STAREA UNIUNII 2017 - ec.europa.eu · Ne aflăm acum într-un context favorabil, dar care nu va...

#SOTEUec.europa.eu/soteu

STAREA UNIUNII

2017 de Jean‑Claude Juncker,președintele Comisiei Europene14 septembrie 2017

RO

În fiecare an, în luna septembrie, președintele Comisiei Europene rostește în fața Parlamentului European discursul privind starea Uniunii, în care face un bilanț al realizărilor din cursul ultimului an și prezintă prioritățile pentru anul următor. Președintele arată, de asemenea, modul în care Comisia va aborda cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parlamentul European și Consiliul în vederea elaborării programului de lucru al Comisiei pentru anul următor.

Ancorat în Tratatul de la Lisabona, discursul privind starea Uniunii este prevăzut în Acordul-cadru din 2010 privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană. În acest acord se prevede și faptul că președintele trimite președintelui Parlamentului European și președinției Consiliului o scrisoare de intenție în care prezintă în detaliu acțiunile pe care Comisia intenționează să le întreprindă, prin măsuri legislative și prin alte inițiative, până la sfârșitul anului următor.

Domnul Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a rostit cel de al treilea discurs al său privind starea Uniunii la data de 13 septembrie 2017.

Toate materialele sunt disponibile la http://ec.europa.eu/soteu.

Președintele Juncker a inițiat o dezbatere largă referitoare la viitorul Europei odată cu publicarea, la 1 martie 2017, a Cărții albe a Comisiei Europene și a documentelor de reflecție privind dimensiunea socială a Europei, valorificarea oportunităților oferite de globalizare, aprofundarea uniunii economice și monetare, viitorul apărării euro-pene și viitorul finanțelor UE.

Dezbaterea a avut loc în toată Europa. S-au organizat 129 de dialoguri cu cetățenii la care au participat președintele Juncker și membri ai Comisiei, în 27 de state membre, inclusiv în toate capitalele.

Anul acesta, discursul privind starea Uniunii dezvăluie viziunea președintelui Juncker referitoare la viitorul Europei.

https://ec.europa.eu/commission/state-union-2017_ro

CUPRINS

Discursul privind starea Uniunii 2017. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Scrisoarea de intenție adresată președintelui Antonio Tajani și prim-ministrului Jüri Ratas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea celor 10 priorități ale Comisiei Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

O mai bună reglementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Îndeplinirea de către UE a promisiunilor făcute: aplicarea mai eficace a deciziilor noastre comune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Evoluția situației economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Raport privind punerea în aplicare a politicilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

Corpul european de solidaritate: După un an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Vizite la parlamentele naționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93

Dialoguri cu cetățenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

Scrisoare privind Foaia de parcurs către o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103

Discursul privind starea Uniunii 2017* . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

* Astfel cum a fost rostit.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2017

© Uniunea Europeană, 2017Reutilizarea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Politica de reutilizare a documentelor Comisiei Europene este reglementată prin Decizia 2011/833/UE (JO L 330, 14.12.2011, p. 39).

Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale care nu se află sub dreptul de autor al UE, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

STAREA UNIUNII 2017

DISCURSUL PRIVIND STAREA UNIUNII 2017

6

INTRODUCERE – AVEM VÂNTUL ÎN PÂNZE

Domnule președinte, stimați deputați în Parlamentul European,

Când m-am aflat în fața dumneavoastră anul trecut, am avut de rostit un discurs ceva mai ușor.

Era clar pentru toată lumea că Uniunea noastră nu era într-o situație bună,

Europa fusese greu încercată de un an care ne-a zdruncinat chiar din temelie.

Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim în jurul unei agende europene pozi-tive, fie să se retragă fiecare în colțul său.

În această situație, am propus să rămânem uniți,

am propus o agendă pozitivă pentru a contribui la crearea – așa cum spuneam anul trecut – a unei Europe care protejează, capacitează și apără.

În ultimele douăsprezece luni, Parlamentul European a contribuit la punerea în practică a acestei agen-de. Și continuăm să facem progrese zi de zi: nu mai târziu de noaptea trecută, ați făcut eforturi pentru a ajunge la un acord privind instrumentele de apărare comercială și dublarea capacității noastre euro-pene de investiții.

Doresc, de asemenea, să mulțumesc celor 27 de lideri ai statelor noastre membre. La doar câteva zile după discursul meu de anul trecut, aceștia au salutat, în cadrul summitului lor de la Bratislava, agenda pe care am prezentat-o și au ales, astfel, calea unității. Au ales să se mobilizeze în jurul obiectivului nostru comun.

Împreună, am arătat că Europa poate răspunde nevoilor cetățenilor, când și unde este necesar.

De atunci, ritmul s-a accelerat încet, dar sigur.

A ajutat și faptul că perspectiva economică a evoluat în favoarea noastră.

Ne aflăm în prezent în al cincilea an al redresării economice, care a devenit realitate, în cele din urmă, în fiecare stat membru.

În ultimii doi ani, creșterea economică din Uniunea Europeană a depășit-o pe cea a Statelor Unite. În prezent, nivelul acestei creșteri se situează la peste 2 % pentru Uniune în ansamblu și la 2,2 % pentru zona euro.

Ratele șomajului au atins nivelul cel mai scăzut din ultimii nouă ani. Până acum, în cursul acestui man-dat s-au creat aproape 8 milioane de locuri de muncă. În prezent, sunt încadrate în muncă 235 de milioane de persoane, o cifră record în UE.

7

STAREA UNIUNII – 2017

DISCURSULUI PRIVIND STAREA UNIUNII 2017

Comisia Europeană nu își poate asuma tot meritul pentru acest lucru, deși, dacă s-ar fi pierdut 8 mili-oane de locuri de muncă, sunt convins că noi am fi purtat vina.

Însă instituțiile europene au contribuit la schimbarea în bine a situației.

Ne putem asuma meritul pentru Planul european de investiții, care a generat până acum investiții în va-loare de 225 de miliarde EUR. Prin acest plan s-au acordat împrumuturi unui număr de peste 445 000 de întreprinderi mici și de peste 270 de proiecte de infrastructură.

Ne putem asuma meritul pentru faptul că, datorită unor măsuri ferme, băncile europene dispun din nou de capitalul necesar pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor, astfel încât acestea să poată să se dezvolte și să creeze locuri de muncă.

Și ne putem asuma meritul pentru scăderea deficitului public de la 6,6 % la 1,6 %, scădere ce se dato-rează aplicării inteligente a Pactului de stabilitate și de creștere. Cerem disciplină bugetară, dar avem grijă să nu împiedicăm creșterea, ceea ce funcționează, de fapt, foarte bine în întreaga Uniune – în pofida criticilor.

La zece ani de la declanșarea crizei, economia Europei cunoaște, în fine, un reviriment.

Și, odată cu ea, și încrederea noastră.

Liderii UE-27, Parlamentul și Comisia readuc Europa în Uniune, împreună aducem uniunea înapoi în Uniune.

Anul acesta, i-am văzut pe toți cei 27 de lideri urcând colina Capitoliului din Roma, unul câte unul, pen-tru a-și reînnoi angajamentul unul față de celălalt și față de Uniune.

Toate acestea mă fac să cred că Europa are din nou vântul în pânze.

Ne aflăm acum într-un context favorabil, dar care nu va rămâne așa pentru totdeauna.

Haideți să profităm de dinamica actuală și să prindem vântul în pânze!

Pentru aceasta, trebuie să facem două lucruri:

În primul rând, ar trebui să păstrăm traiectoria stabilită anul trecut. Avem la dispoziție încă 16 luni în care se pot realiza progrese reale de către Parlament, Consiliu și Comisie. Trebuie să folosim acest timp pentru a termina ceea ce am început la Bratislava și a realiza obiectivele de pe agenda noastră pozitivă.

În al doilea rând, ar trebui să stabilim direcția pentru viitor. Așa cum scria Mark Twain, peste ani vom regreta mai mult lucrurile pe care nu le-am făcut, decât pe cele pe care le-am făcut. Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025.

8

PĂSTRAREA TRAIECTORIEI

Domnule președinte, stimați deputați,

Privind către viitor, nu ne putem abate de la traiectoria stabilită.

Am stabilit să realizăm o uniune a energiei, o uniune a securității, o uniune a piețelor de capital, o uni-une bancară și o piață unică digitală. Împreună, am parcurs deja un drum lung.

După cum poate confirma Parlamentul, Comisia a prezentat deja 80 % din propunerile promise la înce-putul mandatului. Acum trebuie să colaborăm pentru a transpune propunerile în legislație, iar legislația în practică.

Ca întotdeauna, va exista un anumit grad de concesii reciproce. Propunerile Comisiei de refor-mare a sistemului nostru comun de azil și de consolidare a normelor privind detașarea lucrătorilor au provocat controverse. Dacă vrem să obținem un rezultat bun, va fi nevoie ca toate părțile să se apropie. Doresc să vă spun astăzi: atât timp cât rezultatul final este cel potrivit pentru Uniune și este echitabil pentru toate statele membre, Comisia va fi dispusă să ajungă la un compromis.

Acum suntem pregătiți să depunem restul de 20 % dintre inițiative până în mai 2018.

Azi-dimineață, le-am trimis președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, și prim-ministrului Jüri Ratas o scrisoare de intenție în care am prezentat prioritățile pentru anul următor.

Nu voi enumera aici toate propunerile noastre, dar aș dori să menționez cinci dintre ele, care sunt deo-sebit de importante.

În primul rând, doresc să ne consolidăm agenda comercială europeană.

Da, Europa este deschisă pentru comerț, dar trebuie să existe reciprocitate, și anume să obținem ceea ce oferim.

Comerțul nu este ceva abstract. Comerțul înseamnă locuri de muncă și crearea de noi oportunități pen-tru întreprinderile europene, fie ele mari sau mici. Fiecare miliard de EUR în plus provenit din exporturi sprijină 14 000 de noi locuri de muncă în Europa.

Comerțul înseamnă exportarea standardelor noastre, fie că este vorba de standarde sociale sau de mediu, ori de cerințe în materie de protecția datelor sau de siguranță alimentară.

Europa a fost mereu un loc atractiv pentru a face afaceri,

dar în ultimul an, parteneri din întreaga lume bat la ușa noastră dornici să încheie acorduri comerciale cu noi.

Cu ajutorul Parlamentului European, tocmai am ajuns la un acord comercial cu Canada, care se va aplica provizoriu începând de săptămâna viitoare. Avem un acord politic cu Japonia privind un nou

9



parteneriat economic. Până la sfârșitul anului, avem șanse mari să se întâmple același lucru cu Mexicul și cu țările din America de Sud,

iar astăzi propunem să deschidem negocieri comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă.

Îmi doresc ca toate aceste acorduri să fie finalizate până la sfârșitul mandatului și îmi doresc ca nego-cierile să se desfășoare într-o transparență deplină.

Comerțul deschis trebuie să meargă mână în mână cu un proces deschis de elaborare a politicilor.

Parlamentul European va avea ultimul cuvânt în cazul tuturor acordurilor comerciale, iar membrii săi, la fel ca și membrii parlamentelor naționale și regionale, trebuie să fie informați pe deplin chiar din prima zi a negocierilor. Comisia se va asigura că așa vor sta lucrurile.

De acum înainte, Comisia va publica integral toate proiectele de mandate de negociere pe care le pro-punem Consiliului.

Cetățenii au dreptul să știe ce propune Comisia. A trecut vremea lipsei de transparență. A trecut vremea zvonurilor și a punerii permanente la îndoială a motivelor Comisiei. Invit Consiliul să facă același lucru atunci când adoptă mandatele finale de negociere.

Permiteți-mi să spun o dată pentru totdeauna: nu suntem naivi în ceea ce privește politica noas-tră de liber schimb.

Europa trebuie să își apere întotdeauna interesele strategice

și de aceea astăzi propunem un nou cadru al UE de examinare a investițiilor. În cazul în care o în-treprindere străină, de stat, dorește să achiziționeze un port european, o parte din infrastructura noastră energetică sau o firmă care produce tehnologii de apărare, ar trebui să poată efectua achiziția numai dacă există transparență și în urma unui control și a unei dezbateri. Este o responsabilitate politică să știm ce se întâmplă în ograda proprie, astfel încât să ne putem proteja securitatea colectivă, dacă este necesar.

În al doilea rând, vreau ca industria noastră să devină mai puternică și mai competitivă.

Acest lucru este valabil în special pentru industria noastră prelucrătoare și cele 32 de milioane de lu-crători care constituie coloana sa vertebrală. Ei fabrică produsele de clasă mondială care ne asigură avantajul competitiv, cum ar fi autovehiculele.

Sunt mândru de industria europeană a autovehiculelor, dar sunt șocat atunci când consumatorii sunt înșelați cu bună-știință. Fac apel, așadar, la industria autovehiculelor să își corecteze practicile și să în-drepte lucrurile. În loc să caute lacune normative, membrii săi ar trebui să investească în autovehiculele ecologice ale viitorului.

Noua Strategie privind politica industrială pe care o prezentăm astăzi va ajuta industriile noastre să se mențină sau să se plaseze pe poziții de lider la nivel mondial în materie de inovare, digitizare și decarbonizare.

10

În al treilea rând, îmi doresc ca Europa să fie lider în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Anul trecut, prin Acordul de la Paris, ratificat și de Parlament, am stabilit regulile jocului la nivel mondial. Dacă ambiția s-a prăbușit în Statele Unite, Europa va avea grijă ca planeta noastră să redevină ceea ce a fost. Este patrimoniul comun al întregii umanități.

În scurt timp, Comisia va prezenta propuneri pentru a reduce emisiile de carbon din sectorul transporturilor.

A patra prioritate pentru anul următor: trebuie să îi protejăm mai bine pe cetățenii euro-peni în era digitală.

În ultimii trei ani, am făcut progrese în ceea ce privește protejarea siguranței cetățenilor europeni în mediul online. Noile norme propuse de Comisie ne vor proteja proprietatea intelectuală, diversitatea culturală și datele cu caracter personal. Am intensificat lupta împotriva propagandei teroriste și a radi-calizării online, dar Europa tot nu este bine echipată în ceea ce privește atacurile cibernetice.

Atacurile cibernetice pot fi mai periculoase pentru stabilitatea democrațiilor și a economi-ilor decât puștile și tancurile. Numai anul trecut au avut loc zilnic peste 4 000 de atacuri de șantaj digital și 80 % dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident de securitate cibernetică.

Atacurile cibernetice nu au granițe și nimeni nu este imun la ele. Acesta este motivul pentru care, tot astăzi, Comisia propune noi instrumente, inclusiv o Agenție Europeană pentru Securitate Ciberne-tică, care să ne ajute să ne apărăm împotriva unor astfel de atacuri.

În al cincilea rând, migrația va rămâne pe radarul nostru.

În ciuda dezbaterilor și a controverselor din jurul acestui subiect, am reușit să facem progrese solide – deși insuficiente, recunosc – în numeroase domenii.

În prezent, protejăm frontierele externe ale Europei cu mai multă eficacitate. Peste 1 700 de agenți din cadrul noii Poliții de frontieră și gărzi de coastă la nivel european îi ajută în prezent pe cei 100 000 de agenți naționali de poliție de frontieră în operațiunile de patrulare desfășurate, de exemplu, în Grecia, Italia, Bulgaria și Spania. Avem frontiere comune, dar protecția lor nu poate fi lăsată doar pe seama sta-telor membre care, prin poziția lor geografică, se situează în prima linie. Frontierele comune și protecția comună trebuie să meargă mână în mână.

Am reușit să punem capăt fluxurilor neregulamentare de migranți, care au fost o sursă de mare îngrijorare pentru multe persoane. Am redus sosirile neregulamentare pe țărmul de est al Mării Mediterane cu 97 % datorită acordului pe care l-am încheiat cu Turcia, iar vara aceasta am reușit să asigurăm un control sporit asupra rutei central-mediteraneene, numărul de sosiri din luna august fiind cu 81 % mai mic decât în aceeași lună a anului trecut.

În acest mod, am redus drastic pierderile de vieți omenești în Marea Mediterană. În mod tragic,

11



în cursul acestui an au murit aproape 2 500 de persoane. Nu voi accepta niciodată ca oamenii să fie lăsați să se înece în mare.

Nu pot vorbi despre migrație fără a mulțumi din inimă Italiei pentru activitatea sa neobosită și gene-roasă. În această vară, Comisia a colaborat din nou strâns cu prim ministrul Paolo Gentiloni și guvernul său pentru îmbunătățirea situației, în special prin instruirea pazei de coastă libiene. Vom acorda în continuare Italiei un sprijin financiar și operativ puternic, deoarece Italia salvează onoarea Europei în Marea Mediterană.

De asemenea, trebuie să îmbunătățim de urgență condițiile de trai ale migranților în Libia. Sunt revoltat de condițiile inumane din centrele de detenție sau de primire. Europa are o responsabilitate colectivă, iar Comisia va colabora cu Organizația Națiunilor Unite pentru a pune capăt acestei situații scandaloase care nu mai poate dura.

Deși mă întristează să văd că solidaritatea nu este manifestată în mod egal de toate statele membre ale UE, Europa în ansamblu a continuat să dea dovadă de solidaritate. Doar anul trecut, statele membre ale UE au relocat sau au acordat azil unui număr de peste 720 000 de refugiați, de trei ori mai mult decât Statele Unite, Canada și Australia luate împreună. Contrar spuselor unora, Europa nu este și nu trebuie să devină niciodată o fortăreață. Europa este și trebuie să rămână continentul solidarității unde se pot refugia cei care fug din calea persecuției.

Sunt deosebit de mândru de tinerii europeni care s-au oferit să predea cursuri de limbi străine refugi-aților sirieni și de celelalte mii de tineri care fac parte din noul nostru Corp european de solidaritate. Ei dau viață principiului solidarității europene.

