Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

download Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

of 10

Transcript of Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    1/10

    Statia de tratare si epurare a apelor uzate Iasi

    Staţia de Epurare a Apelor Uzate Dancu Iaşi (SEAU) a fost proiectată să prelucreze unvolum total de 9000 de litrisec! " din care #$00 ls sunt prelucrati inte%ral(at&t prin treaptamecanica" c&t si prin cea 'iolo%ica " a celor doua fluuri tenolo%ice) si evacuati &n r&ul *alui pe

    canalul de evacuare treaptă 'iolo%ică (%ura de varsare + , -. +)! /estul de #00 ls sunt prelucrati numai mecanic" prin cele doua linii tenolo%ice(trepte mecanice ) si evacuati pecanalul de evacuare a treptei mecanice" &n r&ul *alui (%ura de varsare $, -. $)!

    Apa uzata " provenita din sistemul de canalizare unitar al Iasului" a1un%e &n deversorulextern  (camera de intrare)" pozitionat la intrarea in statia de Epurare! Acest deversor este prevazut cu un pra% de deversare pentru de'ite ce pot depasi pe timp de ploaie 9000 de ls! 2aatin%erea nivelului de 304 din volumul constructiv al deversorului( peste 9000 ls) apa uzată vatrece peste deversorul de apă pluvială" ceea va determina intrarea &n funcţiune a %rătarului de apă pluvială" pozitionat &n plan orizontal pe toata lun%imea pra%ului deversor! Acesta asi%urădeversarea &n r&ul *alui a de'itului &n eces pe care staţia nu &l poate prelua! 

    Figura 1 – Vedere schematică a camerei de intrare (1.0) a apelor uzate în S!" #ancu

    De,a lun%ul peretelui pra%ului deversor este instalat un şnec elicoidal" pozitionat &ntr,un 1%ea' semicircular,sitat ! 5necul" actionat de un motor electric" conduce materiile reţinute către

    %ratarele rare "iar apa uzata curaţată de materiile solide mari" trece prin 1%ea'ul sitat si apoi estediri1ată printr,un canal deversor" &n /&ul *alui ($V 1)!

    Acest %ratar de apa pluvială (1%ea' sitat) poate prelua un de'it de 3000 de ls "careadau%ati la cei 9000 de ls pe care &i poate prelua statia de Epurare" ar conduce la un de'it totalde sosire &n statie de 6#000 ls! Dacă de'itul de intrare este mai mare decat 6#!000 ls" atunci apauzată va fi deversată direct &n raul *alui" fără a trece prin 1%ea' (acesta fiind inundat)! Apa vafi deversată prin cele două stavile acţionate electric (vezi 7i%! 6)" av8nd poziţia normală descis!

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    2/10

    n cazul &n care &n r8ul *alui nivelul măsurat cu a1utorul unui senzor de nivel esteridicat" atunci aceste două stavile se vor &ncide automat! ntre canalul de apă pluvială şi canalulaval de %rătarele rare este instalată o stavilă acţionată manual (vezi 7i%! 6)!

    In fata %ratarelor rare automate" este pozitionat un gratar rar cu curatare manuala" curol &n retinerea materiilor solide mari (marimea interspaţiilor este de 600 mm)!

     

    Dupa acest %ratar sunt instalate doua gratare rare  paralele cu curatare automata" cumarimea interspatiilor de +0 mm si cu rol de protectie a utila1elor situate &n aval!

     

    Actionarea lor se face pe principiul masurarii nivelului apei &n amonte si &n aval de %ratare "cu a1utorul unor senzori de nivel" iar diferenta sesizata este transmisa in pro%ramul S:ADA "care da o comanda de actionare a %ratarelor atunci c&nd valoarea diferentei de nivel (presta'ilite&n pro%ramul automat )este atinsa !:apacitatea fiecarui %ratar automat este de #"00 ls!

