STAS 2925-86 Protectia Lemnului Din C-tii

7/25/2019 STAS 2925-86 Protectia Lemnului Din C-tii

1/9

I

i

j,r

.

l;,'

ji

-::

'

'

'-:i

i-:;.

-

'

'

.'

..

-

.'r

_,

-ll

''

..-'.'.:'

.,

''

..

'

.r.

'

"

'

'

CVu

6e1

1i;ogo,p.{i.r,

9I

TEHNOLOGIE

INSTITETT'',

ROMAN

r

,

'DE-

STANDARDIZARS

":ii,-

..

'.,.1,

ijsTAs

2925-86

l) i .'-,/

"

Tnlocuieste':

';

j

5?,13.

29

25

-14

Clasif

icare_a

alf

anunorici,

K02

PROTECTION

OF

TII{BER

IN

BUILDING CONSTRL'CTI

&NS

AGAINST

ATTAC.Ii OF

FT'hGI

AND

XYLOPHAGE

INSECTS

PRESERVATION

DU

BOIS

DANS

LES

CONSTITUCTIONS

CONTRE

L'ATTA

QUE

DES

CH,{I'IPIGNONS

t

ET

DES

.INSECTES

XYLOPI{AGES

SAIIIIITA.

APEBECId

IIbI IIPOTi4B

ATAnr4

fPr4BOB rI

APEBOflI-

HbIX

HACEI{OMbIX

B

CTPOI4.

TEJIbCTBE

r6

N

tr

rE

qJ

U

tr

-g


2/9

-:::,

Prescliutii

tehnioe

.,

,

-\

epruvetel0r

penffll

2.L

r

'f

'd

'

2.

MAS{}EI

DE

Proteclia

preventivi,

a

elementelor

d.e'constructii

rlin iemn

--

mi,suri

in

faza

tle

proiectare

a

construcliei;

\t

_ ryE5gpi,lq

q,zq,--c1-er,e5qcu ie

a

gsngtgucliqi;..

,

.

se realizeazX,

prin:

-

misuri

cle

proteclie

chimicd,.

2-l,.1

r\{i,suri}e

preventive

care

se

iau

la

proiectarea

construcliilor

clin lemn

constau

in

urm.i-

toarele

:

.

-

alegerea

unui

amplasarnent pe

teren

drenat;

l

t/,

-

p_roiectarea

solu,tiilor

constructive

respectind

principiul

asigur[rii

ventilaliei

tqturor

'

I

'

dementelor

(acoperiq''pardoseli'

pereli

u'"

l;"'.

fatr,

de

"g".*i..itnt"a

precipitati'o"

;,l

-

prevederea

utilizX,rii

de lemn.

dinspecii

rezistente

la

a,tacul

ciupercilor

xilofage

(clura-

mbn

de

stejar,

salci"rJ sau lemn protejar

chimic

(impregnat)

in

cazul

c6ntactului

crr

SoluL

sariJ

cu umiditate

excesiv5.

I

,\

'"'

:

:

-

dimensiona.rea

termoizolaliei

astfei'incit

s5,

se

evite

condensul

I

:..,

.,

-:

'

-'stabilirrla

pantei

optime

a

acoperilului

(care

sil

asigure

ind,ep5,rtarea-

rapi65,

a

pre-

crpitafiilor)

qi

m?.rlTea

.ltreaginii

;

-

stabilirea

materialului

de..

lTtlq|y"

corespunzS,tor

qi

uscar,

sub parcloseli,

cu evi-

tVtea

zgwei

(in.-e,ogdilii-faworabile

infilfr'aliilor.de,ap?

qi

de

iritre,tinerL

a

umiait[lii

ridicate).

2.r.2V

Ua5urit'e"prevgnpv^e

in'f1za'Je-

execu6i"

*

"prrt"ucliilor

noi

impotrrtot*,u*i;

;t;

percilor

xilofage

constau

in

urmd,toarele

:

;

:

-

.

j

amplasqrea construc$iilor

1re

teren

uscat sau

drenat

;

d

''.'.,

utilizarea lemnului

uscat,

cu

umiilit* ile

prevd,zute

in

reglementd,rile

tehnice

in

vi-

goale

(

ub

15%);

*.^-,_..-._-.3,sigurarea

clepozit5,.rii

lemnului

p$.Eantier'deasupra

soiului,

a

protedfiei

impotriva.

precipitaliilor

qi

a

unei

ventilatii

corespunzdtoare;

..--cojirea

qi

sortarea

materialelor

lemnoase

Ia

sosirea

in

depozit.sau

pe

santier,

elimi-

r1are?

Por,tlu61o.

care

prezilti,

nutresai

Sau

form.e

d.e

decoloru,re

qi

gilerii

lcare'inciicd,

iniestarea

cu

ciuperci

sau

insecte

xilofage);

.raq. nncihilr*U *rl^.