Acum însă trebuie să ne dublăm eforturile. Până la sfârșitul lunii, Comisia va prezenta o nouă serie de propuneri, cu accent pe returnări, solidaritatea cu Africa și deschiderea unor căi legale de migrație.

În ceea ce privește returnările: persoanele care nu au drept de ședere în Europa trebuie să fie returna-te în țările lor de origine. În condițiile în care sunt returnați numai 36 % dintre migranții aflați în situație neregulamentară, este clar că trebuie să ne intensificăm eforturile în mod semnificativ. Numai astfel Europa va putea să dea dovadă de solidaritate cu refugiații care au nevoie reală de protecție.

Solidaritatea nu se poate manifesta exclusiv în interiorul Europei. De asemenea, trebuie să fim solidari cu Africa, un continent nobil și tânăr, leagănul umanității. Fondul nostru fiduciar UE-Africa, în valoare de 2,7 miliarde EUR, creează oportunități de muncă pe întreg continentul. Bugetul UE a avan-sat cea mai mare parte a fondurilor, dar toate statele noastre membre au contribuit împreună doar cu 150 de milioane EUR. În prezent, fondul își atinge limitele. Suntem conștienți de pericolele legate de lipsa de finanțare – în 2015, când Programul alimentar mondial al ONU a rămas fără fonduri, numeroși migranți s-au îndreptat spre Europa. Fac apel la toate statele membre să își îndeplinească angajamentele și să se asigure că Fondul fiduciar pentru Africa nu are aceeași soartă.

De asemenea, vom depune eforturi pentru a deschide căi legale de migrație. Migrația

12

neregulamentară va înceta numai dacă va exista o alternativă reală la călătoriile peri-culoase. Am relocat aproape 22 000 de refugiați din Turcia, Iordania și Liban. Sprijin apelul Înaltului Comisar al ONU, Grandi, de a reloca alți 40 000 de refugiați din Libia și din țările învecinate.

În același timp, migrația legală este o necesitate pentru Europa, deoarece populația sa îmbătrâ-nește. Prin urmare, Comisia a făcut propuneri pentru a facilita accesul migranților calificați, care pot ajunge în Europa prin intermediul unei cărți albastre. Doresc să mulțumesc Parlamentului pentru spriji-nul său și fac apel să se ajungă rapid la un acord ambițios cu privire la acest subiect important.

IEȘIREA ÎN LARG

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Stimați deputați,

Am menționat doar câteva dintre inițiativele pe care ar trebui să le realizăm în următoarele 16 luni. Dar acestea nu vor fi suficiente pentru a recâștiga inimile și susținerea cetățenilor europeni.

Acum este momentul să trasăm direcția pentru viitor.

În luna martie, Comisia a prezentat Cartea albă privind viitorul Europei, cu cinci scenarii care descriu cum ar putea arăta Europa în 2025. Aceste scenarii au fost discutate, analizate în detaliu și chiar parțial desființate, ceea ce este un lucru pozitiv – ele au fost concepute exact în acest scop. Am dorit să lanseze un proces în care cetățenii europeni să își stabilească singuri drumul și viitorul,

deoarece viitorul Europei nu poate fi stabilit printr-un decret, ci trebuie să fie rezultatul unei dezba-teri democratice și, în cele din urmă, al unui consens larg. Parlamentul a contribuit activ, prin intermediul celor trei rezoluții ambițioase referitoare la viitorul Europei, precum și prin participarea dumneavoastră la multe dintre cele peste 2 000 de evenimente publice organizate de Comisie începând din luna martie.

Este timpul să tragem primele concluzii ale acestei dezbateri. Este timpul să trecem de la reflecție la acțiune, de la dezbatere la decizie.

Aș vrea să vă prezint astăzi opinia mea: propriul meu „scenariu numărul șase”, dacă doriți.

Acest scenariu se bazează pe decenii de experiență directă. Am trăit și am lucrat pentru proiectul euro-pean toată viața. Am trăit vremuri bune și vremuri grele.

M-am aflat de mai multe părți ale mesei: în calitate de ministru, de prim-ministru, de președinte al Eurogrupului, iar acum de președinte al Comisiei. Am fost prezent la Maastricht, la Amsterdam, la Nisa și la Lisabona, fiind martor la evoluția și extinderea Uniunii.

13



Am luptat întotdeauna pentru Europa. De mai multe ori am suferit alături de Europa și din cauza ei, iar de câteva ori, chiar mi-am pierdut speranța pentru ea.

Însă, la bine și la greu, nu am încetat niciodată să iubesc Europa.

Însă iubirea fără suferință e rară.

Iubesc Europa deoarece Europa și Uniunea Europeană au realizat ceva unic în această lume fragilă: pace în interiorul și în afara Europei. Prosperitate pentru mulți, chiar dacă încă nu pentru toți.

Trebuie să ne amintim de acest lucru în cursul Anului european al patrimoniului cultural. 2018 trebuie să fie o celebrare a diversității culturale.

O UNIUNE A VALORILOR

Valorile noastre îndeplinesc rolul de busolă care ne ghidează.

Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori.

În scenariul meu numărul șase, există trei principii pe care trebuie să se bazeze întotdeauna Uniunea noastră: libertatea, egalitatea și statul de drept.

Europa este în primul rând o uniune a libertății. Libertatea față de tipul de oprimare și dictatură pe care continentul nostru îl cunoaște prea bine – din păcate nimeni mai bine decât Europa Centrală și de Est. Libertatea de a ne exprima opinia, în calitate de cetățean și în calitate de jurnalist – o libertate pe care, mult prea des, o considerăm de la sine înțeleasă. Acestea sunt libertățile pe care s-a clădit Uniunea noastră. Însă libertatea nu pică din cer, trebuie cucerită, în Europa și în tot restul lumii.

În al doilea rând, Europa trebuie să fie o uniune a egalității.

Egalitate între membrii săi, indiferent dacă sunt mari sau mici, din est sau din vest, din nord sau din sud.

Să fie clar, Europa se întinde de la Vigo la Varna. Din Spania până în Bulgaria.

De la est la vest: Europa trebuie să respire cu ambii plămâni. În caz contrar, continentul nostru se va sufoca.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua. Este inaccep-tabil faptul că, în anul 2017, încă există copii care mor de boli ce ar fi trebuit să fie de mult eradicate în

14

Europa. Copiii din România și cei din Italia trebuie să beneficieze de același acces la vaccinuri împotriva rujeolei ca și copiii din orice altă parte a Europei. Fără „dacă”, fără „dar”. Prin urmare, colaborăm cu toate statele membre pentru a sprijini acțiunile naționale de vaccinare. În Europa nu trebuie să se înregistreze decese care pot fi evitate.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista lucrători de categoria a doua. Lucrăto-rii ar trebui să primească același salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc. De aceea, Comisia a propus noi norme privind detașarea lucrătorilor. Ar trebui să ne asigurăm că toate normele UE referitoare la mobilitatea forței de muncă sunt puse în aplicare în mod corect, simplu și efi-cace de către un nou organism european de inspecție și de asigurare a respectării legii. Pare absurd să avem o autoritate bancară care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de o autoritate comună în domeniul forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe piața noastră unică. Vom crea o astfel de autoritate.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista consumatori de categoria a doua. Nu voi accepta ca în unele părți ale Europei să se vândă consumatorilor alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice. Slovacii nu merită mai puțin pește în batoanele lor de pește, nici ungurii mai puțină carne în preparatele lor, nici cehii mai puțină cacao în ciocolata lor. Legislația UE interzice deja astfel de practici. Acum trebuie să conferim autorităților naționale compe-tențe mai largi pentru a elimina orice practici ilegale, oriunde există acestea.

În al treilea rând, Europa a înlocuit forța celui puternic cu forța legii.

Statul de drept înseamnă că dreptul și justiția sunt susținute de un sistem judiciar independent.

Acceptarea și respectarea unei hotărâri judecătorești definitive înseamnă a face parte dintr-o Uniune bazată pe statul de drept. Statele membre au conferit competența supremă Curții de Justiție a Uniunii Europene. Hotărârile Curții trebuie să fie respectate de toți. Nerespectarea lor sau subminarea indepen-denței instanțelor naționale înseamnă a-i deposeda pe cetățeni de drepturile lor fundamentale.

În Uniunea Europeană, statul de drept nu este opțional, este o obligație.

Uniunea noastră nu este un stat, dar este o comunitate de drept.

O UNIUNE MAI UNITĂ

Stimați deputați,

Aceste trei principii trebuie să reprezinte fundația pe care să construim o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

15



Atunci când vorbim despre viitorul nostru, știu din experiență că răspunsul la preocupările cetățenilor nu constă în noi tratate și noi instituții. Acestea sunt doar un mijloc pentru atingerea unui scop, nici mai mult, nici mai puțin. Înseamnă poate ceva pentru noi aici, la Strasbourg și la Bruxelles, dar nu înseamnă mare lucru pentru nimeni altcineva.

Reformele instituționale mă interesează doar dacă duc la o eficiență sporită în Uniunea noastră.

În loc să ne ascundem după solicitări de modificare a tratatului – care este, oricum, inevitabilă – trebuie mai întâi să ne schimbăm mentalitatea potrivit căreia, pentru ca unii să câștige, alții trebuie să piardă.

Democrația înseamnă compromis, iar grație compromisului potrivit, toată lumea câștigă. O Uniune mai unită ar trebui să considere compromisul nu ca ceva negativ, ci ca arta armonizării diferențelor. Demo-crația nu poate funcționa fără compromisuri, Europa nu poate funcționa fără compromisuri. Această abordare ar trebui să caracterizeze mereu colaborarea dintre Parlament, Consiliu și Comisie.

O Uniune mai unită trebuie, de asemenea, să includă toate părțile.

Dacă dorim să întărim protecția frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație pentru Bulgaria și România. De asemenea, ar trebui să permitem Croației să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen odată ce va îndeplini toate criteriile.

Dacă vrem ca moneda euro mai degrabă să unească decât să divizeze continentul nostru, atunci aceas-ta ar trebui să fie mai mult decât moneda unui grup select de țări. Euro are vocația de a fi moneda unică a Uniunii Europene în ansamblul său. Toate statele membre, cu excepția a două dintre ele, trebuie și au dreptul să se alăture zonei euro de îndată ce îndeplinesc toate condițiile.

Statele membre care doresc să adopte moneda euro ar trebui să poată face acest lucru. Propun, așadar, să creăm un instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară.

Dacă dorim ca băncile să funcționeze în temeiul acelorași norme și să fie supravegheate în același mod pe întreg continentul, atunci ar trebui să încurajăm toate statele membre să adere la uniunea bancară. Finalizarea uniunii bancare este o chestiune urgentă. Trebuie să reducem riscurile rămase în sistemele bancare ale unora dintre statele noastre membre. Uniunea bancară poate funcționa doar dacă reducerea riscurilor merge mână în mână cu partajarea lor. După cum bine știți, acest lucru poate fi realizat doar dacă sunt îndeplinite condițiile propuse de Comisie în noiembrie 2015. Pentru a avea acces la un sistem comun de asigurare a depozitelor, trebuie mai întâi să-ți faci temele.

Dacă dorim să evităm fragmentarea socială și dumpingul social în Europa, atunci sta-tele membre ar trebui să ajungă la un acord cu privire la pilonul european al drepturilor sociale, cât mai curând posibil și cel târziu la summitul de la Göteborg din luna noiembrie.

16

Sistemele sociale naționale vor rămâne diverse și distincte o perioadă lungă de timp, dar, cel puțin, ar trebui să lucrăm la o uniune a standardelor sociale europene în cadrul căreia să avem o înțelegere comună a ceea ce este echitabil din punct de vedere social.

Europa nu poate funcționa dacă ignoră lucrătorii.

Dacă dorim mai multă stabilitate în vecinătatea noastră, trebuie să le oferim o perspectivă credibilă de aderare țărilor din Balcanii de Vest.

Este clar că nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul mandatului actualei Comisii și actualului Parlament. Nicio țară candidată nu este pregătită deocamdată. Dar ulterior Uniunea Europeană va avea mai mult de 27 de membri. Țările candidate la aderare trebuie să acorde o prioritate maximă statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale.

Prin urmare, aderarea Turciei la UE este exclusă în viitorul previzibil.

De câtva timp, Turcia s-a îndepărtat cu pași foarte mari de Uniunea Europeană.

Locul ziariștilor este în camerele de știri, nu în închisoare. Ei întruchipează libertatea de expresie.

Astăzi adresez următorul apel celor aflați la putere în Turcia: eliberați-ne jurnaliștii! Și nu doar pe jurnaliști. Nu ne mai insultați statele membre comparându-le liderii cu fasciștii și naziștii. Europa este un continent format din democrații mature. Insultele creează blocaje. Uneori am impresia că Turcia creează intenționat aceste blocaje, ca să poată da vina pe Europa pentru orice problemă legată de negocierile de aderare.

În ceea ce ne privește, vom sta mereu cu brațele deschise spre mărețul popor turc și spre cei care sunt gata să coopereze cu noi pe baza valorilor noastre.

O UNIUNE MAI PUTERNICĂ

Stimați deputați,

Uniunea noastră trebuie, de asemenea, să devină mai puternică.

Îmi doresc o piață unică mai puternică.

În cazul chestiunilor importante legate de piața unică, îmi doresc ca deciziile să fie adoptate în cadrul Consiliul mai des și mai ușor prin votul cu majoritate calificată – cu implicarea egală a Parlamentului European. Și nu este nevoie de modificarea tratatelor în acest scop. În tratatele actuale există așa-nu-mitele „clauze pasarelă” care ne permit să trecem de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în anumite domenii – dacă toți șefii de stat și de guvern sunt de acord să facă acest lucru.

17



Susțin cu putere trecerea la votul cu majoritate calificată pentru deciziile în ceea ce pri-vește baza fiscală consolidată comună a societăților, impozitarea echitabilă a industriei digitale și taxa pe tranzacțiile financiare. Europa trebuie să poată acționa mai rapid și mai decisiv.

Îmi doresc o uniune economică și monetară mai puternică.

Zona euro este mai rezilientă acum decât în anii trecuți. Dispunem acum de Mecanismul european de stabilitate (MES). Consider că MES ar trebui acum să se transforme treptat într-un Fond monetar eu-ropean, ferm ancorat în Uniunea noastră. Comisia va prezenta propuneri concrete în acest sens în luna decembrie.

Cred că avem nevoie de un ministru european al economiei și finanțelor: un ministru european care să promoveze și să susțină reformele structurale în statele noastre membre. Acesta se poate baza pe activitatea pe care Comisia o desfășoară din 2015 împreună cu Serviciul de sprijin pentru reforme structurale. Noul ministru ar trebui să coordoneze toate instrumentele financiare ale UE care pot fi uti-lizate atunci când un stat membru intră în recesiune sau este afectat de o criză fundamentală.

Nu fac apel la crearea acestei noi funcții doar de dragul de a o crea. Fac apel la eficiență. Comisarul pen-tru afaceri economice și financiare – care ar trebui să fie, în mod ideal, și unul dintre vicepreședinți – ar trebui să își asume rolul de ministru al economiei și finanțelor, care ar trebui să prezideze și Eurogrupul.

Ministrul european al economiei și finanțelor trebuie să răspundă în fața Parlamentului European.

Nu avem nevoie de structuri paralele. Nu avem nevoie de un buget al zonei euro, ci de o linie bugetară solidă pentru zona euro în bugetul UE.

De asemenea, nu susțin ideea de a avea un parlament separat pentru zona euro.

Parlamentul zonei euro este Parlamentul European.

Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să fie mai puternică și în lupta împotriva te-rorismului. În ultimii trei ani, am făcut progrese reale, dar încă nu avem mijloacele necesare pentru a acționa rapid în cazul amenințărilor teroriste transfrontaliere.

Din acest motiv, solicit înființarea unei unități europene de informații care să asigure că datele privind teroriștii și luptătorii străini sunt partajate automat între serviciile de informații și cu poliția.

Consider, de asemenea, că există argumente puternice pentru a încredința noului Parchet European sarcina de a urmări penal infracțiunile teroriste transfrontaliere.

Îmi doresc ca Uniunea să devină un actor mai puternic pe plan mondial. Ca să avem un cuvânt mai greu de spus în lume, trebuie să putem adopta mai rapid deciziile de politică externă. Din acest motiv, doresc ca statele membre să examineze ce decizii de politică externă pot trece de la votul în unanimi-tate la votul cu majoritate calificată. Tratatul prevede deja acest lucru, dacă toate statele membre sunt de acord să acționeze astfel.

18

Și mai doresc, de asemenea, să facem mai multe eforturi în domeniul apărării. Un nou Fond european de apărare este în curs de instituire, împreună cu o cooperare structurată permanentă în domeniul apărării. Până în 2025 avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării în toată puterea cuvântului. Noi avem nevoie de ea, iar NATO o dorește.

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, doresc ca Uniunea noastră să se axeze mai mult pe lucrurile care contează, plecând de la munca pe care Comisia a depus-o deja. Nu ar trebui să ne amestecăm în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni reglementând fiecare aspect. Ar trebui să ne im-plicăm considerabil în chestiunile majore. Nu ar trebui să intervenim cu o serie de noi inițiative sau să căutăm competențe tot mai mari. Ar trebui să dăm înapoi competențele statelor membre acolo unde este cazul.

Acesta este motivul pentru care actuala Comisie s-a implicat considerabil în chestiunile majore și mai puțin în cele minore, prezentând mai puțin de 25 de inițiative noi pe an, în timp ce Comisiile precedente propuneau peste 100. Am redat înapoi unele competențe în cazurile în care este mai logic ca guvernele naționale să se ocupe de aspectele respective. Mulțumită activității excelente a comisa-rului Vestager, am delegat 90 % dintre deciziile privind ajutoarele de stat la nivel regional sau local.