    ;rocesul de curatare a %ratarelor poate fi de asemenea initiat<• de catre un contor de timp (prin intermediul S:ADA)• de catre operator (manual)

    1. Descrierea schemei tehnologice Linia I – apă, treaptă mecanică şi biologică.

    După trecerea prin camera de intrare 6!0" o parte din apa uzată este distri'uită către 2iniaI şi o parte către 2inia II! n 2inia I apa a1un%e la un grătar rar" care poate fi acţionat at8tmecanic c8t şi manual" cu distanţa dintre lamele de +0 mm şi care are rolul de a reţine corpurilemari din apă" care au trecut de primele %rătare aflate la camera de intrare 6!0! De aici" apa a1un%ela Sta%ia de &ompare !pe "zate 1 (S&!" 1) " unde eistă patru pompe! 7uncţionarea automatăa acestora se face prin convertizoare de frecventa" iar de'itul pompat este influentat de nivelulsetat &n camera =umeda= a pompelor" dar pot fi setate şi manual! ;ompele funcţionează" dere%ulă" &n modulul 6 > + şi $ > #! n cazul &n care de'itul creşte" va intra &n funcţiune şi o a treia pompă" cea de,a patra fiind &ntotdeauna de rezervă!

    Apa uzată a1un%e apoi la camera grătarelor dese" &n număr de patru" acestea av8nddistanţa dintre lamele de ? mm! /eţinerea corpurilor solide din apă se face etapizat" prin ridicarea

    cu c8te o treaptă a %rătarelor dese (tip scară rulantă)" corpurile reţinute pe %rătare fiind depuse peun şnec care" la r8ndul lui" le trimite la spălătorul de fecale şi ulterior" sunt depuse &ntr,uncontainer! ;eriodic" containerul este descărcat pe paturile de uscare" fiind transportat cu a1utorulunui tractor!

    După camera %rătarelor dese apa a1un%e &ntr,un denisipator 'i un separator de grăsimi!;rincipiul de funcţionare a denisipatorului este cel al 'ar'otării apei cu a1utorul aerului! n urmaacestui procedeu" %răsimile de pe suprafaţa apei a1un% &n separatorul de %răsimi" iar nisipul dinapă este preluat cu a1utorul a două pompe poziţionate pe un pod mo'il" care trimit nisipul

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    3/10

    colectat" prin intermediul unui 1%ea'" &ntr,un rezervor de nisip" de acolo este pompat către unclasor de nisip şi apoi nisipul separat de apa este trimis către un conteiner aflat &n camera%rătarelor dese!

    Apa a1un%e apoi &ntr,un canal prin intermediul căruia este condusa către un distri'uitor!Acesta are rolul de a distri'ui apa &n mod e%al &n cele patru decantoare primare radiale! n

    mi1locul 'azinului decantor se află un pilon central şi conducta de admisie a apei &n decantor " iar  pe raza decantorului (&ntre pivotul central si mar%inea decantorului) este pozitionat un pod raclor!;odul este prevăzut cu o lamă pe suprafaţa apei cu rol &n colectarea %rasimilor şi trimitere aacestora "prin intermediul unei 'aşe colectoare" &n caminul de evacuare namol! ;e fundul 'azinului se re%asesc mai multe lame racloare" ataşate de podul mo'il prin intermediul unor tiranţi" care au rolul de a racla nămolul primar de pe fundul 'azinului şi de a,l transporta către uncămin de nămol situat &n imediata apropiere a 'azinului! @amolul evacuat c&t si %rasimile desuprafaţă " a1un% din aceste cămine de evacuare &ntr,o statie de pompare namol si de aici sprelinia de tratare a namolului! De'itul maim ce poate fi preluat de fiecare decantor este de 6030ls!

    Din decantoarele primare apa a1un%e &n azinele de aerare(sunt 'azine)" de unde"

     practic" &ncepe epurarea 'iolo%ică a apei (treapta 'iolo%ică)! n aceste 'azine" prin procesespecifice (introducerea aerului &n apă" a amestecarii apei cu nămol activ " prin menţinerea unuiecili'ru &ntre speciile de 'acterii aero'e ce formeaza namolul activ recirculat " etc!)" are locconsumul su'stanţelor o%anice din apă de către 'acterii!

    :apacitatea maimă de prelucrare a treptei 'iolo%ice de la 2inia I este de 600 ls!Surplusul de apă ce depaşeste capacitatea de prelucrare a celor doua trepte 'iolo%ice (600 ls &n2inia I şi $#00 ls &n 2inia II) este trimis &n r&ul *alui " prin intermediul canalului de evacuaretreaptă mecanică " canal care este prevăzut cu stavilă si deversor de evacuare a apei &nemisar($V )!

