurii (descris în Capitolul 4, Ungaria şi Suedia).Alternativa (a) este investigată pentru comparaţie întrucât autorităţile municipale au preferatiniţial acel sistem. După compararea şi evaluarea celor patru alternative conform cu Termenii deReferinţă, s-a ales alternativa (b) deoarece este percepută ca cea mai igienică soluţie, iarprodusul rezidual este mai adaptat necesităţilor fermierului. Investitorul este sceptic cu privirela varianta de irigare a pădurii (d) deoarece el crede ca o pădure irigată cu apă uzată este unaspect inacceptabil pentru grupul sau ţintă de cumpărători. Alternativa (c) a fost văzută ca fiindfoarte interesantă însă a aparut problema amestecului fecalelor în apă, întrucât receptorul apeiuzate epurate este apa subterană.Exemplul 3: Sanitaţie imbunătăţită pentru oamenii săraci dintr-o zonă ruralăAcest caz este întâlnit într-o zonă rurală din Bulgaria unde familiile au venituri reduse iar rataşomajului este crescută. Activităţile de fermă gospodărească sunt tipice. Zona are un pat carstic,solul este puţin adânc iar apa subterană prezintă sensibilitate la poluare. Sistemul de sanitaţieexistent constă în simple latrine de tip groapă/fosă care nu funcţionează corespunzător deoarececontaminează apa subterană şi creează neplaceri pentru utilizatori, cum ar fi insecte şi mirosuri.Apa potabilă este furnizată din puţuri private.48Procesul de planificare începe cu discuţii prin care utilizatorii au oportunitatea de a-şi declara

necesităţile şi dorinţele cu privire la un nou sistem de sanitaţie. Autorităţile municipale localevăd sistemele existente ca fiind inacceptabile deoarece în special copiii suferă de pe urma apeicare se extrage din puţurile puţin adânci şi care este contaminată cu agenţi patogeni. Existăplanuri de dezvoltare a comunei pe bază de credit, însă nivelul de sanitaţie existent împiedicăastfel de dezvoltări. Prin urmare, când se alcatuiesc Termenii de Referinţă, se pune accentul peprotecţia apei subterane şi a puţurilor de apă potabilă. Reciclarea nutrienţilor este privită cuinteres deoarece gospodăriile nu işi pot permite agenţi de fertilizare chimici. Este evident căsistemul trebuie să fie foarte robust, uşor de operat şi întreţinut de către localnicii înşişi. Deasemenea costurile de investiţii trebuie să fie reduse deoarece este dificil de obţinutsubvenţii/subsidii sau granturi pentru dezvoltarea rurală. Deoarece furnizarea de energieelectrică prezintă uneori accidente, sistemul trebuie să funcţioneze fără electricitate. Trebuie casistemul să se adapteze diferitelor dimensiuni ale gospodăriilor. Pentru utilizatori, cel maiimportant obiectiv este de a obţine un sistem de sanitaţie curat, confortabil şi sigur.Soluţiile centralizate depăsesc capacitatea economică a autorităţilor locale si a utilizatorilor.Prin urmare, sunt luate în considerare numai soluţiile in-situ descentralizate. Pe bazaTermenilor de Referinţă şi a condiţiilor de planificare, alternativele de soluţii selectate pentrustudiu în continuare sunt:a) Latrinele de tip groapă/fosă existente îmbunătăţite prin ventilare şi continua manipulare aapei gri prin aruncarea găletilor cu apa în curtile proprii.b) Separarea pe cale uscată a urinei şi procesarea apei gri in-situ într-un filtru din sol construit.c) Sistemul utilizând apa ca agent de transport al reziduurilor şi epurarea în filtre din soldescentralizate.La începutul discuţiei, sistemul utilizând apa ca agent de transport al reziduurilor (alternativa c)a fost alternativa preferată de utilizatori, deoarece sanitaţia pe bază de spălare cu apă are unstatut înalt de aceptare. Totuşi, după compararea performanţelor sistemului utilizând apa caagent de transport al reziduurilor cu Termenii de Referinţă, utilizatorii au realizat că un sistemde sanitaţie uscată corespunde mai bine necesităţilor lor şi este mai convenabil din punct devedere al raportului cost-eficienţă. Alternativa (a) este simplă, dar experienţa arată că amesteculde urină şi fecale crează neplăceri, cum ar fi muştele, şi face ca procesul de reciclare să fie maidificil. De asemenea, în special femeile doreau să scape de “sistemul galeată”. Alternativa (b)pare să îndeplinească Termenii de Referinţă cel mai bine şi se decide să se demareze un proiectcare să dezvolte acest sistem în comună. O facilitate/instalaţie de testare arată că separareaurinei şi a fecalelor face ca produsele reziduale să fie relativ usor de operat. S-a descoperit caurina este un bun agent de fertilizare pentru capsuni/zmeura, porumb, spanac şi alte culturilocale. Pe baza experientelor cu proiectul pilot este dezvoltată în comună sanitaţia uscată. Caefect secundar, este dezvoltată o piaţă locală pentru producătorii de toalete şi antreprenori devanzare .-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------LECTURI SUPLIMENTAREDedesubt este o listă de referinţe pentru informaţii suplimentare despre sanitaţia durabilă. Toatereferinţele pot fi descarcăte de pe Internet (la momentul elaborării acestui capitol).Aspecte generale:§ The Urban Water Research Programme: www.urbanwater.org.§ The EcoSanRes Programme: www.ecosanres.org§ Winblad, U, Simpson-Héberg, M. (2004) Ecological sanitation. Revised and enlargededition. Stockholm Environment Institute.http://www.ecosanres.org/pdf_files/Ecological_Sanitation_2004.pdf§ Ridderstolpe, P. (2004) Introduction to Greywater Management. Report 2004–4,EcoSanRes Publications Series. Stockholm: Stockholm Environment Institute.http://www.ecosanres.org/pdf_files/ESR_Publications_2004/ESR4web.pdfPlanificare:§ Kvarnström, E., af Petersens, E. (2004) Open Planning of Sanitation Systems. Report

2004–3, EcoSanRes Publications Series. Stockholm: Stockholm Environment Institute.http://www.ecosanres.org/pdf_files/ESR_Publications_2004/ESR3web.pdf§ Ridderstolpe, P. (1999) Wastewater Treatment in a Small Village – opţions forupgrading. Uppsala: Coaltion Clean Baltic and WRS Uppsala AB.http://www.ccb.se/documents/WastewaterTreatmentinaSmallVillage-OpţionsforUpgrading.pdf§ Ridderstolpe, P. (2000) Comparing consequence analysis. EcoEng Newsletter 1/2000.http://www.iees.ch/EcoEng001/EcoEng001_R4.html§ Ridderstolpe, P. (2004) Sustainable Wastewater Treatment for a New Housing Area.How to find the right soluţion. Uppsala: Coalition Clean Baltic and WRS Uppsala AB.http://www.ccb.se/documents/SustainableWWTforaNewHousingArea.HowtoFindtheRightSoluţion.pdfReciclarea:§ Jönsson, H., Richert Sţintzing, A., Vinnerås, B., Salomon, E. (2004) Guidelines on theUse of Urine and Faeces in Crop Production. Report 2004-2, EcoSanRes PublicationsSeries. Stockholm: Stockholm Environment Institute.http://www.ecosanres.org/pdf_files/ESR_Publications_2004/ESR2web.pdf§ World Health Organizaţion (2006) WHO Guidelines for the safe use of wastewater,excreta and grey water. Can be downloaded from:http://www.who.int/water_sanitation_health/wastewater/gsuww/en/index.html