Pentru a termina munca pe care am început-o, voi institui un grup de lucru privind subsidia-ritatea și proporționalitatea, care, începând din această lună, va examina foarte critic toate domeniile de politică pentru a ne asigura că acționăm numai acolo unde contribuția UE are o valoare adăugată. Grupul de lucru va fi condus de prim-vicepreședintele Frans Timmermans, care are multă experiență în ceea ce privește mai buna reglementare. Grupul de lucru Timmermans, care ar trebui să includă și deputați din Parlamentul European, precum și membri ai parlamentelor naționale, ar trebui să prezinte un raport privind activitatea sa peste un an.

O UNIUNE MAI DEMOCRATICĂ

Stimați deputați,


Uniunea noastră trebuie să facă un salt înainte democratic.

Aș dori ca partidele politice să își înceapă campaniile pentru viitoarele alegeri mult mai devreme decât în trecut. Prea des, alegerile europene au însemnat doar suma campaniilor naționale. Democrația europeană merită mai mult.

Astăzi, Comisia propune noi norme privind finanțarea partidelor și a fundațiilor politice. Nu ar trebui să umplem vistieria extremiștilor antieuropeni. Ar trebui să oferim partidelor europene mijloacele pentru a se organiza mai bine.

19



Susțin ideea de a avea liste transnaționale, deși sunt conștient că mulți dintre dumneavoastră o dez-aprobați. Grație unor astfel de liste, alegerile pentru Parlamentul European ar avea un caracter mai european și mai democratic.

Cred, de asemenea, că, în lunile care vor urma, ar trebui să implicăm mai mult în lucrările privind viitorul Europei parlamentele naționale și societatea civilă de la nivel național, regional și local. În ultimii trei ani, membrii Comisiei au vizitat parlamentele naționale de peste 650 de ori. De asemenea, au participat la peste 300 de dialoguri interactive cu cetățenii în peste 80 de orașe din 27 de state membre. Dar putem face și mai mult. Prin urmare, îmi exprim sprijinul față de inițiativa președintelui Macron de a organiza convenții democratice în toată Europa în 2018.

În ceea ce mă privește, pe măsură ce ritmul dezbaterii se va intensifica, în 2018 voi acorda o atenție deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României, țări care își vor sărbători anul viitor cea de a 100-a aniversare. Cei care doresc să modeleze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă bine și să onoreze istoria noastră comună, care include aceste patru țări - Europa nu ar fi întreagă fără ele.

Necesitatea de a consolida democrația are implicații și pentru Comisia Europeană. Astăzi trimit Parla-mentului European un nou Cod de conduită pentru comisari. Noul cod precizează în primul rând că aceștia pot candida la alegerile pentru Parlamentul European în aceleași condiții ca oricine. Noul cod conține, desigur, cerințe mai stricte de integritate pentru comisari, atât în timpul, cât și după încheierea mandatului lor.

Dacă doriți să întăriți democrația europeană, atunci nu puteți da înapoi progresul democratic determi-nat de introducerea candidaților cap de listă – „Spitzenkandidaten”.

Sunt convins că viitorului președinte îi va prinde foarte bine experiența unică de a-și face campanie în toate colțurile frumosului nostru continent.. Ca să înțeleagă provocările funcției sale și diversitatea statelor noastre membre, ar trebui ca viitorul președinte să se fi întâlnit cu cetățenii și la primăria din Helsinki, și în piețele din Atena. Din experiența mea personală de desfășurare a unei astfel de campanii, pot spune că te face mai modest, dar te și întărește în timpul mandatului. În plus, poți sta în fața ce-lorlalți lideri din Consiliul European cu încrederea că și tu ai fost ales, la fel ca și ei. Acesta este un lucru bun pentru echilibrul Uniunii noastre.

Mai multă democrație înseamnă mai multă eficiență. Europa ar funcționa mai bine dacă am comasa funcțiile de președinte al Comisiei Europene și de președinte al Consiliului European.

Nu am nimic împotriva bunului meu prieten, Donald Tusk, cu care am colaborat minunat în ultimii trei ani. Această propunere nu este îndreptată împotriva lui Donald sau împotriva mea.

Europa ar fi mai ușor de înțeles dacă nava ar fi condusă de un singur căpitan.

Un singur președinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, atât ca uni-une a statelor, cât și ca uniune a cetățenilor.

20

FOAIA NOASTRĂ DE PARCURS

Stimați deputați,

Viziunea pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pe care v-o supun atenției astăzi combină practic elemente din toate cele cinci scenarii prezentate în luna martie.

Viitorul nostru nu poate rămâne la stadiul de scenariu, de schiță, de idee printre multe altele.

Trebuie să pregătim de astăzi Uniunea de mâine.

Azi-dimineață am trimis președintelui Tajani, președintelui Tusk, precum și țărilor care dețin Președinția prin rotație a Consiliului, din prezent și până în martie 2019, o foaie de parcurs în care este prezen-tată direcția în care ar trebui să ne îndreptăm.

Un element important vor fi planurile pe care Comisia le va prezenta în mai 2018, referitoare la modul în care viitorul buget al UE poate fi pe măsura ambiției noastre și poate garanta că ne vom îndeplini toate promisiunile.

La data de 29 martie 2019, Regatul Unit va ieși din Uniunea Europeană. Va fi un moment foarte trist și tragic și îl vom regreta mereu. Dar trebuie să respectăm voința poporului britanic.

La 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de membri. Sugerez să ne pregătim bine pentru acest moment, atât în rândul celor 27, cât și în cadrul instituțiilor europene.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc doar câteva săptămâni mai târziu, în mai 2019. Europenii au întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la urne cu o înțelegere clară a modului în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori.

Din acest motiv, adresez președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima ju-mătate a anului 2019, invitația de a organiza un summit special în România la 30 martie 2019. Dorința mea este ca acesta să aibă loc în frumosul și vechiul oraș Sibiu, sau Hermannstadt, așa cum îi știu eu numele. Cu această ocazie, ar trebui să ne reunim ca să luăm deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

Speranța mea este că, pe 30 martie 2019, europenii se vor găsi într-o Uniune în care ne apărăm cu toții va-lorile și în care toate statele membre respectă cu fermitate statul de drept. În care apartenența la zona euro, uniunea bancară și spațiul Schengen a devenit normă pentru toate statele membre. În care am reconsolidat fundațiile uniunii noastre economice și monetare, astfel încât să ne putem apăra moneda unică în vremuri și bune și rele, fără a fi nevoie să recurgem la ajutor extern. În care piața noastră unică va asigura un trata-ment mai echitabil atât al lucrătorilor din est, cât și al celor din vest. În care am ajuns la un acord asupra unui pilon solid de standarde sociale. În care profiturile vor fi impozitate acolo unde sunt realizate. În care nu mai există breșe pe care să le poată exploata teroriștii. În care am căzut de acord cu privire la o adevărată Uniune Europeană a Apărării. În care un singur președinte conduce activitatea Comisiei și a Consiliului European, fiind ales în urma unei campanii electorale democratice desfășurate în întreaga Europă.

Dacă, la 30 martie 2019, cetățenii noștri se vor găsi într-o astfel de Uniune, atunci aceștia ar trebui să fie în măsură să voteze la alegerile pentru Parlamentul European, câteva săptămâni mai târziu, cu convingerea fermă că Uniunea noastră este în serviciul lor.

21



Jean-Claude Juncker

CONCLUZII

Stimați deputați,

Europa nu a fost concepută ca să stea pe loc, așa ceva nu trebuie să se întâmple niciodată.

Helmut Kohl și Jacques Delors m-au învățat că Europa avansează numai dacă este îndrăzneață. Piața unică, spațiul Schengen și moneda unică, toate au fost considerate irealizabile, până au fost puse în practică. Și totuși aceste trei proiecte ambițioase au devenit realitate.

Unii sunt de părere că ar trebui să nu punem în pericol echilibrul navei tocmai acum când lucrurile au început să meargă mai bine,

însă nu este momentul să fim excesiv de precauți.

Am început să reparăm acoperișul. Dar trebuie să încheiem lucrarea acum, când este soare și cât mai este soare.

Altfel, atunci când vor apărea următorii nori la orizont – și vor apărea, cu siguranță – va fi prea târziu.

Să dezlegăm așadar parâmele,

să ne îndepărtăm de port

și să prindem în pânze vântul prielnic!

STAREA UNIUNII 2017

SCRISOAREA DE INTENȚIE ADRESATĂ PREȘEDINTELUI ANTONIO TAJANI ȘI

PRIM-MINISTRULUI JÜRI RATAS

24

Strasbourg, 13 septembrie 2017

Stimate Domnule Președinte Tajani,

Stimate Domnule Prim-Ministru Ratas,

Ultimele douăsprezece luni au fost dificile pentru cetățenii europeni și pentru noi toți. 2016 a fost, din multe puncte de vedere, un „annus horribilis” pentru proiectul european. De la referendumul pe tema Brexitului, atacurile teroriste, încetinirea ritmului de creștere economică și menținerea unui nivel ridicat al șomajului în mai multe state membre, la actuala criză a migrației – Europa a trebuit să facă față unor provocări diverse. Valorile și democrațiile noastre europene au fost puse la încercare de forțe populiste care s-au activat și în interiorul granițelor, și în străinătate, în paralel cu incertitudinile geopolitice sporite legate de alegerile prezidențiale din Statele Unite.

Atât instituțiile UE, cât și statele membre au trebuit să facă eforturi susținute și să își reafirme rolul de lider politic pentru a menține traiectoria proiectului european în aceste vremuri tulburi. Dorim să vă mulțumim dumneavoastră și membrilor instituțiilor pe care le reprezentați pentru angajamentul ferm manifestat în sprijinul agendei noastre pozitive pentru o Europă care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără, prezen-tată de președintele Comisiei în discursul său privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016. Această agendă s-a bucurat imediat de un ecou favorabil în ședința plenară a Parlamentului European și, două zile mai târziu, a fost salutată de liderii UE-27 cu ocazia Summitului de la Bratislava. Împreună, am îndeplinit obiectivele înscrise pe această agendă pozitivă, nu în ultimul rând datorită Declarației comune privind prioritățile legislative ale UE pentru 2017, semnate de către președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene la 13 decembrie 2016. Fondul european pentru investiții strategice, care beneficiază de sprijinul bugetului comun al UE și este susținut de Banca Europeană de Investiții, a generat deja investiții în valoare de peste 225 de miliarde de euro. A fost instituită Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, care este pe deplin operațională la frontierele externe ale UE, fie că este vorba de Grecia, Bulgaria, Italia sau Spania. Am mobilizat fonduri UE pentru instruirea pazei de coastă libiene și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă a peste 3 milioane de refugiați sirieni în Turcia. Am finalizat cu succes Directiva de combatere a terorismului, introducând prevederi mai stricte și reguli mai eficiente privind controlul achiziționării și deținerii de arme de foc. Ne-am îmbunătățit instrumentele de combatere a evazi-unii fiscale. Am făcut un pas fără precedent în direcția creării Fondului european de apărare și am convenit pentru prima dată să adoptăm formatul unei cooperări structurate permanente în domeniul apărării. Împreună, am făcut posibilă intrarea în vigoare cu titlu provizoriu a unui acord comercial echitabil și echilibrat cu Canada, un partener cu care împărtășim aceleași idei în materie de standarde de sănătate, siguranță alimentară și diversitate culturală. Și am pregătit calea pentru un parteneriat economic ambițios și bazat pe valori cu Japonia. Împreună, am adus mai aproape UE și Ucraina, prin intermediul unui acord de asociere care, în timp, urmează să contribuie la asigurarea stabilității și prosperității vecinilor noștri estici din regiune. În ciuda opoziției semnificative, am ratificat și am apărat Acordul de la Paris, considerându-l cel mai bun instrument pentru gestionarea schimbărilor climatice. Și, nu în ul-timul rând, în luna iunie am reușit să eliminăm tarifele de roaming pentru serviciile mobile și să lansăm inițiativa privind accesul gratuit la internet prin rețele Wi-Fi în piețe, primării, parcuri și biblioteci în toată Europa, începând din 2017. Bilanțul de la jumătatea mandatului nostru arată că am obținut rezultate mai rapid și mai eficient în ceea ce privește toate cele zece priorități stabilite în orientările noastre politice din 2014, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din Europa1.

În prezent, Europa își redobândește în mod vizibil dinamismul. Ritmul de creștere economică s-a accelerat, ajun-gând la peste 2 % (2,2 % pentru zona euro) în acest an, creșterea fiind prezentă în sfârșit în toate statele noastre membre, și depășind în ultimii doi ani ratele de creștere din Statele Unite și Japonia. Aproape 8 milioane de locuri de muncă au fost create de la începutul mandatului actualei Comisii; acest lucru se datorează și acțiunilor instituțiilor UE, în special Fondului european pentru investiții strategice, Garanției pentru tineret și fondurilor structurale și de investiții europene, precum și politicii monetare a Băncii Centrale Europene. Atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic, Europa are în prezent mai mult vânt din pupa. Alegerile recente din mai multe state membre au creat o nouă dinamică pentru cei care sunt pregătiți să apere valorile noastre europene, pentru cei care

1 „ComisiaEuropeanălajumătateamandatului:stadiulîndepliniriicelorzeceprioritățialepreședinteluiJuncker”,RaportalParlamentuluiEuropean,11iulie 2017.

25

STAREA UNIUNII – 2017 SCRISOAREA DE INTENȚIE ADRESATĂ PREȘEDINTELUI ANTONIO TAJANI ȘI PRIM-MINISTRULUI JÜRI RATAS

doresc să modeleze și să valorifice globalizarea și să construiască un viitor sustenabil și pentru cei care aleg coop-erarea și integrarea în locul retragerii și izolării.

Acum ar trebui să valorificăm această nouă dinamică. Fereastra de oportunitate ar putea să nu rămână deschisă mult timp și, cu siguranță, nu este momentul să ne culcăm pe lauri, întrucât Europa se confruntă în continuare cu provocări semnificative: de la instabilitatea din regiunile învecinate și amenințările teroriste la schimbările demogra-fice, climatice și tehnologice; de la nevoia de a face investiții sustenabile și de a mări reziliența uniunii economice și monetare la nevoia tot mai pregnantă de îmbunătățire a nivelului de echitate socială și de responsabilitate demo-cratică. Nu vom putea să găsim soluții acestor provocări decât dacă vom fi gata să colaborăm pentru a lua acum decizii care să asigure viitorul Europei pe termen mediu și lung.

Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017, în care se prezintă cinci scenarii pentru viitorul Europei până în 2025, a fost urmată de o serie de documente de reflecție privind tematicile cele mai relevante pentru viitorul nostru. Publi-carea cărții albe a marcat începutul unei dezbateri binevenite în statele membre. Numai Comisia a organizat 129 de dialoguri cu cetățenii privind viitorul Europei în peste 80 de orașe din 27 de state membre, inclusiv cu parlamentele naționale.

Considerăm că a sosit momentul să trecem de la reflecție și dezbatere la primele propuneri concrete privind viitorul Europei.

Astăzi vă transmitem intențiile noastre în privința programului de lucru al Comisiei pentru următoarele șaisprezece luni, respectiv până la sfârșitul anului 2018. Acum când Europa își îndreaptă privirea către viitor, vă prezentăm o Foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică, pentru a profita de impulsul actual. Foaia noastră de parcurs conține două părți. În primul rând, propunem acțiuni și inițiative care urmează să fie prezentate și/sau finalizate în următoarele șaisprezece luni, în conformitate cu scenariul 1 din cartea albă și cu Agenda de la Bratislava. În al doilea rând, propunem acțiuni și inițiative mai ambițioase și orientate și mai mult spre viitor, care vor trasa direcția Uniunii noastre până în 2025; acestea combină scenariile 3, 4 și/sau 5 din cartea albă, utilizând pe deplin potențialul neexploatat al Tratatului de la Lisabona.

Foaia de parcurs se bazează pe următoarele principii importante: necesitatea de a respecta valorile noastre eu-ropene comune, inclusiv statul de drept; punerea în continuare a accentului pe elaborarea și punerea în practică a inițiativelor prioritare care au o valoare adăugată europeană clară și care fac din Europa un loc mai bun pentru cetățenii săi, în acord cu orientările politice din 2014 și cu credința noastră comună că Uniunea ar trebui să se im-plice în chestiunile majore și să rămână discretă în chestiunile de o mai mică importanță; necesitatea de a trata în mod egal cetățenii din toate statele membre ale UE și, de asemenea, de a nu permite niciodată, în interiorul Uniunii, apariția unor cetățeni de categoria a doua și punerea unui accent puternic pe eficiență, democrație și transparență în toate acțiunile noastre comune.

Foaia de parcurs anticipează și faptul că, începând cu 29 martie 2019, Regatul Unit nu va mai fi membru al Uniunii noastre, în urma notificării trimise în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Până atunci și după acest moment, dorim să păstrăm în UE-27 spiritul de unitate creat în ultimele luni.

26

***

Foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică (Proiectul programului de lucru al Comisiei până la sfârșitul anului 2018)

Prioritatea 1: Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții

Inițiative care urmează să fie lansate și/sau finalizate până la sfârșitul anului 2018

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerii privind fondurile „ESI 2.0” și a propunerii „Omnibus”, în special a modificărilor aduse Regulamentului privind dispozițiile comune care sim-plifică utilizarea fondurilor structurale și de investiții europene și facilitează combinarea lor cu Fondul european pentru investiții strategice.