    Amestecul de nămol activ si apa din 'azinele de aerare" a1un%e &n decantoarelesecundare(sunt ? decantoare) unde are loc decantarea acestuia! 7iecare decantor poate prelua

    +00 ls de amestec apa,namol activ! Apa limpede" rezultata &n urma decantării" a1un%e princanalul de evacuare treaptă iologică  ($V *) &n r8ul *alui! ntre% parcursul apei de la intrare şi p8nă la ieşirea din staţie durează circa trei ore şi

     patruzeci de minute!2. Descrierea schemei tehnologice Linia I – nămol primar şi secundar.

    +ămolul primar din ,inia -  este preluat din căminele de nămol ale decantoarelor  primare şi a1un%e &n Sta%ia de &ompare +amol 1 (S;@) de unde" prin intermediul unor pompe"este trimis către linia II" iar de aici pe o conducta comuna ce face 1oncţiunea cu namolul pompatdin Statia de pompare namol de la linia II " către  îngro'ătoarele statice *.1 'i *.*! n aceste 'azine are loc resedimentarea namolului " duc&nd practic la o &n%rosare a namolului ! De aici"nămolul &n%roşat %ravitaţional" este preluat de doua pompe şi trimis spre metantancuri!:onducta de nămol &n%rosat %ravitational (static) " face 1oncţiunea cu conducta de nămol&n%rosat mecanic şi apoi namolul a1un%e printr,o conducta comuna &n di%estoare(metantancuri) "unde este supus fermentării anaero'e ! In urma fermentarii anaero'e" de tipmezofil" se o'tine o mineralizare a namolului de cca!?04 (la iesirea din metantanc namolultre'uie sa ai'a un conţinut c&t mai redus de su'stanta volatilă ) ! ;rocesul de fermentare este&nsoţit de producerea de 'io%az!

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    4/10

    +amolul activ din treapta iologică (treapta secundara)  este un con%lomerat de 'acterii aero'e " care acapareaza si transforma impuritatile de su'stanta or%anica ce se re%aseste&n apa uzata introdusa &n 'azinele de aerare" &n produsi de de%radare inofensivi si masa celularanoua!

    Amestecul de nămol activ şi apa uzată din 'azinele de aerare" a1un%e &n decantoarele

    secundare" unde are loc decantarea acestuia! :u a1utorul unor pompe montate pe fiecare din celeşase poduri mo'ile ale decantoarelor nămolul activ este preluat şi trimis &ntr,un canal de unde" printr,un sistem inelar" a1un%e din nou &n 'azinele de aerare! n urma analizelor de la'orator" periodic" este etras nămolul &n eces şi trimis printr,o conductă de eces &n 2inia II!

    3.Descrierea schemei tehnologice apă – treaptă mecanică şi treaptă biologică Linia II ;e 2inia II apa" după ce trece prin %rătarele de la camera 6!0" a1un%e &n S&!"  (7i%!$)

    unde este preluată de patru pompe verticale elicoidale care funcţionează prin convertizoare defrecvenţă!

    Figura – Schema sta%iei de pompare ape uzate ,inia – S&!"

    Aşadar" rolul staţiei de pompare $ este at8t de a pompa apa uzată" care vine de la camera

    de intrare c8t şi de a prelua nămolul activ recirculat din treapta A a liniei II (provenit dindecantoarele primare) si de a &i asi%ura o cur%ere %ravitationala prin &ntre%ul flu tenolo%ic!De'itul maim va fi pompat de + pompe" una fiind rezervă! De'itul &nsumat al celor + pompeactive poate fi controlat prin convertizoare de fecvenţă! ;ompele sunt proiectate să livreze unde'it de p8nă la #!00 ls (6!?00 ls fiecare)! Dacă de'itul de apă uzată care intră &n staţia de pompare depăşeşte o valoare presta'ilită" atunci de'itul de nămol activ recirculat (@A/) de tipA" provenit din decantoarele primare" tre'uie redus! De aceea" de'itul de @A/ tip A care va fi

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    5/10

    introdus &n staţia de pompare tre'uie limitat pentru a evita depăşirea capacităţii de pompare a + pompe!

