Normativ Statii Epurare Orasenesti

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILOR DEEPURARE A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI. TREPTELE DE EPURAREMECANICĂ ŞI BIOLOGICĂ ŞI LINIA DE PRELUCRARE ŞI VALORIFICARE

A NĂMOLURILOR

Indicativ P28-84Înlocuieşte P 28-64

Cuprins

1. GENERALITĂŢI

1.1. Normativul de faţă conţine prescripţiile şi datele necesare proiectării tehnologice a construcţiilor şi instalaţiilorîn care se desfăşoară procese de epurare a apelor uzate orăşeneşti precum şi a construcţiilor şi instalaţiilor cuajutorul cărora se prelucrează şi valorifică nămolurilor şi alte materii reţinute în asemenea staţii.

1.2. Prin ape uzate orăşeneşti se înţelege totalitatea apelor colectate de reţeaua de canalizare a unei localităţi şicare reprezintă un amestec de ape uzate fecaloid menajere, ape uzate publice, ape meteorice (în cazul reţelelorde canalizare în sistem unitar), ape de infiltraţie drenate de reţeaua de canalizare precum şi ape uzate industrial(preepurate sau nu) dar care îndeplinesc condiţiile “Normativului pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate înreţelele de canalizare a centrelor populate”, indicativ C 90-83.

1.3. Instalaţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti sunt acele instalaţii care asigură separarea şi îndepărtareaelementelor impurificatoare conţinute în apele uzate influente, până la limitele admise pentru descărcareaacestora în receptor.

1.4. Prezentul normativ nu cuprinde prescripţiile şi datele necesare proiectării tehnologice ale instalaţiilor deepurare mecano-chimice, epurării biologice naturale, epurării terţiare şi dezinfectării apelor uzate epurate.

1.5. Instalaţiile de prelucrare şi valorificare a nămolurilor şi a altor materii reţinute (separate) în instalaţiile deepurare a apelor uzate orăşeneşti trebuie să asigure obţinerea de produse finite, igienice, valorificabile, uşor dereintegrat în mediul natural.

1.6. Impurităţile conţinute în apele uzate orăşeneşti sunt constituite din materii minerale şi materii organice însuspensie sau dizolvate. Gradul de impurificare a apelor uzate este apreciat în funcţie de valorile principalilorindicatori fizico-chimici.

1.7. De regulă indicatorii fizico-chimice ai apelor uzate precum şi cei ai nămolurilor, prevăzuţi în STAS 1481-76“Canalizări. Studii şi criterii de proiectare” se vor determina pe bază de analize de laborator de către un institut despecialitate.

În cazul în care nu se pot stabili pe bază de analize (în lipsa reţelei de canalizare), aceştia se vor aprecia dupădatele obţinute la restituţii similare.

Pentru apele uzate menajere se pot lua în considerare următorii indicatori:

- materii solide în suspensie 65-90 g/loc şi zi

- CBO5 54...65 g/loc şi zi

1.8. Gradul de epurare necesar (eficienţa de epurare necesară a ansamblului instalaţiilor staţiei de epurare) sestabileşte pe baza condiţiilor de descărcare în receptori, rezultate din planul de gospodărire a calităţilor apelor şicomunicate de către organele centrale sau teritoriale de gospodărire a apelor.

1.9. Emiterea acordului de gospodărire a apelor este reglementat prin ordinul CNA nr. 114/1983.

1.10. Valorile limită admisibile ale principalelor subsatnţe poluante din apele uzuale înainte de evacuarea înemisari (receptori), funcţie de gradul de diluţie care se realizează, sunt cuprinse în decretul nr. 414/1980.

1.11. La proiectarea staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti, se vor avea în vedere prevederile STAS 1481-76“Canalizări. Studii şi criterii de proiectare”.

[top]

2. CANTITĂŢI ŞI DEBITE CARACTERISTICE DE DIMENSIONARE A STAŢIEI DEEPURARE

2.1. Cantităţile de apă care se evacuează prin reţeaua de canalizare a unei localităţi se stabilesc conform

23.10.2010 NORMATIV PENTRU PROIECTAREA TE…

F:/…/p28-84.htm 1/29

prevederilor STAS 1846-83 “Determinarea cantităţilor de apă de evacuare”.

2.2. Debitele caracteristice de ape uzate care intervin în dimensionarea unei staţii de epurare sunt: debitul zilnicmaxim (Q zi max), debitul orar maxim (Q orar max) şi debitul orar minim (Q orar minim). Aceste debite se obţinprin reducerea cu coeficientul 0,8 a debitelor cerinţelor de apă corespunzătoare, definite conform STAS 1343/0-77“Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă de alimentare. Prescripţii generale”.

2.3. Pentru calcule preliminare debitul orar minim rezultă din înmulţirea debitului zilnic maxim cu 0,25 pentrulocalităţile sub 10.000 locuitori, cu 0,60 pentru cele cu 50.000...100.000 locuitori şi cu 0,75 pentru cele cu peste100.000 locuitori.

2.4. Cantităţile şi calităţile apelor uzate provenite din procesele de producţie ale unităţilor de industrie republicană,racordate la reţeaua de canalizare a localităţii respective, se determină pe baza datelor furnizate de beneficiarulsau proiectantul fiecărui obiectiv industrial (datele fiind luate din studii şi cercetări de specialitate).

2.5. La determinarea debitelor de apă uzată evacuate de unităţile industriale de va lua în considerare reutilizareamaximă a apei în procesele tehnologice.

2.6. Determinarea cantităţilor totale ale apelor ce ajung la staţia de epurare trebuie efectuată ţinând seama desistemul de canalizare adoptat pentru reţeaua de colectare (sistemul separativ, unitar sau mixt).

2.7. În sistemul separativ de canalizare, de la caz la caz, în funcţie de acordul (avizul) CNA se poate folosiacumularea în bazine de retenţie a apelor pluviale foarte încărcate (cele colectate în primele minute ale ploii) şiintroducerea lor eşalonată în staţia de epurare după încetarea ploii.

2.8. Debitele de calcul hidraului şi de verificare ale obiectelor componente ale unei staţii de epurare sunt date întabelul 1.

Tabelul 1

DEBITE DE CALCUL HIDRAULICE ALE OBIECTIVELOR DINTR-O STAŢIE DE EPURARE

Nr.crt.

Obiectul sau elementul de legăturăîntre obiecte

Sistemul de canalizare

Separativ Unitar sau mixt

Debit dedimensionare

Debit deverificare

Debit dedimensionare

Debit deverificare

0 1 2 3 4 5

1 Deversorul camerei de deversaredinaintea staţiei de epurare

- - Qc - nQ orarmax.

Qc

2 Canalul deversor de la camera dedeversare la bazinul de retenţie şi de laacesta la emisar

- - Qc - nQ orarmax.

Qc

3 Canalul dintre camera de deversare şicamera grătarelor

- - nQ orar max. Q orar min.

4 Canalul de acces la camera grătarelor Q orar max. Q orar min. - -

5 Grătarele, deznisipatorul, debitmetrul,camera de repartiţie la decantoareleprimare inclusiv canalele de legăturăîntre ele

Q orar max. Q orar min. nQ orar max. Q orar min.

6 Separator de grăsimi, decantor primar Q zi max. Q orar max. Q zi max. nQ orar max.

7 Canalul dintre decantorul primar şicamera de deversare dinainteainstalaţiilor de epurare biologică

- - nQ orar max. Q orar min.

8 Camera de deversare dinainteainstalaţiilor de epurare biologică

- - (n-1)Q orarmax.

nQ orar max.

9 Canalul deversor dintre camera dedeversare dinaintea instalaţiilor deepurare biologică şi canalul de

- - (n-1)Q orarmax.

Q orar max.


F:/…/p28-84.htm 2/29

descărcare în receptor

10 Camera de repartiţie la instalaţiile deepurare biologică

Q orar max.+QE

Q orar min. Q orar max.+QE

Q orar min.

11 Canalul dintre decantorul primar -camera de repartiţie la instalaţiile deepurare biologică şi de la aceasta lainstalaţiile de epurare biologică

Q orar max.+QE

Q orar min. - -

12 Canalul dintre camera de deversaredinaintea instalaţiilor de epurarebiologică - camera de repartiţie lainstalaţiile de epurare biologică şi de laaceasta la instalaţiile de epurarebiologică

- - Q orarmax.+QE

Q orar min.

13 Construcţii şi instalaţii de epurarebiologică (filtre biologice, bazine cunămol activat)

Q zi max. +QR max.

Q orar max.+QR max.

Q zi max. +QR max.

Q orar max.+ QR max.

14 Camera de repartiţie la decantoarelesecundare şi canalul dintre instalaţiilede epurare biologică - camera derepartiţie la decantoarele secundare şide la aceasta la decantoarelesecundare


Q orar min. +QR min


Q orar min. +QR min

15 Decantorul secundar – tip logitudinal

- tip radial

Q zi max. +0,6 QR max.Q zi max. +0,3 QR max.

Q zi max. +QR

Q zi max. +0,6 QR max.Q zi max. +0,3 QR max.

Q zi max. +QR

16 Canalul de evacuare a apei dindecantorul secundat până la receptor

Q zi max. Q orar max. - -

17 Canalul de evacuare a apei dindecantorul secundar până la intersecţiacu canalul de ocolire a staţiei deepurare sau a treptei mecanice

- - Q zi max. Q orar max.

18 Bazinul de retenţie a apelor meteorice - - Qc - nQ orarmax.

Qc

Notă:

- Qc este debitul de calcul al reţelei dimensionate în sistem unitar, în amonte de deversorul din faţa staţiei deepurare;

- QE este debitul de nămol în exces trimis spre camera de repartiţie la decantoarele primare, pentru reţinerea înacestea, împreună cu nămolul primar, când schemele tehnologice prevăd aceasta;

- QR max., QR min. reprezintă debitul de recirculare maxim, respectiv minim;

- n – raportul de diluţie a apelor uzate, admis la dimensionarea camerelor deversoare.

2.9. Deversorul camerei de deversare dinaintea staţiei de epurare (în cazul sistemului unitar) se verifică la Qc cândcanalul deversor serveşte şi de canal de ocolire a staţiei de epurare.

2.10. La separatorul de grăsimi verificarea la Q orar max. are drept scop să stabilească dacă la acest debit nu sedepăşeşte cota de deversare a jgheaburilor de colectare a grăsimilor.

2.11. La decantoare, înălţimea de siguranţă se va lua corespunzător nivelului maxim al apei pentru debitul deverificare. Jgheabul de colectare a apei sa va dimensiona astfel încât să poată transporta debitul de verificaremenţinând neînecată curgerea apei peste creasta deversoare a jgheabului.

2.12. Staţiile de pompare pentru apă uzată ce intervin în diferite puncte ale schemei tehnologice de epurare sedimensionează în funcţie de debitele maxime (de verificare) sosite din obiectele ce preced staţiile respective.


F:/…/p28-84.htm 3/29

[top]

3. SCHEME TEHNOLOGICE DE EPURARE

3.1. În instalaţiile de epurare a apelor uzate intervin procese de natură fizică, chimică şi biologică care se potcombina în cadrul unei anumite tehnologii de epurare.