^-I^r^-

::- t^--:-

evitared,.

posibilitS,filor

-de

umdzire

a

elomentelor

din

lemn

in

timpul

esecut5rir

eonstrucliei

sau

,asigurarea

piisibilidlilor

ile

uscare pe parours;

.]:respedbare.amisurilcrtI.e.protec ieprev5,zute.inproiectconformpct.2.1.1;t

?:L1(t.Yll,gile

$g

.p.ro-tec,tie

chimj-cf,,

upngtriva

atacului

_crupercilor

gi'insectelor

ritotage

constau

tn'p^rotecffi,tt"gl"i95,

qi

insecticidd

pri,n pige,eedeele

vicl-presiuhe

sau

tratamente

ae-suDraiaid,

-

contorm

S'r'AS

93021.L,213 f-8|i

cu

produse

fungicide

gi

insecticicte

simple

sau

sinErgefiA

(fui-

gicide,'insecticicLe

'qi

ignifugej.

.

,--'-

oFSER.VATIP

-

tn

cazul utilizirii

d-eprodusefungicidesau

insecticidesimple,

aplicarea

icestora

se

face

ante-

.

rior

ignifugdriir

conform

iegle'mentiritoi

tn

vigoare-privind

paza

contra inceiadiitoi;:.

-'-

*--'"t-,

""

'.*"

'^"i

2.L.3-L

Tratarea lemnului

cu

prorluse

fungicitLe

se

erecutfi;

d.upd,

ua

plan,

in

eare

sint

indicate'

elementele

care

trebuie prote;'ate

"hi*i.,"duqtinalia

lo;il

."irt*"-tiii-il"-

gi

produsele

de

,proteclie.

,

"

?.L:3.2

Pgntru

Speciile''rleiiinoi,.qe

cu'durbbilitatea

natuid,H,

mare'(duramen

de

stejar.

salcim,

'

.l-11t".=.?Igtl,u jl.izg,te,11

l 3r.q,qg_catl,

nu

este

necesar6

protecfid,

fulgiciai

"o

u".ep.tiu-;;;'*iil;;

care iiqeria1ul'qonfine.qialburn.:;-.,',',..,:'..',....,..,Ls-,-.;'-.-

z'{,9..Q:.uadprl4d-i$1,iiimnoase,-:nedurabilp.

se antiseptizeazd.n;to,

'procedeut

vict-presiune

(in

,

STAS

"9302 2;17;prin-bii-caldejrtci;-imelsio

-

.'.,,

saq,pulv-eriz?Tjlltlj.:,1T^Pl*1q19r/3:*

-81.

Tratarea

materialelp.q

lemnoase

cq

sotulii.

apo3,se,,,.

.

$l

ul9lgaqe':prtn-iamersie,;.s ropjre,'pgnsulare

ebc'*afpoate

executa'pe

sdntier

lOntrit

.$ieileie':.de:

.

'

..'.

.,i;


3/9

STAS

2925-86

2.1.3.4

Preparar'ea soluliilor;i

aplicarea

a,cestora trel:uie

sL

se

faoi pe qantier

in

locuri

special

amenajate gi

acoperite.

2.I.3.5

ln

cazul

ii.

care

piesele

cle

lemn tratate

necesitzi

untile

preilucrf,,ri

ulterioare

prin cliltuire,

cioplire,

ferdstiuire

etc.,

suprafe-tele

lespective

trebuie

retratate

cu acelei-r,;i

produse

cu

care

&u

fost

hatate initial.

2.1.3.6Api1caireaproc1useloruleioasetrebuies5,sefa9i,excIusivpelemnuscat'

2.L.3.7

Dupd, tratarea

cu

proclusele

de

proteclie,

piesele

de

lernn se stivuiesc

pentm

uscarc in

aer

liber, in

spa$ii acoperite.

oBSER\AJI:

1

Pe suprafelele

libere rlin interiorul

cl:idirii

uu

se

aplici

trat,rrea

*

substan e

fuugicide

loxice;

:-

produgi

clorurali

sau

produse

cu

toxicilate ridicat{

(pe

bazi

de

arsel]

s:ru

dicloruri

mercurici).

2 in

cazul cind

lemnul vine

in

contact

direct.

in tirnpul

e.recu iei,

cn

lucrirri

c$includ

procedce uruede

(zidllie,

tencuieli, mozaicuri)

nu

se

trateazi

cu

fiuomri

de

sodiu.

e

z

2.1.3.8

in anexiL

la prezenLril

stanf:,rcl

st'r.i

un exrn,plu

cie

protec{ie

chimici

pte\-entiTri.

in lcicsintir,

trrl:uie

verificatri

perioclic, Iiffi-

2.2V

M5.surilecleccmbateresereferir,ciupi

caz,Ia atacul ciupercilolsaualinsectelorxilofage.

2.2.L

r\Ilsurile

cle

coinbatere

a

cinpercilor

xilofage se

stabilesc

in

ftinclie cle c&r'actelul,

amploa-

rea

ata,cului,

cauzele care &u

plorocat

degrad.area,

Fazele

de

clesfilqurare

a

mzisurilor

se

stabi-

lesc qi

in

funclic de anotimp

sari conclilii

microclimatice

;i

constau

clin

:

sonclaj, expertizir c1e

labo-

rator gi

etapizare'a

lucrtirilor.