    Din S;AU $ apa a1un%e &n camera grătarelor dese" acestea fiind &n număr de patru !De la%ratarele dese (fine)" apa a1un%e &n denisipator 'i separatorul de grăsimi! ;rincipala funcţie adenisipatorului şi separatorului de %răsimi cu sistem de aerare" constă &n reţinerea nisipului şi a

     pietrişului! @isipul este separat cu a1utorul unui curent elicoidal ascendentB (viteza constantă permiţ8nd particulelor să se depună)! @isipul este colectat &ntr,un 1%ea' pe fundul 'azinului"care este %olit &n mod continuu de către pompe fiate de podul raclor! Amestecul de nisip cu apăva fi transportat de pompe su'mersi'ile către separatorul de nisip aflat &n clădirea %ratarelor fine!-răsimile şi uleiul se acumulează su' formă de spumă &n cuvele de &ndepărtare a %răsimilor!Acestea vor fi conduse de lama de %răsimi situată pe podul raclor şi colectate &n cuva de %răsimide la capătul 'azinului (deversor spumă)! De aici sunt pompate către di%estoare prin intermediulunor pompe ecentrice! ;entru &m'unătăţirea randamentului" spuma poate fi diluată cu apa caldă!

    ;entru a sustine activităţile 'iolo%ice de tip A "din treapta mecanica" nămolul recirculatdin decantoarele primare tre'uie să fie transportat &napoi &n 'azinul 'iolo%ic" care &n acest cazeste denisipatorul şi separatorul de %răsimi!

    #ecantoarele primare (&n numar de #) din linia a doua sunt din punct de vedereconstructiv foarte asemănătoare cu cele din linia I" dar ele nu sunt identice! ;entru a primi &n 'azine un conţinut e%al de su'stanţă solidă uscată" nămolul recirculat tre'uie &ndepărtat dinfiecare 'azin &n mod uniform şi continuu (&n functie de parametrii de proiectare)!

     @ămolul activ de tip A &n eces (@AE) este eliminat din sistem ca nămol primar " a1un%e&n statia de pompare a nămolului II si de aici spre linia de tratare a nămolului! De'itul maim deapa uzata ce poate fi preluat de fiecare decantor &n parte este de 6$00 ls!

    Creapta mecanica a 2iniei $ poate trata o cantitate maimă de #!00 ls de apă uzată (DC ,De'it aim Cratat)! :apacitatea maimă a treptei *(treapta 'iolo%ică) a 2iniei $ este $!#00 ls!Dacă de'itul de evacuare din treapta A(treapta mecanica) a 2iniei $ este mai mare de $!#00 ls"atunci surplusul este diri1at către deversorul mecanic intermediar şi de acolo către treapta * a

    2iniei 6 sau direct &n r8ul *alui prin deversorul de la treapta mecanica de la linia I (-. $)!Din decantoarele primare apa a1un%e &n selectorul aero " cu rol de a preveni dezvoltarea 'acteriilor filiforme! Acest tip de 'acterii unesc particulele sedimentate ale namolului si conducla un indice de volum al namolului mai mare de 630 m%l! Selectoarele sunt sisteme unde apauzata este amestecata cu namolul activ recirculat" folosind doar o mica parte din volumul deaerare! Datorita concentratiei ridicate a su'stratului" este impiedicata cresterea accelerata a 'acteriilor filiforme!

    După ce trece de selector apa a1un%e &n azinele de aerare (sunt # linii de aerare) " procesele 'iolo%ice fiind asemănătoare cu cele descrise anterior la linia I !

    Amestecul de apa,nămol activ rezultat" a1un%e &n trei decantoare secundare longitudinalesi un decantor secundar radial " care au sarcina de a separa apa uzată tratată de masa de nămol 'iolo%ică" produc8nd &n acest fel un efluent final curat! n %eneral se com'ină funcţia unuidecantor (produc8nd un efluent final curăţat) cu a unui &n%roşător (produc8nd un de'it de namol&n%roşat recirculat continuu către reactorul 'iolo%ic)!@ămolul activ recirculat este etras de pefundul decantoarelor secundare lon%itudinale (DS2,uri) si a decantorului secundar radial(D/S)"cu a1utorul unor conducte" prin procedeul de sifonare" apoi este trimis prin intermediulunui canal colector &n statia de recirculare a nămolului! De aici nămolul este repompat &n 'azinele de aerare!.olumul namolului activ recirculat creşte continuu si pentru a pastra constantacantitatea de namol introdusa &n 'azinele de aerare " surplusul de namol va fi considerat

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    6/10

    ecedentar si va fi eliminat din proces! Aşadar &n aceiaşi statie de recirculare a namolului sere%ăsesc trei pompe (doua funcţionale si una rezervă) care vor trimite nămolul &n eces spreinstalaţiile de &n%rosare mecanică a nămolului activ! ai departe" namolul &n%rosat mecanic este pompat spre di%estoare (metantancuri)!