Funcţie de condiţiile de descărcare în receptorii naturali şi de caracteristicile influentului, schema tehnologică aunei staţii de epurare orăşeneşti poate cuprinde în general unul din următoarele două procedee:

- epurare mecanică, ce constă în reţinerea din apele uzate a corpurilor plititoare mari, a nisipului, grăsimilor şi asubstanţelor solide în stare de suspensii separabile gravitaţional, precum şi în prelucrarea materiilor reţinute;

- epurare mecano-biologică, ce constă în reţinerea din apele uzate a corpurilor plutitoare mari, a nisipului, agrăsimilor şi a substanţelor solide în stare de suspensii separabile gravitaţional, prin procedeul de epuraremecanică şi reţinerea substanţelor solide în stare de suspensii coloidale şi dizolvate prin procese biochimice,precum şi în prelucrarea materiilor reţinute.

3.2. Eficienţa (randamentul) diferitelor instalaţii exprimată în posibilitatea acestora de a reduce concentraţiasubstanţelor în suspensie, a substanţelor organice coloidale şi dizolvate (exprimată prin reducerea CBO5) şi abacteriilor este prezentată în tabelul 2.

Tabelul 2

EFICIENŢA CE SE POATE REALIZA PRIN DEVIRSE PROCEDEE DE EPURARE

Procedeul de epurare

Eficienţa de reducere a concentraţiilor în raport cucele ale apei uzate brute în %

Sus-pensii

CBO5 CCO Azot FosforBac-terii

Epurare mecanică –grosieră (trecere pringrătare) 5...20 5...10 1...5 - - 10..20

Epurare mecanică(trecerea prin grătare,deznisipator, separatorde grăsimi, decantor) 40..70 25..40 20..35 - 15..20 25..75

Procedeu de epuraremecano-biologică.Epurare mecanică şiepurare biologicăartificială aerobă înfiltre biologice de mareîncărcare urmate dedecantoare secundare 65..92 65..90 50..80 20..30 20..30 70..90

Epurare mecanică şiepurare biologicăartificială aerobă înfiltre biologice de micăîncărcare urmate dedecantoare secundare 70..92 80..95 65..90 50..60 20..30 90..95

Epurare mecanică şiepurare biologicăartificială aerobă înbazine de nămolactivat de mareîncărcare urmate dedecantoare secundare 75..85 50..75 40..70 8...10 20..30 70..90

Epurare mecanică şi


F:/…/p28-84.htm 4/29

epurare biologicăartificială aerobă înbazine de nămolactivat de micăîncărcare urmate dedecantoare secundare 85..95 75..95 60..85 85..90 25..30 90..98

3.3. La stabilirea schemei tehnologice a astaţiilor de epurare se ţine seama de:

- debitele şi caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate;

- sistemul de canalizare;

- caracteristicile hidraulice şi de calitate ale receptorului;

- condiţiile de amplasare.

[top]

4. AMPLASAMENTUL STAŢIEI DE EPURARE

Amplasarea staţiilor de epurare se va face în conformitate cu prevederile STAS 1481-76 şi Ordinul nr. 623/1973 alMinisterului Sănătăţii.

[top]

5. OBIECTE COMPONENTE

Obiectele componente ale schemelor tehnologice ale staţiilor de epurare sunt:

a. Circuitul apei

Treapta de epurare mecanică

- camera deversoare

- grătar

- deznisipator

- canal de măsură debite

- separator grăsimi

- staţie de pompare ape uzate

- decantor primar

- bazin de retenţie

Treapta de epurare biologică artificială

- bazine de aerare

- filtre biologice

- decantoare secundare

- staţie de suflante

- staţie de pompare nămol activ (recirculat şi în exces)

- colector de evacuare

b. Circuitul nămolului

- staţie de pompare


F:/…/p28-84.htm 5/29

- îngroşătoare

- instalaţii de stabilizare

- bazine de fermentare

- bazine de stabilizare aerobă

- gazometre

- instalaţii de elutriere

- instalaţii de condiţionare fizică

- instalaţii de condiţionare chimică

- instalaţii de deshidratare

- platforme de uscare

- instalaţii de deshidratare mecanică

c. Elemente tehnologice de legătură între obiectele staţiei

d. Construcţiile şi instalaţiile auxiliare (nu fac obiectul prezentului normativ; se proiectează după prescripţiilespecifice)

- centrală termică

- drumuri şi alei interioare

- drum de acces

- spaţii verzi

- împrejmuire şi porţi

- pavilion de exploatare

- instalaţii de telefonie

- instalaţii de alimentare cu energie electrică

5.1. Camera deversoare

Criterii de amplasare

5.1.1. Camera deversoare se prevede în sistemele de canalizare unitar şi mixt, pe colectoarele principale, înainteatreptei de epurare mecanică şi după treapta de epurare mecanică

Rolul camerei deversoare

5.1.2. Camera deversoare de la intrarea în staţia de epurare asigură admiterea în staţie a unui debit egal cu de “n”ori debitul orar maxim al apelor uzate pe timp uscat, stabilit conform prevederilor STAS 1846-83.

Diferenţa de debit, între debitul total şi debitul admis în staţia de epurare, se va înmagazina în bazine de retenţiesau se va descărca în emisar cu respectarea prevederilor Decretului nr. 414/1980.

5.1.3. Camera deversoare dinaintea instalaţiilor de epurare biologică asigură admiterea spre aceasta a unui debitegal cu debitul orar maxim al apelor pe timp uscat, stabilit conform prevederilor STAS 1846-83 sau avizului CNA.

Debitul deversat prin această cameră deversoare se va descărca în emisar numai epurat mecanic.

Prescripţii de dimensionare

5.1.4. Lungimea pragului deversor în ipoteza unei lame deversante triunghiulare se determină cu relaţia (1) funcţiede înălţimea medie a lamei deversante, considerând scurgerea în canalul de evacuare a debitului deversat,neînecată (liberă):

(m) (1)

în care:

Qd - debitul deversat în m3/s;


F:/…/p28-84.htm 6/29

µ- 0,63 coeficient de debit;

hm - înălţimea medie a lamei deversante, în metri;

g - 9,81 m/s2.

5.1.5. În cazul în care deversorul are mai multe deschideri, separate prin pile intermediare, la determinarealungimii totale se vor lua în considerare contracţiile laterale ale lamei deversante în dreptul pilelor.

Pentru calculul lungimii deversorului se va utiliza diagrama din fig. 1.

5.2. Grătare

În staţiile de epurare se prevăd două tipuri de grătare:

- grătare rare, cu interspaţii între bare 60...100 mm;

- grătare dese, cu interspaţii între bare 16...20 mm;


5.2.1. Grătarele sunt amplasate la intrarea apelor uzate în staţia de epurare, înaintea deznisipatorului şi aeventualei instalaţii de pompare a apei uzate.

În cazul staţiilor de pompare cu transportoare hidraulice, grătarele se pot amplasa şi în aval de acesta.

Rolul grătarelor

5.2.2. Grătarele au rolul de a reţine corpurile plutitoare mari.

Criterii de alegere

5.2.3. Grătarul de tip plan se prevede de regulă, cu curăţire manuală la staţii având debitul mai mic sau egal cu 25

dm3/s şi cu curăţire mecanică la staţiile de epurare cu debitul mai mare de 25 dm3/s.

5.2.4. La staţiile de epurare cu debitul mai mare de 25 dm3/s, la numărul de grătare rezultate din calcul, lasistemul divizor, se va lua o unitate de rezervă.

5.2.5. La staţiile de epurare cu debitul mai mare de 250 dm3/s, se recomandă a se prevedea automatizareadispozitivelor de curăţire prin intermediul unui releu de nivel.


5.2.6. Viteza apei între barele grătarelor, la debitul de calcul, va fi de maximum 1,0 m/s.

5.2.7. Viteza minimă în canalul de acces la grătare va fi de 0,4 m/s (la debitul de verificare conform tabelului 1).

5.2.8. Viteza minimă în amonte şi în aval de grătare va fi de 0,7 m/s la debitul de calcul.

5.2.9. Pentru a ţine seama de pierderile de sarcină suplimentare datorite înfundării grătarului, pierderile de sarcinătotale calculate se vor mări de 3 ori, luându-se în orice caz cel puţin 10...15 cm.

5.2.10. Radierul canalului în aval de grătar trebuie să fie mai coborât cu 7,5...15 cm faţă de cel din amonte.

5.2.11. Grătarele de montează înclinat, cu un unghi de 60o faţă de orizontală.

5.2.12. Lăţimile curente ale grătarelor dese sunt: 0,60 m; 0,70 m; 0,80 m; 1,00 m; 1,25 m.

5.2.13. Cantitatea de materii reţinută pe grătar variază cu mărimea interspaţiilor şi modul de curăţire conformtabelului 3.

Tabelul 3

Lăţimea interspaţiilorîntre lame (mm)

Cantitatea de reţinere la curăţire

manuală dm3/om şi an mecanică dm3/om şi an

16 5,0 6,0

20 4,0 5,0


F:/…/p28-84.htm 7/29

Greutatea specifică a reţinerilor este de cca 750 kg/m3.

5.2.14. Materiile reţinute pe grătare vor fi evacuate din staţia de epurare spre platformele de depozitare agunoaielor orăşeneşti şi prelucrate împreună cu acestea.

5.2.15. La partea superioară a grătarelor se amenajează o platformă de minimum 1,5 m lăţime prevăzută cubalustradă, de pe care se face curăţirea sau controlul funcţionării acestora; platforma se va amplasa cu cel puţin0,5 m peste nivelul maxim al apei.

5.2.16. Înainte şi după grătare se vor monta dispozitive de închidere în dreptul cărora se va prevedea o platformă,prevăzută cu balustradă. pentru manevrarea acestora, având o lăţime minimă de 1,20 m.

5.3. Deznisipatoare


5.3.1. Deznisipatoarele se amplasează după grătare şi înaintea separatorului de grăsimi, a decantorului primarsau a staţiei de pompare ape uzate.

Amplasarea deznisipatoarelor după staţia de pompare se va face numai în cazul staţiilor de pompare cutransportoare hidraulice.

Rolul deznisipatoarelor

5.3.2. Deznisipatoarele au rolul de a reţine particulele solide minerale (nisip) din apa uzată cu diametrul mai marede 0,2...0,25 mm.

Criterii de alegere

5.3.3. Deznisipatoarele se prevăd:

- la canalizările în sistem unitar, la toate staţiile de debite instalate mai mari de 10 dm3/s;

- la canalizările în sistem separativ, pentru debite mai mari de

35 dm3/s.

5.3.4. La numărul de compartimente rezultat din calcule în sistem divizor se va adăuga un compartiment derezervă.

5.3.5. Se prevăd deznisipatoare orizontale longitudinale pentru debite mai mari de 100 dm3/s (Q orar max.) în

sistem separativ şi debite mai mari de 50 dm3/s (Q max. orar) în sistem unitar.

5.3.6. Pentru debite mai mari de 100 dm3/s (Q orar max.) în sistem separativ şi de 50 dm3/s (Q max. orar) însistem unitar se vor prevedea deznisipatoare orizontale cu mişcarea circulară (tangenţială) a apei.