Rezultatele

'expertizei

obtinute

se

consetnneazlintr-un butetin

de expertizii

care cuprincle

il

principal:

-J

dala apariliei sim.ptomelor;

-

iocul

unde

s-a

constatat atacul

(pt-lt'doseaLil

plitrnrsg11,

ptrrrfon

etc.)

;i

nireiul

la

care

s-au

preler.a,t

probele

,

-

e-\tinderea

atacului la

suplafalir,

;

-

intensit'atea

degracliilii lernnrilui

;

-

mdsurile

cle

asanare

;i

cc,mb:rtere.

DtpS

oblinerea

buletinului

cie

e-rpertizit

se

irnpun,

clup:i cirz,

ur-mirtoalele rnlsur.i

cle

2.1.3.9

yCcnstruc{ia

(siart:i

ei

liztci)

cir,1-'i

ciarca

clu-se

rhisurilc

ro.pcctir

e

cle c.t

n-i-attre.

f+

2.2.1.1

limitare

a atacului, astfel:

-

aerisirea

intensi, zl

inciperilor,

a

spatiilor.

de

sub

parcloseli,

plecrrn si

crztrca

de

curenli

de aer cald local;

ev&cu&l'e:1

irrcd"perilor

intels

atacate

qi

sprijiairea

prorizolie

a

construcliei;

-

indep[rtarea

cor'I]tnilol fructifere

ale

ciupercilor

apS,rute

;i

arclerea

1or

I

-

tratarea

zicliriei

nmede cu sribstanle iuilgicide

solubiie

in

dp[,

concentraie (de

ex.

clonrrS, cle zinc

75%).

?:2.1,2

ln baza buletinuiui

ds

srfertizi, lncririle

cle combatere

se erecutS,

in

general

vara

(ano-

timp

uscat) sau

in

condilii speciale

(de

ventilare

qi

uscare cu aer

calel),

ilupX

erin

urmeazd, :'

-

scoaterea,

qi

indepi,rtarea

clin inci,peri

a

pieselor

clin lemn puternie.

atacate

de

ciuperci,

precum

qi

a

celor

parlial

at'ac&te,

c',tre

pot

constitui

focare

pentnr

noi

ataeuri

;

trebuie

si se

elimine

qi

porlilniie

tle

lemn

silnd,tos

lnvecinate pe

o

lungime

cle cel

pulin

40

cm

de

Ia

limita

vizibilil

a

atacului

;

-

indepX'rtzr,tea

iqetLiati,

a

materialului

lernnos

ata,cat

d.e ciuperci,,din.construclie

,i

d.istrugerea_a,cestuia prin

ard.ere.

in

cazul

pardoselii

atacate

trebuie

sii

se

iiiaepi,rteze

qi

intra-

stntclura

(tluqumea

oarbfi,,

g_rinz$oare,

cit

qi

materiaiul

c1e

umplutur5,),

iar in^cazll

focarelor

localiz*ate

numai

ia

piesele

de lemn,

din

un,elg

incXperi,

trebuie

sii se'indepi,rteze

pervazurile

din

camerele alX'turate

qi

si

,se,

efectueze

sonclaje

de contlol sub

parcloseal-5,

:^

-

stivuirea

materialului lemnos,

s:in5,tosr rezultat

clup5,

secbionare,

cu

spalii pentru

uscal'e

iaturald,

accelera,tI,

(sau

uscarea

in

uscltorii

in

scopul

st6rilizi,rii)

--'

-

clezintectarea

suplafqlelor

zid5,riei

afectate

se

realizeazi,

prin

cur[tirea

miceliului

si

arde,rea

cu

larnpa

de benzin5,

(inclusiv

a sculelor

utilizate)

;

_

deooportarea zicli,riei

intens atacate

pe

o d.istanfi

cle

25

cm

de la limita

vizibild,

a atacului

i

-

lnld,turarea

zid,rX,iei

clegradato

(_cu

luarea

de

mEsuri

privincl

suslinerea

cu

popi)

;i

executarea

subiid.irii,

eviiinclu-sd

umezirile

excesive;

'

--- ---

colectarea

si

ev:r,cuarea

din

incS,peri

a materialului

rezultat

ca

necorespunzi,tor,

in

locuri qi

la

.distanfe

pievd,zute

conforrn rugiu*""td,"idt

i;tui;

i"

"ie"*;;

---

-

efeituarea lucrd,rilor

d,e drenare

a

solului

in

cazul

in

care-una

ilin

cauzele

atacului

a

fost qi

umitlitatea excesivX

a terenului la

nivelul

infuastructurii;

-

remedierea eventualelor

clefeeliuni

existente

eare

au'favorizat

aparilia

ciupercilor

qi

degrada,rea

lemnului

(;Sqtala,tii

interioaie

qi

exterioare,

hitlroizolalii

etc.)

fi

caluf

a"Fr-ae"ii


4/9

-4-

farcloselilor

d.e

lemn

(partloseal5

cald[),

peste

materialui

de

-umpluturS,

uscat

in prealabil,

irebuie

sri se

toarne

o

plae5,

de

beton

annat.