    7iecare decantor secundar lon%itudinal poate prelua #0 ls " iar decantorul secundar radial

     poate prelua un de'it maim de 9?0 ls ! Apa limpede" rezultata &n urma decantării" a1un%e princanalul de evacuare treaptă iologică  ($V *) &n r8ul *alui!

    3. Descrierea schemei tehnologice nămol Linia II Sta%ia de pompare nămol -- (S&+ --)  pompează nămolul activ de tip A &n eces

    (aproimativ 3 m+) şi spuma din 'azinele de decantare primară la &n%roşătoarele statice(sau%ravitationale)! Craseul conductei de namol face 1oncţiunea cu conducta de namol provenita de lastatia de pompare namol linia - (S&+ -) si de acolo " namolul provenit din cele doua statii de pompare namol (I si II) a1un%e &n azinele de îngrosare statice (sau gravita%ionale *.1 'i*.*)!

    :ele doua 'azine de &n%rosare au un diametru de $0 m şi o suprafaţă de +6# m $! ;entru a

     putea respecta concentraţia de su'stanţe solide uscate" fiecare 'azin este dotat cu un a%itator cu%rătar! n%roşătoarele sunt de tip de'it continuuB! @ămolul este distri'uit &n 'azine prinintermediul unui sistem de distri'uţie! Apa este evacuată din 'azin pe la partea superioară prinintermediul unui deversor! De'itul total la intrare &n &n%roşătoarele %ravitaţionale este de +!000mFzi! @amolul &n%rosat %ravitational este pompat prin intermediul a doua pompe (c&te una pentru fiecare &n%roşător) spre metantancurile de fermentare anaero'a a namolului!

    /ngro'ătoarele mecanice pentru nămolul activ &n eces (@AE) provenit din nămolulactiv al treptelor 'iolo%ice I G II" sunt &n numar de două si au rolul de a reduce umiditateanamolului activ de la 9,99 4 la 34! Alimentarea &n%roşătoarelor cu @AE se face cu a1utorul atrei pompe pentru nămol &n eces(doua functionale si una rezervă) care se află &n aceiaşi clădirecu pompele de recirculare a nămolului activ (9!+)! Acestea pompează nămol din 'azinul colector 

    de namol activ recirculat" prin două conducte D@ $00" către &n%roşătoarele mecanice" care se află&n clădirea staţiei de suflante!:onducta de transport a nămolului este redusă &năuntrul cladirii la D@ 630 pentru a alimenta&n%roşătoarele mecanice! 7iecare conductă este prevazută cu un de'itmetru şi o supapă electrică!ntre de'itmetre şi intrarea &n &n%roşătoarele mecanice" namolul activ face 1onctiunea cu polimerul (polielectrolitul) provenit de la instalaţia de polimerizare! Acest polimer a1ută lacoa%ularea namolului si la o separare mai usoara a apei de namolul activ! ;rocesul esteautomatizat şi dozarea soluţiei de electrolit este interconectată cu filtrul 'andă a instalaţiei de&n%roşare mecanică! @amolul &n%rosat mecanic cu a1utorul filtrelor 'anda si al adaosului de polielectrolit " este pompat spre metantancurile de fermentare anaero'a a namolului!

     @amolul &n%rosat %ravitational c&t si cel &n%rosat mecanic a1un% prin intermediul unei

    conducte comune" &n azinele de ermentare anaeroă (metantancuri).

    n realizarea procesului de fermentare anaero'ă sunt an%renate următoarele utila1e <• Di%estoare mezofile anaero'e > # 'uc!• Instalaţie recirculare nămol• Staţie pompare nămol &n%roşat +$!3 • -răsimi din treapta A

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    7/10

    • *oilere cu un cazan de apă fier'inte• Sistem 'io%az şi aparatele de măsura asociate!

    etantancurile (6#!+ > 6#!?) sunt utilizate pentru fermentarea anaero'a de tip mezofil!7iecare din cele patru unităţi poate primi un volum maim de #60 m +  timpul de retenţie anămolului fiind &ntre 6? zile şi $6 de zile" la temperatura de +H: !