Studii de Caz ale Sistemelor de Sanitaţie DurabilăEditori: Bogdan Macarol şi Peter RidderstolpeINTRODUCERESanitaţia durabilă poate fi definită ca sanitaţia care protejează şi promovează sănătatea umană,nu contribuie la degradarea mediului sau la consumul resurselor, este din punct de vedere tehnicşi instituţional adecvată, este viabilă economic şi acceptabilă din punct de vedere social (aşacum s-a discutat si în Capitolul 3). Astfel, termenul de sanitaţie durabilă este mai degrabăînrudit cu funcţiile de realizare ale sistemului de sanitaţie decât cu orice altă tehnologiespecifică de sanitaţie.Există mai multe opţiuni tehnice diferite pentru sanitaţia durabilă şi alegerea soluţiei tehnicedepinde de condiţiile locale. Pentru a ilustra varietatea opţiunilor disponibile, cinci studii de cazde sisteme de sanitaţie durabilă sunt prezentate în acest capitol. Studiile de caz se situează de lacele cu tehnologie simplă până la cele su soluţii tehnologice avansate şi de la sistemele deseparare la sursă până la tehnologiile cu instalaţii suplimentare nepoluante.Toate ţările CEE au fost rugate să contribuie, şi trei dintre ele – Ungaria, Slovenia şi Ucraina –au prezentat studii de caz. Cum sanitaţia durabilă are o tradiţie îndelungată în alte ţări europene,GWPCEE - Asociaţia Globală a Apei din regiuna CEE a invitat Germania şi Suedia să prezintesecţiuni reprezentative din rapoarte cu privire la dezvoltarea sanitaţiei durabile în circumstanţelelor.ZONA UMEDĂ CONSTRUITĂ DE LA SVETI TOMAŽ, SLOVENIABogdan MacarolIntroducereNoile Directive de mediu ce realizează cerinţele UE au adus serioase întrebări cu privire laepurarea apei uzate în Slovenia. Epurarea este adesea insuficientă, în special în asezările cu maiputin de 2000 locuitori. În multe locuri evacuarea apelor uzate duce la deteriorarea mediului şila apariţia infecţiilor la oameni.În Slovenia valoarea ecosistemului de zone umede pentru epurarea apelor uzate nu a fost

recunoscut decît recent. Dezvoltarea tehnologiilor de mediu cum ar fi Zonele Umede Construite(ZUC) a început în urmă cu 20 de ani. Un concept interesant care a fost dezvoltat a fost sistemulmecanic prin care se face schimbarea cursului de apă în paturi verticale şi a unui sistem cecombină curgerea pe verticală şi orizontală într-un singur pat din sistemele respective precum şiintroducerea mecanismului de curăţare a decantorului. Azi, datorită dezvoltarii lor continue şi aeficienţei, aceste sisteme reprezinta o tendinta „verde” în ingineria de mediu a ţării cu peste 63de ZU proiectate şi construite.În Slovenia sunt 143 staţii de epurare a apei uzate orăşenesti construite pentru localităţi cu maiputin de 2000 locuitori. Noua din ele sunt sisteme naturale de epurare (de tipul ZUC). Un astfelde sistem este construit la Sveti Tomaž.Etapele de proiectare şi implementareAşezarea Sveti Tomaž este situată în N-E Sloveniei în regiunea Prlekija şi a municipalităţii dinSveti Tomaž. Cel mai apropiat oraş, Ormož, este situat la o distanţă de 12 km. Înainte de anul2001 singura soluţie cu privire la epurarea apelor uzate orăşeneşti a fost utilizarea sistemelorindividuale vidanjabile. În acea perioadă nu existau sistem de canalizare.Proiectul staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti de la Sveti Tomaž a început în anul 1999.Alegerea sistemului s-a făcut pe baza unei licitati iniţiate de către Asociaţia Comunală dinOrmož, organizaţia publică locală responsabilă pentru protecţia mediului. Oferta câştigătoare aavut la baza conceptul unei zone umede construite propus si realizat de societatea Limnos, carea construit ZU între Aprilie şi Septembrie 2001 si a pus-o în funcţionare în Octombrie 2001(figura 4.1). ZUC de la Sveti Tomaž a fost construită pentru cei 250 locuitori din aceastalocalitatea.

Proiectarea sistemuluiStaţia de epurare a apelor uzate a fost proiectată pentru un debit mediu zilnic de 38 m3/zi de apăuzată şi aceasta acoperă o suprafaţă de 700 m2 (39 m lungime x 18 m lăţime). Sistemul constădintr-o fosă septică pentru faza de preepurare urmata de patru paturi succesive (pat de filtrare,doua paturi de epurare şi pat de decantare, vezi figura 4.2).

Adâncimea ZUC variază de la 0.5 la 0.8 m, în timp ce panta de la partea inferioară variază de la0 la 1.5 %. Întregul sistem este impermeabil şi izolat cu folie HDPE de 2 mm grosime şi umplutcu substrat. Stratul mediu constă dintr-un amestec de mai multe materiale (nisip fin, nisip,pietriş şi cantităţi mici de sol, folosite doar împreună cu plante) precis alese în porţiuni şigranulaţie. Porozitatea hidraulică a mediului de amestec este de 10-3 m/s şi încărcarea hidraulicăeste de 5.3 cm/zi.După excavarea paturilor, amplasarea foliei impermeabile, instalarea tuburilor de drenaj şiintroducerea mediului, paturile au fost initial sădite cu 7 rizomi şi grupuri de Phragmites

australis pe m2 (stuf obişnuit) şi Carex gracillis (rogoz) toamna.Curgerea în ZUC de la Sveti Tomaž este subterană. Zona umedă construită foloseste doarsistemul gravitational pentru funcţionarea sa, astfel sistemul funcţionează fără alte instalaţiisuplimentare şi echipament electric. O secţiune în zona umedă construită este prezentată înfigura 4.3.Este important ca apa sa fie preepurată corespunzator înainte de a fi transportată pentru epurareîn zona umedă, altfel porii din suportul de sol se vor colmata prea devreme. Epurarea are loc înmicro - ecosistemele din jurul particulelor de sol şi din jurul rădăcinilor plantei emergente.

Solul ca element de mediul constituie substratul ce susţinecreşterea plantelor pe de o parte, sideasemnea creează suprafaţa pentru inmultirea microorganismelor. Bacteriile descompun(mineralizarea) substanţa organică în dioxid de carbon şi apă. Transportul redus de oxigen înapa de alimentare este un putenic factor limitator pentru mineralizare şi de aceea procesuleste

lent. Oricum, o parte din oxigen este eliberată în apă de către rădăcinile plantelor dar aceastăalimentare s-a demonstrat a fi minimă1. În schimb plantele contribuie la epurare prin asimilareanutrienţilor şi a altor elemente în biomasa lor. De asemenea, ele îndepărtează apa printranspiraţie. Aspiraţia apei creează o mişcare a apei în micropori şi interacţiunea între bacterii şiapă în apropierea rădăcinilor mici s-a constatat a fi benefică epurarii.Lipsa oxigenului face ca viteza de nitrificare să fie redusă, dar azotatul produs este uşor dedenitrificat şi este eliberat în atmosferă ca azot gazos. Fosforul este adsorbit în mediul suportprin diferite mecanisme, cum ar fi schimbul ionic, flocularea şi precipitarea. Viteza deîndepărtare a fosforului scade cu timpul şi depinde foarte mult de concentraţia de fier, aluminiuşi calciu din mediul suport. Conţinutul de metale din apa uzată oraşenească este de obicei scăzutşi nu reprezintă dificultăţi mari în procedurile de epurare. Nu s-a observat nicio bioacumularede metale grele în ţesutul plantei care să afecteze negativ creşterea plantei. Microorganismele şiprocesele naturale fizice şi chimice sunt responsabile pentru îndepărtarea a aproximativ 80 – 90% din poluant. Prin recoltarea plantelor se îndepărtează 10 – 20 % din nutrienţi. Zonele umedeconstruite reduc indicatorii microiologici fecali cu 95 – 99 %.

Rezultate şi experimentăriConform reglementărilor din Slovenia scrise în „Decretul pentru emisiile de substanţe în apeleuzate evacuate de la staţiile de epurare oraşeneşti mici” (OG RS, 103/02, 41/04) este obligatoriemonitorizarea sistemelor pentru aşezările cu 200 – 1000 l.e. la fiecare doi ani. De aceea, un puţde monitorizare la intrare şi evacuare a fost construit pentru prelevarea de apă. Eficienţa zoneiumede construite este controlată prin analiza Consumului Chimic de Oxigen (CCO) şi aConsumului Biochimic de Oxigen (CBO5). Analizele realizate în Aprilie 2004 şi Iulie 2006 decătre Institutul de Protecţie a Mediului la Institutul de Sănatate Publică Maribor sunt prezentateîn tabelul 4.1. Deoarece apa uzată este uşor degradabilă, se asteaptă o eficienţă mare deîndepărtare. Analizele, de asemenea indică capacităţi mari de îndepărtare (CCO, 77 – 93 %,CBO5, 94 – 95 %).ZUC de la Sveti Tomaž are multe avantaje cum ar fi costurile de construcţie (costurile ZUC aufost de 50.000 Euro) şi costurile de funcţionare mici (ZUC necesită 200 Euro pe luna), instalareşi întreţinere uşoară, risc ecologic şi de poluare a mediului scăzut, şi a fost, datorită aspectului„natural” şi în lipsa zgomotului şi a mirosurilor neplăcute, uşor acceptată în comunitatea locală.1 Brix, H., 1993.