5.3.7. La dimensionarea deznisipatorului orizontal se vor lua în considerare:

- viteza orizontală maximă de 0,3 m/s la debitul de calcul din tabelul 1;

- viteza orizontală maximă de 0,15 m/s la debitul de verificare din tabelul 1;

- viteza verticală de depunere de maxim 70 m/s (19 mm/s);

- timpul de trecere prin deznisipator 30...50 secunde.

(2)

(3) (pentru deznisipatoarele orizontale logitudinale)

în care: Hmax.apa - înălţimea maximă a apei în deznisipator;

Bu - lăţimea compartimentului deznisipatorului care să nu depăşească 3,0 m

V = 0,3 m/s – viteza orizontală a apei;

U = 15,6...16,4 mm/s – viteza de depunere a particulelor.

5.3.8. Volumul zilnic de nisip reţinut în deznisipator se va lua astfel:

- în sistem separativ 40 dm3/1000 m3- debit zi maxim;


F:/…/p28-84.htm 8/29

- în sistem separativ 100...120 dm3/1000 m3- debit zi maxim pe timp uscat.

Greutatea volumetrică a reţinerilor este de 1,5 t/m3.

5.3.9. Evacuarea nisipului depus în deznisipatoarele orizontale longitudinale se va face cu curăţitor mobil prevăzutcu o instalaţie de evacuare pneumatică.

5.3.10. Evacuarea nisipului depus în deznisipatoarele orizontale cu mişcarea circulară (tangenţială) a apei se facecu elevatoare pneumatice fixe.

Aerul sub presiune se va asigura de la o staţie de suflante.

5.3.11. Nisipul se va evacua pe platforme special amenajate în vecinătatea deznisipatorului sau a platformelor deuscare a nămolului.

5.3.12. Apa drenată se va reintroduce în circuitul treptei mecanice de epurare a apei uzate.

5.3.13. Menţinerea unei viteze orizontale de curgere constante de 0,3 m/s, la variaţia debitului şi înălţimii apei îndeznisipatoarele orizontale, se asigură printr-o strangulare locală în dreptul dispozitivelor de închidere din aval(stăvilarelor).

5.3.14. La intrarea şi ieşirea din compartimentele de deznisipare, se vor prevedea dispozitive de închidere îndreptul cărora se va realiza o platformă pentru manevrarea acestora cu lăţimea minimă de 1,20 m, prevăzută cubalustradă.

5.4. Canal de măsurare a debitelor


5.4.1. Instalaţia de măsurare a debitelor se prevede după deznisipator, pe canalul de acces la separatorul degrăsimi.

Rolul canalul de măsurare a debitelor

5.4.2. Asigură măsurarea debitelor apelor uzate afluente la staţia de epurare şi menţinerea vitezei constante îndeznisipator.


5.4.3. Instalaţia de măsurare a debitelor trebuie să asigure o curgere continuă neîncetată (liberă) a apelor uzate şisă nu favorizeze depunerea suspensiilor din acestea.

5.4.4. Forma strangulării locale şi a denivelării radierului sunt funcţie de debitul de ape uzate şi lăţimea canalului(fig. 2, tabelul 4)

5.4.5. Viteza în canalul de măsurare va fi de minimum 0,7 m/s.

5.4.6. Cheia limnimetrică, conform îndrumătorului tehnic ID-8-1971 al Consiliului Naţional al Apelor, este dată derelaţia:

Q = 1,24 AH3/2 m3/s (4)

în care:

A – lăţimea canalului, în metri;

H – înălţimea apei în amonte de strangulare, în metri.

Tabelul 4

A B C D E F Ram Rav Hmax Qmax

m mm mm mm mm m m m m m2/s

0,20 133 67 433 43 0,50 0,62 2,83 0,4 0,06

0,25 167 83 542 54 0,60 0,77 3,54 0,5 0,11

0,30 200 100 650 65 0,70 0,93 4,25 0,60 0,17

0,40 267 133 867 87 1,00 1,23 5,67 0,8 0,35


F:/…/p28-84.htm 9/29

0,50 333 167 1083 108 1,20 1,54 7,08 1,0 0,62

0,60 400 600 1300 130 1,40 1,85 8,50 1,2 1,00

0,70 467 233 1517 152 1,60 2,15 9,92 1,4 1,40

0,75 500 250 1625 163 1,70 2,31 10,63 1,5 1,70

0,80 533 267 1733 173 1,80 2,47 11,33 1,6 2,00

0,90 600 300 1950 195 2,00 2,78 12,75 1,8 2,70

1,00 667 333 2167 217 2,20 3,08 14,17 2,0 3,50

1,20 800 400 2600 260 2,20 3,70 17,00 2,0 4,20

1,40 933 467 3033 303 2,20 4,32 1983 2,0 4,90

1,50 1000 500 3250 325 2,20 4,62 21,25 2,0 5,20

1,60 1067 533 3467 347 2,20 4,93 22,67 2,0 5,60

1,80 1200 600 3900 390 2,20 5,55 25,50 2,0 6,30

2,00 1333 667 4333 433 2,20 6,17 28,33 2,0 7,00

5.5. Separatoare de grăsimi


5.5.1. Separatoarele de grăsimi se amplasează după deznisipator, înaintea decantoarelor primare.

Rolul separatoarelor de grăsimi

5.5.2. Separatoarele de grăsimi au rolul de a reţine uleiurile, reziduurile petroliere şi alte grăsimi din apa uzată.

Criterii de alegere

5.5.3. Se prevăd în schema tehnologică a staţiei de epurare pentru debite mai mici de 50 m3/s numai când apele

uzate conţin, într-o concentraţie mai mare de 150 mg/dm3, substanţe extractibile în eter de petrol, care nu suntseparabile la suprafaţa apei şi care nu pot fi evacuate în mod obişnuit prin dispozitivele de colectare a spumei aleracloarelor de la decantoarele primare.

5.5.4. Separatoarele de grăsimi se vor prevedea obligatoriu, în schema tehnologică, indiferent de concentraţie, încazul în care epurarea mecanică este urmată de o epurare biologică.

5.5.5. Separatoarele de grăsimi trebuie prevăzute cu minimum două compartimente. Pentru debite mai mici de 50

dm3/s se poate admite un singur compartiment, cu obligativitatea prevederii unui canal de ocolire.


5.5.6. Debitele de dimensionare şi verificare sunt cele indicate în tabelul 1.

5.5.7. Separatoarele de grăsimi se vor proiecta conform STAS “Separator de grăsimi la staţiile de epurare alecentrelor orăşeneşti. Prescripţii generale de proiectarea”.

5.6. Staţia de pompare a apelor uzate brute sau epurate


5.6.1. Staţia de pompare a apelor uzate brute trebuie să fie, în mod obligatoriu, precedată de instalaţii de grătare,de deznisipatoare şi de separatoare de grăsimi. Acestea se pot amplasa şi după staţia de pompare, însă numaicând aceasta este echipată cu transportoare hidraulice.

5.6.2. În cazul în care cota colectorului principal impune fundarea construcţiilor în apa subterană, se va analizaobligatoriu şi o variantă cu introducerea unei staţii de pompare.

Rolul staţiilor de pompare

5.6.3. Staţiile de pompare se folosesc în staţiile de epurare pentru ridicarea apelor uzate atunci când din cauzareliefului incintei staţiei de epurare sau când din cauza variaţiei nivelului apei din emisar nu se dispune înpermanenţă de diferenţa de nivel necesară pentru curgerea gravitaţională a apelor între diferitele obiecte ale staţiei


F:/…/p28-84.htm 10/29

de epurare sau pentru decsărcarea apelor epurare în emisar.


5.6.4. Pentru stabilirea înălţimii de pompare se va avea în vedere nivelul maxim al apelor emisarului, corespunzătorgradului de asigurare stabilit conform STAS 4273-83.

5.6.5. Capacitatea bazinului de aspiraţie trebuie calculată pentru a putea înmagazina debitul variabil al apeloruzate, după cum urmează:

- la staţiile neautomatizate, conform graficului de exploatare sau pentru 0,5...10 ore;

- la staţiile automatizate, debitul maxim orar pe o durată de 3 până la 10 minute.

5.6.6. Viteza apelor în conducta de refulare este de 1,0...1,5 m/s.

5.6.7. Lumina între părţile cele mai proeminente ale unor utilaje vecine va fi minim 0,7 m.

5.6.8. Pentru montarea, demontarea şi deplasarea agregatelor din staţia de pompare trebuie prevăzute:

- pentru agregate cu masa de 0,1...0,3 t, trepieduri mobile de inventar;

- pentru agregate cu masa peste 0,4 t şi până la 2,0 t, monoşină cu cărucior şi palan;

- pentru agregate cu masa peste 2,0 t, monogrindă cu comandă manuală.

5.6.9. Înălţimea sălii pompelor se determină în funcţie de dispozitivele de ridicare şi de dimensiunile agregatelorastfel încât între partea inferioară a utilajului ce se deplasează şi partea superioară a celor rămase în funcţiune sărămână circa 0,50 m.

5.6.10. Se vor prevedea instalaţii de ventilaţie cu conductele de ventilaţie separate pentru sala maşinilor şi pentrubazinul de aspiraţie.

5.6.11. Se va prevedea un agregat de rezervă montat pentru fiecare grup de pompe. Dacă descărcarea apelor înemisar se poate face numai prin staţia de pompare (staţia de pompare fiind amplasată înainte sau după staţia deepurare), numărul agregatelor de rezervă se stabileşte după cum urmează:

- un agregat de rezervă până la trei agregate în funcţiune;

- două agregate de rezervă pentru mai mult de trei agregate în funcţiune.

5.6.12. Staţiile de pompare vor fi prevăzute cu comandă manuală sau automată.

În cazul comenzii manuale, este necesar a se prevedea instalaţii pentru blocarea pompelor la nivel minim al apeiîn bazinul de aspiraţie.

5.7. Decantoare primare


5.7.1. Decantoarele primare constituie ultimul obiect din schema tehnologică în cadrul staţiilor de epurare cutreaptă mecanică.

5.7.2. Distribuţia uniformă a debitului la decantoare se va realiza prin intermediul unei camere de repartiţieprevăzută cu deversoare neînecate.

Rolul decantoarelor primare

5.7.3. Decantoarele primare au rolul de a reţine din apele uzate materiile solide în suspensie separabilegravitaţional care nu au fost reţinute în deznisipator.


5.7.4. Debitele de dimensionare şi verificare sunt cele indicate în tabelul 1..

5.7.5. Decantoarele primare orizontale longitudinale şi radiale, inclusiv jgheburile de sedimenatre a decantoareloretajate precum şi cele vertical, se vor proiecta conform STAS 4162/1-80 “Decantoare primare. Prescripţii decalitate”.

5.7.6. Evacuarea nămolului din decantorul primar se poate face intermitent sau în mod continuu.

5.7.7. Când epurarea biologică se realizează cu filtre biologice timpul de decantare se ia minimum 1,5 h.

5.7.8. În cazul în care debitul de recirculare a filtrelor biologice se prelevă dinaintea decantoarelor secundare şi sedirijează spre decantorul primar, acesta se va dimensiona la debitul de calcul (tabel 1) la care se adaugă debitulde recirculare, păstrând parametrii de calcul adoptaţi pentru decantoarele secundare (lh = 1...1,5 m/h, td = 3 h).