     Sistemul asi%ură o amestecare corespunzătoare &n di%estoare prin intermediul pompelor de recirculare namol c&t si prin intermediul unor compresoare de 'io%az" ce =sufla= o parte din 'io%azul rezultat &napoi &n metantanc prin intermediul unei conducte imersate! Astfel are loc 'ar'otarea namolului şi optimizarea procesului de omo%enizare! n di%estoare" o parteconsidera'ilă din materiile or%anice din nămol este transformată &n su'stanta minerala! data cu procesul de fermentare" datorita su'stantei volatile" se o'tine un produs suplimentar numitJ'io%azB! Unul dintre efectele sta'ilizării anaero'e &l reprezintă producţia de 'io%az" care va fifolosit &n unităţile de co%enerare (:K;)" pentru producerea de ener%ie termică si electrică "c&t si pentru 'oilere (cazane automate ce pot functiona at&t pe 'io%az c&t si pe %az natural)" pentru a produce ener%ie termică necesară menţinerii temperaturii constante a nămolului din

    metantanc(di%estor)!:ele # scim'ătoare de căldură (c&te unul pentru fiecare metantanc)" folosite pentru

    &ncalzirea nămolului sunt proiectate ca scim'ătoare de căldură cu două circuite! Apa necesară poate fi &ncălzită fie de :K; (ener%ie electrica şi căldură com'inată) sau de către 'oilere (cazaneautomate cu functionare pe 'io%az sau %az natural)! Cemperatura maimă a apei fier'inţi de la:K; sau 'oiler este de 90L:! naintea scim'ătorului de căldură" această temperatură va firedusă la 0L:" prin amestecarea cu apa mai rece din returul scim'ătorului de căldură" printr,ovană cu trei căi!

    Descarcarea namolului fermentat din metantancuri se face &n azinele de ermentareliera! Aceste 'azine de depozitare a nămolului (+$!$ şi +$!#) au un volum de 6!0+0 mF fiecaresi sunt utilizate pentru fermentare secundară" c&t si ca rezervor tampon pentru alimentarea

    instalatiilor de desidratare (7i%! #) !

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    8/10

    Instalaţia de desidratare este alcătuită din<• 7iltru presă 'andă > $ 'uc• Instalaţie preparare polimer > 6 'uc• ;ompe dozare polimer , $ 'uc• ier static , $ 'uc• ;ompe 'ooster > $ 'uc• *azine amestecare namol > $ 'uc• Cransportor elicoidal > + 'uc (orizontal" conic" reversi'il)

    şi aparatele de măsură şi control aferente!

     @ămolul sta'ilizat (fermentat) din 'azinele de depozitare (+$!$ şi +$!#) va fi preluat dedoua pompe pozitionate &n cladirea +$!3 si de acolo va fi pompat spre instalatiile dedeshidratare" unde va fi desidratat cu presele cu filtre 'andă" pentru a a1un%e &n final la oconcentraţie de SSU (su'stanţe solide uscate) de $34!

    ;resele de nămol (7i%! 3) au două 'enzi de desidratare continuă" care trec &n 1urul unor role pentru a forma secţiunea de desidratare %ravitaţională" care este urmată de o secţiune dedesidratare prin forfecare su' presiune! 7iecare 'andă are un sistem de spălare care pulverizeazăapa pe partea inferioară a 'enzii! Apa de spălare su' presiune ridicată este preluată din reţeaua deapă industrială (pota'ilă) a staţiei sau din apa filtrată a utila1ului! Alimentarea preselor cu nămolse realizează de către două pompe ecentrice de nămol" care sunt instalate &n clădirea +$!3" l8n%ă pompele de nămol &n%roşat static! 7iecare pompă este proiectată pentru un de'it zilnic de ?#+$ M+$6!3 m+zi" adică $0 m+ (6? orezi)!