Dupiu

intS,rilea pleicii

de beton

alnat

}e

apliel

hidroizolalia

cle

bitum

eare

se racord.eaz5,

pe

o

inflI.time

de

10

cm

cu

zidEria

netencuitd,.

in

cazul

clegrad.drii

qi

a

zidi,riei

exterioare

clin

vecinitatea

inflastructurii

afectate,

se

executir,

o

par4o-

seald,

rece

(mozaic,

piatr5,

natural5,

etc.)

peste

placa

de

]:eton

almat,

prevtizutir,

peri{eric

cu

ianale

cle

ventilare

legate

d.irect

cu exteriorul.

-

materialul

lemnos

utilizat

trebuie

sri

fie

uscat

avincl

umiditatea

de

max.

24o/o

conform

STAS

857-83.

2.2.2

}Iilsurile

c1e

combatere

a insectelor xjlofage

se

stabilesc

in

fnnclie

cle

pozilia

piesei

sau

elementulni clin

lemn

(fix5,

sau clernontabiln)

;i

ctupri

natura

finis5,rii

lemreului,

asifel-:

-

sterilizare,

prin

cleshidratare

lentl,

in

etuvit

sau

uscX,torii, func,tie

cle climensiunile

pieselor

c1e

lemn,

la

ternperatura

cle

60"C,

(piin

riclicarea

t'leptat5, a

ternperaturii

in intervalele

de timp

cle 24; 48; ?0

h).

-

pensularea duhlit

cu

produse

insecticide,

a

pieseior

atacate,

clupir,-inli,turarea

stra-

tului

superior

in

cazul

atacului

cle

lfylotrupes.

De

asernenea, se

impune inlf,tnrarea

stratului

superior

al supraefelelor

tratate

anterior

tu

procluse

fungicirle san ingnifuge.

In aceste cazrrri,

pentrn

trata,mente

se a'leg

produse

sinergetice

(insecto-fungicicle

si

ignifuge.);

-

injectarea

de

procluse insecticid.e

in

galeriile

active,

in

2-3

reprize, la

interr.alul

cleS-4 zile,

dupi,

ultimul

tratament

obturinclu-se

gflurile

larvare

cu

chit

antiseptic

(clinfiind

de

lemn,

insecticicl

Ei

acleziv);

-

pulverizarea

cle

emulsii

fungicide

(in

rizurile

przr,cticate

in

prealabil)

la

clistanli

cle 3

'

' '5

cm,

pe

suprafelele elementelor

cle

lernn,la

o

aclincime

cle

1 crn,

in

seopul

difuzdrii

emul-

siei

in

zona

cle atac activ)

;

-

admisialcle

ael

calcl

pentru

cleshich'atalea i:isectelol in

stndiu

larr-ar.

-

gazare&

cu bromrud, de

metil timp

cle

12;21;

48 h

rle

c5,tre echipe

specializaie

-si

autorizate

in

acest

sens.

t

A.


5/9

.ANEXA

DUR,ABILITATEA

NATTTBAT,A

A

LE},N{I'JJTff

,I]UNXNUPLU

DE PEOTSCTTN,

Piifr-

?e

a

A.1

Din

punct

cle

vqclere

al

cturabilitifii.

lemnului,

pentru

a

asigura

pr.otecfia

corespunz[-

toare

a

elemeni;elor

cle

'lomn

din

construc,tii, in

cazrii

?xploatirii

i'cest;;G

couditii

micro-

climatice

favorabile

atacului

ciupercilor xilofage,

se

recoma-ndd,

lemnul

*pu.iit-.

O"-J"t^Uifiiii"

naturalfl

ridicati ea

de

exemplu

speciile

cle stejar,

salcim, pin

(zona

ceitral5,

cluraminificatd).

.

Pio lPe-ciile

neclurabiie

se

poate

utiliza fagul,

care

se impregneazh

in profunzime,

cu

produse

fungicide.

)

-

A.2

Proeed.eele

de

tratare

qi

tipurile

cle.

substanfe

qi

produse

chimice

rle

proieclie

a

pieselor

qi

elementelor

din.lemn pentru

cdnstmclii_elasificri,te'cdnforin-Sfis

gs?:85;;;;;;"I;*o

ficativ,

.in

tabel,

in

funclie

rle

utilizarea

lor

in

interiorul

sarr

exterioml

construcliei,

tin'ind

seama

qi

cIe

conrliliile

cle

umiclitate.

Piese

qi

elemente

din

lemn

ce urmeazS.

a fi

utilizate

in

exteriorul

cl{-

dirii,

in.contact

cu

solul

sau

in condilii

de

umidi-

tAte

excesivi

qi

de lungi

durati

Piese

gi

elemente

din

lemn

ce

urmeazd

a. fi

utilizate

temporar,

in

in-

teriorul

clidirii,

ln

con-

dilii

de

umiditate

exccsi-

vi

(cle

exemplu

proce-

deele

umede

din

timpul

cxecutiei)

Sortiment

Grinzi,

eosoroabe,

tdlpi

cipriori,

astereald,

che-

restea

pentru

cofraje,

pa-

nouri

de

pereti

exteriori

Grinzi, panouri

pentru

dugumsls,

panouri

multi-

strat pentru

pereli

inte-

riori.

usi gi

ferestre

de

e\terior

I

e.o""a"u

de

tratare

Impregnarea

prin

proce-

deul

r.id-presiune

Tip

de

substanlri

(produse

fungicide)

Produse

nelatabile

*)

de

tip

cupru-crom

sall

cupru-

crom-bor

Impregnare'prin

proce-

deul

biii

calde-reci.