În Slovenia construirea de ZUC pare a fi o soluţie foarte rezonabilă pentru:§ Aşezări sub 2000 locuitori.§ Zone abia populate, unde comunităţile nu au sisteme de epurare a apei uzate.§ Zone unde epurarea apei include doar treapta mecanică de epurare.§ Zone unde epurarea terţiara nu este existentă sau este insuficientă (în special în zoneledesemnate ca resurse de apă potabilă, de exemplu apele subterane).§ Zona carstică (44 % din suprafaţa Sloveniei) unde poluarea apei subterane reprezintăun risc mare pentru populaţie. În acelaşi timp, datorită lipsei apei, reutilizarea apei şianaliza calitativă este esenţială.§ Zonele turistice (de exemplu campinguri, hoteluri şi atracţii turistice) unde rate mari deîncărcare în sezon supraîncarcă serios capacitatea de autoepurare a apei.§ Zone cu importanţă naturală specială (36 % din suprafaţa statului este recunoscută cazonă Natura 2000). Cum ZUC sunt aproape neremarcate în mediul natural şi contribuiela o diversitate mai mare, utilizarea lor este foarte adecvată în parcurile naturale.Dezvoltarea viitoare a ZUC este axată pe optimizarea epurării cu reducerea ariei la suprafaţă pebaza diferitelor metode de proiectare, substrat, şi combinarea plantelor şi a microbilor naturali.ContactProiectant:Limnos, Compania pentru Ecologie AplicatăPodlimbarskega 31, SL - 1000 Ljubljana;SloveniaTelefon: +386 1 5057 472Fax: +386 1 5057 386Website: www.limnos.si

Beneficiar şi Operator proiect:Compania Locală Ormož/ Komunalno podjetjeOrmož d.o.o.Hardek 21c, SL – 2270 Ormož, Slovenia,Manager: Ms. Pavla MajcenTelefon: +386 2 741 06 40Fax: +386 2 741 06 50E-mail: kpo.tajnistvo@siol.net

Concluzii şi RecomandăriAceastă carte are ca scop să-i clarifice, ghideze şi inspire, pe politicieni, administratori,practicieni şi pe toţi reprezentanţii autorizaţi asupra modului în care Sanitaţia Durabilă poate fiutilizată în aşezările mici. Această carte este rezultatul unui efort comun al partenerilorapartinand Partneriatului Global al Apei din Europa Centrală şi de Est ( GWP CEE), carecuprinde 11 ţari membre. Cartea oferă un prim răspuns la cererea de a găsi soluţii pentru afurniza aşezărilor umane mici, servicii de sanitaţie corespunzătoare. “Acestă carte recunoşte căsanitaţia este fundamentul sănătătii umane, demnităţii şi dezvoltării. Atrage atenţia asupra uneiîncercări serioase – cum să se mareasca radical accesul la un sistem elementar de sanitaţieprin mijloace care să răspundă principiilor eficienţei economice, egalităţii sociale şidurabilităţii mediului - cele 3 principii pe baza cărora este bazată şi abordareaManagementului Integrat al Resurselor de Apă.”(citat din Prefaţa lui Roberto Lenton). Aceastăiniţiativă a GWP CEE privitoare la sanitaţie agreata si realizată la initiativa „steakholderilor” -reprezentanţi legali partneri ai GWP din diferite sectoare, este un punct de început pentrugospodărirea într-un mod integrat şi durabil a resurselor de apă comune ale Europei.Concluziile sunt extrase din primele 5 capitole ale acestei cărtii.Capitolul 1- Accesul la un sistem de sanitaţie sigur, confortabil şi la îndemână este o necesitate umanăde bază. În acelaşi timp tratarea apei uzate şi a excreţiilor provenite de la oameni,generează un risc important asupra sănătătii omului şi asupra mediului deoarece degradeazăresursele naturale comune pe baza cărora este constituită societatea umană. Aceasta este oresponsabilitate şi o provocare prioritara a societăţilor noastre să asigure oamenilor osanitaţie funcţională şi deasemeni să dezvolte sisteme eficiente de gestionare a dejecţiilor şia apei poluate prin modalităti si tehnologi sigure şi durabile.Capitolul 2- Ţarile din Europa Centrală şi de Est au experimentat toate transformările politice,economice şi sociale unice care datează din era supremaţiei sovietice în regiune. Nivelulgeneral de astăzi în privinţa alimentării cu apă este foarte ridicat, în timp ce nivelul epurăriiapelor uzate urbane în majoritatea ţărilor este scăzut.- Sistemele de canalizare şi epurare funcţionale, sunt regăsite în principal în oraşele mari şimijlocii dar majoritatea au vârste înaintate. Datorită acestui fapt, sunt necesare investiţiiserioase pentru modernizarea/ transformarea sistemelor chiar în condiţile tehnologiilorconvenţionale de sanitaţie şi acest aspect impune costuri exorbitante care nu sunt înconcordanţă cu resursele economice existente si disponibile.- Directiva UE cu privire la Apele Uzate Orăşenesti (menajere) stipulează că sistemele decanalizare şi epurare trebuie construite înainte de 2015 pentru aglomerări umane cu maimult de 2000 de locuitori echivalenti (l.e). Pentru acestea şi pentru localitătile mai mari,sunt disponibile de la UE fonduri şi granturi în scopul construirii sistemelor de canalizare şia staţiilor de epurare a apei uzate. Pentru oamenii care trăiesc în localitătile mici şi mediinu există subvenţii pentru investiţii, decât dacă sunt create artificial localităti mari pringruparea localităţilor mici, pentru a satisface criteriile de bază necesare primiriisubvenţiilor dar care pot fi cheltuite ineficient din acest motiv, ceace este supărător întrucatprovin din taxe aplicate cetăţenilor UE.

- Aproximativ 25 de milioane de oameni din ţările CCE ( 20% din populaţie) trăiasc înaşezări mici şi medii (mai puţin de 2000 l.e.). În general aceste aşezări nu deţin sisteme deepurare sau acestea sunt insuficiente, şi in acelaşi timp aceste localitaţii au o capacitateredusă de implementare şi mentenanţă a oricărui sistem sofisticat. Sisteme ieftine, simple şirobuste cum sunt sistemele de colectare uscată bazate pe colectarea separată a urinei,sisteme locale de epurare bazate pe sisteme de filtrare naturală în sol, irigaţii specialdestinate şi alte concepte de epurare naturală, sunt soluţii realiste conforme cu obiectivelemoderne ale Directivei Cadru a Apei a UE şi deasemeni ale Dezvoltării Durabile.Capitolul 3- Cele trei funcţiuni de bază ale sanitaţiei şi epurării apei uzate sunt protecţia sănătăţiipublice, reciclarea nutrienţilor şi protecţia împotriva degradării mediului. Pentru casistemul să fie durabil, aceste obiective primare trebuie să se echilibreze/armonizeze cuconsiderentele tehnice, social-culturale (şi printre acestea şi cu obiectivele private) şi cucele economice.- O definiţie clară a graniţelor sistemului este crucială, deoarece obiectivele care trebuieatinse sunt cele din interiorul sistemului. Este important să se identifice si să se cuprindătoate părţile sistemului şi trebuie ţinut cont deasemenea că ieşirile sistemului (de ex., apauzată epurată si/sau produsele reziduale cum sunt fecalele, urina sau nămolul) depind denatura intrărilor. O ”abordare de sistem” a sanitaţiei, înseamnă astfel că acţiunile preventive(controlul surselor) trebuie luate întotdeauna în considerare pentru eficientizareasistemului, de ex. separaţia reziduurilor de toaletă şi a apei gri, sau reducerea fosforului dindetergenţii menajeri etc.- La alegerea unui sistem de sanitaţie, concentrarea trebuie direcţionată asupra funcţiuniisistemului, adică performanţa privind funcţiunile primare/de bază, precum şi asupraconsiderentelor practice. Tehnologia reprezintă o modalitate de atingere a scopurilormenţionate şi nu un scop în sine. Este important ca utilizatorul şi capacitatea instituţională(software) să fie compatibile cu sistemul tehnic (hardware).- Tehnologia folosită în situaţii diferite va varia, deoarece aceasta trebui sa fie aleasă înfuncţie de condiţiile locale, de obiectivele primare şi de considerentele practice. Atâttehnologiile convenţionale cât şi noile tehnologii ”ecologice” pot fi relevante şi trebuieluate în considerare şi evaluate în etapa de proiectare si in cea de planificare.- Planificarea Deschisă în domeniul Apelor Uzate este o metodă utilă de planificare aproiectelor de sanitaţie. Ea este o metodă simplă şi flexibilă care se concentrează maicurând asupra performanţei dorite a sistemului de sanitaţie, decât asupra unei tehnologiispecifice şi poate fi utilizată atât în planificarea comprehensivă cât şi în cazul planificariiunui sistem de sanitaţie local.Capitolul 4- Conceptul de “Zonă umedă construită” (de ex, filtrarea apei uzate pre-epurate într-unmediu filtrant alcătuit din sol saturat plantat cu stuf/trestie/papură şi alte plante halofite) afost găsit corespunzator în epurarea biologică a apei din aşezările mici, din multe ţări.Exemplul din Slovenia arată că tehnica este simplă, relativ ieftină şi necesită foarte puţinăîntreţinere.- Apa uzată poate fi folosită pentru irigarea pădurilor de luncă/pajiste. Această metodă vecheşi naturală de management a apelor uzate oferă doua avantaje: epurarea apei poluate şiproducerea de recolte valoroase. Exemplele din Ungaria arată potenţialul dezvoltăriiirigaţiilor pentru sprijinul creşterii pădurilor si deasemeni şi ca modalitate sigură şieficientă de reutilizare a apelor uzate în multe ţari CEE.- Sistemele de separare pe cale uscată a urinei reprezintă o metodă simplă şi ieftină de aîmbunătăţi sanitaţia pentru mulţi oameni. Prin colectarea selectivă şi utilizarea urineiumane ca atare pentru producerea recoltelor, în locul mixări ei cu cantităţi mari de apă,nutrienţii pot fi reciclaţi si refolosiţi şi astfel se elimină o parte din costurile necesare pentruîndepartarea azotului şi fosforului în procesul de epurare a apei uzate. Exemplele din