F:/…/p28-84.htm 11/29

5.7.9. Volumul de nămol de evacuat pe zi se determină cu relaţia:

(m3) (5)

în care:

rs - reducerea concentraţiei materiilor în suspensie în decator, în procente (tabelul 1

din STAS 4162/1-80);

γn - greutatea specifică a nămolului (1100...1200 kg/m3 pentru umiditatea de 95%);

p - umiditatea nămolului decantat, în procente (95...96%);

c - concentraţia iniţială a suspensiilor, în kg/m3;

Qzimax - debitul de calcul, în m3/zi.

5.7.10. Pentru debitul de verificare se va verifica capacitatea rigolei de colectare.

Decantoare orizontale longitudinale

5.7.11. Intrarea şi distribuţia apei în compartimentul de decantare se realizează prin intermediul unei conductemontată la 30...40 cm de peretele compartimentului, prevăzută la partea inferioară cu o serie de ştuţuri.

5.7.12. Pentru repartizarea uniformă a debitului pe întreaga lăţime a compartimentului se prevede la intrare, la 60cm de peretele transversal compartimentului, un perete semiînecat.

5.7.13. Evacuarea apei decantate se face prin deversoare neînecate, pe toată lăţimea compartimentului.

Creasta deversoarelor se prevede cu o lamă reglabilă pentru asigurarea uniformităţii debitului deversat. Debitul

maxim deversat are valori de 20...40 m3/h şi m de deversor.

5.7.14. Amonte de jghebul de colectare a apei decantate se prevede un jgheab basculant, de colectare amateriilor plutitoare.

Decantoare orizontale radiale

5.7.15. Admisia apei în decantor se realizează printr-o conductă centrală având la partea superioară o lărgire subformă de pâlnie.

Pâlnia se montează cu partea superioară la 20...30 cm sub nivelul apei din decantor.

5.7.16. Distribuţia uniformă se realizează printr-un perete plin semiînecat de formă cilindrică.

5.7.17. Evacuarea apei decantate se face prin deversare (neînecată) într-un jgheab colector circular amplasat pefaţa interioră a peretelui exterior al decantorului. Deversorul se prevede cu o lamă deversantă reglabilă.

Debitul maxim deversar are valori de 20...40 m3/h şi m.

5.7.18. În faţa deversorului se prevede un perete semiînecat, în vederea evitării antrenării materiilor plutitoare înjgheabul de colectare.

5.7.19. Materiile plutitoare antrenate de lama podului raclor se evacuează prin sifonare în exterior printr-o pâlnie.

Decantoare verticale

5.7.20. La partea inferioară, camera de distribuţie se va prevedea în formă de pâlnie. Diametrul pâlniei va fi cu 50%mai mare decât diametrul secţiunii curente a decantorului.

5.7.21. Pentru asigurarea unei distribuţii mai bune în decantor se va prevedea sub tubul central un deflector cudiametrul cu 20...100% mai mare decât diametrul pâlniei camerei de distribuţie.

Distanţa dintre gura pâlniei şi deflector se va lua de maximum 0,50 m.

Decantoare etajate.

5.7.22. Decantoarele etajate se folosesc pentru decantarea primară a apelor uzate provenite din localităţi cu o

populaţie până la maximum 20 000 locuitori sau cca. 10 dm3/s.

Nu este recomandabil să se adopte o soluţie cu decantoare etajate în cazurile în care se întrevede creşterearapidă până la cifra maximă a populaţiei din localitatea deservită.

5.7.23. Distribuţia uniformă a debitelor de apă în jgheburile decantoarelor se realizează cu ajutorul unor deversoare


F:/…/p28-84.htm 12/29

reglabile la ieşirea apei din acestea.

5.7.24. Suprafaţa utilă a secţiunii orizontale a jgheaburilor se va determina cu relaţia:

(m2) (6)

în care:

Q - debitul de calcul (în m3/h);

u - viteza de sedimentare conform tabelei 1 din STAS 4162/1-80 (în m/h)

5.7.25. Evacuarea nămolului se face intermitent, prin sifonare într-un cămin.

5.7.26. În cazul în care decantoarele etajate se utilizează ca decantoare primare într-o staţie de epurare cutreapta biologică, se impune dimensionarea spaţiului de fermentare astfel încât să se asigure şi fermentareanămolului biologic în exces (în cazul când nu există bazine de fermentare separate pentru acesta).

5.7.27. Decantoarele etajate se vor prevedea cu captatoare de gaz. Cantitatea de gaz captată se va lua de 450

dm3/kg substanţă organică la 10oC.

5.8. Bazine de retenţie


5.8.1. Bazinul de retenţie se amplasează pe canalul deversor, după camera deversoare.

Rolul bazinului de retenţie

5.8.2. Bazinele de retenţie au rolul de a înmagazina amestecul de ape uzate cu ape meteorice, în canalizările însistem unitar şi mixt şi se prevăd pentru:

- înmagazinarea cantităţii de apă uzată pe o anumită perioadă de timp, când nu este posibilă descărcarea prinscurgere liberă, la nivelul corespunzător debitului maxim al emisarului;

- înmagazinarea cantităţii de apă uzată pe timp de ploaie ce reprezintă diferenţa între debitul deversat (din cameradeversoare de la intrarea în staţia de epurare) şi debitul admis a se descărca în emisar fără epurare;

- înmagazinarea în vederea epurării ulterioare a cantităţii de apă uzată ce reprezintă diferenţa între debitele sositeîn staţie şi capacitatea de preluare a acesteia pe timp de ploaie;

- înmagazinarea cantităţilor de apă uzată sau meteorice a căror evacuare nu se poate face gravitaţional fiindnecesară pomparea.


5.8.3. Debitul de calcul al bazinelor de retenţie este dat de relaţia:

Qb = Qdev - Qdr (m3/s) (7)

Qdev = (Qpl + Quz) - Qùz (m3/s) (8)

în care:

Qpl - debitul de calcul al apelor meteorice pe durata ploii de calcul stabilit conform STAS 1846-83;

Quz - debitul orar al apelor uzate pe timp uscat calculat conform STAS 1846-83;

Qùz - debitul de calcul (al apelor uzate) ce poate fi admis în staţia de epurare pe timp de ploaie în funcţie de

tehnologia adoptată şi de condiţiile emisarului;

Qùz = nQuz; n = 2, în cazul în care prin avizele organelor de gospodărire a apelor nu se indică altă valoare;

Qdr - debitul ce poate fi descărcat în emisar fără epurare.

5.8.4. Dacă regimul hidraulic al emisarului impune capacităţi mari pentru înmagazinarea apelor ce nu pot fievacuate gravitaţional, soluţia cu bazinul de retenţie se va compara cu soluţia prin pompare.

5.8.5. În cadrul proiectului de retenţie se va preciza modul de curăţire şi evacuare a sedimentelor reţinute în acestebazine în funcţie de tipul adoptat.

B. TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICĂ


F:/…/p28-84.htm 13/29

5.9 Bazine de aerare


5.9.1. Bazinele de aerare constituie primul obiect al treptei de epurare biologică.

Rolul bazinului de aerare

5.9.2. Bazinele de aerare realizează reţinerea substanţelor organice în stare dizolvată precum şi a celor în starede suspensii coloidale, ce se găsesc în apele uzate brute sau epurate mecanic.

Reţinerea substanţelor organice în stare dizolvată se realizează prin oxidarea biochimică a acestora cu ajutorulmicroorganismelor aerobe (bacterii, ciuperci inferioare, alge, bacteriile având un aport de cca. 90%), în prezenţaO2 din aer dizolvat în apă.

Substanţele în stare de suspensii coloidale sunt reţinute în bazinul de aerare prin adsorbţia acestora la suprafaţaflocoanelor de nămol activat.

Criterii de alegere.

5.9.3. Bazinele de aerare pot trata ape uzate epurate brute numai după trecerea acestora printr-un sistem degrătare rare şi dese.

5.9.4. Bazinele de aerare pot realiza eficienţe de epurare (exprimate în reducerea CBO5) cuprinse între 50 % şi98%.

5.9.5. Ele pot lucra într-o singură treaptă sau în două trepte, în funcţie de încărcarea apelor uzate în substanţeorganice, de natura substanţelor organice (uşor sau greu biodegradabile) şi de eficienţa impusă de receptor.


5.9.6. Debitul de dimensionare a bazinelor de aerare se ia conform tabelului 1.

5.9.7. Proiectarea bazinelor de aerare se va face în conformitate cu prevederile STAS 11566-82 “Canalizări –Bazine de aerare. Prescripţii de proiectare”.

5.10. Şanţuri de oxidare


5.10.1. Şanţurile de oxidare se amplasează după treapta de epurare mecanică completă sau numai cu instalaţiide grătare şi deznisipatoare.

Rolul şanţurilor de oxidare

5.10.2. Şanţurile de oxidare au rolul de a sigura epurarea biologică a apelor uzate şi stabilizarea aerobă anămolurilor. Se aplică pentru localităţi cu o populaţie până la 300 locuitori.


5.10.3. Dimensionarea şanţului de oxidare se face în conformitate cu prevederile STAS 11566-82 “Canalizări –Bazine de aerare. Prescripţii de proiectare”.

5.10.4. Oxigenul necesar se asigură cu aeratoarele mecanice – aerator cu perii.

5.10.5. Decantarea efluentului se poate realiza fie în decantoare orizontale longitudinale, fie de preferat îndecantoare verticale.

5.11. Filtre biologice


5.11.1. Filtrele biologice se amplasează după treapta de epurare mecanică.

Rolul filtrelor biologice

5.11.2. Filtrele biologice realizează oxidarea substanţelor organice cu ajutorul bacteriilor aerobe care se dezvoltăpe pelicula biologică ce se formează pe materialul de umplutură.

Criterii de alegere

5.11.3. Se pot folosi de regulă în cadrul secţiilor de epurare cu debite până la 150 dm3/s.

5.11.4. Funcţie de eficienţa de epurare necesară, ele pot funcţiona în una sau mai multe trepte de epurare(combinate sau nu cu bazine de aerare)


F:/…/p28-84.htm 14/29

5.11.5. Funcţie de încărcarea biologică (lh) şi încărcarea organică (lor) adoptată, filtrele biologice se clasifică în:

- filtre biologice de mică încărcare

ηB ≅ 92%; lor = 200g;CBO5/m3 zi; lh < 0,2 m

3/m2 h

- filtre biologice de medie încărcare

ηB ≅ 88%; 200 < lor 450; 0,4 < lh < 0,8

- filtre biologice de încărcare normală

ηB ≅ 83%; 450 < lor 750; 0,6 < lh < 1,2

- filtre biologice de mare încărcare

ηB ≅ 70%; 750 < lor 1100; 0,7 < lh < 1,2

- filtre biologice de foarte mare încărcare

ηB ≅ 72%; 1100 < lor 5000; 1,2 < lh < 3


5.11.6. Prametrii de dimensionare se vor stabili pe bază de cercetări experimentale iar în lipsa acestora pe bazaparametrilor funcţionali ai instalaţiilor existente similare.

5.11.7. Debitele de calcul şi de verificare sunt indicate în tabelul 1.

5.11.8. Este necesară limitarea concentraţiei în suspensii la

80 mg/dm3 pentru a evita colmatarea acestora. Se impune o decantare primară de cel puţin 1,5, h şi o reţinereavansată a grăsimilor.