- Semestrul european 2018 pentru coordonarea politicilor economice: investiții concrete, finanțe publice solide și reforme structurale, continuând, în același timp, să se facă uz de flexibilitatea corespunzătoare integrată în Pactul de stabilitate și creștere și identificată de Comisie începând din ianuarie 2015; integrarea noului tablou de bord al indicatorilor sociali care însoțește Recomandarea Comisiei privind pilonul european al drepturilor sociale.

- Obținerea de rezultate în toate punctele Agendei pentru competențe în Europa, în special prin punerea în prac-tică a „parcursurilor de actualizare a competențelor” la nivel național, prin finanțări din Fondul social european și acordându-se o atenție deosebită competențelor de bază și necesității de a avea competențe digitale.

- Pachetul de măsuri privind economia circulară, menit să stimuleze inovarea, crearea de locuri de muncă și creștere economică, inclusiv: o strategie privind materialele plastice care își propune ca, până în 2030, toate ambalajele din plastic de pe piața UE să fie reciclabile; o propunere de regulament privind reutilizarea apelor reziduale; o revizuire a Directivei privind apa potabilă; și un cadru de monitorizare pentru economia circulară.

Inițiative care urmează să fie lansate în perspectiva anului 2025

- *** Propunerea globală (planificată în mai 2018) pentru viitorul cadru financiar multianual aferent perioadei de după 2020, urmată de propuneri pentru următoarea generație de programe și resurse proprii noi.

- Document de reflecție „Către o Europă durabilă până în 2030” privind monitorizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, inclusiv a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Prioritatea 2: O piață unică digitală conectată


- *** Pachetul privind securitatea cibernetică, care stabilește măsuri concrete menite să ofere un răspuns amenințărilor cibernetice în schimbare, inclusiv: o propunere de consolidare a Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA); un set de instrumente pentru punerea în aplicare a Directivei privind securitatea rețelelor și a informațiilor; un model de răspuns eficace în cazul unor atacuri informatice care afectează mai multe state membre și consolidarea autonomiei strategice a Uniunii prin stimularea capacității de cercetare, construirea

27


unei apărări și a unei igiene cibernetice eficace, precum și a unor competențe adecvate, atât în interiorul Europei, cât și cu parteneri din întreaga lume, inclusiv cu NATO. (Propunerile concrete ale Comisiei sunt prezentate astăzi împreună cu discursul privind starea Uniunii.)

- *** Pachetul privind datele, menit să valorifice potențialul economiei bazate pe date, asigurând un flux liber de date fără caracter personal în Europa (O propunere concretă a Comisiei este prezen-tată astăzi împreună cu discursul privind starea Uniunii.)

- *** Inițiativa privind platformele online, menită să protejeze un mediu de afaceri echitabil, pre-vizibil, durabil și sigur în economia online.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a tuturor celor 14 propuneri legislative care vizează finalizarea pieței unice digitale, inclusiv: a pachetului privind telecomunicațiile; a pachetului privind drepturile de autor; a normelor privind geoblocarea; a cadrului audiovizual și a celui privind mass-media; a normelor privind livrarea coletelor; a Regulamentului privind confidențialitatea co-municațiilor electronice și a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal atunci când sunt prelucrate de instituțiile și organismele UE.

- Publicarea de către Comisie a unor orientări destinate cetățenilor, întreprinderilor și administrațiilor publice, astfel încât aceștia să fie pregătiți pentru aplicarea directă a Regulamentului general privind protecția datelor începând cu data de 25 mai 2018; orientările vor fi redactate în strânsă consultare cu Grupul de lucru „articolul 29”/noul Comitet european pentru protecția datelor.

- Revizuirea orientărilor Comisiei privind analizele de piață și evaluarea puterii semnificative de piață în sectorul comunicațiilor electronice.

- Lansarea unei inițiative privind abordarea provocărilor cu care se confruntă democrațiile noastre din cauza răspândirii de informații false pe platformele online.

Prioritatea 3: O uniune energetică rezilientă, cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor cli-matice


- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerilor Comisiei pentru punerea în practică a uniunii energetice și a politicii privind schimbările climatice, inclusiv: a pachetului „Energie curată pentru toți cetățenii europeni”; a pachetului privind schimbările climatice și a pachetului „Europa în mișcare”.

- *** Pachetul privind mobilitatea și schimbările climatice, inclusiv propuneri legislative privind: ve-hiculele nepoluante; norme comune pentru transportul combinat de mărfuri; standarde privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete; standarde privind eficiența consumului de com-bustibil și emisiile de CO2 pentru camioane, autobuze și autocare și o inițiativă menită să accel-ereze punerea în practică a infrastructurii pentru combustibili alternativi.

- Continuarea asigurării solidarității în cadrul uniunii energetice, inclusiv: o propunere privind normele comune pentru gazoductele care intră pe piața internă europeană a gazelor și punerea în aplicare rapidă a proiectelor de interes comun necesare pentru conectarea piețelor europene ale energiei.

- Pe baza unui mandat solid din partea Consiliului (proiect recomandat de Comisie la 9 iunie 2017), angajarea în negocieri cu Rusia privind principiile-cheie de funcționare a proiectului de gazoduct Nord Stream 2.

28


- Comunicarea privind viitorul politicii UE privind energia și clima, inclusiv al Tratatului Euratom (ținând seama de Declarația nr. 54 semnată de cinci state membre, adăugată la Actul Final al Tratatului de la Lisabona) și privind posibila prevalare de articolul 192 alineatul (2) al doilea paragraf din TFUE.

Prioritatea 4: O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată


- *** O strategie reînnoită privind politica industrială a UE, prin care să se stimuleze competitivita-tea industrială, inovarea și poziția de lider tehnologic pentru crearea de locuri de muncă echitabile și de calitate în industrie și prin care să se exploateze potențialul tehnologiilor digitale în toate sectoarele industriale (strategie prezentată astăzi împreună cu discursul privind starea Uniunii).

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a pachetului legislativ privind serviciile și a pachetului de măsuri de asigurare a respectării legislației.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerii privind consolidarea supravegherii pieței autovehiculelor.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerii privind insolvența și restructurarea în-treprinderilor și oferirea unei a doua șanse întreprinderilor, propunere care vizează reducerea costurilor și a complexității restructurării întreprinderilor, asigurarea faptului că întreprinderilor viabile li se va acorda o a doua șansă și sporirea securității juridice în cazul investițiilor transfron-taliere în UE.

- Pachetul UE privind dreptul societăților comerciale, care exploatează soluțiile digitale și prevede norme eficiente pentru operațiunile transfrontaliere, respectând în același timp prerogativele naționale în materie de drept social și de drept al muncii.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerilor care relansează baza fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB).

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerii de îmbunătățire a mediului TVA pentru întreprinderile care desfășoară activități de comerț electronic în UE și a propunerii privind in-stituirea unor norme identice pentru impozitarea cărților electronice, a ziarelor electronice și a echivalentelor lor tipărite.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerilor care impun întreprinderilor multinațion-ale obligația să publice principalele informații relevante de natură fiscală, în rapoarte defalcate pe țări, stabilind noi norme în materie de transparență aplicabile intermediarilor din domeniul plan-ificării fiscale și o listă comună la nivelul UE a jurisdicțiilor fiscale necooperante pe baza tabloului de bord al indicatorilor propuși de Comisie.

- *** Pachetul privind echitatea fiscală pentru crearea unui TVA unic în UE, inclusiv: propuneri de modificare a Directivei privind TVA în ceea ce privește sistemul definitiv de TVA pentru comerțul transfrontalier în cadrul pieței unice; o propunere de regulament al Consiliului privind combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată în cadrul pieței unice; o propunere de directivă a Consiliului referitoare la sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată aplicabil întreprin-derilor mici și o propunere de directivă a Consiliului privind normele de stabilire a cotelor de TVA.

29


- *** Propunerea de stabilire, la nivelul UE, a unor norme care să permită impozitarea profiturilor generate de întreprinderile multinaționale în economia digitală.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerii privind reforma Directivei privind detașar-ea lucrătorilor, care stabilește principiul remunerației egale pentru muncă egală la același loc de muncă, precum și a propunerii privind modernizarea normelor de coordonare a sistemelor de securitate socială, prin care să se asigure, printre altele, că, în aceleași condiții, pentru aceleași contribuții plătite se asigură aceleași prestații.

- *** Propunerea de instituire a Autorității Europene în domeniul Muncii, menită să consolideze co-operarea dintre autoritățile de resort de la toate nivelurile și să asigure o mai bună gestionare a situațiilor transfrontaliere, precum și alte inițiative de sprijinire a mobilității echitabile, cum ar fi crearea unui număr de securitate socială european.

- Propunerea de revizuire a Directivei privind declarația scrisă, pentru a se îmbunătăți transparența și predictibilita-tea juridică a contractelor de muncă, precum și o inițiativă privind accesul la protecție socială a lucrătorilor atipici și a lucrătorilor care desfășoară activități independente.

- Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerii privind echilibrul între viața profesională și cea privată.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a tuturor propunerilor privind uniunea piețelor de cap-ital, inclusiv: a propunerii privind produsul de pensii paneuropean; a modificărilor aduse Regula-mentului privind infrastructura pieței europene și a recomandării Băncii Centrale Europene de modificare a articolului 22 din statutul SEBC și al BCE.

- *** Pachetul privind uniunea piețelor de capital, inclusiv: revizuirea și consolidarea atribuțiilor, guvernanței și finanțării autorităților de supraveghere financiară ale UE; adoptarea de măsuri concrete în vederea instituirii unei autorități europene unice de supraveghere a piețelor de capital și a unor ajustări în ceea ce privește Comitetul european pentru risc sistemic; un cadru revizuit pentru firmele de investiții; un plan de acțiune privind finanțarea durabilă, care să includă măsuri de reglementare; o inițiativă privind tehnologia financiară (FinTech); un cadru european pentru obligațiunile garantate și modificări ale Directivei privind administratorii de fonduri de investiții alternative și ale Directivei privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (Directi-va OPCVM).

- Pachetul privind produsele alimentare, inclusiv o propunere privind lanțul de aprovizionare cu alimente al UE ca urmare a revizuirii politicii agricole comune a UE.

- Planul de acțiune comun privind politicile de vaccinare naționale.


- Comunicarea privind posibilitatea consolidării în continuare a utilizării votului cu majoritate calificată și a proce-durii legislative ordinare în chestiunile legate de piața internă, pe baza articolului 48 alineatul (7) din TUE.

Prioritatea 5: O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă


- *** Pachetul privind uniunea economică și monetară, inclusiv propuneri privind: procesul de trans-formare a Mecanismului european de stabilitate într-un Fond Monetar European; crearea, în cad-rul bugetului UE, a unei linii bugetare dedicate zonei euro care să ofere (1) asistență tehnică porn-ind de la programul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei; (2) o funcție de stabilizare;

30

(3) sprijin pentru uniunea bancară; și (4) un instrument de convergență menit să asigure asistență pentru preaderare statelor membre care nu fac parte din zona euro în drumul lor către adoptarea monedei unice; și integrarea în dreptul UE a normelor esențiale din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare, ținându-se seama de flexibili-tatea adecvată prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere și identificată de Comisie începând din ianuarie 2015.

- *** Adoptarea, în următoarea recomandare privind politica economică a zonei euro, a unei orientări fiscale în general neutre pentru zona euro, în sprijinul politicii monetare a Băncii Centrale Euro-pene și pentru susținerea creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a investițiilor în zona euro.

- Adoptarea rapidă de către Consiliu a propunerii Comisiei privind instituirea treptată a unei reprezentări unificate a zonei euro în cadrul Fondului Monetar Internațional.

- *** Declarații ale instituțiilor UE privind instituirea pilonului european al drepturilor sociale, ca rezultat al summitului cu tematică socială de la Göteborg.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a tuturor componentelor pachetului de măsuri privind reducerea riscurilor în sectorul bancar și a propunerii privind instituirea sistemului european de asigurare a depozitelor.

- *** Pachetul privind uniunea bancară, cu finalizarea tuturor aspectelor aferente, inclusiv: finaliza-rea mecanismului de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție; adoptarea de măsuri suplimentare menite să reducă nivelul creditelor neperformante și un cadru care să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea de titluri suverane garantate cu obligațiuni pentru a sprijini în continuare di-versificarea portofoliilor în sectorul bancar.


- Comunicarea privind eventuala creare a unui post permanent de ministru european al economiei și finanțelor (articolul 2 din Protocolul nr. 14) și implicațiile instituționale ale acestuia.

- Analizarea unei eventuale dezvoltări de active sigure în zona euro.

Prioritatea 6: O politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile legate de globalizare2


- *** Pachetul legislativ privind comerțul, inclusiv: o comunicare privind o politică comercială mod-ernizată, bazată pe valori, durabilă și transparentă, care să ajute la valorificarea oportunităților oferite de globalizare și să asigure o abordare echilibrată a acordurilor comerciale deschise și ech-itabile; proiect de mandat pentru lansarea negocierilor cu Australia și Noua Zeelandă; un proiect de mandat pentru un nou sistem jurisdicțional multilateral în materie de investiții; un cadru euro-pean pentru controlul investițiilor străine directe în UE din motive de ordine și siguranță publică (propunerile concrete ale Comisiei sunt prezentate astăzi împreună cu discursul privind starea Uniunii).

2 Titlulprioritățiinumărul6afostactualizatșiadevenitneutrudinpunctdevederegeografic,avândînvedereîncetinirearitmuluinegocierilorcomercialecuStateleUnite,noulcontextgeopoliticșinouadinamicăanegocierilorcomercialecualteregiuniimportantealelumii.Comisiaaținutseamadeaceastărealitateschimbândnumelegrupuluisăurelevantîn„Grupuldecomisaripentrucomerțșivalorificareaoportunitățiloroferitedeglobalizare”.

31


- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerilor de modernizare a instrumentelor UE de apărare comercială și de modificare a metodologiei antidumping, precum și a propunerii modifi-cate privind instituirea Instrumentului pentru achiziții publice internaționale.

- Finalizarea acordurilor cu Japonia, Singapore și Vietnam.

- Continuarea negocierilor cu Mexic și Mercosur.

Prioritatea 7: Un spațiu al justiției și al drepturilor fundamentale bazat pe încredere reciprocă


- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerilor privind combaterea spălării banilor, Sis-temul UE de intrare/ieșire, Sistemul de Informații Schengen (SIS II), Sistemul european de infor-mații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS) și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS).

- *** Pachetul legislativ privind combaterea terorismului, inclusiv: măsuri de combatere a radical-izării; măsuri pentru asigurarea unei depistări și eliminări rapide și proactive a conținuturilor il-egale care instigă la ură, violență și terorism; acțiuni de blocare a accesului la resursele utilizate de teroriști pentru a pregăti și desfășura atacuri, cum ar fi substanțele periculoase sau finanțarea terorismului; oferirea de orientări și asistență statelor membre în vederea protejării spațiilor pub-lice și oferirea de orientări privind păstrarea datelor.

- *** Îndeplinirea punctelor de pe Agenda europeană privind securitatea, inclusiv: propuneri legis-lative care să permită interoperabilitatea sistemelor UE de informații pentru gestionarea secu-rității, a frontierelor și a migrației și o propunere de îmbunătățire a accesului transfrontalier al autorităților de asigurare a respectării legii la probele electronice.

- Cadru pentru deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, în special în ceea ce privește fluxurile de date cu Japonia.

- *** Pachetul „Noi avantaje pentru consumatori”, care vizează facilitarea coordonării și acțiuni efi-cace din partea autorităților naționale de protecție a consumatorilor la nivelul UE și consolidarea acțiunii autorităților publice de asigurare a respectării normelor în materie de concurență, precum și o mai bună protecție a drepturilor consumatorilor.

- Orientări interpretative pentru punerea în aplicare a Directivei privind practicile comerciale neloiale și a Regula-mentului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, pentru a preveni și a soluționa problema standardelor de calitate duble pentru produsele de consum.


- Comunicarea privind posibilitatea de a extinde atribuțiile noului Parchet European pentru a include și lupta îm-potriva terorismului, pe baza articolului 86 alineatul (4) din TFUE.

- Inițiativa de consolidare a asigurării respectării statului de drept în Uniunea Europeană.

Prioritatea 8: Către o nouă politică în domeniul migrației


- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a Sistemului european comun de azil reformat, bazat pe responsabilitate și solidaritate, inclusiv a propunerilor privind: reforma sistemului Dublin; insti-

32

tuirea unei noi agenții pentru azil; reforma sistemului Eurodac; revizuirea condițiilor de primire, a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de protecție internațională și a procedurii de azil, precum și a cadrului UE de relocare.

- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a propunerii referitoare la intrarea și șederea resor-tisanților din țările terțe în scopul ocupării unor locuri de muncă înalt calificate („propunerea privind cartea albastră”).

- *** Un nou pachet privind gestionarea migrației, inclusiv: evaluarea la jumătatea perioadei a Agendei europene privind migrația; măsuri specifice pentru a promova o abordare mai eficace a returnărilor; promovarea în continuare a unor căi legale de migrație, prin încurajarea asumării unor noi angajamente în materie de relocare; reformarea politicii comune în materie de vize și menținerea solidarității UE față de statele membre care se confruntă cu presiuni excepționale exercitate de migrație.

- Un pachet legislativ privind consolidarea spațiului de liberă circulație Schengen, inclusiv o propunere de actualiza-re a Codului frontierelor Schengen, și asigurarea integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen.

- Punerea rapidă în practică a Planului de investiții externe și punerea în aplicare a cadrului de parteneriat privind migrația cu principalele țări terțe de origine și de tranzit.

Prioritatea 9: Un actor mai puternic pe plan mondial


- *** Adoptarea rapidă de către colegiuitori a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

- *** Monitorizarea Planului de acțiune pentru apărarea europeană, în special cu accent pe execuția fondului european de apărare, inclusiv a instrumentelor financiare.

- Proiect de mandat pentru negocierea unui cadru post-Cotonou.