Imersie

de

lungd

duratd

Piese

gi

elemente

din

lemn

ce

urrneszd

a

fi uti-

lizate

temporar,

ln inte-

rioml.

constructiilor

pro-

vizorii,

in condifii

de

umiditate

exiesil'i.

Dugumele

ln

lambi

;i

uluc,

pgrvazuri,

tocuri

pentru

u;i qi

ferestre

de

exterior

(de

exemplu

la

bara'camente

de

organi-

Imersie

de

scurtd

durat6,

Pensulare

dubl{

;

Pulverizare

**)

Produse

greu

lavanile

Ce

tip

fluro-crom

Produselavabile

netoxice

(difluoruri)

j

zere

de

gantier)

I

*)

Pentru

condifii

de

exterior

sepot

utiliza

giproduseuleioase

cu

toxicitate

ridicati.,

ca.de

exemplu

ulei

de

.creozot..

.

**)

Procedeul

de

tratare

se

poate

aplica,

dup{

caz,

la

tianpport

gi

{epozitare.

t-

Produse

nelalabile

de

tip

cupru

crom sau

cu-

pru,crom-bor

Produse

greu

ia\abile.

de

tip fluor-crorn


6/9

IGNIFUGAREA

MATBRIALELOR

COMBUSTTBILE

Conform

Nonnativului de siguranta la foc P 1

18/1

999, ftecare constructie

are

un

grad

de

rezistenta la foc stabilit

prin proiectare,

in functie

de riscul

de incendiu

sau categoria

de

pericol,

de

destinatie, de

categoria de importanta a constructiei.

Acest

grad

de rezistenta ld foc este caracterizat de elementul cel dezavantajos

privind

comportarea lui la foc.

Fiecarui

element de constructie

i se

stabileste

prin

incercari o limita

de

rezistenta

la

foc

si o

clasa de

combustibilitate.

Materialele

de

constructii

se clasifica din

punct

de

vedere al comporlarii

la foc si al aportului

pe

care il au la initierea

si dezvoltarea incendiului, in

doua

grupe:

.

materiale

incombustibile

-

cele care nu ard, nu se

aprind, nu

se

termodegradeaza

sub

influenta temperaturilor

inalte notate

cu

CO;

.

materiale

combustibile

-

cele care

se

aprind, ard sau

se

degradeaza

sub

influenta

temperaturii inalte.

Materialele

combustibile se impart dupa modul cum se

inflameaza,

in

patru

clase de

combustibilitate:

-

C

1

-

practic

neinflamabile;

- C

2

-

dificil

inflamabile;

-C3-mediuinflamabile;

-C4-usorinflamabile.

Una din conditiile

esentiale de

protectie

la foc, este limitarea

utilizarii materialelor

combustibile

care se

aprind usor,

propaga

focul si aduc un aport mare la dezvoltarea

incendiilor.

Prin

normele

specifice

fiecarei activitati

se

impune

utllizareamaterialelor combustibile

numai din clasa

C

1

si C 2 de

combustibilitate.

Deoarece materialele de constructii

din lemn,

plastice

si textile fac

parte

din clasa

C 4 de

combustibilitate,

este necesar a

li

se imbunatati comportarea la foc. Acest lucru

se

obtine

prin

tratarea

la

suprafata

sau

in masa materialelor,

cu

substanta

inhibitoare

de

flacara

care

pot

intaruia

aprinderea

materialului

si

pot

reduce

viteza

de

propagare

a incendiului.

Limita de

rezistenta la foc

este durata de timp

panala

care elementul

isi

pierde

capacitatea

de

rezistenta

la foc intr-un incendiu

standard.

Una din conditiile esentiale

de

protectie

la foc,

este

limitarea

utilizarii

materialelor

combustibile

care

se

aprind

usor,

propaga

focul

si aduc un aport mare la

dezvoltarcaincendiilor.

Prin

normele

specifice fiecarei activitati

se impune utilizareamaterialelor

combustibile

numai din

clasa

C

1

si

C 2 de combustibilitate.

Deoarece materialele de

constructii din lemn,

plastice

si

textile

fac

parle

din clasa

C 4 de

combustibilitate,

este necesar

a

li

se

imbunatati

comportarea la foc.

Acest lucru

se obtine

prin

tratarea

la

suprafata

sau

in

masa

materialelor, cu

substanta

inhibitoare

de

flacara

care

pot

intarzia

aprinderea

materialului

si

pot

reduce viteza

de

propagare

a incendiului.