5.11.9. Concentraţiile în CBO5 ale apelor uzate decantate se vor limita la 150 mg CBO5/dm3 în cazul filtrelor

biologice de mică încărcare şi la 300 mg CBO5/dm3 la celelalte filtre. Pentru realizarea acestor concentraţii se vaprevedea recircularea apelor epurate. Coeficientul de recirculare (R) va fi:

(9)

în care:

QR - debitul de apă uzată recirculată, în m3/h;

Q - debitul de apă uzată (tabelul 1), în m3/h

lam - concentraţia în CBO5 a apelor uzate în cazul recirculării, în mg/dm3.

Relaţia generală de dimensionare a filtrelor biologice

(10)

în care:

l5B - este concentraţia în CBO5 a apelor uzate influente în treapta de epurare biologică, în mg/dm3;

l5 - concentraţia în CBO5 a apelor uzate epurate (efluente de la staţia de epurare, în mg/dm3;

K1 - coeficient ce ţine de biodegradabilitatea apelor uzate şi de natura materialului filtrant; se poate lua valori de

0,5...0,67 pentru apele uzate menajere când filtrul biologic constituie prima treaptă de epurare biologică;

ηB - eficienţa treptei de epurare biologică;

H - înălţimea patului filtrant, în metri;

lh - încărcarea hidraulică incluzând şi debitul de recirculare, în m3/m2h;


F:/…/p28-84.htm 15/29

K - viteza de reducere a CBO5 la T = 200C raportată la înălţimea parcursă în filtru (adâncime), Se determinăexperimental.

Coeficienţii K şi K1 se determină pe bază de studii pe instalaţii pilot de institute de specialitate

Pentru exemplificare se prezintă în fig. 3 modul de determinare a înălţimii stratului filtrant pentru cazul K1 = 0,67 şi

K = 0,125 ...0,700 m/h,m.

5.11.10. Utilizarea relaţiei (10) este necesară pentru dimensionarea filtrelor biologice în cazul unor ape uzate cucaracteristici mult diferite de cele ale apelor menajere, pentru condiţii severe impuse eficienţei de epurare.

5.11.11. Pentru apele uzate menajere orăşeneşti obişnuite şi pentru materiale filtrante cunoscute, este suficientde precisă dimensionarea filtrelor biologice pe baza încărcărilor hidraulice şi organice, prezentate mai sus, laparagraful 5.11.5. de clasificare a filtrelor.

5.11.12. Se admit următoarele relaţii de legătură între parametrii geometrici şi funcţionali ai filtrelor biologice:

a) în cazul filtrelor biologice fără recirculare

L5B = 1000·A·H·lov (kg CBO5/zi) (11)

Q = 24·A·lh (m3/zi) (12)

L5B = 1000·Q·l5B (kg CBO5/zi) (13)

(m) (14)

în care:

A - suprafaţa orizontală a filtrelor, în m2;

lov - încărcarea organică a biofiltrului, în g CBO5/m3zi;

L5B - cantitatea de substanţă organică în apa uzată influentă în treapta de epurare biologică, în kg CBO5/zi;

b) în cazul filtrelor biologice cu recirculare

L5B = 1000·A·H·lov (kg CBO5/zi) (15)

(m3/zi) (16)

L5B = 1000·Q(1+R)·lam (kg CBO5/zi) (17)

(m) (18)

5.11.13. Cunoscând eficienţa ce urmează să fie realizată în treapta biologică (ηB), eficienţa ce trebuie realizatăamestecului de ape (lam inclusiv – recircularea) rezultă din relaţia:

(19)

Parametrii de calcul s-au luat pentru temperatura medie a apelor uzate în filtru biologic de 20oC.

5.11.14. Eficienţa reală a epurării prin filtre biologice variază cu temperatura conform relaţiei:

ηBreal = 1,035(T20)·ηB (20)

în care:

T – temperatura medie a apelor uzate în filtru, în oC.

5.11.15. Soluţia optimă privind gradul de recirculare, încărcarea hidraulică şi înălţimea filtrului biologic se aleg înurma unui calcul tehnico-economic.

5.11.16. În cazul utilizării filtrelor biologice în tehnologii de epurare cu 2 trepte, prima treaptă va fi de mai mare


F:/…/p28-84.htm 16/29

încărcare decât treapta următoare. Pentru dimensionarea filtrelor biologice ce constituie treapta a doua de epurarese vor determina în prealabil coeficienţii K1 şi K.

5.11.17. Variantele tehnologice a filtrelor biologice sunt prezentate în fig. 4.

a) Variantă tehnologică într-o treaptă de epurare fără recircularea debitelor. Se aplică la filtre biologice de micăîncărcare, nămolul din decantoarele secundare, cu grad ridicat de stabilizare se evacuează direct spre platformele

de uscare. Se aplică la staţii cu debite până la 150 dm3/s şi ape uzate cu concentraţii de CBO5 până la 150

mg/dm3 şi variaţii nesemnificative ale debitului influent;

b) Variantă tehnologică fără recircularea debitelor aplicabilă pentru filtre biologice de încărcare medie şi normală.

Se aplică pentru debite cu concentraţii de CBO5 până la 300 mg/dm3 şi variaţii nesemnificative ale debituluiinfluent;

c) Variantă tehnologică cu recircularea debitului, debitul recirculat fiind preluat înaintea decantorului secundar şitrimis împreună cu nămolul biologic în exces înaintea decantorului primar. Se aplică pentru debite mici şi mari şi

încărcări în CBO5 variabile, limitându-se valoarea concentraţiei amestecului influentului până la 150 mg/dm3 lafiltre de mică încărcare şi

300 mg/dm3 la celelalte încărcări;

d) Variantă tehnologică cu recircularea debitului, debitul recirculat fiind preluat de după decantoarele secundare şitrimis înainte de filtrele biologice. Nămolul biologic din decantoarele secundare se trimite înaintea decantoarelorprimare. Se aplică în aceleaşi condiţii în aceleaşi condiţii ca varianta “c”;

e) Variantă tehnologică în două trepte. Prima treaptă este de medie încărcare, normală sau mare, iar treapta adoua de mică încărcare. Recircalarea debitului de face numai în prima treaptă. Se aplică la orice debite, pentruconcentraţii mari ale influentului, eficienţe de epurare ridicate şi variaţii limitate ale debitului;

f) Variantă tehnologică în două trepte cu recirculare în ambele trepte cu recirculare în ambele trepte. Se aplică înaceleaşi condiţii ca şi varianta “e” dar în condiţii de debite variabile;

g) Variantă tehnologică în care treapta a doua este de tipul bazinelor de aerare. Se aplică în cazul apelor uzate cuîncărcări mari, treapta întâia asigurând limitarea încărcărilor iar treapta a doua o eficienţă de epurare ridicată.

5.11.18. Înălţimea filtrelor biologice de mică încărcare se recomandă de 2,5...3,5 m, iar a celor de mare încărcarede 1,0...2,5 m.

5.11.19. Materialul de umplutură trebuie să fie negeliv, rugos, dur, impermeabil şi poate fi constituit din materialegranulare sau elemente spaţiale din ţevi sau plăci din PVC. Pe materialul de umplutură se formează peliculabiologică.

În cazul folosirii materialelor de umplutură de natură granulară, la bază se va prevedea un strat de 20 cm grosimecu dimensiunile granulelor de 5...7 cm, un strat util cu dimensiunile granulelor de 3...5 cm şi grosimea variabilă şiun strat de repartiţie la suprafaţă cu dimensiunile granulelor de 20...30 mm şi grosimea de 0,20 m.

5.11.20. La partea inferioară a filtrului se află sistemul suport al materialului de umplutură, radierul continuu pentrucolectarea şi evacuarea apei epurate şi sistemul de ventilaţie naturală.

Sistemul suport este constituit din elemente prefabricate din beton armat. Ferestrele pentru asigurarea ventilaţieinaturale trebuie să aibă o suprafaţă minimă de 1...3% din suprafaţa în plan a filtrului biologic.

Distanţa între cele două radiere (continuu şi cel cu goluri) este de 0,5...0,7 m pentru a permite curăţirea radieruluicontinuu.

5.11.21. Distribuţia apelor uzate se face la suprafaţa filtrului biologic cu distribuitoare fixe (sprinklere cu vas deînmagazinare cu sifonare automată) sau distribuitoare mobile rotative la filtrele de formă circulară în plan sau cudeplasare longitudinală la cele de formă în plan rectangulară.

Distribuirea apei se va face astfel încât să fie stropită întreaga suprafaţă a filtrului.

Instalaţiile de distribuţie a apei se vor dimensiona astfel încât să se poată asigura un debit de cel puţin 0,8

m3/m2.h.

5.12. Decantoare secundare


5.12.1. Decantoarele secundare constituie ultimul obiect de pe circuitul de apă uzată din schema tehnologică încazul unei staţii de epurare mecano-biologică.

Rolul decantoarelor secundare

5.12.2. Decantoarele secundare au drept scop să reţină nămolul biologic (membrana biologică sau flocoanele denămol activ, evacuate odată cu apa uzată din filtrele biologice respectiv din bazinele de aerare) şi să evacueze


F:/…/p28-84.htm 17/29

apa uzată epurată.

5.12.3. Distribuţia uniformă a debitului la decantoarele secundare se realizează prin intermediul unei camere derepartiţie prevăzută cu deversoare neînecate.


5.12.4. Dimensionarea tehnologică a decantoarelor secundare se face diferenţiat în funcţie de procedeul deepurare biologică adoptat – bazine de aerare sau filtre biologice.

5.12.5. Debitele de calcul şi de verificare ale decantoarele secundare se iau din tabelul 1.

5.12.6. Proiectarea decantoarele secundare se va face în conformitate cu prevederile STAS 4162/2-82 “Canalizări-decantoare secundare”.

5.12.7. Alegerea tipului de decantor, a numărului şi mărimii bazinelor de decantare, se face pe baza debitului decalcul, pe considerente tehnico-economice.

5.12.8. Nămolul din decantoarele secundare precedate de filtre biologice, excepţie făcând cele de mică încărcare,se pompează continuu spre decantoarele primare sau direct spre instalaţiile de fermentare (după îngroşare).

5.12.9. În cazul filtrelor biologice de mică încărcare evacuarea nămolului se poate face o dată pe zi (sau o dată la3 ore, pe timp călduros) direct la instalaţiile de deshidratare.

5.12.10. Nămolul din decantoarele secundare precedate de bazine de aerare (cu excepţia aerării prelungite) setrimite o parte în bazinele de aerare cu nămol activ, iar o parte ca nămol în exces fie la decantoarele primare fiedirect la instalaţiile de tratare a nămolului.

5.12.11. În cazul bazinelor de aerare cu aerare prelungită, nămolul se trimite direct la instalaţiile de deshidratare.

5.12.12. La decantoarele precedate de treapta biologică cu bazine de aerare prelungită sau cu filtre biologice demică încărcare, timpul de decantare poate fi de 1,5 h.

5.12.13. La decantoarele secundare de tip longitudinal, pentru a respecta norma de încărcare pe ml de deversor,jgheaburile de colectare a apelor epurate se prevăd şi pe pereţii longitudinali, pe o parte din lungimea acestora,dar nu pe mai mult de 1 din lungime.