- Comunicarea privind posibilitatea consolidării în continuare a utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă comună, pe baza articolului 31 alineatul (3) din TUE.

- Strategie pentru o aderare cu succes la UE a Serbiei și a Muntenegrului, în calitatea lor de țări candidate din pri-ma linie din Balcanii de Vest, cu un accent special pe respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale, pe lupta împotriva corupției și pe asigurarea stabilității globale în regiune.

Prioritatea 10: O Uniune a schimbărilor democratice


- *** Pachetul legislativ privind democrația, inclusiv: o revizuire a Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană, astfel încât aceasta să devină mai accesibilă, mai atractivă și mai ușor de utilizat pentru organizatori și susținători și o propunere de consolidare a dimensiunii europene și a transparenței partidelor politice și a fundațiilor europene (Propunerile concrete ale Comisiei sunt prezentate astăzi împreună cu discursul privind starea Uniunii.)

33


- Continuarea derulării proiectului privind Corpul european de solidaritate, cu participarea tuturor actorilor rel-evanți, și ajungerea rapidă la un acord între colegiuitori cu privire la propunerea legislativă aferentă până la sfârșitul anului.

- *** Acord rapid al colegiuitorilor cu privire la modificările propuse ale Regulamentului privind pro-cedura comitetelor.

- Continuarea, până la alegerile din iunie 2019, a dezbaterilor pe temele propuse în Cartea albă privind viitorul Europei (dezbateri, dialoguri cu cetățenii, interacțiuni cu parlamentele naționale, activități cu regiunile).


- Comunicarea privind consolidarea în continuare a subsidiarității, a proporționalității și a unei mai bune regle-mentări în activitatea zilnică a Uniunii Europene.

- Comunicarea privind opțiunile de îmbunătățire a eficienței la nivelul de conducere al Uniunii Europene.

***

Scrisoarea de intenție de astăzi și Foaia noastră de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai demo-cratică reprezintă punctul de plecare pentru dialogul interinstituțional de pregătire a Programului de lucru al Comisiei pentru 2018, în conformitate cu Acordul-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisie și cu Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare. Acordăm o importanță deosebită interacțiunii cu Parlamentul Euro-pean și cu Consiliul, precum și cu parlamentele naționale. Considerăm că schimburile noastre vor oferi o bază solidă pentru un program de lucru politic și concentrat al Comisiei în următoarele șaisprezece luni, care se anunță decisive.

În săptămânile următoare vom consulta Parlamentul European și comisiile sale relevante, precum și Consiliul și Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER I și II). Pe tot parcursul următoarelor șaisprezece luni, Comisia va continua să se asigure că legislația noastră rămâne adecvată scopului și bazată pe dovezi și că sarcinile inutile sunt eliminate, inclusiv prin continuarea lucrărilor platformei REFIT. În anul următor vom acorda o atenție deosebită adoptării și punerii în aplicare a propunerilor în curs. Astfel cum se subliniază în cartea albă a Comisiei, trebuie să reducem decalajul dintre promisiuni și rezultate dacă dorim ca proiectul european să fie mai credibil și mai atractiv. De aceea, așteptăm cu interes să convenim asupra unei noi declarații comune cu privire la prioritățile legislative ale UE pentru 2018, pe baza experienței pozitive din acest an.

2017 și 2018 pot deveni ani de speranță și de reînnoire pentru Europa dacă vom reuși să îndeplinim cu succes obiectivele înscrise în agenda noastră comună și să le arătăm cetățenilor noștri că Uniunea Europeană le oferă protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără. Actualul context geopolitic impune mai mult decât oricând o astfel de Uniune. Așa cum au declarat pe bună dreptate liderii UE când s-au reunit la Roma cu ocazia celei de a 60-a aniversări a Tratatelor de la Roma: Avem „convingerea fermă că viitorul Europei se află în mâinile noastre și că Uniunea Europeană este cel mai bun instrument prin care ne putem atinge obiectivele”. Prin urmare, vă invit să profităm de ocazie și să facem și mai multe eforturi pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor noștri. A venit momentul să acționăm.

Jean-Claude Juncker Frans Timmermans

STAREA UNIUNII 2017

PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ÎNDEPLINIREA CELOR 10 PRIORITĂȚI

ALE COMISIEI EUROPENE

36

1/ Un nou impuls pentru locuri de muncă, creștere și investiții „Prima mea prioritate în calitate de președinte al Comisiei va fi aceea de a consolida competitivitatea Europei și de a stimula investițiile în vederea creării de locuri de muncă.”

Jean-Claude Juncker, Orientări politice, 15 iulie 2014

Ritmul de creștere al economiei europene continuă să se accelereze. Avem din nou creștere economică, încredere și stabilitate. Ocuparea forței de muncă și investițiile au revenit la nivelurile de dinaintea crizei, iar deficitele publice au scăzut.

Începând cu 2013 - momentul de apogeu al crizei, au fost create 11 milioane de noi locuri de muncă, aproape 8 milioane dintre acestea fiind create după începutul mandatului Comisiei Juncker. Rata șomajului se situează la 7,7 % - cel mai mic nivel înregistrat în ultimii nouă ani. Rata de ocupare a locurilor de muncă în rândul europenilor este mai ridicată ca niciodată, peste 235 de milioane de persoane având în prezent un loc de muncă. Deși există în continuare diferențe mari de la o țară la alta, există semne pozitive pretutindeni: de exemplu, în Spania șomajul a scăzut la nivelul cel mai mic din ultimii opt ani și în ultimul an a scăzut mai mult decât în oricare alt stat membru, iar șomajul în rândul tinerilor este, de asemenea, în scădere.

Ne aflăm în al cincilea an de redresare economică. Se preconizează că, în acest an, economiile UE vor crește cu peste 2 % (2,2 % pentru zona euro). În ultimii doi ani creșterea economică a UE a depășit-o, în medie, pe cea din Statele Unite și Japonia, în toate părțile Europei, și se preconizează că toate statele membre vor înregistra creștere în acest an și în anul următor. În pofida acestui impuls al creșterii, redresarea economică este în continuare incompletă și depinde de politici macroeconomice stimulative.

Investițiile se restabilesc treptat, depășind nivelurile foarte scăzute din perioada ulterioară crizei, Planul Juncker având un rol important în acest sens. În centru Planului se află Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) care, până în prezent, a atras investiții de peste 225 de miliarde EUR în toate statele membre și sprijină peste 300 000 de locuri de muncă. Până în 2020 vor fi sprijinite 700 000 de locuri de muncă. Cetățenii europeni văd și resimt aceste investiții, fie că este vorba de sprijin pentru tranziția către o energie curată, pentru

transformarea porturilor și aeroporturilor, pentru construirea de noi infrastructuri fizice și digitale, pentru contribuții în vederea integrării refugiaților sau pentru acordarea unei atenții deosebite echității prin sprijinirea agendei noastre sociale. De exemplu, FEIS sprijină integrarea refugiaților pe piața finlandeză a forței de muncă prin furnizarea de formare și de asistență privind plasarea forței de muncă.

Aceste investiții reprezintă un impuls binevenit pentru economiile locale, până în prezent fiind aprobate, în total, 296 de acorduri de finanțare cu intermediari locali, asigurându-se un acces mai bun la finanțare unui număr de 445 000 de întreprinderi mici și întreprinderi nou-înființate.

Europa are nevoie de mai multe investiții private în inovare și de un portofoliu mai solid de idei inovatoare care provin din baza noastră de cercetare. Pe lângă Planul Juncker și activitatea privind uniunea piețelor de capital, Comisia și-a îmbunătățit sinergiile dintre fondurile structurale și de investiții europene și alte instrumente financiare și fonduri cu capital de risc ale UE, în vederea oferirii de asistență întreprinderilor – și, prin urmare, economiei – pentru a crește și a prospera. Aceste fonduri vizează domenii de investiții esențiale pentru consolidarea creșterii economice. Dimensiunea fondurilor cu capital de risc din UE (în medie de 60 de milioane EUR) este în prezent jumătate din cea a fondurilor care operează în Statele Unite, ceea ce limitează capacitatea de a face investiții mai mari, astfel încât să poată ține pasul cu întreprinderile, pe

Ratele șomajului au atins cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani Aproape 8 milioane de locuri de muncă au fost create în timpul mandatului Comisiei Juncker

37

STAREA UNIUNII 2017 PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ÎNDEPLINIREA CELOR 10 PRIORITĂȚI


măsură ce acestea se extind. Fondurile europene cu capital de risc se confruntă în continuare cu multe obstacole transnaționale. Din acest motiv, Comisia, în cooperare cu Banca Europeană de Investiții, a lansat, la 22 noiembrie 2016, un fond de fonduri paneuropean de capital de risc în contextul „inițiativei privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora”. Într-un moment în care unele dintre cele mai inovatoare întreprinderi europene nou-înființate sunt în continuare nevoite să părăsească Europa din cauza lipsei de capital, acest sprijin este decisiv pentru ca acestea să rămână în Europa, creând locuri de muncă și generând creștere economică.

Pe această bază, am propus extinderea FEIS pentru perioada de după 2018 și consolidarea capacității financiare a acestuia pentru a se ajunge la investiții de cel puțin 500 de miliarde EUR până în 2020 (FEIS 2.0). Un acord între Parlamentul European și statele membre este iminent, iar extinderea fondului trebuie să se realizeze rapid, pentru a asigura continuitate pentru investitori și pentru promotorii de proiecte. În același timp, uniunea piețelor de capital contribuie la un acces mai bun la finanțare și la investiții mai sustenabile.

Planul Juncker reprezintă un model pentru investiții în alte părți ale lumii. A fost convenit Planul european de investiții externe și acesta este pus în aplicare pentru a contribui la stimularea investițiilor sustenabile în infrastructură și pentru a sprijini întreprinderile mici din Africa și din țările din vecinătatea UE cu până la 44 de miliarde EUR sub formă de investiții. Acest plan abordează, de asemenea, unele dintre cauzele profunde ale migrației.

Încrederea în economia europeană revine, însă eforturile trebuie continuate. Nu ne putem permite să pierdem din vedere consecințele crizei și nici disparitățile și inegalitățile din întreaga Europă. În schimb, trebuie să profităm cât mai mult de contextul favorabil pentru a face să avanseze strategia noastră de creștere economică, alături de reforme structurale și de o gestionare responsabilă a finanțelor publice. Eforturile noastre trebuie să aducă prosperitate și să reducă inegalitățile sociale.

Ocuparea forței de muncă europene este esențială pentru viitorul nostru. Niciun talent nu ar trebui irosit, nicio resursă nu ar trebui să rămână nevalorificată. Trebuie să continuăm să investim în calificare, formare și locuri de muncă pentru cetățenii noștri. Șomajul s-a redus în mod semnificativ, dar este în continuare prea ridicat în multe țări și în rândul tinerilor.

Atunci când și-a preluat mandatul, actuala Comisie s-a angajat să accelereze și să extindă Garanția pentru tineret, care reprezintă un angajament al statelor membre de a oferi tuturor tinerilor cu vârsta sub 25 de ani, în patru luni de la părăsirea sistemului de educație sau de la intrarea în șomaj, un loc de muncă de bună calitate, educație continuă, un stagiu de ucenicie sau formare. Cu ajutorul Parlamentului European și al Consiliului, Comisia a concentrat la începutul perioadei și a majorat pachetul financiar al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, al programului UE de sprijin financiar dedicat și a oferit asistență statelor membre în mobilizarea cotei care le revine din Fondul social european. În ansamblu, peste 18 milioane de tineri au fost incluși în Garanția pentru tineret începând cu ianuarie 2014, iar 11 milioane au acceptat o ofertă de angajare, ucenicie, stagiu sau de educație continuă. În prezent sunt în derulare peste 350 000 de proiecte cofinanțate prin Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Șomajul în rândul tinerilor a scăzut în mod semnificativ și mai repede decât media: de la aproximativ 24 % la jumătatea anului

2014, la sub 17 % în prezent. Aceasta înseamnă cu 2 milioane mai puțini tineri șomeri în UE față de iulie 2014.

Pentru a-i ajuta pe oameni să dobândească competențele adecvate, iar pe statele membre să își modernizeze sistemele de educație și de formare, am lansat o agendă pentru competențe în Europa care include noi „parcursuri de actualizare a competențelor”, astfel încât adulții slab calificați să își amelioreze competențele de bază de citire și scriere și competențele numerice și digitale. Agenda pentru competențe include, de asemenea, un instrument de stabilire a profilului de competențe al resortisanților țărilor terțe, permițându-le să se integreze pe piața europeană a forței de muncă și să aducă o contribuție la aceasta.

Planul Juncker a generat investiții în valoare de 225 de miliarde EUR, sprijinind crearea a 300 000 de locuri de muncă; până în 2020, acesta va sprijini crearea a 700 000 de locuri de muncă

38

2/ O piață unică digitală conectată „Cred că trebuie să valorificăm mult mai bine oportunitățile oferite de tehnologiile digitale, pentru care nu există frontiere.”


Tehnologia digitală ne face viața mai ușoară, acasă, la locul de muncă, atunci când studiem sau călătorim. În fiecare zi, 360 de milioane de europeni folosesc internetul, iar aproximativ 60 % dintre aceștia îl accesează prin intermediul unui telefon mobil sau inteligent. Pentru a valorifica la maximum noile oportunități pe care le aduce internetul, Europa are nevoie de o veritabilă piață unică digitală conectată, care să faciliteze viața cetățenilor săi, să genereze anual creștere economică de 415 miliarde EUR și să creeze sute de mii de noi locuri de muncă.

Din luna mai 2015, am prezentat 14 inițiative legislative pentru a îmbunătăți și a consolida piața unică digitală. În prezent, preocuparea noastră este să ne asigurăm că Parlamentul European și Consiliul convin rapid asupra acestor propuneri, astfel încât să le putem pune în practică și piața unică să devină conectată.

În acest an a avut loc un eveniment marcant în istoria digitală a Europei - eliminarea completă, în iunie 2017, a tarifelor de roaming. Aceasta reprezintă încununarea eforturilor depuse pe parcursul a 10 ani de către UE pentru reducerea drastică a tarifelor înainte de eliminarea completă a acestora. Următoarea etapă importantă a acțiunilor întreprinse de UE în favoarea consumatorilor și care sperăm că va avea loc deja în anul viitor, va fi accesul gratuit la punctele Wi-Fi din piețe, primării, parcuri, biblioteci și alte spații publice. În curând, grație acțiunilor UE, europenii vor putea să se bucure de abonamentele lor la filme, sport, muzică, jocuri video și cărți electronice oriunde ar călători în UE.

Conexiunile la internet și gradul de acoperire al acestuia se îmbunătățesc în întreaga Europă, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru dezvoltarea și inovarea digitală. Obținerea

unui acord cu privire la utilizarea benzii de 700 MHz din spectrul de frecvențe radio este o etapă esențială pentru a permite ca această frecvență să susțină 5G, automobilele

conectate și alte servicii digitale. Normele telecom ale UE actualizate propuse de Comisie, odată ce vor fi adoptate de Parlamentul European și de statele membre, vor impulsiona investițiile în rețelele de mare viteză și de calitate de care economia și societatea noastră au nevoie.

Europenii au nevoie de cunoștințe digitale în contextul unei piețe a forței de muncă și al unei societăți în schimbare, însă 37 % din forța de muncă nu deține deocamdată competențe digitale de bază. Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital va asigura formare pentru 1 milion de tineri șomeri până în 2020, iar planul de acțiune privind guvernarea electronică va simplifica viața cetățenilor și a întreprinderilor și va permite autorităților publice să ofere noi servicii.

Consumatorii vor putea în curând să facă cumpărături online transfrontaliere cu mai multă ușurință și să beneficieze de prețuri mai mici de livrare transfrontalieră a

Există 14 inițiative legislative pe care Parlamentul și statele membre trebuie să le adopte pentru a îmbunătăți piața unică digitală

39



coletelor, ceea ce constituie un aspect crucial pentru comerțul electronic. Normele modernizate privind drepturile de autor vor îmbunătăți accesul transfrontalier la conținutul online, garantând în același timp că jurnaliștii, editorii și autorii sunt remunerați corect pentru munca lor în mediul digital. Totodată, grație propunerii noastre de actualizare a Directivei europene privind serviciile mass-media audiovizuale, ne vom proteja mai bine copiii, vom combate discursul online de incitare la ură și vom promova filmele europene pe platforme digitale.

Datele reprezintă combustibilul economiilor noastre moderne. Prin urmare, Comisia pune bazele unei economii europene a datelor solidă, înlăturând barierele în calea liberei circulații a datelor fără caracter personal, punând în aplicare în același timp norme clare și echitabile privind accesul la date, transferul acestora și răspunderea în ceea ce privește datele. Acest lucru va contribui la dublarea ponderii economiei europene a datelor între 2015 și 2020, de la 1,9 % la 4 % din PIB. În perspectivă, investim pentru a face din Europa un centru de talie internațională în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, capabil să analizeze o mare cantitate de date în timp util, și pregătim terenul pentru lansarea, în 2018, a unei inițiative emblematice privind tehnologiile cuantice în valoare de 1 miliard EUR. Preconizăm că, până în 2020, 10,4 milioane de persoane vor fi angajate în sectorul economiei UE a datelor.

Succesul pieței unice digitale depinde de încrederea cetățenilor europeni. În ultimele luni, atacurile cibernetice au vizat infrastructura critică din întreaga lume, de la guverne la servicii de sănătate. Anul trecut, au avut loc peste 4 000 de atacuri de tip ransomware în fiecare zi în Europa, în timp ce patru din cinci întreprinderi din UE s-au confruntat cu cel puțin un incident de securitate cibernetică. Am putea pierde un potențial economic în valoare de 640 de miliarde EUR dacă nu răspundem acestor provocări.