Ucraina arată că toaletele cu separarea pe cale uscată a urinei sunt adecvate în zonelerurale. Experienţele de la instalaţiile făcute într-o serie de şcoli au îmbunătăţit radicalcondiţiile sanitare, iar piaţa locală pentru producători şi constructori de asemenea instalaţiise dezvoltă.- În Suedia mai mult de 90% din populaţie este connectată la un sistem centralizat decanalizare cu sistem de epurare biologică şi chimică. Oamenii care trăiasc în mediul ruralbeneficiază de facilităţi de epurare locală/in situ, în principal sisteme de infiltrare şi filtrareprin nisip. O legislaţie puternică şi subvenţii importante ale guvernului în anii 1970-80 aufacut posibilă această dezvoltare.- În ciuda faptului că majoritatea cantităţii de produse de canalizare/epurare este gestionatăîn staţii de epurare avansată a apei, a existat un mare interes în cercetarea şi dezvoltareasistemelor ieftine şi naturale de epurare. Multe bazine/iazuri vechi de epurare au fostîmbunătăţite cu succes prin adăugarea varului sau aluminiului cu rol de coagulanţi. Filtreleverticale prin sol au fost folosite ca principal concept de epurare pentru casele izolate sicare au fost abordate separat. Mai mult de 30-40 de ani de operare a peste 100.000 deasemena facilităţi demonstrează că trecerea prin sol nesaturat este o tehnică de epurareeficientă şi fiabilă. În ciuda climatului umed şi rece al Suediei, s-a descoperit că irigaţiileforestiere sunt deasemena un concept relevant pentru aşezări mici. În prezent, separareaurinei şi tehnicile de filtrare prin sol compact au devenit de asemenea competitive.- Sistemele centralizate de epurare a apei uzate sunt bine dezvoltate în Germania. Totuşi,datorită creşterii costurilor de mentenanţă şi de operare şi lipsei reciclării nutrienţilor, noitehnologii au fost dezvoltate. Atenţia a fost îndreptată asupra sistemelor cu separarea apeinegre deoarece sunt usor de adaptat în condiţii urbane. Resturile de toaletă (apa neagră) auun conţinut mare de patogeni şi nutrienţi, dar volumul produs este foarte mic. Apa gri(rezultată în urma spălării, etc.) are un conţinut redus de patogeni şi nutrienţi, dar esteprodusă în cantităti mari. Atunci când nu sunt amestecate aceste două categorii, epurarea şireciclarea nutrienţilor pot fi mai eficiente. Experienţa arată că sistemele pe baza devacuumare pentru apa neagră sunt bine acceptate de către beneficiari, dar nivelultehnologiei le face dependente de instalarea şi operarea cu atenţie. Din punct de vedereeconomic, sistemele de apa neagră sunt compatibile cu sistemele convenţionale.Capitolul 5- Aspectele de mediu sunt foarte importante în agenda UE, iar legea Mediului a UE estebazată pe principiul global al dezvoltării durabile. Acest principiu este evidenţiat şi întratatul initial de la Roma, şi deasemenea inclus in faza de elaborare al celui de-al şaseleaprogram de măsuri de mediu şi ulterior în strategia UE de dezvoltare durabilă. Dezvoltareadurabilă include chestiuni clasice de mediu, cum sunt poluarea, aspecte legate de protecţiasănătătii şi administrarea resurselor.- Politica de mediu a UE se bazează pe Principiul unui nivel înalt de protecţie, pe PrincipiulPrecauţiei, pe Principiul Măsurilor Preventive, pe Principiul ”Poluatorul Plăteşte”, pePrincipiul că daunele asupra mediului trebuie rectificate prioritar de la sursă şi, în sfârşit, peclauza de Siguranţă. Toate acestea trebuie luate în considerare când se implementeazăsistemele de sanitaţie noi sau când se reabilitează unele din cele existente.- Dacă este uşor de găsit în legislaţia secundară UE prevederi vizând reducerea poluării şi aeutrofizarii, sau cum ar fi acele prevederi legate de reducerea riscurilor pentru sănătate,legislaţia privind folosirea resurselor naturale neconventionale din domeniul gospodăririinămolului de canalizare şi/sau al altor fracţii reziduale de canalizare, este maicontradictorie şi dificil de interpretat.- Poluarea apelor (de suprafaţă sau subterane) este abordată în Directiva Cadru a Apei a UE(UE DCA). Această directivă are diferite abordări, o cale este implementarea standardelorde calitate a mediului, iar cealaltă modalitate se bazează pe standarde tehnice şi valorilimite de calitate ale apei efluentului. Atunci când va fi implementată de toate statelemembre, Directiva Cadru a Apei va avea o influenţă directă atât asupra surselor de poluare

mari cât şi asupra surselor de poluare medii şi mici.- Directiva Cadru a Apei este o directivă anti-poluare. Importanţa refolosirii nămolului decanalizare şi a apei uzate este pe de o parte subliniată, dar, pe de altă parte, nu existăprevederi legislative explicite asupra modalitătii de aplicare sau promovare. Dar aceasta nuconstituie un obstacol legal pentru statele membre care consideră necesar să implementezelegislaţia naţională asupra refolosirii resurselor naturale. În plus, spiritul legislaţiei UE estebazat pe regula de aplicare a unor legislaţii naţionale mai riguroase dacă este rezonabil saunecesar.- Directiva privind Epurarea Apei Uzate Oraşeneşti (menajere) se concentrează în principalpe sisteme mari, şi obligă statele membre să aibă un standard înalt asupra epurăriiproduselor reziduale de canalizare (apa uzată). Directiva se concentrează asupra poluării, şiconcluzia este că acestă directivă nu va fi un impediment pentru acele state membre carevor folosi „tehnici alternative de canalizare”, cel puţin pentru aceste sisteme la scară mare.În loc de sisteme de colectare, sistemele de epurare în situ sau alte soluţii alternative pot fifolosite dacă înfiinţarea sistemelor de colectare nu este rezonabilă, fie datorită costurilormari, fie pentru că nu s-ar crea beneficii pentru mediu, ceea ce de fapt constituie cazul celormai multe dintre amplasamantele mici cu mai puţin de 2000 l.e.- Directiva privind Depozitarea Deşeurilor este bazată pe o ierarhizare a deşeurilor, ceea ceînseamnă că deşeurile trebuie sa fie privite mai întâi ca resurse. Statele Membre trebuiesă înfiinţeze o strategie naţională ”pas cu pas” pentru implementarea unor etape ce vorconduce la reducerea dirijării deşeurilor biodegradabile catre gropile de deseuri destinatedepozitării finale. Deşeurile biodegradabile includ nămol de canalizare şi alte fracţiuniseparate de deşeuri, cum sunt urina, fecalele şi care nu vor trebui să fie direcţionate cătredepozitarea finală. Posibilitatea de a găsi utilizare pentru nămolul rezultat din epurare şipentru produsele de canalizare nu este uşoară.- Când este vorba de posibilităţile de utilizare a nămolului de canalizare în culturileagricole, directiva cu privire la utilizarea apei uzate în agricultură obligă statelemembre, datorită riscurilor sanitare, să implementeze măsuri prohibitive faţă derăspândirea nămolurilor pe terenurile agricole utilizate pentru obţinerea anumitor tipuride culturi alimentare sau ca hrană pentru animale. Există de asemenea limite cu privire lacantitatea de nămol care poate fi răspândită datorită încărcării cu metale grele. Oproblemă nerezolvată este interpretarea termenului ”nămol”. Directiva Nitraţi acoperădomeniul nămolului de canalizare, şi poate fi în anumite zone sensibile un obstacolpentru reutilizarea nămolului pe terenurile agricole. Chiar şi legile cu privire la etichetaecologică sunt un obstacol pentru a găsi o utilizare, cel puţin pentru nămolul decanalizare.- Principala concluzie este că legile comunitare nu restricţionează statele membre de aimplementa legislaţia care permite sau impune sistemelor de canalizare separarea urineişi/sau a fecalelor. Aceasta este de asemenea în acord cu Tratatul bazat pe dezvoltareadurabilă. Pe de altă parte, legislaţia UE poate să facă să fie dificilă găsirea de utilizăripentru anumite fracţiuni. Există obstacole legale pentru utilizarea nămolului decanalizare, dar întrebarea este dacă fracţiile pure ale urinei şi fecalelor trebuie să fieincluse în ”nămol”. O posibilă interpretare, bazată pe principiul fundamental aldezvoltării durabile, scrisă în Tratatul UE, elaborată în cadru legii UE şi programului demăsuri de mediu, este că fracţiile pure ale urinei şi fecalelor umane nu sunt incluse întermenul ”nămol”.Vedeti si http://agora.md/stiri/1382/galerie-foto--moldova-are-cea-mai-mare-statie-de-epurare-din-europa