5.12.14. La decantoarele secundare de tip radial. pentru respectarea la evacuare a încărcării specifice pedeversor, jgheabul colector se poate prevedea şi cu două muchii deversante.

5.13. Staţie de suflante (ventilatoare)

Rolul staţiei de suflante

5.13.1. Staţia de suflante are rolul de a asigura aerul sub presiune necesar în staţia de epurare (la deznisipatoareaerate, separatoare de grăsimi, bazine de aerare cu aerare pneumatică).

În cazul bazinelor de aerare pneumatică de joasă presiune aerul este furnizat de ventilatoare.


5.13.2. Dimensionarea tehnologică (alegerea tipului şi numărului de agregate active) se face în funcţie de debitulde aer şi presiunea necesară.

5.13.3. Viteza admisibilă pe conductele de aer este de 8...12 m/s.

5.13.4. La stabilirea presiunii necesare a utilajului se vor avea în vedere şi pierderile de sarcină prin sistemul detransport şi distribuţie.

5.13.5. Se va prevedea o rezervă de capacitate de 20...30%, iar la staţii foarte mici aceasta poate ajunge la 100%.

5.13.6. Suflantele şi ventilatoarele se vor amplasa în aer liber.

5.13.7. Pe conducta de aspiraţie a fiecărei suflante se vor prevedea amortizoare de zgomot şi filtre de aer.

5.13.8. Pe conducta generală se refulare se va prevedea o supapă de siguranţă.

5.13.9. Întreruperea alimentării cu energie electrică a suflantelor sau ventilatoarelor nu trebuie să depăşească 4ore.

5.14. Staţie de pompare nămol activ de recirculare şi în exces

Rolul staţiei de pompare nămol activ

5.14.1. Staţia de pompare nămol activ are rolul de a pompa nămolul biologic în cazurile în care decantoarelesecundare nu sunt prevăzute cu racloare mecanice echipate cu instalaţii de pompare.


F:/…/p28-84.htm 18/29


5.14.2. Proiectarea staţiilor de pompare nămol activ se va face în conformitate cu prevederile de la punctul 5.6.

5.14.3. Debitul de dimensionare este Q zi max apă uzată, ceea ce corespunde unei recirculări de 100%.

5.15. Colector de evacuare ape epurate

5.15.1. De la staţia de epurare, apele uzate epurate vor fi preluate cu un colector de evacuare şi conduse laemisar.

5.15.2. Forma secţiunii şi dimensiunile colectorului de evacuare se vor stabili în funcţie de debitul apelor uzate, deadâncimea de pozare şi pantă disponibile, pentru fiecare caz în parte.

5.15.3. Pe colector se vor prevedea cămine de vizitare la distanţele prevăzute în STAS 3051-81.

5.15.4. În cazul în care în zona descărcării emisarului este îndiguit, proiectarea traversării digurilor cu colectorulde evacuare se va face în conformitate cu “Îndrumătorul privind măsurile pentru realizarea traversărilor de diguri decătre conducte de transport, linii aeriene şi cabluri electrice sau de telecomunicaţii” aprobat cu ordinul CNA nr.1/1997.

5.16. Staţii de pompare nămol


5.16.1. Numărul şi amplasamentul staţiilor de pompare a nămolului în cadrul unei staţii de epurare se vor stabiliprintr-un calcul tehnico-economic comparativ, ţinând seama şi de numărul, amplasarea şi modul de exploatare aobiectivelor deservite.

La staţiile mari de epurare unde, în general, soluţia avantajoasă este dată de mai multe staţii de pompare anămolului, se recomandă gruparea acestora pe obiecte, la decantoare, la bazinele de fermentare etc. La staţiilede epurare mici se va studia gruparea pompelor pentru nămol în aceeaşi clădire (încăpere) cu pompele pentru apeuzate brute sau epurate.

Pe lângă prevederile de mai sus, la proiectarea staţiilor de pompare nămol se vor respecta şi indicaţiile de la pct.5.6 cu referire în principal la: instalaţii de ridicat, distanţe de amplasare a agregatelor, lucrări de automatizări etc.

Rolul staţiilor de pompare nămol

5.16.2. Staţiile de pompare pentru nămol se folosesc în staţiile de epurare pentru vehicularea nămolului atuncicând nu se dispune de diferenţa de nivel necesară evacuării gravitaţionale a acestuia.


5.16.3. Caracteristicile pompelor de nămol şi volumul bazinelor de aspiraţie se vor stabili în funcţie de cantitateade nămol colectată şi modul de evacuare a acestuia (continuu sau intermitent).

Panta radierului bazinului către başa de aspiraţie a pompelor trebuie să fie de cel puţin 10%.

5.17. Îngroşătoare de nămol (concentratoare)

Rolul îngroşătoarelor de nămol

5.17.1. Îngroşătoarele de nămol au rolul de a reduce umiditatea şi implicit volumul nămolului.

Se pot utiliza pentru îngroşarea nămolului proaspăt (nămolul din decantoarele primare incluzând uneori şi nămolulbiologic în exces), a nămolului biologic în exces sau a nămolului fermentat.


5.17.2. Dimensionarea tehnologică a îngroşătoarelor de nămol se va face în funcţie de provenienţa nămoluluiconform diagramei din figura 5.

5.17.3. Îngroşătorul de nămol este prevăzut cu un raclor cu grătar şi lamă cu o viteză de rotaţie pe oră, careasigură atât antrenarea nămolului depus pe fundul bazinului spre başa centrală cât şi îndesirea acestuia prineliminarea pungilor de gaze şi a unei părţi a apei conţinute.

5.17.4. Îngroşătoarele de nămol pot fi utilizate cu funcţionare continuă sau discontinuă.

5.17.5. Nămolul se introduce pe la partea superioară printr-o conductă ce debuşează în zona centrală în spateleunui prete semiînecat de distribuţie.

5.17.6. Nămolul îngroşat se evacuează gravitaţional sau prin pompare. Diametrul minim al conductelor de nămoleste de 150 mm.


F:/…/p28-84.htm 19/29

Tabelul nr.1

DATE PRIVIND ÎNGROŞAREA NĂMOLURILOR DIN APE UZATE ORĂŞENEŞTI (NUMAI PENTRUDIMENSIONAREA PRELIMINARĂ)

Tipuri de nămol

Concentraţiaîn subst.solide dinnămolulinfluent pd (%)

Concentraţiace se poateobţine prinîngroşare pi

(%)

Încărcareamasivălimită înîngroşător

Im

(kg/m2oră)

Încărcareahidraulicălimită Ih

(m3/m2oră)

Nămol separat provenit din:

Decantoare primare 2-7 5-10 4-5 1,3-1,7

Filtre biologice 1-4 3-6 1,5-2 0,2-0,4

Inst. de nămol activcu introducere deaer

0,5-1,5 2-3 0,5-1,5 0,2-0,4

Inst. de nămol activîn procedeul cuaerare extinsă

0,2-1 2-3 1-15 0,2-0,4

Metantancuri careprelucrează nămoluldin decantoareprimare

8 12 5 2

Nămoluriamestecate:

Primar+activ 2,5-4 4-5 1-3 0,75

Primar+nămol de la2-6 5-9 2,5-4 0,75


F:/…/p28-84.htm 20/29

filtre biologice2-6 5-9 2,5-4 0,75

Fermentat anaerobîn amestecprimar+activ

4 8 3 2

5.17.7. Apa de nămol se colectează la partea superioară într-un jgheab prevăzut pe conturul îngroşătorului şi seintroduce în circuitul treptei mecanice de epurare a apei uzate.

Stabilizarea nămolurilor

Stabilizarea nămolurilor provenite dintr-o staţie de epurare mecanică sau mecano-biologică se poate realiza prin:

- fermentarea metanică criofilă (temperatura de 5...16oC) în decantoare cu etaj;

- fermentarea metanică mezofilă (temperatura de 33...37oC) în bazine de fermentare;

- stabilizarea aerobă – fie împreună cu apa, în bazine cu nămol activ cu aerare prelungită, fie separat în bazine demineralizare.

Stabilizarea nămolurilor după una din metodele de mai sus este precedată sau nu de îngroşarea prealabilă aacestora.

Alegerea metodei de prelucrare a nămolului se va face pe baza unui calcul tehnico-economic ţinându-se seamade cantitatea de nămol, compoziţia fizico-chimică a acestuia, consumul de energie, cantitatea de biogaz ce s-arobţine, de suprafaţa de teren de care se dispune etc.

5.18. Decantoare etajate

Rolul decantoarelor etajate

5.18.1. Decantoarele etajate asigură fermentarea metanică criofilă în instalaţii comune cu apa în compartimentulinferior al acestora.


5.18..2. Decantoarele etajate se vor proiecta în conformitate cu prevederile de la pct. 5.7.

5.19. Bazine de fermentare (metantancuri)

Rolul bazinelor de fermentare

5.19.1. Bazinele de fermentare au rolul de a asigura fermentarea metanică mezofilă (temperatura 33...37oC) anămolurilor şi de producere şi captare a gazului de fermentare.

Criterii de alegere

5.19.2. În mod obişnuit, bazinele de fermentare se folosesc la staţiile de epurare din localităţile cu peste 5000locuitori; pentru localităţile sub 5000 locuitori se va compara tehnico-economic cu soluţia cu decantoare cu etaj.


5.19.3. Dimensionarea tehnologică a bazinelor de fermentare se face pe baza conţinutului în substanţe volatileuscate a nămolului şi a umidităţii acestuia, în conformitate cu prevederile STAS nr. 12278/84 “Bazine defermentare a nămolurilor la staţiile de epurare ale centrelor populate”.

5.19.4. Prin îngroşarea prealabilă a nămolului proaspăt se realizează o reducere a volumului de fermentarenecesar.

5.19.5. Cantitatea de gaz de fermentare rezultată se va stabili conform prevederilor STAS nr. 12278/84 “Bazine defermentare a nămolurilor la staţiile de epurare ale centrelor populate”.

5.19.6. Încălzirea nămolului se va face prin schimbătoare de căldură exterioară, folosind pentru încălzirea

agentului termic (apă caldă la cca. 70...75oC), gazul de fermentare sau alţi combustibili în focarul cazanelor,energia solară sau alte călduri reziduale.

5.19.7. Schimbătoarele de căldură, pompele de recirculare a nămolului în vederea menţinerii temperaturiiconstante şi instalaţia tehnologică aferentă se montează într-o cameră de manevră amplasată în vecinătateabazinelor de fermentare (una sau mai multe cuve).

5.19.8. Alimentarea bazinelor de fermentare se face prin pompare prin conducte având diametrul minim de 150mm.


F:/…/p28-84.htm 21/29

5.19.9. Evacuarea nămolului fermentat se face gravitaţional, pe conducte având diametrul minim de 200 mm.

5.19.10. Golirea cuvelor se face parţial gravitaţional şi parţial prin pompare (cu pompele de recirculare).

5.19.11. Bazinele de fermentare sunt prevăzute cu instalaţii de captare a gazului de fermentare, de purificare şi deodorizare (cu mercaptan) a acestuia.

5.19.12. Se prevăd instalaţii pentru amestecarea nămolului din cuve şi pentru spargerea crustei.

5.19.13. Pentru îmbunătăţirea procesului de fermentare şi creşterii producţiei de gaz, nămolul proaspăt introdus înbazinele de fermentare se va însămânţa cu nămol fermentat de vârstă normală (15 zile) în proporţie de cca 100%.Bacteriile anaerobe din nămolul de însămânţare trebuie aduse în contact intim cu substanţele organice dinnămolul proaspăt.