Substantele

inhibitoare

de

flacara

actioneaza

prin:

-

tbrmarea unui strat

absorbant

al

gazelor

inflamabile din

descompunerea

materialelor

combustibile;

-

formarea unei bariere

pentru

flacari;

-

descompunerea

in

gaze

inerte

care

dilueaza amestecul combustibil;

-

reducerea

cantitatilor

de distilate gudronoase

si favorizarea

producerii

unui strat

de reziduu

carbunos cu mare

stabilitate la

actiunea flacarii.

Procedeul

de

imbunatatire

a

comportarii la loc a materialelor

combustibile

se

numeste

IGNIFUGARE.

Ignifugarea nu exclude

aprinderea si arderea

materialului, ci

ii

confera

acestuia

o comportare

la

foc

imbunatatita

pe

o

anumita perioada

de timp sau

posibilitatea

de

a

nu arde

atunci cand

se

indeparteaza sursa de

caldura.

Ignifugarea

nu exclude

si

alte masuri

de

protectie

la foc,

cum

ar fi:

instalatii de semnalizare, instalatii

de stins

incendii, rnijloace

de

prima

interventie.


7/9

a alege

slrbstanta.

Ignifirgarea

materialelor si

produselor

courbustibile

ESTE

RECOMANDATA

-

constructiile noi.

la modiflcarea

sall

schimbarea

destinatiei sau

a

conditiilor de

lgnilirgarea

este

una clin

cerirrtcle

plivind

siguranta

la fbc

pclrtru

itlbunatalirea

gradLrlLri

rezistenta

la fbc

a

cladirii.

O

ignil'r-rgare

corecta execlttata

poate

localiza

un

in$etrdiLr. ilr fbcarLrl

initiai,

prin

limitarea

aprirrderii

si arderii

in

continuare a

rliiterialeior

de constructii.

jr-rcar-rcl

rolurl

de

bariera, salr

poate

prelr-rngi fazade

ardere lenta.

ceea ce

duce

la neafbctarea

rapidu

a strr,rcturii

de rezistenta

si totodata,

posibilitatea

unei interventii din

interior,

thra a se

ajLlnge

lafazade

ardere

generalizata.

Ignitirgarea

se

trece

din

taza

de

proiectare,

proiectantLrl flind

singurul

cu atributii

si

dreptr-rri de

la:

celor

existente,

precurn si

periodic

la expirarea

perioadei

de urentinere

a

calitatii

lucrarii

specificata

de

producator;

-

realizarea

unor

elemente

de constructie.

cum

sunt

tavane.

inchideri

sau

mascari

-

tililltnrenle

Icntriie

.'.i

llct.t:lire

itiL:'l'iilai,:.

utilizare a

de

ignilirgare

-

constructiile

provizorii

corlbr-rstibile

pcnlr'u atelicr

c-

lucreaza

cu

sitbstatttc

cottrb'-rsiibile

sltti

cii

li':

dcs'-iris.

-inr.cstitoi'ii sar,r

proprietarii

pot solicitlr

igriifirgarc;r

si

renrizc.

cicpozite. r'nagii;rii

etc.

in

allL::ritr.r,riii.

IGNIFUGAREA

NU

SE

RECOMANDA

LA:

-

materiale

combustibile

care sunt

in contact

permanent cu atmosfera

umeda

(peste

70%

umiditate);

-

supralete aparente aie

matcrialclor

si

proJuselor

din lctnn,

iirtisate;

-

tamplaria

interioara

si exterioara,

pardoselile,

mobilierul,

irnprejurimile.

NU

SE IGNIFUGHEAZAZ

-

constructiile

cu

destinatie

incompatibila

cu substantele

ignifuge

(depozite

cereale,

produse

alimentarc

in

vrac

s.a.):

- partile neaparente

ale finisajuiui

in',i'rirrl

:,itu

alc

rltor

clctlcrtic

de

constructie

rcsirective,

indif'erent

de durata de

mentinere a

calitatii

luorarii

de

ignilugare.

Condilii

referitoare

la

personnlul

de execu1ie

Lucrarile

de ignifugare

vor fi

executate

de

personal instruit

qi

atestat in acest

scop?

cu

respectarea

strict[

a

instrucliunilor

de

utilizare

elaborate

de

producdtor (tehnologie

de aplicare, consum

specific

s.a.).

ObligaYii

pentru

executant

Si

beneJiciar

Executantul

lucrdrilor

de

ignifugare

este obligat

sd

certifice calitatea

ignifugdrii executate,

prin

buletine

de incercare

eliberate

de laboratoalle

autorizate.

La receplia

lucrdrilor, beneficiarul

este

obligat

sd

verifice

buletinele de incercare

gi

asigurarea

condiliilor

de eficien 6.

Cortdigii

de

pregdtire

a suprafeEelor

Pregdtirea

suprafelelor

in

vederea

aplicdrii

produselor

ignifuge

de suprafafb

are

in

vedere :

-

curdlarea

suprafelelor

(de prai, noroi, var,

vopsea sau

irnpr,rritbfi,

inclusiv

proteclii

ignitiige

anterioare),

prin periere,

rdznire etc.