nota SNT = SISTEM NATURAL DE TRATARE

STUDIU DE EVALUAREa Sistemelor Naturale de Tratare pentruManagementul Apelor Uzatedin Comunitățile RuraleProgramul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2007-2013Descrierea CIP a Camerei Naționale a CărțiiStudiu de evaluare a Sistemelor Naturale de Tratare pentru Managementul ApelorUzate din Comunităţile Rurale: Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre2007-2013 / Univ. Democritus din Thrace, WASTEnet. – Chişinău: Eco-TIRAS, 2014(Tipogr. "Elan Poligraf"). – 82 p.CZU 628.3:504.4.06 S 93ISBN 978-9975-66-443-1.(EXTRAS)6. RAPORT NAȚIONAL - ROMANIA6.1 LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ PRIVIND TRATAREA APELOR UZATE6.2 CONDIȚIILE ACTUALE ALE NIVELURILOR DE TRATARE A APELOR UZATEÎN ROMÂNIA------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Infrastructura pentru colectarea și tratarea apelor uzate din România arată că 644 localități (265 municipii și orașe și 378 de localități rurale) au sisteme de colectare publice. Lungimea totală a rețelei de colectare a apelor uzate este de 16,812km, din care 15.738km sunt în mediul urban. În mediul urban, lungimea străzilor cu rețea de colectare a apelor uzate reprezintă 51,8% din lungimea totală a străzilor. O comparație între străzile cu sisteme de alimentare cu apă și a celor cu rețele de colectare a apelor uzate arată că doar 73% din prima categorie are rețele de canalizare a apelor uzate. Alimentarea cu apă este asigurată pentru 4.313.803 de locuințe (reprezentând 53,2%) și rețelele de canalizare în sistem public sau privat deservesc 4.146.814 de locuințe (reprezentând 51,1%). Alimentarea cu apă este asigurată pentru 87,6% din locuințele din cadrul zonelor urbane și pentru 15,1% din locuințele din mediul rural, în timp ce canalizarea este asigurată pentru 85,6% din locuințele din mediul urban și 12,9% din mediul rural. În stațiile de epurare a apelor uzate existente,doar 77% din totalul debitul apelor uzate evacuate sunt tratate în rețelele de colectare din mediul urban; în 47 de localități urbane, cu mai mult de 150.000 de locuitori, apele uzate sunt evacuate fărăo tratare preliminară.Populația care beneficiază de servicii de canalizare publice este mai numeroasă în mediul urban - 90% din totalul serviciilor de canalizare în mediul urban față de mediul rural, cu doar 10% din totalul populației. În România 2,1 milioane de locuitori trăiesc în sate cu mai puțin de 2.000 de locuitori, unde nu se colectează apele uzate tratate și nici nu sunt obligați să o facă de către Directivă în viitorul apropiat (Wendland, 2010). Aceste așezări se bazează deseori pe apele subterane locale pentru alimentarea cu apă potabilă, dar aceste surse nu sunt protejate și sunt afectate de activitățile umane. Din acest motiv, ele sunt reglementate de Directiva Cadru Ape și de celelalte directive. Cu toate acestea, în aceste zone cu 2000e.p, măsurile prezentate în planurile de management a bazinelor hidrografice nu acoperă în totalitate problemele legate de lipsa de salubritate și epurare a apelor uzate. Calitatea apei dulci este influențată de apele uzate evacuate. Apele uzate fie nu sunt tratate preliminar sau sunt insuficient tratate înainte de evacuarea în apele receptoare. Cel mai mare volum de apă netratată provine dinsistemele de canalizare ale localităților (peste 89%) și sectoarele industriale (industria chimică și

petrochimică – 3%, sectorul energetic 8%). Cele mai mari aglomerări urbane, cu mai mult de 150.000 de e.p, sunt responsabile pentru poluarea semnificativă cu substanțe organice. Alți poluatorimajori ale apei dulci sunt reprezentați de activitățile industriale (industria chimică și petrochimică, activitățile miniere, industria metalurgică, industria alimentară și decreștere a animalelor).-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Punerea în aplicare a SNT în România este la început și am găsit doar două exemple, unul în satul Vrata, iar celălalt în satul Viscri. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------In satul Viscri SNT este un sistem de curgere liberă a apei de suprafață (FWS) format din trei bazinede decontare însumând 1,5ha, care vor fi plantate cu stuf.6.3 O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA APLICAȚIILOR SNT ÎN ROMÂNIAO metodologie GIS (Figura 51) a fost aplicată cu scopul de a evalua potențialul de sisteme de tratare a apelor uzate naturale integrate pentru localitatile mici (<2100 locuitori) din România. Unitățile administrative pe niveluri NUTS I-III și datele de recensământ au fost intersectate și prelucrate într-un mediu ARC VIEW, cu scopul de a evalua potențialul SNT la nivel de județe, comune și sate și pentru a estima costul de punere în aplicare. Numărul total de comune cu mai puțin de 2.100 de locuitori (Figura 52) în România este de 862 și numărul total de sate în comune este de 3608 (figura 53). Distribuția lor pe județe este prezentată în Figura 54.6.4 LOCAȚII RURALE REGIONALE/LOCALE POTENȚIALE PENTRUAPLICAREA SNT ÎN ROMÂNIA

63

Figura 56: Distribuția satelor izolate cu mai puțin de 2.100 locuitori corespunzătoare unui total de 1.207 de sisteme SNT/ZUCUn număr de sate în cadrul comunelor cu un singur sat până la mai mult de 16 a fost grupat de la C1la C5, cu scopul de a acorda prioritate nevoilor de punere în aplicare a tehnologiilor SNT / ZUC (Figura 55). Satele din apropiere (la mai puțin de 500 de metri distanță) au fost unificate și clasificate în 5 clase după cum s-a menționat mai sus. Satele izolate, clasa C1, în număr de 1207 (Figura 56) sunt considerate a fi de primă prioritate în implementarea tehnologiilor SNT/ZUC, deoarece bugetul local redus nu permite punerea în aplicare a sistemelor convenționale de epurare a apelor uzate.6.5 COSTURILE DE INVESTIȚIE, MENȚINERE ȘI OPERARE A SNT ÎN COMUNITĂȚILE MICI64În Franța, costurile de investiție sunt estimate în Euro / cap de locuitor de la 190 ± 35%, la 130 ± 50% și 120 ±60% în concordanță cu procedeele de tratare, cum ar fi rezervor Imhoff + construcție de zone umede, iaz aerat, iaz de stabilizare a deșeurilor, respectiv (http: // ec.europa.eu / environment / water /water-urbanwaste/ info/pdf/waterguide_en.pdf).Costurile operaționale anuale estimate în Euro / pe cap de locuitor sunt în consecință de 5,5 Euro, 6,5 Euro, 4,5Euro, în timp ce în Germania (Halbach 2000) costurile de investiții pentru un iaz aerat de stabilizare a deșeurilor este de 320 Euro.Pentru România se estimează un cost de punere în aplicare pentru SNT sau ZUC de aproximativ 200 Euro/ cap de locuitor. Suma totală pentru sate izolate, clasa C1, numărând 1207 de sisteme, prima prioritate, este de 171.550.000 de Euro (Figura 57) și suprafața totală necesară pentru construire este estimată la 429ha (figura 58) (5m2/cap de locuitor).-_______________________________________________________________________Bibliografie1. Claudia Wendland, Andrea Albold, Lübeck, 2010. Sisteme de epurare durabilã şi eficientã a apelor reziduale din comunitãţile rurale şi suburbane cu pânã la 10,000 PE. www.wecf.eu2. Implementation Plan for Directive 91/271/EEC concerning urban waste water treatment, as amended byGOVERNMENT OF ROMANIA. October 2004.3.Technical and scientific support documentation for the transposition of Directive 91/271/EEC by the National Institute of Research and Development for Environmental Protection – Bucharest (ICIM - Bucharest) in cooperation with the National Administration “Romanian Waters” (NARW)________________________________________________________________________________

Sisteme de epurare durabilã şi eficientã a apelor reziduale din comunitãţile rurale şi suburbane cu pânã la 10,000 PE (EXTRAS)