5.19.14. Volumul de fermentare este cel mai bine utilizat în cazul în care bazinele de fermentare funcţionează îndouă trepte, prima treaptă de fermentare având 2/3 din volumul total necesar. În prima treaptă – bazinul defermentare primar – nămolul se încălzeşte, iar în treapta a doua – bazinul de fermentare secundar – nămolulparţial fermentat în prima treaptă îşi continuă fermentarea fără a mai fi încălzit şi amestecat. În această a douatreaptă se produce şi separarea apei de nămol.

Apa de nămol se introduce în treapta mecanică de epurarea a apelor uzate.

5.19.15. Bazinele de fermentare vor fi prevăzute cu instalaţii corespunzătoare pentru urmărirea temperaturii, pH-ului, presiunii gazelor etc.

5.19.16. În vederea reducerii la minimum a pierderilor de căldură, cuvele de fermentare se izolează termic în urmaunui calcul de optimizare.

5.19.17. În scopul disponobilizării unei cantităţi cât mai mari de biogaz se recomandă ca bazinele de fermentaresă se prevadă cu instalaţii de recuperare a căldurii din nămolul fermentat ce se evacuează spre instalaţiile dedeshidratare.

Stabilizarea aerobă a nămolurilor

Stabilizarea aerobă a nămolurilor se realizează în:

- instalaţii comune cu apa uzată (bazine cu aerare prelungită şi şanţuri de oxidare, descrise la pct. 5.9. şirespectiv 5.10.;

- instalaţii separate (bazine de stabilizare aerobă).

5.20. Bazine de stabilizare aerobă

Criterii de alegere

5.20.1. Se aplică la localităţi până la 5000 locuitori.


5.20.2. Dimensionarea bazinelor de stabilizare aerobă se face luând în considerare următoarele valori aleprincipalilor parametrii caracteristici:

t - timpul de reţinere în instalaţie a nămolului 6...12 zile;

ONs - consum specific de oxigen; 1,3...1,5 kg O2/kg CBO5;

td - timpul de decantare pentru reţinerea nămolului 1...1,5 ore.

5.20.3. Tehnologic, bazinele de stabilizare aerobă sunt asemănătoare cu bazinele de aerare (capitolul 5.9).

5.20.4. Aerarea se realizează fie pneumatic cu aer sub presiune, fie cu aeratoare mecanice (turbine sau perii).

5.20.5. Reducerea substanţelor volatile uscate din nămolul proaspăt prin stabilizare aerobă este de cca 40%.

5.21. Gazometre

Rolul gazometrelor

5.21.1. Gazometrele au rolul de a înmagazina gazele de fermentare rezultate în urma fermentării metanice anămolului şi au rolul de a asigura o presiune minimă a gazelor de 250...300 mm H2O în sistemul bazine de

fermentare-gazometre-centrală termică.


5.21.2. Capacitatea gazometrelor va fi de 25...40% din cantitatea zilnică de gaz rezultată în urma fermentării


F:/…/p28-84.htm 22/29

nămolurilor, care în cazul fermentării mezofile se determină conform STAS 12278/84 “Bazine de fermentare anămolurilor la staţiile de epurare ale centrelor populate”.

5.21.3. Gazometrele se pot cupla, din punct de vedere constructiv, cu bazinele de fermentare treapta a doua.

5.21.4. Gazometrul este prevăzut cu următoarele conducte tehnologice:

- conductă de intrare-ieşire gaze;

- conductă de umplere cu apă pe la partea superioară a cuvei de beton (fără contact direct cu apa din cuvă), de lareţeaua de apă de alimentare a staţiei;

- conductă pentru golirea apei din cuvă la reţeaua de canalizare;

- conductă de preaplin pentru menţinerea nivelului constant al apei în cuvă;

- conductă pentru evacuarea în atmosferă a gazului, în cazul unor avarii (conductă de intervenţie);

- supapă de siguranţă, ce constă într-o conductă montată pe clopotul gazometrului.

Construcţii în instalaţii pentru deshidratarea nămolului stabilizat

Pentru reducerea umidităţii (deshidratarea nămolului stabilizat până la umiditatea de 60...85% se folosescurmătoarele metode:

- deshidratarea pe platforme de uscare a nămolului, în condiţii asemănătoare cu cele naturale;

- deshidratarea artificială, prin procedee mecanice (filtrarea sub vid, filtrarea sub presiune, centrifugarea);

- depozitarea controlată pe terenuri degradate, în depresiuni naturale improprii altor folosinţe, în vederea fertilizăriiacestora, în gropile de gunoi orăşeneşti, în batalurile de steril de la preparaţiile miniere, metalurgice sau centraletermice, în haldele de deşeuri ale unor întreprinderi industriale, dacă nu se degradează materialele valorificabiledin halde.

Alegerea uneia dintre metodele de mai sus se va face pe baza unui calcul tehnico-economic, luându-se înconsiderare condiţiile locale ale amplasamentului, posibilitatea de etapizare a lucrărilor şi modul de evacuare anămolului uscat. Pentru staţiile de epurare mici şi mijlocii, în cazul în care condiţiile locale permit amenajarea uneisuprafeţe corespunzătoare, în principiu se recomandă folosirea platformelor de uscare a nămolului

5.22. Platforme de uscare

Rolul platformelor de uscare

5.22.1. Platformele de uscare au rolul de a asigura deshidratarea naturală a nămolurilor până la o umiditate decca. 85%.

Criterii de alegere

5.22.2. Platformele de uscare se pot prevedea:

- cu straturi drenante artificiale;

- cu straturi drenante artificiale şi benzi din beton simplu pentru circulaţia autovehiculelor;

- cu îmbrăcăminte betonată.

5.22.3. Alegerea tipului de platforme depinde de natura terenului de fundare, de mărimea suprafeţei utile necesare,de posibilităţile de evacuare a nămolului deshidratat.


5.22.4. Proiectarea platformelor de uscare se va face în conformitate cu prevederile STAS 11565-82 “Canalizări.Platforme de uscare. Prescripţii de proiectare”.

5.22.5. Apele rezultate din drenajul platformelor se vor evacua în circuitul apei uzate, înainte sau dupădecantoarele primare (în cazul existenţei treptei biologice).

5.22.6. Evacuarea nămolului de pe platforme se face manual (platforme cu straturi drenante artificiale) saumecanizat (platforme cu îmbrăcăminte betonată).

5.23. Instalaţii de deshidratare mecanică


5.23.1. Instalaţiile de deshidratare mecanică vor fi precedate de instalaţiile de elutriere şi de condiţionare anămolului.


F:/…/p28-84.htm 23/29

Rolul instalaţiei de deshidratare mecanică

5.23.2. Deshidratarea mecanică are rolul de a reduce umiditatea nămolului până la 60...80%.

5.23.3. Instalaţiile pentru deshidratarea mecanică a nămolului se pot prevedea în staţii de epurare cu debite mai

mari de 250 dm3/s.

Se pot prevedea instalaţii de deshidratare mecanică a nămolului şi în staţii de epurare cu debite mai mici de 250

dm3/s, atunci când nu există suprafeţe disponibile pentru platforme de uscare, precum şi în alte cazuri binejustificate.

5.23.4. Deshidratarea mecanică a nămolurilor se realizează prin: filtre cu vid, filtre-presă cu bandă sau plăci şicentrifuge.

Criterii de alegere

5.23.5. Alegerea tipului de utilaj ce se va adopta, se face pe baza unui calcul tehnico-economic care să ţinăseama de consumul de energie electrică, de siguranţa în exploatare şi de valoarea de investiţie necesară.


5.23.6. Determinarea numărului de utilaje se face cu relaţia:

(buc) (21)

în care:

n - numărul de utilaje de deshidratare active;

Gnf - cantitatea de substanţă uscată din nămolul fermentat, în kg/zi, ce se determină conform STAS 12278/84“Bazine de fermentare a nămolurilor la staţiile de epurare ale centralelor populate”;

Gr - cantitatea de reactivi de condiţionare a nămolului, în kg/zi;

Pr - productivitatea utilajului de deshidratare, în kg substanţă uscată/oră, indicată în fişa acestuia;

e - numărul de ore de funcţionare a utilajului (e=10...16 ore/zi).

5.23.7. Se prevede cel puţin un agregat de rezervă.

5.23.8. Apa de nămol se reintroduce în circuitul apei uzate, înaintea decantoarelor primare.

a) Instalaţia de deshidratare mecanică cu filtre presă cu bandă cuprinde:

- instalaţia de pompare a nămolului condiţionat;

- filtrele presă cu bandă;

- instalaţia de evacuare a nămolului deshidratat;

- instalaţia de pompare (evacuare) a apei de nămol.

b) Instalaţia de deshidratare mecanică cu filtre presă cu plăci cuprinde:

- instalaţia de pompare a nămolului condiţionat (de alimentare a filtrului) cu pompe de mare presiune (10...14

daN/cm2). Pompele se aleg astfel încât să se asigure umplerea filtrului în 6...10 minute;

- filtrele presă cu plăci;

- instalaţia de strângere a plăcilor cu prese hidraulice;



c) Instalaţia de deshidratare mecanică cu filtre cu vid cuprinde:

- instalaţia de pompare a nămolului condiţionat (de alimentare), ce se va prevedea numai în cazurile când nu poatefi evitată şi când se vor utiliza numai transportoare hidraulice;

- instalaţia de producere a vidului (electropompe de vid, recipienţi separare faze; elementele pentru dimensionareaacestor instalaţii sunt indicate în fişa utilajului filtrului cu vid);



F:/…/p28-84.htm 24/29

- instalaţia de suprapresiune pentru desprinderea turtei de nămol (electrocompresor);

- instalaţia de evacuare a nămolului deshidratat (benzi rulante, remorci).

d) Instalaţia de deshidratare mecanică cu decantoare centrifuge orizontale cuprinde:

- instalaţia de pompare a nămolului brut;

- decantoarele centrifugale;



Instalaţiile pentru deshidratarea mecanică a nămolului se amplasează în hale închise, bine ventilate.

Pentru montarea, demontarea şi deplasarea utilajelor se vor prevedea poduri rulante (cu una sau două grinzi), cucomandă manuală.

5.24. Instalaţii de elutriere


5.24.1. Instalaţiile de elutriere preced în schema tehnologică instalaţiile de condiţionare chimică şi instalaţiile dedeshidratare mecanică a nămolului.

Rolul instalaţiei de elutriere

5.24.2. Instalaţiile de elutriere a nămolului au rolul de a înlătura particulele coloidale şi materiile solide în suspensiifine precum şi de a reduce alcalinitatea nămolului.

Criterii de alegere

5.24.3. Instalaţiile de elutriere se vor prevedea cu precădere în cazul utilizării pentru condiţionarea nămolului areactivilor chimici minerali.

5.24.4. Funcţionarea instalaţiilor de elutriere este continuă sau intermitentă, în mod corelat cu funcţionareainstalaţiilor de deshidratare.


5.24.5. Instalaţiile de elutriere cuprind:

- bazinul de amestec a nămolului cu apă de spălare;

- bazinul de spălare-sedimentare.