;

-

chituirea cu masa de

ppaclu

(realizatd,

din

produsul

ignifug

respectiv

qi

praf

de cretd) a

tlrturor

cr[patr"uilor.

imbinarilor

gi golLrrilor existente pe

suprafelele

ce

se

protejeaz5,

Pentru

ignifr"rgarea

prin

iu-rpregnare,

materialLrl

lernrros

trebLtie

sd

indeplineascd

urmatoarele

condilii

:

-

si

fie

decojit

(sd

nu

aiba

la sr-rprafa 6

coaja)

;

-

sd

nu

fie

tratat

in

profLurziute sall

la

sr-rpratbfa

cu substaute

cliimice

care

sti

impieclice

pf,trunderea

produsr-rlui

ignifug

in masa

rlaterialului.

Pentru

asigurarea unei bune

protecfii,

r"rn-riditatea

materialului

inair-rte

de ignifirgare

nLr

va dcpirgi

l8

%

in

cazul,

protecliei

de suprafala

cu

produse

ignifuge

Ei?5

%

in

cazul

ignifirgarii

in

plotirrtzinre

pr-in

irrpregnare.La

lambriuri

gi

alte

elemente

decorative

pentlll amenajdri

ititerioare.

uttticlitatea

leninului

inainte

de

ignifirgare

nLl

va depagi

10

%o

pentrLr

a

evitit altarilia rostr-rrilor

ditlra Lrscetre.

Condiyii

de

nplicure

o

1:ror[uselor

igrrifuge

Laalegereaprodr'rselorignitirge5iaproceclcclordcigrri1.r-rgareseauitt.r''edele

- esenta materialulr,ri

r\i

particLrlaritalile de

irrtltregrtare

ale acestuia

;

'


8/9

-

condiliile

specifrce

in

care

este utilizat

materialr-rl

(in

irrterior

sau

exterior)

;

-

dispunerea

vizibila sar-r

uevizibild

a

materialului,rprecr,rm

gi

roh,rl

acestuia

in constmclii

(de

finisaj,

decorativ

etc).

Lucrarile

de ignifugare se

execlrta in spafii

iu care se

asigurd

temperatura

de

minirl

+10oC.

ignifr-rge

pebazd

de

apa

nu se aplicd

in cazul sLrpraf'elelor

pe

care

au loc condensdri

sau

:

ce

nu sunt

f'erite de

precipitalii, care

necesita s[ fie

spdlate periodic

etc.

in

aceste

cazuri

se

folosi

produse

ignifuge

de impregnare

solubile

in

apd, dacd

sr-rprafefele

respective sunt

protejate

finisdri

peliculogene

(vopsele,

emailuri,

etc.)

rezistente la

ap6.

Aplicarea

produselor ignifuge

de sr-rprafald

se

face

numai

dr"rpd

prelr"rcrarea

defl-ritiva

a

de

construclie,

netiind

admise

r-rlterior

nici

r:n

f'el

de

prelucrari

care sd

indepdrteze stratul

de

la

suprafala

(rindeluire,

secfionare,

cioplire,

despicare etc.).

produselor

ignifuge

pe

suprafald

poate

fi

fhcuti atAt asupra

ploduselor

inainte

de

montale,

gi

asupra

construc{iei

deja executate.

in

prirnul

caz, deteriorlrile

straturilor

ignifuge

provocate prin

manipulare vor

f-r

rectificate

prin

suplimentard

a

suprafefelor

dupd

montare,

iar

in

al doilea caz

este

recomandabil

a se

aplica

pe

mdsura realizdrii lucrdrilor,

pentru

a

se

asigura

o

acoperire

cAt

mai completd a

intregii

care

intr[

in,

construclie.

Ignifugarea

prin

impregnare

se

realizeazd

pe

lemnul

fasonat in

dimensiunile

de utilizare.

In

in

care

pe gantier,

Ia montaj,

apare necesitatea

unor mici

prelucrdri,

zonele respective vor fi

acelagi

produs,

aplicat

cu

pensula

pAnd

la

rcalizarea consumului

specific stabilit

de

Operalia

de ignifugare

prin

impregnare

se executd

numai

in instalalii

speciale.

UtilizarEain

producfie

a materialului

lemnos

ignifugat

prin

impregnare

se face dupd uscarea

in

condiliile

de montare

in construclie.

La expirarea

perioadei

specificate

de

producdtor pentru

menfinerea

calitalii in

timp

a

(de

suprafala,

prin

impregnare)

este

obligatorie

reignifugarea

intregii

suprafele

anterior, respectiv

a

intregului material ignifugat prin

impregnare.

Teltnologia de

aplicare

Calitatea

lucrdrilor

de ignifugare este condilionatd

de respectarea

strictd

a

tehnologiei

de

.a

produsului

gi

a consumului specific, stabilite

de

producator.

In

cazul

produselor

ignifuge

la care se

utilizeazd

aplicarea

a

doud

sau

mai multe

componente

vor

respecta

consumurile

specifice

pentru

fiecare componentd in

parte.