Acest proiect a fost finanţat de cãtre Ministerul German Federal de Mediu şi de cãtre Agenţia Germanã Federalã de Mediu în cadrul Programului de Mediu pentru Asistenţã Consultativã pentru Europa Centralã şi de Est.Project partnerThe Netherlands / France / GermanyEmail: wecf@wecf.euwww.wecf.euWECF, Women in Europe for a Common Future

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Scopul prezentului GhidScopul prezentului ghid este de a oferi o îndrumare uşor de înțeles în luarea deciziilor privindmanagementul apelor reziduale în zonele rurale şi urbane cu până la 10,000 locuitori populaţieechivalentã (PE).Obiectivele specifice ale Ghidului sunt:

Informarea asupra variantelor eficiente şi durabile pentru sanitaţie, colectarea şi epurarea apelorreziduale • Care îndeplinesc cerinţele Directivei privind Epurarea Apelor Reziduale Urbane pentru aglomerăride 2,000 – 10,000 PE • Pentru îmbunătățirea situaţiei igienei şi a stãrii mediului înconjurător conform Directivei Cadruprivind Apa în aglomerări umane sub 2,000 PE

Indrumarea factorilor de decizie în selectarea sistemelor adecvate pentru sanitaţie şimanagementul apelor uzate în conformitate cu reglementările cadru, şi mai exact pentru a arătaavantajele şi dezavantajele sistemelor neconvenționale, descentralizate şi semicentralizate, aleiazurilor şi zonelor umede construite precum şi ale conceptelor noi pentru aşezãri fãrã oaprovizionare cu apã sigurã

Prezentarea exemplelor de soluții durabile şi eficiente din diferite state membre ale UEGhidul se adresează factorilor de decizie la nivel ministerial şi municipal, autorităților şi furnizorilorde utilitãţi, precum şi consultanţilor şi organizaţiilor non-guvernamentale din domeniul sanitaţiei şimanagementului apelor uzate.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.4 Situaţia în noile state membre ale UE - Bulgaria şi RomâniaCând Bulgaria şi România au devenit membre ale UE au fost negociate procedurile de tranziţie.Pentru a indeplini toate cerintele ale DEAUU, Bulgaria şi România au fixat termeni finali pentruperioada de tranzitie, respectiv pânã la sfârşitul anului 2014 şi 2018. Investiţiile necesare pentrucrearea unor sisteme de colectare şi epurare a apelor reziduale pentru aglomerările umane de peste2,000 PE sunt evaluate la 2.1 miliarde de euro pentru Bulgaria şi la 10.1 miliarde de euro pentruRomânia6. Acestea îndeplinesc condiţiile de acordare a sprijinului financiar din Fondurile deCoeziune ale UE.In Bulgaria şi România aproape 4 milioane de persoane (2.1 milioane în România şi 1.8 milioane înBulgaria) locuiesc în sate cu mai puţin de 2,000 de locuitori, care de obicei nu colecteazã şi nu

epureazã apele reziduale şi nu sunt obligaţi de cãtre DEAUU s-o facã în viitorul apropriat. Acesteaşezãri se bazeazã deseori pe apele subterane locale pentru alimentarea cu apã potabilã, însã acestesurse nu sunt bine protejate şi sunt poluate de activitãţile umane. Din acest motiv ele suntreglementate prin DCA şi prin directivele fiice. Insã, pentru aceste localitãţi cu sub 2,000 PE,mãsurile prezente în planurile de management a bazinelor hidrografice nu cuprind integral prob-lemele legate de lipsa de sanitaţie şi tratarea apelor reziduale.------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.2 Сolectarea apelor rezidualePlanificarea trebuie sã adopte o abordare holisticã în privinţa evacuãrii, epurãrii şi reutilizãrii apelorreziduale. Orice decizie în favoarea unei anumite opţiuni tehnice luatã într-o etapã timpurie aplanificãrii va influenţa considerabil atât investiţiile cât şi costurile de exploatare. In aceastã privinţãeste important de stiut cã, sistemul de colectare convenţionale de ape reziduale reprezintã 60 – 80%din costurile totale de manipulare a apelor reziduale.În multe state, gestionarea centralizată a apelor reziduale reprezintă abordarea conventională.Aceasta se caracterizează prin colectarea şi evacuarea apelor reziduale urbane prin intermediul uneicanalizãri centralizate până la stația centrală de tratare intensivã, unde apele uzate şi nãmolul setrateazã şi depozitează controlat. Avantaje globale ale acestui concept sunt considerate costurile maiscãzute de investiție şi exploatare pentru o stație mare de epurare în comparaţie cu câteva stațiimici, precum şi controlul mai eficient asupra standardelor de calitate şi procedurilor de expoatare ainstalației.Cu toate acestea dezavantajele acestui tip de management al apelor reziduale arată că aceasta nupoate fi o soluţie universalã, mai ales când este vorba de regiunile mai puţin populate: Raportulîntre costuri şi avantaje ale sistemelor centralizate poate fi mai puţin favorabil dacã se ţine seama decheltuielile mari şi pe termen lung pentru construirea şi întreţinerea sistemului de canalizare. Dacãsistemul de canalizare nu se întreţine în mod adecvat pot apare scurgeri care vor cauza poluareasolului şi apelor subterane. Sistemele centralizate de epurare necesită (mai multe) stații de pomparecare trebuiesc expoatate şi întreținute în mod adecvat. În plus stațiile centralizate de epuraremunicipale reduc posibilitatea de reutilizare a apelor, a nutrientilor şi a nãmolului în circuitul local,din cauza încărcării lor cu substanțe dăunătoare precum chimicale, metale grele şi substanțepatogene (mai ales atunci când în sistemul de canalizare combinată se colectează şi apele rezidualeindustriale).In situaţia aceasta, alegerea unui sistem public, durabil de canalizare şi epurare nu este uşoară, maiales datoritã faptului că sunt disponibile sisteme descentralizate, semicentralizate şi combinate (veziТаbelul 3).În ultimii ani se acordă din ce în ce mai multă atenție conceptelor moderne descentralizate sau semi-centralizate de gestionare pe plan local a apelor reziduale, care sunt deja aplicate în multe ţãri, maiales în zonele rurale şi suburbane. Aceste concepte cuprind colectarea, tratarea şidepozitarea/reutilizarea apelor uzate din comunitãţi mici (de la gospodării până la părți dinlocalități), integrate în proiectele de dezvoltare a localității/ satului/oraşului. Asemenea sistemeconstau din mai multe instalații sanitare/epurare a apelor reziduale la scara micã, proiectate şiconstruite local.Sistemele descentralizate menţin lângã sursa poluării sau aproape de ea atât fracţia solidã a apelorreziduale cât şi cea lichidã, reducând prin aceastã modalitate reţeaua de colectare a apelor reziduale.Metoda aceasta oferã un grad ridicat de flexibilitate ceea ce permite modificarea design-ului şi amodului de exploatare a sistemului în funcție de diferite condiții şi scenarii locale.Sistemele descentralizate şi semicentralizate oferã urmãtoarele avantaje:• Au costuri mici de investiţie, exploatare şi intreţinere pentru sistemul de canalizare care este delungime mai micã• O protecţie mai bunã a resurselor de apã, cu daune mai mici în cazul unei defecţiuni (minimizareariscului)• Oferă soluţii corespunzãtoare nivelului individual de poluare

• Sunt flexibile (permit o extindere) şi adaptabile la schimbările condițiilor, populației, turismului,industriei• Permit luarea unor decizii în funcție de nevoile reale ale zonelor sensibile ale mediuluiînconjurător, pot fi implementate dupã necesitate• Pot fi încadrate armonios în peisaj• Refolosirea apei uzate tratate şi a nutrienţilor (N şi P) se poate efectua cu uşurinţãDezavantajele principale ale gestionării descentralizate sau semicentralizate a apelor reziduale sunt:• Eficiența potential mai mică a epurării (în special pentru N şi P)• Necesitatea instruirii şi folosirii corecte• Este importantã prezenţa personalului calificat pentru exploatare şi întreţinere• Monitorizarea se poate dovedi insuficientã• Legislația şi mediul instituțional pot reprezenta o piedicăAcestea trebuie avute în vedere în planificarea sistemului sanitar şi a tratãrii apelor reziduale.Tabel 3: Tipuri de sisteme de colectare a apelor uzate urbane şi caracteristicile lor

2.3.2 Zone umede construiteZonele umede construite sunt ecosisteme naturale unde apele reziduale sunte introduse pentruepurare biologicã şi fizicã într-un filtru de nisip pe care se creşte vegetaţie. Patul filtrant poate fiumplut cu materiale precum nisip sau pietriş şi se va izola etanş (cu sol natural sau cu folii plastice).Tratarea apelor uzate este asiguratã prin activitatea bacteriilor de pe biofilmul substratului şi filtruluifizic, şi prin efectele absorbante. Pentru accelerarea procesului pe toatã suprafaţa filtrului de nisip secresc plante, de obicei trestie din acest motiv deseori sunt denumite filtrе cu pat de trestie. Zonele umede construite au fost folosite pentru prima datã în Germania iar utilizarea lor pentruepurarea apelor reziduale continua deja de mai bine de 40 ani, mai ales în zonele rurale din Austria,Franţa, Grecia cât şi în alte ţãri. Existã diferite tipuri de sisteme, însã predominã utilizarea

sistemului subsuperficial în care nivelul apelor se menţine sub acela al suprafeţei. In funcţie demodul de realizare sistemul acesta poate fi divizat în douã categorii – cu evacuare verticalã şi cuevacuare orizontalã.In general, zonele umede construite cuprind o etapă de tratare prealabilă pentru sedimentareamateriilor organice solide cu scopul evitãrii înfundării. Un alt model care nu necesitã tratareprealabilă a fost cu succes dezvoltat în Franța pentru apele uzate brute.