De aceea, din mai 2018, în UE se va institui prima legislație comună în materie de securitate cibernetică, care să asigure siguranța rețelelor și a sistemelor informatice. Trebuie depuse mai multe eforturi, de aceea am reînnoit Strategia de securitate cibernetică a UE și mandatul Agenției UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA), astfel încât să poată face față amenințărilor actuale. Am propus totodată măsuri suplimentare privind standardele de securitate cibernetică, în special certificarea în vederea unei securități sporite a obiectelor conectate.

Reuniunea la nivel înalt pe teme digitale de la Tallinn va reprezenta momentul-cheie pentru ca liderii UE să își demonstreze voința comună de a finaliza piața unică digitală

40

3 / O uniune a energiei rezilientă și cu o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor „Doresc să reformez și să reorganizez politica energetică a Europei într-o nouă uniune europeană a energiei. [...] Trebuie, de asemenea, să creștem ponderea energiei din surse regenerabile pe continentul nostru. Acest lucru nu este numai o chestiune de politică responsabilă privind schimbările climatice, ci și un imperativ al politicii industriale.”

Jean-Claude Juncker, Un nou început pentru Europa, 22 octombrie 2014

Uniunea energetică este esențială pentru modernizarea economiei Europei. Aceasta va stimula crearea de locuri de muncă și creșterea economică, va plasa cercetarea și inovarea în centrul viitorului nostru și va pregăti industria noastră pentru a sprijini angajamentele asumate de Europa privind clima. Europa va continua să transmită mesajul că lumea poate conta pe noi ca lider în domeniul climei.

În noiembrie 2015, UE a jucat un rol esențial în intermedierea acordului istoric, ambițios și global de la Paris privind schimbările climatice. Un număr de 195 de țări au convenit asupra unui obiectiv simplu: să predea generațiilor viitoare o planetă mai sănătoasă și mai stabilă și societăți mai prospere, mai moderne și mai echitabile. Ratificarea de către UE a acordului în octombrie 2016 a declanșat intrarea în vigoare a acestuia, la mai puțin de un an. Europa a făcut un pas înainte acolo unde alții au făcut unul înapoi; acest acord este ireversibil.

La Paris, UE s-a angajat să reducă emisiile cu 40 % până în 2030. Aceasta este o investiție în prosperitatea noastră și în viabilitatea economiei europene. Iată cele două fețe ale aceleiași monede: între 1990 și 2015, emisiile UE au scăzut cu 22 %, în timp ce PIB-ul a crescut cu 50 %.

Adoptarea de către Parlamentul European și de către statele membre a pachetului legislativ al Comisiei privind „Energia curată pentru toți europenii” ne va permite să atingem nivelul următor. Aceasta va plasa eficiența energetică pe primul plan, va face din Europa un lider în ceea ce privește energia din surse regenerabile, va proiecta o piață a energiei electrice adecvată scopului său și va garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică.

Accelerăm în prezent eforturile de inovare în domeniul energiei curate și renovăm clădirile din Europa al căror randament energetic a înregistrat valori scăzute. Parlamentul European și statele membre au convenit asupra unor norme mai clare și mai simple de etichetare a eficienței energetice pentru aparatele electrocasnice, care vor ajuta gospodăriile să facă economii de aproape 500 EUR anual, vor spori veniturile sectorului cu peste 55 de miliarde EUR anual și vor permite ca până în 2020 să se economisească atâta energie câtă consumă Italia în fiecare an.

În ultimul an, prin activitatea noastră privind securitatea energetică ne-am asigurat că nicio țară europeană nu rămâne izolată. În actele legislative privind securitatea aprovizionării cu gaze convenite recent solidaritatea se află pe primul loc. Statele membre au fost de acord să își ajute vecinii în eventualitatea unei crize grave în ceea ce privește aprovizionarea cu energie. Noile norme asigură o coordonare la nivel regional în vederea unei mai bune pregătiri pentru situațiile în care aprovizionarea este insuficientă și pentru o mai bună gestionare a acestor situații; nicio gospodărie europeană nu va fi lăsată în frig. De aceea, Comisia continuă

Acordul de la Paris va impulsiona modernizarea economiei europene

41



să acorde sprijin infrastructurilor pentru gaze naturale din regiunea Mării Baltice, cum ar fi interconectorii pentru rețele de gaze dintre Polonia și Lituania sau conectorul baltic dintre Finlanda și Estonia. De asemenea, Comisia a continuat să depună eforturi în vederea stabilirii unui coridor nordic pentru gaze, care leagă Norvegia de Polonia trecând prin Danemarca și care contribuie la eliminarea barierelor din calea unei circulații libere a fluxurilor de gaze în Europa Centrală și de Sud-Est. Totodată, pentru a asigura că infrastructurile pentru gaze, dacă sunt construite, sunt exploatate astfel încât să se respecte normele UE pentru piața de energie și principiile-cheie ale dreptului internațional și al UE, Comisia a solicitat Consiliului un mandat pentru a negocia cu Rusia în vederea stabilirii principiilor de funcționare a proiectului Nord Stream 2.

Continuă activitatea noastră privind crearea unei piețe unice în cadrul căreia energia curată poate circula liber și în siguranță, infrastructura acesteia fiind critică. UE a investit 1,7 miliarde EUR în 96 de proiecte de infrastructură pentru gaz, rețele inteligente și energie electrică în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Am consolidat, de asemenea, conformitatea cu dreptul UE a acordurilor interguvernamentale din domeniul energiei.

În cadrul activității noastre de promovare a interconectivității între statele membre, Comisia a acordat sprijin pentru interconectorul celtic în iunie 2017, fiind creată prima conexiune dintre rețelele de energie electrică franceze și

irlandeze. Interconectorul celtic poate alimenta echivalentul a 450 000 de locuințe și asigură o legătură directă pentru comunicații prin fibră optică între cele două țări.

Activitatea cu Parlamentul European și cu statele membre cu privire la reformarea schemei UE de comercializare a

certificatelor de emisii continuă, la fel și accelerarea tranziției către emisii scăzute de dioxid de carbon în alte părți ale economiei noastre. Comisia a propus o strategie pentru mobilitatea cu emisii reduse de dioxid de carbon, legislație privind reducerea emisiilor de CO2 provenite din transportul rutier și un regulament pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de CO2 ale vehiculelor grele. În anul care vine vom face propuneri privind standardele de emisie pentru autovehicule, promovând o mobilitate mai puțin poluantă.

Sectorul financiar deține un rol crucial în atingerea obiectivelor în materie de

schimbări climatice ale Acordului de la Paris și ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Este esențial să se mobilizeze mai mult capital privat în vederea unor investiții în economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În decembrie 2016 Comisia a înființat un grup de experți la nivel înalt privind finanțarea sustenabilă pentru a oferi consultanță cu privire la această tranziție, iar primele recomandări de acțiune au fost prezentate în iunie 2017.

Energia curată pentru toți europenii poate să creeze 900 000 de noi locuri de muncă și poate să mobilizeze investiții în valoare de 177 de miliarde EUR în fiecare an, începând din 2021

Comisia a solicitat din partea statelor membre un mandat de negociere, în numele UE,

a principiilor-cheie de funcționare a proiectului

Nord Stream 2 cu Federația Rusă

42

4/ O piață internă mai profundă și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată „Piața noastră internă este cel mai mare atu al Europei, într-o perioadă de globalizare tot mai accentuată. Prin urmare, vreau ca viitoarea Comisie să se bazeze pe puterea pieței noastre unice și să valorifice pe deplin potențialul acesteia în toate dimensiunile sale.”


Comisia Juncker acționează în diferite sectoare pentru a valorifica întregul potențial al pieței noastre interne, care constituie motorul economiei noastre. Având 30 de milioane de întreprinderi, o jumătate de miliard de persoane, și bunuri, servicii și capital care circulă fără impedimente în 28 de state membre, avem potențialul de a obține o creștere și mai mare a PIB-ului nostru de 14 mii de miliarde EUR.

Pentru a debloca beneficii pentru întreprinderile și gospodăriile din UE, avem nevoie de piețe de capital mai puternice, care să asigure noi surse de finanțare a întreprinderilor. Întreprinderile nou-înființate, întreprinderile în curs de extindere și multinaționalele bine stabilite care desfășoară activitate în sectorul investițiilor, toate acestea au nevoie de acces la o gamă largă de surse de finanțare, pentru a inova și a se extinde. Gospodăriile au nevoie, de asemenea, de oportunități pentru a investi pentru viitorul lor și pentru a economisi pentru pensie. Uniunea piețelor de capital înregistrează progrese bune, aproape două treimi din acțiuni fiind deja realizate, și va asigura aceste oportunități și va direcționa totodată fondurile private către investiții mai sustenabile.

Reforma fondurilor de capital de risc din UE a fost convenită în cursul acestui an. Normele revizuite vor facilita accesul întreprinderilor mici, al celor în expansiune și al întreprinderilor sociale la finanțarea de care au nevoie, în propria lor țară sau transfrontalier. Au fost aprobate norme noi privind piețele securitizărilor standardizate și transparente, acestea având potențialul de a asigura o finanțare suplimentară de 150 de miliarde EUR societăților europene prin degrevarea bilanțurilor băncilor. Noile cerințe privind prospectele vor reduce sarcina asupra societăților care emit acțiuni și obligațiuni, iar propunerea noastră recentă de produs paneuropean de pensii personale va permite cetățenilor să investească în întreaga Europă pentru pensia lor. Comisia

Europeană a prezentat, de asemenea, un plan de acțiune care propune diverse modalități de a le oferi consumatorilor europeni o alegere mai variată și un acces mai bun la servicii și produse financiare peste tot în UE.

Încrederea în piața noastră unică depinde, de asemenea, de crearea unor condiții de concurență echitabile, astfel încât întreprinderile să concureze pe merit și atunci când este vorba de fiscalitate. Am asigurat punerea în aplicare a normelor UE privind ajutoarele de stat prin decizii majore privind Fiat în Luxemburg, Starbucks în Țările de Jos, o schemă fiscală belgiană și printr-o decizie cu privire la Apple în Irlanda, în urma cărora se vor recupera până la 13 miliarde EUR pentru contribuabili. În plus, au intrat în vigoare norme noi pentru combaterea evitării obligațiilor fiscale și pentru a garanta că impozitele sunt

plătite acolo unde întreprinderile își obțin profiturile. Statele membre au acum obligația de a face schimb automat de informații pentru a preveni evaziunea fiscală offshore. Comisia a propus, de asemenea, norme noi pentru a contribui la lupta împotriva spălării de bani și pentru a pune în lumină intermediarii care oferă consultanță cu privire la structuri fiscale care îi pot ajuta pe clienții lor să evite obligațiile fiscale. Aceste propuneri sunt în prezent dezbătute de către legiuitor.

Contribuabilii vor recupera până la 13 miliarde EUR grație deciziei Comisiei în materia ajutoarelor de stat în cazul Apple

43



În cadrul eforturilor noastre de maximizare a contribuției pozitive a politicii noastre în domeniul concurenței spre beneficiul cetățenilor, am adoptat o decizie antitrust importantă privind Google, pentru abuz de poziție dominantă pe piața online prin promovarea propriilor sale servicii de cumpărare prin compararea prețurilor în rezultatele căutărilor și prin subminarea concurenților, în special în detrimentul firmelor mai mici. Am cerut Google să înceteze acest comportament anticoncurențial și am amendat compania cu peste 2,4 miliarde EUR. Într-o decizie separată, am obținut angajamente cu caracter obligatoriu din partea Amazon, care au răspuns temerilor noastre privind o serie de clauze anticoncurențiale din acordurile sale de distribuție cu editori de cărți electronice din Europa – aceste angajamente vor contribui la asigurarea unei concurențe echitabile pe această piață și a unei mai mari posibilități de alegere pentru consumatori. Totodată, în cadrul competențelor sale privind controlul concentrărilor economice, Comisia asigură menținerea unei concurențe echitabile pe piața UE.

Libera circulație a lucrătorilor constituie un pilon esențial al pieței noastre interne și au fost propuse norme noi pentru a asigura condiții echitabile și efective, atât în ceea ce privește detașarea lucrătorilor, cât și în ceea ce privește coordonarea sistemelor de securitate socială. Printre principiile esențiale se numără garantarea faptului că același tip de muncă efectuată în același loc ar trebui să fie remunerată în același mod și că, pentru aceleași contribuții de asigurări sociale, ar trebui să se primească aceleași prestații sociale. Aceste norme îmbunătățite sunt în prezent dezbătute de către legiuitor. În același timp, se acordă sprijin practic statelor membre pentru a-și consolida cooperarea și a lupta împotriva abuzurilor, cum ar fi platforma privind combaterea muncii nedeclarate și dezvoltarea schimbului electronic de informații în materie de securitate socială.

În acest an am acordat sprijin specific unei serii de sectoare industriale și prezentăm o strategie cuprinzătoare de politică industrială pentru Europa. Ziua Europeană a Industriei pe care am organizat-o în 2017 a inspirat dezbaterea privind viitoarele inovații și competitivitatea industriei europene și privind instrumentele pe care le-am mobilizat până în prezent – de la Planul Juncker și uniunea energetică, la cercetare și dezvoltare, politica comercială, piața unică digitală și Agenda pentru competențe în Europa. Am acordat finanțare regiunii Nord Pas-de-Calais pentru a sprijini trecerea sa la o economie cu emisii scăzute de carbon, am ajutat angrosiștii polonezi de produse siderurgice să introducă noi servicii și să creeze noi locuri de muncă și am sprijinit construirea unei noi fabrici de produse bio în Finlanda, precum și a primei instalații din Europa pentru reciclarea și retopirea titanului. Fie că este vorba de imprimare 3D, de materiale plastice bio pentru ambalaje sau de sisteme noi de reducere a utilizării apei în industria chimică, UE va continua să finanțeze și să investească în inovații de pionierat și în industria europeană.

Noul Fond european de apărare va stimula investițiile, va asigura un plus de valoare pentru contribuabili și va face din Europa un loc mai sigur, până în 2020 urmând a se investi 90 de milioane EUR în cercetare și 500 de milioane EUR în dezvoltare. Fondul va reduce suprapunerile în materie de cheltuieli prin oferirea unor stimulente pentru guvernele naționale în vederea cooperării în materie de cercetare și dezvoltare și a achiziționării laolaltă de echipamente și de tehnologie de apărare.

Programele spațiale emblematice ale Europei continuă să dea rezultate, ultima lansare a satelitului Copernicus însemnând îmbunătățirea serviciilor pentru fermieri, pescari și alți utilizatori ai hărților terestre și maritime. Sistemul european de navigație prin satelit Galileo își oferă acum serviciile autorităților publice, întreprinderilor și cetățenilor.

Comisia a luat o serie de măsuri pentru a aborda problema încrederii în industria automobilelor din UE și a evoluției sale viitoare în urma scandalurilor privind emisiile. Odată cu eforturile în vederea unei revizuiri complete a testării vehiculelor, am prezentat inițiative privind mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon, electromobilitatea și conducerea automată. Anul acesta am ajuns la un acord cu privire la noi norme pentru îmbunătățirea supravegherii pieței dispozitivelor medicale și consolidarea competitivității la nivel internațional și a inovării. Pentru a sprijini creșterea în sectorul serviciilor, Comisia a prezentat propuneri privind un portal digital unic pentru ca cetățenii și întreprinderile să își poată gestiona cu mai multă ușurință formalitățile administrative online și pentru a asigura respectarea normelor UE convenite de comun acord.

Pentru a asigura sustenabilitatea generală a politicii noastre industriale, au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a Planului de acțiune privind economia circulară, fiind adoptate orientări privind valorificarea energetică a deșeurilor, fiind creată o platformă de sprijin financiar împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) care să reunească investitorii și inovatorii și fiind lansată Platforma europeană a părților interesate privind economia circulară. Parlamentul European și statele membre continuă să depună eforturi pentru a se ajunge la un acord cu privire la propunerile legislative ambițioase ale Comisiei privind gestionarea deșeurilor.

Până în 2020, Fondul european de apărare va investi 90 de milioane EUR în cercetare și 500 de milioane EUR în dezvoltare

44

5/ O uniune economică și monetară mai aprofundată și mai echitabilă „În următorii cinci ani, doresc să continui procesul de reformă a uniunii noastre economice și monetare, pentru a menține stabilitatea monedei noastre unice și pentru a îmbunătăți convergența dintre statele membre care utilizează moneda unică în ceea ce privește politica economică, bugetară și cea privind piața muncii.”


Euro nu este doar o monedă. Bancnotele și monedele sale reamintesc în fiecare zi oportunitățile pe care le oferă Uniunea Europeană. Euro este a doua monedă la nivel mondial din punctul de vedere al utilizării și reprezintă, de asemenea, un sfert din rezervele valutare ale lumii. Zi de zi, este folosită de peste 340 de milioane de europeni din 19 state membre. Moneda euro a apropiat mai mult cetățenii și economiile noastre, facilitând viața tuturor celor care locuiesc, călătoresc și fac afaceri în zona euro. Dar euro

este o monedă încă tânără cu potențial mare, de aceea continuăm să lucrăm pentru ca euro să aducă prosperitatea, egalitatea și echitatea socială promise.

În acest an, am făcut încă un pas pe această cale prin prezentarea de idei pentru viitor și prin utilizarea normelor și a instrumentelor existente pentru a promova stabilitatea și creșterea economică. Documentul de reflecție al Comisiei privind aprofundarea uniunii economice și monetare reiterează principalele etape viitoare: o uniune financiară veritabilă cu o uniune bancară finalizată, instrumente de stabilizare și

de convergență și consolidarea arhitecturii uniunii economice și monetare cu o responsabilitate democratică sporită.