    Figura – -nstala%ia de deshidratare a nămolului

     @ămolul desidratat este descărcat &ntr,un şnec transportor elicoidal" care &l evacuaeazăafară din clădire! #upă depozitarea lui întrun conteiner va i transportat cu tractorul lapaturile de uscare! Staţia de preparare a polimerului va fi folosită pentru prepararea soluţiei de polimer" care va fi introdus &n nămolul fermentat anaero'! ;olimerul 1oacă rolul de coa%ulant pentru nămol şi este introdus &n nămol &nainte ca acesta sa a1un%ă &n instalatiile de desidratare!

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    9/10

    4.Instalaţia de bioga *io%azul rezultat din fermentarea nămolului va fi transportat de la gurile de captare

    iogaz  (pozitionate la partea superioara a metantancurilor) către camera de contorizare aiogazului! Acolo va trece prin doua iltre iar %azul filtrat va a1un%e &n rezervorul de gaz ! n

    cele din urmă %azul se &ntoarce de la rezervorul de %az către camera de contorizare a %azului"unde cu a1utorul unui compresor(sunt doua compresoare dar unul este rezerva) " va creşte presiunea la 3 m'ar" asi%ur&nd astfel funcţionarea 23&urilor 'i a oilerelor!

    /ezervorul de %az cu mem'rană du'lă (volumul este de aproimativ 6"00 mF 'io%az) estedestinat depozitării 'io%azului si de a asi%ura o presiune constanta către compresoarele de 'io%az din camera de masurare a 'io%azului!

    4ezervorul de gaz este construit dintr,o ţesatură armată alcatuită din trei mem'ranefoarte rezistente" montată cu a1utorul unui inel din oţel %alvanizat la cald" pe o placă de 'etonarmat! -rosimea mem'ranei este de 0!9 mm şi %reutatea de 0!9 N%mO!

    em'rana de 1os etanşează camera de %az pe fundaţia de 'eton armat! em'ranaflei'ilă din interior alcătuieşte &mpreună cu mem'rana de 1os camera varia'ilă de %az şi

    &mpreună cu mem'rana str8nsă din eterior" camera de presiune" care datorită suflantei conectateinteracţionează continuu cu camera de %az la o presiune sta'ilă a %azului de ($3 m'ar)! .alvelede si%uranţă asi%ură protecţia rezervorului de %az &n cazul unei presiuni ecesive!

    !rzătorul de gaz este destinat arderii %azului &n eces! Instalaţia este importantă atuncic8nd compresoarele de %az nu sunt &n funcţiune! Dacă presiunea %azului creşte peste $9,+0 m'ar datorită defectării sistemului" va fi activat arzătorul de %az! Acesta este activ şi atunci c8ndnivelul de &ncărcare (umplere) al %azometrului creşte peste 93 4!

    2ogeneratorul pe iogaz ( doua unitati :K;) funcţionează pe principiul unui ansam'lucom'inat de putere şi căldură! Sistemul :K; este conceput ca o unitate independentă" cufuncţionare constantă şi poate reduce puterea dacă nu este suficient %az disponi'il (producţiamaimă de %az" &n medie" pe zi M 6$!90 mFzi)! Sistemul :K; instalat poate arde maim P ?!990

    mFzi si poate produce cu fiecare unitate +?3 NQ (electric)" av&nd totodată o putere termică de#66NQ!:K; constă &n următoarele componente<

    • motor pe %az pentru acţionarea %eneratorului

    • %enerator de curent electric

    • scim'ător de căldură pentru recuperarea căldurii de la motor 

    •  panou de comandă electric2ele doua oilere(cazane) au o putere termica de $0 NQ fiecare si pot funcţiona at&t pe

     'io%az c&t si pe %az natural!:ăldura produsă de :K;,uri si 'oilere va fi utilizată de către # scim'atoare de căldură pentru a &ncălzi nămolul din cele # di%estoare" pentru a &ncălzi interiorul clădirii %rătarelor fine"si pentru producerea apei calde necesară pentru separarea %răsimilor la o'iectivul #!0!(cuva de%rasimi de la denisipator si separator de %rasimi)!

  • 8/17/2019 Statia de Tratare Si Epurare a Apelor Uzate Iasi (1)

    10/10

      Scema statiei de tratare si epurare a apelor uzate Iasi