Zonă umedă locală pentru epurarea apelor reziduale menajere, Polonia

Proiectarea,constructia si exploatarea sistemelor extensive de epurare biologica naturala a apelor uzate menajere provenite din localitati cu un numar conventional de locuitori de pina la 5000. Cod practic (ghid) (EXTRAS)1. Generalitati/Consideratii generale. 1.1. Introducere. Scopul acestei lucrari este de a ajuta responsabilii tehnici (proiectanti, executanti/antreprenori in constructie, operatori, supraveghetorii cerintelor de protectie a mediului, de sanatate publica, calitatii in constructii, din autoadministrarea publica a localitatilor etc) sa asigure epurarea apelor uzate din aglomerarile cuprinse intre 500 si 5000 de locuitori conventionali, conform Directivei Consiliului Europei nr.91/271 din 21 mai 1991 relativ la epurarea apelor uzate urbane si Hotaririi Guvernului nr…. Acest Cod este focalizat pe tehnologiile si tehnicile existente de epurare biologica a apelor uzate, care, prin definitie, ocupa suprafete mai mari decit cele intensive( bazine de aerare cu namol activ/aerotancuri, filtre biologice si diferite modificari ale acestora, care utilizeaza microflora suspendata si/sau imobilizata) aplicate pentru aglomerari mari. Intre timp procedeele extensive de epurare necesita de regula/in general costuri de investitie mai mici/inferioare, iar conditiile de exploatare/operare ale acestor procedee extensive sunt mai usoare, mai docile, flexibile si mai econome in consumul de energie.In sfirsit, aceste tehnici nu au nevoie de un asa numar mare de muncitori de o calificare inalta,cum sint necesare pentru procedeele intensive. Sistemele extensive de epurare a apelor uzate sunt aplicabile in diferite situatii in cazul unor aglomerari de citeva mii de locuitori conventionali. Urmarind/respectind spiritul acestei lucrari (Cod practic - Ghid), tehnicile/sistemele abordate nu vor fi aplicate decit la capacitati ale statiilor de epurare care nu

depasesc 5000 de locuitori conventionali,cu exceptii foarte rare,in conditii de exclusivitate. In cele ce urmeaza vor fi descrise pe cit posibil de detaliat atit sistemele de epurare extensiva, cit si procedeele recomandate de proiectare, constructie si exploatare ale componentelor acestora.

1.2. Clasificarea sistemelor extensive de epurare a apelor uzate.

Sistemele extensive despre care va fi vorba in continuare in acest Cod(Ghid) se bazeaza pe procesele de autoepurare in mediul acvatic si in soluri, cu precadere prin sedimentare,filtrare si degradare/descompunere biologica si/sau sub actiunea razelor solare.Procesele biologice de autoepurare a apelor uzate se focalizeaza pe activitatea vitala a microorganismelor, mai cu seama a bacteriilor care se divizeaza in 2 categorii principale:culturi libere sau suspendate in mediul apos/lichid si culturi fixate sau imobilizate pe suport solid. Functionarea acestor sisteme este posibila fara consum de energie electrica. La sistemele care utilizeaza culturi fixe de microorganisme se refera : - infiltrarea-percolarea; - fitofiltre plantate,cu curgere in flux vertical; - fitofiltre plantate,cu curgere in flux orizontal. Iar la cele cu culturi libere: - iazuri biologice naturale cu microfite; - iazuri biologice naturale cu macrofite; - iazuri biologice aerate artificial. Mai exista de asemenea sisteme mixte,combinate din cele indicate mai sus. Sistemele de epurare cu zone umede artificiale/fitofiltre reproduc procesele epuratoare ale ecosistemelor.Heterogenitatea mare si diversitatea plantelor si a solurilor, tipurile de curgere a apelor antreneaza o mare varietate de mijloace posibile: - sisteme de curgere a apei sub suprafata aeriana a solurilor (filtre plantate cu macrofite cu curgere orizontala si verticala); - sisteme de curgere libera a apei de suprafata (iazuri biologice naturale); - mai rar, sisteme de irigare a culturilor vegetale energetice( ex. salcie) pentru epurare finala.

In ansamblu, zonele umede artficiale(fitofiltrele)asigura diferite mecanisme de epurare, cum ar fi: - fizice, prin filtrare în mediul poros si sistemul radicular in fitofiltre, prin sedimentare a materiilor in suspensie si coloizilor in iazuri biologice;

-chimice, prin precipitarea substantelor insolubile sau co-precipitarea cu compusi insolubili (N,P); prin absorbtie pe substrat(umplutura) in functie de caracteristicile acestui suport sau pe plante (N,P,metale); prin descompunere/degradare datorita fenomenelor de radiatie UV(virusi si bacterii patogene), reactiilor de oxido-reducere (metale); -biologice, datorita dezvoltarii bacteriilor libere sau fixe, care efectueaza degradarea materiei organice (CBO), nitrificarea in mediu/zone aerobe si denitrificarea in zone aerobe. Pentru sistemele cu curgere libera a apei de suprafata (iazuri biologice) epurarea biologica se efectueaza prin proceseaerobe, in straturile superioare/de suprafata a apei, si, eventual, prin procese anaerobe in straturile inferioare invecinate cu depunerile de fund, la adincime. Dezvoltarea algelor fixate sau libere, suspendate in apa asigura prin fotosinteza un aport de oxigen necesar bacteriilor epuratoare aerobe, si fixeaza o parte din substantele nutritive( N si P).ZONELE UMEDE CONSTRUITE IMPLEMENTATEÎN REPUBLICA MOLDOVA O SIMPLĂ SOLUŢIE DE EPURARENATURALĂ A APELOR UZATE(EXTRAS)Sireţeanu Dumitru1 – şef secţie,Ciubotaru Ion2 – medic igienist,Vacarciuc Constantin3 – medic igienist,Aga Anatoli4 – medic igienist,

Anton Ilie1 – inginer coordonator,Centru Naţional de Sănătate Publică1,Centrele Sănătate Publică Nisporeni2, Orhei3, Hîncesti4RezumatZonele Umede Construite (ZUC) sunt concepute ca o soluţie de epurare simplă şi ecologică a apeloruzate. Implementarealor în Moldova se efectuează pe parcursul ultimilor ani, deosebit sunt binevenite pentru epurarea apelor uzate înlocalităţile rurale. Cele mai bune proiecte au fost implementate în localităţile r-lor Nisporeni, Hînceşti şi Orhei.Cuvinte-cheie: zone umede construite, ape uzate, deversare în mediuSummary: Constructed Wetlands implemented in Moldova a simple solution for natural wastewater treatmentThe Constructed Wetlands (CW) is designed to be used for the easy and ecological treatment of Waste Water in therural areas. It treats waste water with physical, chemical and biological procedures.Keywords: Constructed Wetlands, wastewater, wastewater dischargeРезюме: Водно-болотные угодья в Республике Молдова как простой метод природной очистки сточ-ных водВодно-болотные угодья (ВБУ) являются самое простое и экологическое решение очистки сточных вод. Впоследние годы их внедрение осуществляется в Молдове для очистки сточных вод в сельскойместности. Лучшиепроекты были реализованы в населенных пунктах районов: Ниспорень, Хынчешть и Орхей.Ключевые слова: водно-болотные угодья, сточные воды, сброс сточных водŞtiinţe Medicale 233Majoritatea localităţilor rurale din Republica Moldova se confruntă cu problema epurării apelor reziduale men ajere, care servesc drept sursă principală de poluare a apelor freatice şi solului. Pentru epurarea apelor uzate colectate, soluţia cea mai efi cientă s-a stabilit a fi epurarea prin sisteme bazate pe principiul Zonelor Umede Construite (ZUC). Studiul prezent a fost efectuat la staţiile construite în localităţile r-lor Nisporeni, Hînceşti şi Orhei.ZUC-urile funcţionează în baza unor mecanisme biologice, fi zice şi chimice, susţinute de elementele unor sisteme ca: plantele acvatice, microorganismele sau tipurile de sol, sau substraturilespecial folosite pentru dezvoltarea plantelor. Prin studiile efectuate s-a stabilit, că randamentulZUC-urilor orizontale (la o încărcare de 100-300 mg/l CCO (Consumul Chimic de Oxigen)) pentru CCO este de 50-60% iar pentru materii în suspensie 60-70%.Studiile prealabile confi rmă efi cacitatea sistemelor construite în r-l Hînceşti în perioada caldă a anului şi problemele ce apar în perioada rece. După epurare probele examinate la parametrii microbiologici sunt lipsite de agenţi patogeni. Parametriisanitaro-chimici, la deversare în receptorii naturali,corespund cerinţelor în vigoare în 75% din probele examinate. ZUC-urile verticale pot fi folosite doar ca o treaptă de epurare în comun cu alte staţii.Pentru a exclude defi cienţele stabilite la implementarea proiectului ZUC pentru r-nul Orhei au fostefectuate mai multe modifi cări în ce priveşte epurarea prealabilă a apelor reziduale şi dezinfectarea la evacuare în receptorii naturali.Concluzie: Proiectele ZUC, implementate în raioanele Nisporeni, Hînceşti şi Orhei, prezintă o soluţie viabilă pentru Republica Moldova de epurare simplă, economică şi ecologică a apelor uzata