5.24.6. După procesul tehnologic elutrierea se clasifică în:

- elutrierea într-o singură treaptă;

- elutrierea în mai multe trepte;

- elutrierea în contracurent.

Elutrierea în două sau mai multe trepte repetă de două sau mai multe ori elutrierea într-o singură treaptă. Pentruspălare se foloseşte în fiecare treaptă apă curată (apă uzată epurată).

Elutrierea în contracurent are loc în două trepte (în două bazine) Efluentul celei de a doua trepte este folosit pentruprima treaptă. Pentru treapta a doua se foloseşte apă curată (apă uzată epurată).

5.24.7. Raportul dintre apa de spălare şi nămol se ia de regulă 2:1 sau 3:1.

5.24.8. Raportul dintre apa de spălare şi nămolul de elutriat (Re) se poate determina cu relaţiile:

; pentru elutrierea într-o singură etapă (22)

; pentru elutrierea în “n” trepte (23)

; pentru elutriere în contracurent (24)

în care:


F:/…/p28-84.htm 25/29

E - alcalinitatea nămolului elutriat, în mg CaCO3/dm3;

D - alcalinitatea nămolului înainte de elutriere, în mg CaCO3/dm3;

W - alcalinitatea apei de spălare, în mg CaCO3/dm3.

5.24.9. Amestecarea apei de spălare cu nămolul se realizează fie în conducta de alimentare a bazinului sau într-un bazin de amestec, fie direct în bazinul de sedimentare-îngroşare.

5.24.10. Timpul de amestec se consideră de 30...90 secunde.

5.24.11. La dimensionarea bazinului de spălare-sedimentare se iau în considerare următorii parametrii:

- încărcarea hidraulică (inclusiv apa de spălare) 8,5...17 m3/m2, zi;

- încărcarea masică 40,0...75 kg SU/m2, zi;

- timpul de staţionare 8...12 h.

Debitul de calcul este:

QE = Qnamol + Qapa spalare (25)

5.24.12. Bazinele de spălare-sedimentare sunt construcţii similare cu îngroşătoarele de nămol (pct. 5.17).

5.24.13. Apa de spălare se reintroduce în circuitul de apă uzată, în amonte de decantoarele primare.

5.25. Condiţionarea fizică

Rolul condiţionării fizice

5.25.1. Condiţionarea fizică a nămolului, în vederea modificării caracteristicilor acestuia se poate realiza prinadaos de material inert ca cenuşă, zgură, nisip, rumeguş, fibre etc.


5.25.2. Tipul şi dozele de agenţi fizici precum şi tehnologia ce se va adopta, se va determina pe baza unor studiiexperimentale.

5.25.3. Cantitatea de material inert ce trebuie adăugată este mare, conducând la dublarea şi chiar triplareaconţinutului de material solid din nămol.

5.26. Condiţionarea chimică

Rolul condiţionării chimice

5.26.1. Condiţionarea chimică a nămolului are rolul de a modifica structura acestuia în vederea micşorăriirezistenţei specifice la filtrare.

Pentru condiţionarea chimică se folosesc:

- reactivi de condiţionare minerali (sulfat de aluminiu, clorhidrat de aluminiu, clorură ferică, sulfat feros), asociaţisau nu cu var;

- reactivi de condiţionare organici de sinteză – polimeri sintetici (anionici, cationici, neionici);

- reactivi de condiţionare micşti, polimeri anionici sau neionici şi săruri minerale sau amestec de reactivi minerali.Condiţionarea se efectuează mai întâi cu reactivi organici şi apoi cu cei minerali.


5.26.2. Determinarea dozei necesare de reactivi chimici se face pe bază de încercări experimentale şi variază înfuncţie de provenienţa nămolului şi de compoziţia chimică a acestuia precum şi de procedeul de deshidratare ceurmează a se aplica.

5.26.3. Pentru FeCl3 şi CaO se pot lua dozele exprimate în procente din substanţa uscată din nămol, din tabelul

5.

5.26.4. În cazul în care se foloseşte sulfatul feros, doza se stabileşte majorând cu 60 % doza de clorură ferică dintabelul 5.

Nămol proaspăt Nămol fermentat


F:/…/p28-84.htm 26/29

Tipul nămoluluiNămol proaspăt Nămol fermentat

neelutriat elutriat neelutriat elutriat

FeCl3 CaO FeCl3 CaO FeCl3 CaO FeCl3 CaO

Nămol proaspăt primar 4 8 4 6 4 10 3,5 6

Nămol primar şiactivizat în exces

5 10 5 8 5,5 12 5 8

Pentru o eficienţă sporită se utilizează sulfatul feros clorurat cu o doză de clor ce reprezintă 1/10 din doza desulfat feros.

5.26.5. Condiţionarea chimică a nămolului cuprinde următoarele instalaţii:

- instalaţii de stocare, preparare şi dozare a reactivilor;

- bazine de amestec şi reacţie a nămolului cu reactivi.

5.26.6. Dimensionarea instalaţiilor de stocare, preparare şi dozare se face însă în funcţie de dozele de reactiviindicate în studiile de specialitate şi de cantitatea de substanţă uscată din nămolul de deshidratat.

5.26.7. Pentru instalaţiile de stocare, preparare şi dozare var, clor, sulfat feros şi clorură ferică, se vor avea învedere indicaţiile din “Îndrumătorul departamental PD-163-75 al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populareprivind – Proiectarea gospodăriilor de reactivi din cadrul staţiilor de tratare a apei potabile”, cu privire laconstrucţiile, utilajele, conductele, armăturile folosite curent şi concentraţiile uzuale ale soluţiilor.

5.26.8. Amestecarea şi reacţia nămolului cu reactivi se realizează în bazine (recipienţi) în care se asigură oagitare continuă a amestecului.

5.26.9. Timpul de amestec şi reacţie este de 10...15 minute.

5.26.10. Se aleg cel puţin doi recipienţi (bazine) ce lucrează în serie, în primul se produce amestecul nămolului cureactivul ales, în al doilea se adaugă varul.

5.26.11. Nămolul floculat se va transporta pe distanţe cât mai scurte. Transportul se va face gravitaţional sau prinpompare. Turaţia pompelor nu va depăşi 750 rot/min.

5.26.12. Viteza maximă în conducte se va limita la 1 m/s.

5.27. Elemente tehnologice de legătură între obiectele staţiei de epurare

5.27.1. Elementele tehnologice de legătură între obiectele staţiei de epurare constau în:

- jgheaburi (canale) şi conducte de apă, nămol, aer, gaze de fermentare;

- camera de distribuţie sau de colectare a apelor uzate;

- cămine de vane pe conductele de apă şi nămol;

- cămine de vizitare pe canalele de apă şi nămol;

- dispozitive de măsurare a debitelor de nămol.

5.27.2. Jgheaburile sau canalele deschise se construiesc din beton armat, monolit sau prefabricat, avândsecţiunea dreptunghiulară. La staţiile de epurare cu debite mici canalele pot avea radierul de formă circulară fie dinconstrucţie, fie prin prelucrarea ulterioră cu beton de pantă. La proiectarea canalelor deschise sau a jgheaburilorde ape uzate brute sau de nămol, în funcţie de dimensiunile acestora, se vor alege astfel pantele încât să seasigure o viteză minimă de autocurăţire de 0,7 m/s.

5.27.3. Pe jgheaburi sau canale deschise, în punctele de ramificaţie sau în zonele de acces în obiecte, se vorprevedea stavile de închidere, dimensionate corespunzător, care vor asigura scurgerea apelor şi a nămolurilorconform nevoilor proceselor tehnologice, precum şi posibilitatea de curăţire şi revizuire a diferitelor obiecte alestaţiei de epurare.

5.27.4. La schimbările de direcţie ale jgheaburilor sau canalelor deschise, se vor prevedea curbe executatemonolit, care vor avea o rază de curbură de minimum 5 ori lăţimea acestora.

5.27.5. Conductele de legătură, pentru apă şi nămol, se pot executa din tuburi de azbociment, beton armat, maseplastice şi numai în cazuri speciale din oţel sau fontă.

5.27.6. La ramificaţii sau la tronsoane mai lungi de 200 m se prevăd piese de curăţire amplasate într-un cămin devizitare.

5.27.7. Camerele de distribuţie sau de colectare sunt construcţii ce se amplasează pe canalele şi conductele delegătură din incinta staţiilor de epurare în scopul repartizării sau colectării apei sau nămolului spre sau de ladiferitele obiecte ale staţiei de epurare.


F:/…/p28-84.htm 27/29

5.27.8. Camerele de distribuţie sau de colectare se prevăd cu dispozitive de închidere care pot fi de tipul stavilelorplane (în cazul canalelor deschise) sau de tipul vanelor (în cazul conductelor). În funcţie de poziţia lor în cadrulstaţiei de epurare, aceste camere pot fi descoperite, prevăzute cu balustrade, sau acoperite când planşeul poate ficarosabil sau necarosabil.

5.27.9. Staţiile de epurare vor fi prevăzute cu dispozitive de măsurare a debitelor nu numai pentru ape uzate ci şi acelor de nămol proaspăt şi stabilizat.

[top]

ANEXA 1

STANDARDE CARE REGLEMENTEAZĂ PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A STAŢIILORDE EPURARE

Nr. STAS Titlul STAS-ului Observaţii

1 2 3

1343/0-79 Determinarea cantităţilor de apă dealimentare. Prescripţii generale.

1343/1-77 Alimentări cu apă. Determinareacantităţilor de apă necesare pentrucentre populate.

1846-83 Determinarea cantităţilor de apă deevacuare.

1481-76 Canalizări. Studii şi criterii deproiectare.

4068-82 Determinarea debitelor maxime deapă

4273-83 Construcţii hidrotehnice.Clasificare.

9470-73 Hidrotehnică. Ploi maxime,intensităţi, durate, frecvenţe.

2308-81 Alimentări cu apă şi canalizări.Capace şi rame din fontă şi betonpentru cămine de vizitare.

3051-81 Reţele exterioare de canalizare.Prescripţiile fundamentale deproiectare.

4706-74 Apă de suprafaţă. Categorii şicondiţii tehnice de calitate.

4162/1-80 Decantoare primare. Prescripţii deproiectare

10898-77 Alimentări cu apă şi canalizări.Terminologie.

11566-82 Canalizări. Bazine de aerare.Prescripţii de proiectare.

11565-82 Platforme de uscare. Prescripţii deproiectare.


F:/…/p28-84.htm 28/29

4162/2-82 Canalizări. Decantoare secundare.Prescripţii de proiectare.

10686-76 Bazine pentru uniformizareadebitelor şi calităţii apelor uzateindustriale.

12278-84 Bazine de fermentare a nămolurilorla staţiile de epurare ale centrelorpopulate. Prescripţii de proiectare.

Canalizări. Staţii de epurare aapelor uzate provenite de lacentrele populate. Studii pentruproiectare.

În curs de aprobare

Separator de grăsimi la staţiile deepurare ale centrelor orăşeneşti.Prescripţii generale de proiectare.

În curs de aprobare

8491/1-80 Reţele subterane în centre populateşi zone industriale

[top]


F:/…/p28-84.htm 29/29

Normativ Statii Epurare Orasenesti

Documents

Transcript of Normativ Statii Epurare Orasenesti