O dimensiune socială puternică este o parte esențială a uniunii economice și monetare, iar Comisia a prezentat în aprilie 2017 pilonul european al drepturilor sociale. Comisia lucrează în prezent în vederea proclamării comune a acestuia împreună cu Parlamentul European și cu statele membre. Pilonul stabilește o serie de principii esențiale pentru buna funcționare și pentru

echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială – cum ar fi echilibrul dintre viața profesională și cea privată, salariul minim și egalitatea de gen. Acesta va servi drept punct de reper pentru convergența în direcția îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă. Documentul de reflecție al Comisiei privind dimensiunea socială a Europei prezintă noi idei referitoare la modul în care sistemele noastre economice și sociale pot răspunde nevoilor care evoluează rapid și sunt din ce în ce mai mari.

Aceste chestiuni se vor afla în centrul discuțiilor din cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă

echitabile organizat de Comisie împreună cu guvernul suedez în 17 noiembrie 2017, la Göteborg.

În ultimii ani, Comisia a consolidat în continuare guvernanța economică și coordonarea politicilor prin semestrul european de coordonare a politicilor economice. În prezent transmitem statelor membre analize mai specifice și mai oportune, în vederea unor discuții mai utile și mai constructive cu toți actorii implicați la nivel național și în vederea adresării unui număr mai mic și mai focalizat de recomandări. De asemenea, am consolidat coordonarea prin recomandarea privind politica

Numai trei state membre continuă să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive, față de 24 de state în 2011

45



economică a zonei euro. Aceasta a inclus îndrumări pentru o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro în ansamblul său în 2017, solicitând țărilor cu marjă de manevră bugetară folosirea acesteia, iar celorlalte consolidarea finanțelor publice într-un mod favorabil creșterii economice.

Pentru a sprijini statele membre în ceea ce privește conceperea și punerea în aplicare de reforme care promovează creșterea economică, Comisia Europeană a creat în 2015 Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al UE. La cererea unui stat membru, fără a fi necesară cofinanțarea, serviciul reunește expertiză din întreaga Europă – de la Comisie, alte state membre, organizații internaționale, entități publice și/sau sectorul privat – pentru a furniza asistență tehnică în domenii esențiale ale reformei, cum ar fi modernizarea administrației publice, mediul de afaceri și piața muncii. Serviciul a preluat, de asemenea, sarcini speciale, cum ar fi contribuirea la coordonarea răspunsului la criza refugiaților în Grecia și punerea în aplicare a programului de ajutor pentru comunitatea cipriotă turcă. În mai 2017, legiuitorul UE a prevăzut pentru acesta un program de sprijin specific – Programul de sprijin pentru reforme structurale al UE, care dispune de un buget de 142,8 milioane EUR pentru perioada 2017-2020. Acest program abia a intrat în vigoare, iar serviciul este deja implicat în peste 150 de proiecte din 15 țări.

Consiliul bugetar european nou creat este operațional, rolul său fiind acordarea de asistență Comisiei la punerea în practică a regulilor fiscal-bugetare ale UE și la identificarea orientării bugetare pe care o dorim pentru zona euro. Anul trecut Comisia a prezentat un pachet de măsuri de reducere a riscurilor, în vederea consolidării sectorului bancar. Normele uniunii bancare pentru băncile aflate în dificultate au fost aplicate de mai multe ori în cursul acestui an. Au fost luate măsuri concrete pentru a aborda nivelul ridicat de credite

neperformante care afectează în continuare băncile din anumite state membre și care le limitează capacitatea de finanțare a economiei reale.

Grecia este cea mai recentă țară, care urmează să iasă din procedura aplicabilă deficitelor excesive în urma unei recomandări a Comisiei. Cea de a doua revizuire a Programului de sprijin în vederea stabilității pentru Grecia s-a încheiat cu succes, această țară reîncepând treptat să înregistreze creștere economică și să revină pe piețele financiare internaționale Grecia își depășește obiectivele bugetare și este pe cale să își atingă obiectivele privind excedentul primar, și sperăm că le va depăși. În plus, în ultimii doi ani s-au mobilizat fonduri în valoare de aproximativ 11 miliarde EUR pentru sprijinirea investițiilor în Grecia, noile proiecte beneficiind de finanțare și în cadrul Planului Juncker.

Rezultatele eforturilor noastre generale de reformă continuă să se facă simțite în întreaga Europă, prin crearea durabilă de locuri de muncă și reducerea deficitelor publice. În cazul în care Consiliul dă curs recomandării noastre privind scoaterea Greciei din procedura aplicabilă deficitelor excesive, numai Franța, Spania și Regatul Unit vor continua să fie supuse componentei corective a Pactului de stabilitate și de creștere, comparativ cu 24 de state membre în 2011.

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Deficitul bugetar În % din produsul intern brut (PIB)

zona Euro*

Grecia

3 % din PIB Pragul stabilit în tratat

previziuni

*19 state membreSursă: Eurostat

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Programul de sprijin pentru reforme structurale al UE este pe deplin operațional, cu un buget de 142,8 milioane EUR până în 2020

46

6/ O politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile legate de globalizare „Nu voi sacrifica pe altarul liberului schimb standardele sociale, în materie de siguranță, de sănătate și de protecție a datelor ale Europei și nici diversitatea noastră culturală. În special, pentru mine, în calitate de președinte al Comisiei, siguranța alimentelor pe care le consumăm și protecția datelor cu caracter personal ale europenilor vor fi aspecte care nu vor fi negociabile. De asemenea, nu voi accepta ca jurisdicția instanțelor din statele membre ale UE să fie limitată de regimuri speciale pentru litigiile dintre investitori. Statul de drept și principiul egalității în fața legii trebuie să se aplice și în acest context.”


Europa este cea mai importantă putere comercială și reprezintă una dintre cele mai deschise economii din lume. În contextul în care 90 % din creșterea economică globală viitoare provine din afara frontierelor Europei, iar o treime din veniturile noastre naționale sunt deja dependente de comerț, vom continua să luptăm pentru piețe deschise, pentru condiții de concurență echitabile și pentru cele mai înalte standarde internaționale. Economia noastră depinde de acestea: fiecare miliard de EUR în exporturi sprijină 14 000 de noi locuri de muncă în Europa.

În ultimul an, în întreaga lume s-a pledat cu vehemență în favoarea reducerii schimburilor comerciale și a unui grad mai mare de protecționism. Dar Europa și-a exprimat punctul de vedere și a adus argumente în apărarea comerțului deschis și echitabil. În timp ce alții aleg să elimine punțile, iar spectrul protecționismului se face din nou simțit, noi vom apăra sistemul mondial bazat pe norme care guvernează economiile noastre. Acordurile comerciale nu constituie un scop în sine. Acestea proiectează, de asemenea, valorile și principiile europene în întreaga lume, motiv pentru care toate noile acorduri comerciale negociate de UE includ dispoziții privind dezvoltarea durabilă, în special în ceea ce privește protecția mediului și condițiile de muncă. Acordul cu Japonia este primul acord comercial încheiat vreodată care include un angajament față de Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

În luna mai, Comisia a publicat un document de reflecție privind valorificarea oportunităților legate de globalizare, care conține idei care să alunge temerile unora cu privire la comerț și care să garanteze că forța de muncă și întreprinderile Europei sunt pregătite să își asume rolul de lider în stabilirea de standarde la nivel mondial, menținându-ne, în același timp, competitivitatea. Nu există nicio protecție în protecționism, dar trebuie să continuăm să apărăm întreprinderile și cetățenii Europei împotriva concurenței și a practicilor comerciale neloiale.

¹ Titlul priorității 6 a fost actualizat și a devenit neutru din punct de vedere geografic, având în vedere încetinirea ritmului negocierilor comerciale cu Statele Unite ale Americii, noul context geopolitic și noul dinamism al negocierilor comerciale cu alte regiuni importante ale lumii. Comisia a ținut seama de această realitate schimbând numele grupului său relevant de comisari în grupul de comisari pentru „comerț și valorificarea oportunităților legate de globalizare”.

Economia noastră depinde de schimburile comerciale: fiecare 1 miliard EUR provenit din exporturi sprijină 14 000 de locuri de muncă suplimentare în Europa

47



Europa susține comerțul liber și echitabil, însă nu suntem naivi în ceea ce privește politica noastră de liber schimb: luptăm împotriva protecționismului la fel de mult ca împotriva practicilor comerciale neloiale și a denaturărilor pieței. În ultimul an am luat măsuri pentru a combate supracapacitatea în sectorul siderurgic și reacționăm ferm atunci când partenerii comerciali adoptă măsuri protecționiste care amenință să submineze sistemul multilateral. UE trebuie să continue să își actualizeze instrumentele pentru a ne apăra

industria și a proteja locurile de muncă împotriva concurenței neloiale. Este momentul ca Parlamentul European și statele membre să ajungă la un acord privind propunerile Comisiei referitoare la modernizarea instrumentelor de protecție comercială ale UE și la adoptarea unei noi metodologii antidumping. De asemenea, Comisia prezintă o nouă propunere de examinare a investițiilor directe străine care ridică probleme din motive de siguranță națională sau de ordine publică.

Comisia Juncker poartă negocieri în domeniul comerțului în deplină transparență. Inițiativa privind transparența lansată la

începutul anului 2015 a avut drept rezultat publicarea sistematică a textelor de negociere, de rapoarte după fiecare rundă de negociere,

precum și de documente explicative. Această abordare transparentă a fost de atunci extinsă la toate acordurile comerciale în care

este implicată UE și a fost completată pe parcurs cu o serie de reuniuni la nivel politic și tehnic, pentru a informa și implica cetățenii,

părțile interesate și parlamentele naționale și regionale. Comisia merge acum mai departe și publică proiectele mandatelor privind

negocierile comerciale cu Australia și Noua Zeelandă și privind instituirea unui tribunal multilateral pentru investiții.

48

Activitatea de până în prezent a Comisiei privind negocierea unor acorduri comerciale benefice într-un mod transparent și cuprinzător este elocventă în acest sens, fiind publicate în mod regulat pozițiile de negociere, organizându-se întâlniri cu societatea civilă cu privire la fiecare rundă de negociere și fiind prezentate periodic rapoarte Parlamentului European și statelor membre. Am ajuns la un acord politic cu Japonia privind un acord de parteneriat economic și vom finaliza negocierile în cursul acestui an, iar grație acordului, exporturile noastre totale către Japonia ar putea crește cu peste o treime și întreprinderile din UE ar putea economisi 1 miliard EUR reprezentând taxe vamale; acordul nostru cu Canada se va aplica cu titlu provizoriu începând cu 21 septembrie, astfel încât întreprinderile și cetățenii noștri să poată începe să beneficieze de avantajele acestuia; negocierile cu Mexic și cu țările Mercosur din America de Sud avansează într-un ritm

încurajator și suntem în negocieri în prezent sau suntem pe punctul de a demara noi procese de negociere cu parteneri din întreaga lume, în special din Asia.

Statele Unite constituie în prezent cea mai mare piață de export a UE și sunt totodată un aliat-cheie și vom continua să colaborăm în vederea unei agende pozitive, ambițioase și reciproc avantajoase privind comerțul transatlantic. În luna mai, președintele Juncker și președintele Trump au ajuns la un acord privind lansarea unui plan de acțiune comun privind schimburile comerciale cu Statele Unite. Discuțiile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) au încetat definitiv. Este necesar ca UE să clarifice dacă există un grad suficient de ambiție comună și un teren comun înainte de a decide dacă și în ce condiții să demareze noi negocieri.

550 000 de persoane sunt angajate de întreprinderi japoneze în UE Creșterea preconizată a exporturilor

UE către Japonia se situează între 16 % și 24 %

Creșterea preconizată a exporturilor UE de produse alimentare prelucrate către

Japonia se situează între 170 % și 180 %, ceea ce reprezintă o creștere de

până la 10 miliarde EUR

600 000 de locuri de muncă din UE

au legătură cu exporturile către

Japonia

49



Promovarea și protejarea produselor agroalimentare emblematice ale Europei în alte țări constituie o prioritate de prim rang a oricărui acord comercial negociat de UE. Peste 200 de produse europene care beneficiază de statutul de produs cu indicație geografică vor putea fi comercializate în Japonia având denumirea protejată (produse precum Tiroler Speck, Jambon d’Ardenne sau berea Münchener), iar peste 140 de produse vor fi comercializate în Canada (de la brânza Roquefort la oțetul balsamic de Modena și brânza olandeză Gouda), protejându-le de imitații la un nivel comparabil cu protecția asigurată de legislația UE.

221 000

Numărul de persoane care sunt angajate de întreprinderi canadiene în UE

Numărul de locuri de muncă din UE care au legătură cu exporturile UE către Canada

865 000

Acordul comercial dintre UE și Canada va elimina 98 % din taxele vamale canadiene, întreprinderile din UE urmând să economisească 590 de milioane EUR pe an

Trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că propria noastră structură instituțională este adecvată scopului urmărit, astfel încât să putem ratifica și pune în aplicare acorduri într-un mod eficient și să ne putem păstra reputația de partener de negociere credibil. În avizul său privind acordul comercial UE-Singapore, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a oferit în acest an clarificări binevenite referitoare la competențele UE și ale statelor sale membre în ceea ce privește acordurile

comerciale și de investiții. În baza acestui aviz și a discuțiilor cu Parlamentul European și cu statele membre, Comisia va prezenta propuneri de semnare și ratificare a acordurilor cu Singapore și Vietnam, în plus față de propunerile de mandate de negociere cu Australia și Noua Zeelandă prezentate cu ocazia discursului președintelui privind starea Uniunii.

50

7/ Un spațiu de justiție și de drepturi fundamentale bazat pe încredere reciprocă „Intenționez să fac uz de prerogativele Comisiei pentru a promova, în domeniul nostru de competență, valorile noastre comune, statul de drept și drepturile fundamentale, ținând seama în mod corespunzător, în același timp, de diversitatea tradițiilor constituționale și culturale ale celor 28 de state membre.”


Necesitatea de a combate extremismul, radicalizarea și ura a devenit și mai stringentă în decursul ultimului an, Europa fiind din nou victimă a unor acte abominabile de terorism. Ne-am concentrat asupra punerii în aplicare a Agendei europene privind securitatea și a contracarării amenințărilor multiple și variate cu care ne confruntăm. Președintele Juncker a numit un comisar responsabil cu uniunea securității care colaborează îndeaproape cu statele membre și cu agențiile UE pentru a coordona eforturile noastre în acest domeniu și care prezintă periodic rapoarte colegiului comisarilor. Aceasta este o nouă modalitate de lucru și un mijloc important prin care să asigurăm securitatea cetățenilor noștri.

O nouă lege privind combaterea terorismului asupra căreia s-a convenit anul acesta incriminează și sancționează infracțiunile legate de activități teroriste, atribuind mai multe prerogative în vederea urmăririi în justiție a celor care sprijină activități teroriste și în vederea gestionării fenomenului luptătorilor străini care se întorc. Reducem totodată spațiul de manevră al teroriștilor prin închiderea accesului acestora la finanțare, arme de foc, documente frauduloase și

substanțe explozive. Este o amenințare globală care necesită un răspuns global și conlucrăm cu partenerii noștri din întreaga lume în vederea combaterii terorismului internațional. La summitul G20 organizat la Hamburg, președintele Juncker s-a numărat printre liderii care au fost de acord asupra unui plan de acțiune pentru combaterea terorismului.

În cursul anului trecut ne-am intensificat, de asemenea, eforturile de combatere a propagandei teroriste și a radicalizării online. Prin intermediul Forumului pentru internet al UE colaborăm cu mari companii de internet pentru a asigura eliminarea în cel mai scurt timp posibil

a conținutului ilegal. Unitatea UE de semnalare a conținutului online din cadrul Europol a semnalat companiilor de internet zeci de mii de postări. În medie, 90 % din aceste postări sunt apoi eliminate. Comisia monitorizează îndeaproape modul în care companiile care gestionează rețele de socializare pun în aplicare Codul de conduită pentru a combate discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online. Rețeaua pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare și Programul de responsabilizare a societății civile oferă sprijin celor aflați în prima linie în lupta de combatere a ideologiilor nocive.

Activitatea întreprinsă pentru a face din Europa un loc mai sigur începe la frontierele noastre. Începând cu 7 aprilie, toți călătorii care traversează frontierele externe ale UE au fost verificați în mod sistematic prin consultarea bazelor de date relevante. Sistemul de intrare/ieșire propus de Comisie va contribui la modernizarea gestionării frontierelor externe și va înregistra numele, tipul de document de călătorie și

Sistemul de informații Schengen cuprinde în prezent 70 de milioane de semnalări și a fost consultat de 4 miliarde de ori în 2016

51



datele biometrice ale fiecărui cetățean din afara UE care trece frontierele noastre, precum și locul de trecere. Acum trebuie, de asemenea, să se ajungă la un acord cu privire la propunerea Comisiei referitoare la un sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) care să permită verificări mai temeinice înaintea călătoriei în UE.

Noile norme adoptate privind registrul cu numele pasagerilor vor contribui la identificarea călătorilor care prezintă un grad ridicat de risc, iar bazele de date ale UE, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen, sunt tot mai frecvent utilizate pentru a avea o imagine mai clară asupra persoanelor sau a obiectelor vizate. Sistemul cuprinde în prezent 70 de milioane de semnalări și a fost consultat de 4 miliarde de ori în 2016.

Depunem, de asemenea, eforturi intense pentru a ne asigura că bazele de date (informații) ale UE din diferite țări pot conlucra. Acest lucru este esențial pentru a garanta că nicio informație critică nu scapă atenției. În luna mai am publicat o nouă abordare privind interoperabilitatea sistemelor de informații și propuneri de consolidare a agenției UE care gestionează sistemele esențiale.