RAPORTULauditului privind protecția și utilizarea durabilă

a apelor din rîuri și fluvii(EXTRAS)

Abrevieri

AAPL

Autorităţile administraţiei publice localeAGENŢIA Agenţia „Apele Moldovei”CMA

CONVENȚIA

Concentrația maximal admisibilă

Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a

fluviului DunăreaFEN Fondul Ecologic NaţionalSHS Serviciul Hidrometeorologic de Stat Pentru epurarea apelor reziduale, evacuate din sistemul de canalizare al orașului Orhei, care ulterior se revarsă în rîul Răut, FEN a cofinanțat implementarea proiectului „Construcţia staţiei de epurare după tehnologia Zonelor Umede Construite (ZUC) în orașul Orhei”, cu valoarea totală de 5,1 mil. USD. Urmare realizării proiectului, a fost pusă în funcțiune o tehnologie modernă de filtrare, tratare și evacuare a apelor reziduale care se deversează în rîul Răut, avînd un impact ecologic deosebit pentru protecția apelor fluviale (vezi foto). Proiectul a fost realizat în cadrul Proiectului Dezvoltării Regionale și Protecției Sociale din Moldova şi implementat de Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare din subordinea Ministerului Mediului.

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Proiectul ADA/PNUD„Suport pentru Procesul Naţional de Planificarea Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice”RAPORT FINAL

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Infrastructura construcţiilor hidrotehniceÎn această categorie intră sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, epurarea apelor uzate,infrastructura de irigare, de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor, secetelor, precum şialte utilităţi legate de măsurile de adaptare la schimbările climatice cu impact asupraresurselor de apă.Vulnerabilităţi:

4) Sînt slab mediatizate tehnologiile alternative de epurare a apelor uzate, adicătrecerea de la epurarea apelor uzate prin intermediul staţiilor tehnice de epurare laepurarea biologică prin intermediul zonelor umede construite (ZUC).

Măsuri în domeniul infrastructurii construcţiilor hidrotehnice23) Trecerea de la epurarea apelor uzate prin intermediul staţiilor tehnice de epurare laepurarea biologică prin intermediul zonelor umede construite (ZUC).Punctul slab al ZUC este suprafaţa mare a amenajării, însă în contextul depolulării masive alocalităţilor ZUC poate deveni un instrument tehnic economicos de epurare a apelor uzate

La Orhei a fost dată în exploatare Stația de epurare a apelor uzate de tip ZUC(EXTRAS)

La 18 septembrie 2013 a avut loc darea în exploatare a Staţiei de epurare a apelor uzate şi a colectorului efluent din or. Orhei. La eveniment au fost prezenți: Tatiana Potâng, viceprim-ministru,Gheorghe Şalaru ministrul mediului, Pirkka Tapiola, șef al Delegației UE în RM, Qimiao Fan, director de Țară pentru Ukraina, Belarus și Moldova, Banca Mondială, Nicola Harrington - Buhay, reprezentant permanent PNUD în RM, Georgette Bruchez, director al Biroului de Cooperare al Elveției în RM, reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai autorităților publice central și locale, ai mediului de afaceri și societății civile.

Proiectul de construcţie a Staţiei de epurare a apelor uzate şi a colectorului efluent din or. Orhei, în valoare totală de 4,4 mln EURO, a fost realizat cu suportul financiar al Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi Fondului Ecologic Naţional.

Noua Staţie de epurare din Orhei va aplica în procesul operaţional tehnologia Zonelor Umede Construite. Odată cu punerea în funcţiune a staţiei va spori calitatea serviciilor de igienă sanitară din or. Orhei, se vor reduce deversările de poluanţi, care anterior erau deversaţi în râul Răut.

Construcţia acestei staţii de epurare, cît şi reabilitarea sistemului de canalizare din oraş va contribui la protecţia bazinului fluviului Nistru prin reducerea deversărilor de ape uzate epurate insuficient, va performa serviciul operaţional privind exploatarea sistemului de tratare şi distribuire a apei potabile către populaţie şi va permite îndeplinirea unor angajamente luate în corespundere cu Acordurile internaţionale semnate.

Activitatea unei staţii de epurare de tip ZUC va fi un exemplu de urmat pentru celelalte localităţi din Republica Moldova, astfel încît costurile de întreţinere a unei astfel de staţii este de pînă la 10 ori mai mic decît o staţie de epurare de tip clasic pe bază de nămol activ. Proiectul a fost realizate în cadrul Proiectului Dezvoltării Regionale și Protecției Sociale din Moldova şi implementat de Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi

Canalizare din subordinea Ministerului Mediului. La implementarea proiectului au participat companii din Moldova, Germania, Austria şi Italia.

Link-uri spre materiale suport ce pot fi vizualizate in forma originala.

http://www.dwa.de/dwa/shop/produkte.nsf/8A1945B947DE754CC125753D0036AED1/$file/vorschau_DWA_A%20262.pdf

Asociația Germană pentru Apă, Apă uzată și Deșeuri. DWA este în Germania organizatia desemnata sa raspunda la toate întrebările universale cu privire la apă și este implicata intens pentru a dezvolta solutii credibile in domeniul gestionării durabile a apei. Din punct de vedere politic și economic organizația este independentă si activeaza in domeniile : apa, ape uzate, deșeuri și protecția solului.In Europa DWA este cea mai mare asociație în acest domeniu și are cea mai mare competență în ceea ce privește standardizarea, formarea profesională și informarea publică specială.Cei 14.000 de membri reprezintă experții și personalde execuție din municipalități,universități, inginerie, autorități publice și companii.Accentul activităților sale este în elaborarea și actualizarea unei documentatii tehnice comune compusa din norme și standarde și colaborarea cu crearea unor specificații tehnice standard la nivel național și la nivel internațional. Aceasta include nu numai temele tehnice și științifice, dar intereselor economice și juridice de protecție a mediului și a apei.

Publicat si distribuit de:Asociația Germană pentru DWAApă, apă uzată și deșeuri electrice și electronice. V.Theodor Heuss Allee 1753773 Hennef, GermaniaTel.+49 2242 872333Fax:+49 2242 872100EMail: kundenzentrum@dwa.deInternet: www.dwa.deEdiție corectat:iunie 2014teză:Bremm grafica pe calculator, Kölnpresiune:DCM • Druck Center MeckenheimISBN-13: 9783939057123Imprimate pe hârtie reciclată 100%.© Asociația DWA Germană pentru Apă, Apă uzată și deșeuri, Hennef 2006

Toate drepturile, inclusiv cele de traducere în alte limbi, rezervate. Nici o parte a acestui standard poate fi multiplicat sau scris fara aprobarea editorului sub orice formă - prin fotocopiere, microfilm sau orice alt proces sau sa să fie transferate într - o mașină, în special mașini de prelucrare a datelor, limbaj, utilizabile.Se pot accesa pe :http://www.landkreis-miltenberg.de/Dox.aspx?docid=%7B1E3A24DF-A5C7-4C50-AE57-07D80F9BB8EF%7D&orgid=%7B1E1FA231-969E-438C-BBDB-A4AD14977F2F%7D

http://www.soll-galabau.de/aktuelle-news/ansicht-aktuelles/datum/2013/10/07/dwa-regelwerk-arbeitsblatt-dwa-a-262.html

Linkuri videoprezentari :

https://youtu.be/z6vCOQLPh20

https://www.youtube.com/watch?v=dMjlQ2C2dk8

https://www.youtube.com/watch?v=wxxleTPZbGQ

https://www.youtube.com/watch?v=4sdBxDlHyZI