Consumul

de

produs

ignifug

se

determind in funclie de suprafa alotald

desfrguratd

a

de construire ce urmeazd. sd fi.e tratate ignifug,

lindnd

seamd

qi

de

pierderi,

care

la

cu

pensula

pot

fi

pdni

la

50/o

iar la

stropire

p6,ndla20%.

Suprafelele

ignifugate

pot

fi acoperite cu vopsea

pebazd,de

ulei,

emailuri

alchidice, vinarom

numai

dacd

incercareala foc

a fost efectuatd cu

aceste tipuri

de

finisaje

qi

dacd

existd

specificalii

sens

din

parteaproducdtorului.

Ignifugarea

de s

uprafayd

Aplicarea

produselor

ignifuge

de

suprafald

se

face

conform prevederilor

din STAS

930214.

Aplicarea produselor

ignifuge de suprafali se

poate

face cu pensula

sau

prin

pulverizare.

Aparatele

utilizate

pentru pulverizare

sunt

de

tipul

Vermorel,

Calimax

sau

pistol

de

Produsele

ignifuge de suprafald se

aplicd strict

in

conformitate

cu

instrucliunile producitomlui,

stabilite,

respectAnd intervalele de

timp

de uscare.

In cazul

ignifugarii

cu produse de

supraf-afd

a

materialelor

de

tip

PAL,

PFL,

PAL-CON,

PAF

se

au

in

vedere

urmdtoarele

:

-

aplicarea

se f'ace

prin

aceleagi

procedee

ca

qi

la lemnr-rl

n'rasiv,

respectdndu-se

consumul

precizat

de

firma

producdtoare

pentru

fiecare

produs

ignifug;

-

uscarea

rnaterialelor

ignifugate

se

va realiza

in tirnp

cAt

mai

scr-u1

astf'el

incdt

prodr-rsele

sd

nu

4

*,t?

t

{

$


9/9

Receplionurcu

Si

controlul

lucrilrilor

de

ignifugtxe

Verif-rcarea

calitalii

protecfiei

priri

aplicarea

pe

suprafafa

a

produselor

igrrilirge

constd

in :

-

verif-rcarea

integritilii

qi

r-urifbrmitAlii

peticLrlei

de

protec{ie,

care

se

lace

pe

intreaga sr,rpraluf

a

tratatd

;

- veriticarea

cantitafii de

prodr-rs

ignitirg

Lrtilizatd,

calcr"rlatd confbrm art.

3.3.3.

Lucrarea

se

considerd corespunzdtoare

daci

peiicr"rla

de

proteclie

este

continud

qi

uuriformd

gi

dacd s-a

realizat

consumul

speciiic

indicat

in

standardul

de

fimri

sau

nomrd intertrl

a

prodr-rsului

respectiv.

Verit-rcarea

calitalii

impregndrii

se

face

prin coutrolul

absorbliei

de

solulie

qi

adincirnii

de

phtrundere

a acesteia,

precum

qi prin

controlul

solr.rfiei

de

irnpregnare conforrn

STAS

930212 sr STAS

930213.

?n

vederea

recepliondrii

lucririlor

de

ignitirgare,

la cererea

executantului,

se

pot

executa

incercdri

confonn

standardelor

in

vigoare

(STAS

652).

de

cdtre laboratoare autorizate.

Epruvetele

pentru incercari se

vor

pregati

gi

vor

avea

caracteristicile

prevdzute

in

standaldele

denetodd.PregdtireaepruvetelorsevaexeclrtasubsLtpraveghcrclrberreficiaruhri

llitrt..t,,,.ri';,

,,

l

''t

gi

in

aceleagi

condilii

cu cele

utilizate

in

obiectivr-ri

protejat.

Epruvetele

se

ambaleazd,inprezenla

reprezentantului

beneficiarului,

firh

a

se

deteriora

stratul

ignifug,

se sigileazd

qi

se eticheteazd..

Pe

etichetd

se

vor

specifica:

denumirea

obiectivului

unde

s-a

efectuat lucrarea

materialului

iglifugat,

denumirea

produsr,rlui

ignifug.

data

aplicarii.

modr-rl

de

aplicare.

denumirea

executantului.

Epruvetele

vor fr insofite

de

un

proces verbal

de

recepgie

provizorie (conibrrn

modelului

din

anexi)

din

care

sd

rezulte

cf, acestea

au

fost

pregdtite

de cdtre

executant

in

prezenfa

beneficiarului,

precum

gi

de

documentalia

privind

produsrd

utrlizat

(certificat

de calitate, aviz

de expedilie

de

la

producdtor

pentru

intreaga

cantitate

de

prodLrs).

Laboratorul

care executd

incercirile

va elibera

buletin

de

incercare conform

standardului

de

metodd.

Pentru

avizareaproduselor

ignifuge,

precum

qi

la cererea

beneficiarului,

se

executl

incercdri

de

laborator

pentru

incadrare

in

clasa de

combustibilitate

(STAS

7248, STAS 11357).

STAS 2925-86 Protectia Lemnului Din C-tii

Documents

Transcript of STAS 2925-86 Protectia Lemnului Din C-tii