Protejarea cetățenilor noștri înseamnă mult mai mult decât aspectele legate de securitate. O parte importantă a activității privind securitatea personală constă în a garanta că volumul tot mai mare de date cu caracter personal pe care le împărtășim zilnic este gestionat în condiții de siguranță și în mod confidențial. Reforma cuprinzătoare a normelor UE de protecție a datelor se va aplica începând cu 25 mai 2018 și va ajuta cetățenii să redobândească controlul asupra propriilor date. În același spirit, noul scut de confidențialitate UE-SUA protejează drepturile fundamentale ale cetățenilor UE ale căror date cu caracter personal sunt transferate în SUA și asigură companiilor claritate juridică cu privire la obligațiile lor.

Am făcut progrese importante în lupta împotriva fraudei. În acest an, 20 de state membre au convenit să dea curs propunerii Comisiei de înființare a unui Parchet European. Parchetul European va fi un organism puternic și independent, specializat în combaterea criminalității financiare în întreaga UE. Acesta va dispune de competențe de investigare și urmărire penală a cazurilor de corupție sau de fraudă

care afectează bugetul UE, precum și a cazurilor de fraudă transfrontalieră în domeniul TVA. În fiecare an, bugetele naționale pierd cel puțin 50 de miliarde EUR reprezentând venituri potențiale din TVA ca urmare a fraudei transfrontaliere. Criminalitatea financiară va fi, de asemenea, abordată prin propuneri de consolidare a instrumentelor juridice de combatere a spălării de bani. Propunem consolidarea garanțiilor cu privire la fluxurile financiare provenite din țări terțe cu grad înalt de risc, îmbunătățirea competențelor unităților de informații financiare ale UE, soluționarea problemei registrelor naționale centralizate ale conturilor bancare și de plăți și abordarea riscurilor legate de monedele virtuale și de cardurile preplătite anonime.

Europenii au acum un acces mai bun la justiție datorită legislației privind prezumția de nevinovăție, asistența juridică și garanțiile acordate pentru copiii implicați în proceduri penale. Continuă negocierile cu privire la noile propuneri de îmbunătățire a protecției copiilor în cazul litigiilor familiale transfrontaliere. La începutul acestui an UE a semnat Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei de combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE, consacrate în tratat, iar Comisia a luat măsuri pentru a-l apăra împotriva amenințărilor sistemice. Purtăm în prezent un dialog privind statul de drept cu Polonia, pentru a apăra independența instanțelor judecătorești ale țării și pentru a aborda o serie de preocupări legate de reforma sectorului judiciar.

Din 7 aprilie anul acesta, toți călătorii care trec frontierele externe ale UE sunt verificați în mod sistematic

52

8/ Către o nouă politică privind migrația „Recentele evenimente dramatice din Mediterana ne-au arătat că Europa trebuie să gestioneze mai bine migrația, în toate aspectele sale. Acest lucru este în primul rând un imperativ umanitar. Sunt convins că trebuie să conlucrăm strâns, într-un spirit de solidaritate.”


Solidaritatea și responsabilitatea se află în centrul politicii UE în domeniul migrației. În ultimii doi ani și jumătate am înregistrat împreună progrese cu privire la punerea în aplicare a Agendei europene privind migrația care a fost propusă în mai 2015. Se conturează treptat o abordare comună în ceea ce privește gestionarea migrației. Au fost luate măsuri semnificative pentru a răspunde provocărilor imediate pe care le ridică criza refugiaților din 2015 și pentru a aborda punctele slabe ale cadrului nostru juridic. Mai sunt încă multe lucruri de făcut pe toate fronturile pentru a institui un sistem eficient, stabil și mai echitabil, care să fie viabil pe termen lung.

Salvăm vieți și combatem traficul de persoane. Începând cu 2015 au fost salvate 620 000 de vieți în Marea Egee și Marea Mediterană grație operațiunilor de salvare întreprinse de Italia și Grecia, precum și operațiunilor Triton și Poseidon ale poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european și operațiunii Sophia. Dezmembrăm în prezent rețelele infracționale de introducere ilegală a migranților care acționează în zona centrală a Mediteranei și în zona Mării Egee, colaborând cu autoritățile turce și cu NATO. Începând cu anul 2015 aproape 2 500 de traficanți și persoane suspectate că introduc ilegal migranți au fost prinși și peste 470 de nave au fost confiscate.

Oferim azil celor care fug de război și de persecuții. Europa a manifestat în mod consecvent, pe durata crizei migrației, generozitate și reală solidaritate față de cei care au nevoie de protecție. Numai în 2016, statele membre ale UE au oferit azil unui număr de 710 395 de refugiați și căi legale și sigure, prin

intermediul cadrului UE privind relocarea, unui număr de 14 205 persoane care aveau nevoie de protecție internațională.

Protejăm copiii care migrează. Una din patru persoane care solicită în prezent azil în UE sunt copii. În 2016, 96 000 dintre ei au sosit neînsoțiți, fără părinți sau cineva care să aibă grijă de ei, existând un risc mare ca aceștia să devină victime ale violenței sau ale abuzurilor. Deși legislația UE conține deja garanții puternice pentru copii, Comisia a propus consolidarea protecției acestora în cadrul reformei sistemului european comun de azil, inclusiv îmbunătățirea sistemelor de tutelă și o protecție sporită în cursul procedurilor de azil. În aprilie, Comisia a stabilit acțiuni pentru a asigura o identificare rapidă a copiilor atunci când sosesc în UE și perspective durabile pentru aceștia, printr-un acces mai bun la educație și la asistență medicală.

Ne protejăm frontierele. În octombrie 2016 a fost înființată Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, în urma unei propuneri a Comisiei, pentru a ne asigura că Europa își poate proteja frontierele externe comune și că este mai bine pregătită să facă față noilor provocări legate de migrație și de securitate. Peste 1 700 de ofițeri UE sunt mobilizați în Grecia, Italia, Bulgaria și Spania pentru a sprijini polițiștii de frontieră naționali. Un dispozitiv suplimentar de 1 500 de polițiști de frontieră este pregătit să intervină fără întârziere ori de câte ori un stat membru solicită ajutor la frontierele sale externe. Acesta completează capacitatea statelor membre de peste 100 000 de agenți naționali de poliție de frontieră.

UE este entitatea de primă intervenție. Doar în anul 2016, UE a acordat azil și a relocat peste 720 000 de refugiați, de trei ori mai mult decât Australia, Canada și Statele Unite

considerate împreună

117 000

Statele Unite

57 000

Canada

34 000

Australia

724 000

UE

53



Am stopat fluxurile neregulamentare din Turcia. De la adoptarea Declarației UE-Turcia, în martie 2016, numărul de sosiri pe mare din Turcia în Grecia a scăzut de la 10 000 (numărul maxim înregistrat într-o singură zi în octombrie 2015) la aproape 76 (media zilnică actuală). În total, numărul sosirilor din Turcia în insulele grecești a scăzut cu 97 %. Prin intermediul Instrumentului pentru refugiații din Turcia, care a mobilizat 3 miliarde EUR pentru perioada 2016 - 2017, acordăm, de asemenea, ajutor refugiaților sirienilor din Turcia, pentru ca aceștia să poată trăi în condiții de demnitate și să își refacă viața. Aceste fonduri sunt folosite, de exemplu, pentru a acorda, până la sfârșitul anului 2017, asistență socială unui număr de 1,3 milioane de refugiați și acces la educație pentru 230 000 de studenți refugiați aflați în Turcia.

În prezent, acționăm pentru a stopa fluxul de migranți în zona central-mediteraneeană. Ne îndreptăm acum atenția în principal asupra Libiei și colaborăm strâns cu autoritățile libiene, cu Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) și cu Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) pentru a îmbunătăți situația pe teren a migranților, în special a celor din centrele de luare în custodie publică unde situația este inacceptabilă. În aprilie 2017 s-a adoptat un program de 90 de milioane EUR în vederea sporirii protecției migranților și a refugiaților, precum și a îmbunătățirii condițiilor de trai și a creării de oportunități de ocupare a unui loc de muncă în comunitățile-gazdă.

UE furnizează formare și echipamente pazei de coastă libiene pentru a o ajuta să combată traficanții și persoanele care introduc ilegal migranți și pentru a face ca apele teritoriale ale Libiei să fie mai sigure, salvând vieți și reducând fluxurile către Italia. În iulie 2017 a fost aprobat un proiect în valoare de 46,3 milioane EUR cofinanțat de UE și Italia pentru consolidarea capacităților de gestionare a frontierei în Libia. Grație eforturilor depuse împreună cu OIM, numărul de returnări voluntare asistate ale migranților, din Libia către țările lor de origine, a crescut; numai în 2017 au fost returnate în țările lor de origine aproximativ 7 000 de persoane din Libia și 4 000 din Niger.

Există semne evidente că acțiunile întreprinse de-a lungul rutei central-mediteraneene încep să dea rezultate: în iulie 2017

sosirile neregulamentare au înregistrat o scădere de 51 % comparativ cu iulie 2016, iar în august 2017 o scădere de 81 % față de august 2016.

Sprijinim statele membre cele mai afectate. De la începutul anului 2015, Grecia a beneficiat de peste 353 de milioane EUR reprezentând ajutor de urgență. Italia a primit 149,5 milioane

EUR începând din 2014. Cele 167 de milioane EUR reprezentând ajutor de urgență acordate Bulgariei contribuie la asigurarea de cazare, de hrană și de materiale medicale migranților și la dotarea polițiștilor naționali de frontieră. Prin intermediul noului instrument de sprijin de urgență am furnizat deja 401 milioane EUR reprezentând ajutor umanitar pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale refugiaților aflați în Grecia.

Lucrăm, de asemenea, la noi modalități de a sprijini Italia, atât pe plan financiar, cât și prin consolidarea cooperării regionale – un angajament asumat de liderii europeni în cadrul Consiliului European din iunie 2017 și la reuniunea din luna iulie a miniștrilor afacerilor interne. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european este prezentă în Italia, asigurând aeronave, elicoptere și nave, precum și un număr de peste 400 de ofițeri, în cadrul operațiunii comune Triton. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european oferă, de asemenea, ajutor pentru organizarea returnării migranților în țările lor de origine. În total, 70 de experți ai Biroului European de Sprijin pentru Azil și 18 agenți ai Europol sprijină procesul de transfer și punerea în aplicare a controalelor de securitate în Italia.

Deschidem căi sigure și legale către Europa prin relocare. Mecanismul UE de relocare adoptat în iulie 2015 se va finaliza cu succes, statele membre și statele asociate spațiului Schengen relocând deja 17 305 de persoane din cele 22 504 de persoane a căror relocare fusese convenită. În baza Declarației UE-Turcia, până în prezent au fost relocați în total, din Turcia în UE, 8 834

de sirieni. La 4 iulie 2017 Comisia a lansat un nou exercițiu de solicitare de angajamente privind relocarea pentru 2018, pentru a asigura continuarea eforturilor colective de relocare ale UE.

UE conlucrează cu țările de origine și de tranzit pentru a combate cauzele profunde ale migrației și pentru a ajuta oamenii să își construiască un viitor mai bun la ei acasă. Prin Fondul fiduciar pentru Africa în valoare de 2,7 miliarde EUR UE promovează oportunități economice și de încadrare în muncă, securitate și

UE deschide căi sigure și legale către Europa prin procedura de relocare. Planul pe 2 ani al UE privind relocarea a 22 000 de refugiați este deja finalizat în proporție de 77 %

97%

Pe parcursul unui an, în mod constant, numărul persoanelor care au sosit pe

ruta est-mediteraneeană s-a redus cu 97 %; numărul persoanelor sosite pe ruta

central-mediteraneeană începe să scadă, în august 2017 fiind cu 81 % mai mic față

de aceeași lună a anului trecut

54

dezvoltare. Până în prezent au fost semnate, în total, 169 de contracte care se concentrează pe dezvoltare economică, creare de locuri de muncă, guvernanță, securitate alimentară, asistență medicală și gestionarea migrației. Președintele Juncker a cerut statelor membre să participe cu sume echivalente cu contribuția de 2,7 miliarde EUR de la bugetul UE, dar până în prezent acestea au prezentat angajamente de doar 227,7 milioane EUR și au contribuit cu 152,5 milioane EUR. Planul de investiții externe îmbunătățește investițiile în Africa. Având la dispoziție 4,1 miliarde EUR de la bugetul UE și din Fondul european de dezvoltare, planul de investiții va sprijini garanțiile inovatoare pentru a impulsiona investițiile private și a contribui la generarea de investiții în valoare de până la 44 de miliarde EUR. UE este, de asemenea, cel mai important donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare din lume. Ajutorul oferit de UE nu înseamnă caritate, ci este o investiție concretă în oameni. În perioada 2014-2020 numai Comisia Europeană va furniza Africii 31 de miliarde EUR reprezentând asistență oficială pentru dezvoltare.

Statele membre au decis, de asemenea, în septembrie 2015, să ajute Grecia și Italia printr-un sistem de transfer de urgență. Solicitanții de azil a căror cerere are șanse mari de a fi acceptată sunt transferați din aceste două țări prin care au ajuns în UE în alte state membre care le vor procesa cererile de azil. Ritmul transferurilor a crescut semnificativ în 2017, statele membre efectuând de trei ori și jumătate mai multe transferuri față de aceeași perioadă din 2016. În vara anului 2017, numărul total de transferuri a ajuns la 27 700. Aproape toate statele membre efectuează în prezent transferuri, Malta și Letonia îndeplinindu-și integral angajamentele asumate privind transferurile din Grecia. Până la sfârșitul lunii septembrie, Finlanda (90 %), Lituania și Luxemburg (ambele 85 %) vor finaliza majoritatea transferurilor din Grecia care le-au fost alocate, în timp ce Suedia, care a început să efectueze transferuri abia din iunie, va îndeplini aproape 70 % din angajamentele sale. În plus, Malta și Finlanda sunt pe punctul de a transfera din Italia întregul număr de persoane care le-a fost alocat. Cu toate acestea, Comisia a trebuit să recurgă la proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Republicii Cehe, a Ungariei și a Poloniei, acestea neîndeplinindu-și obligațiile legale.

Un transfer și o relocare rapide și de succes necesită efectuarea unor verificări temeinice de securitate. Ne asigurăm că toate persoanele care ajung în hotspoturi în Italia și Grecia sunt supuse unor verificări detaliate de securitate, cu asistență din partea Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă la nivel european și a Europol, care presupun un proces complet de identificare și de înregistrare, inclusiv prelevarea amprentelor digitale și verificări în toate bazele de date relevante internaționale, ale UE și naționale. Candidații la transfer sunt supuși unor examinări suplimentare efectuate de serviciile statului membru care îi primește.

Combatem cauzele profunde ale migrației neregulamentare conlucrând prin intermediul cadrului de parteneriat. Dorim să abordăm cauzele care îi determină pe oameni să își părăsească locul de baștină și să le oferim acestora șansa de a-și edifica viitorul mai aproape de casă în loc să pornească în călătorii spre Europa care le sunt adesea fatale. Punem în aplicare noi parteneriate privind migrația cu principalele țări de origine și de tranzit, începând cu Mali, Niger, Nigeria, Senegal și Etiopia.

Am creat un Fond fiduciar de urgență pentru Africa, în valoare de 2,7 miliarde EUR, pentru a finanța proiecte legate de migrație. Președintele Juncker a lansat statelor membre apelul de a sprijini aceste eforturi, dar până în prezent acestea au contribuit doar cu 152,5 milioane EUR din valoarea inițială de 1,8 miliarde EUR a contribuției din bugetul UE pe care au fost invitate să o asigure. În total, până în prezent au fost semnate 169 de contracte care pun accent pe dezvoltare economică, guvernanță, securitate alimentară asistență medicală și migrație. Planul de investiții externe reproduce modelul de succes al Planului Juncker pentru a atrage investițiile din sectorul privat necesare pentru dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă. Cu o contribuție de 4,1 miliarde EUR din bugetul său, UE va mobiliza investiții totale de până la 44 de miliarde EUR, care ar putea ajunge la 88 de miliarde EUR dacă statele membre contribuie și ele.

Aproape toate statele membre ale UE efectuează, în prezent, transferuri în interiorul UE, pentru a reduce presiunea exercitată asupra Italiei și Greciei

888 de ofițeri în Grecia

407 ofițeri în Italia

126 de ofițeri în Bulgaria

197 de ofițeri în Spania

55 de ofițeri în Balcanii de Vest

Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european: numărul de persoane trimise în prezent pe teren

Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european trimite în prezent pe teren în jur de 1 700 de ofițeri pentru a proteja frontierele UE. Acești ofițeri vin în sprijinul celor 100 000 de polițiști de frontieră trimiși pe teren de către statele membre.

septembrie 2017

55



TRANSFER RELOCAREEXPERȚI PENTRU

POLIȚIA DE FRONTIERĂ

ȘI GARDA DE COASTĂ LA NIVEL

EUROPEAN1

CONTRIBUȚII FINANCIARE PENTRU

FONDUL FIDUCIAR DE URGENȚĂ PENTRU AFRICA, ÎN MILIOANE EUR (ANGAJAMENTE/

PLĂȚI)

Persoane transferate din Italia

Persoane transferate din

GreciaTotal Angajament legal

Procedură completată în proporție

de %

Persoane relocate Angajamente

Procedură completată în proporție

de %

Austria 15 0 15 1,953 1 % 1,830 1,900 96 % 48 6,0 / 3,0

Belgia 259 677 936 3,812 25 % 905 1,100 82 % 4 10,0 / 6,0

Bulgaria 0 50 50 1,302 4 % 0 50 0 % 98 0,05 / 0,05

Croația 18 60 78 968 8 % 0 150 0 % 13

Cipru 34 96 130 320 41 % 0 69 0 % 2

Republica Cehă 0 12 12 2,691 0.4 % 52 400 13 % 30 0,74 / 0,74

Danemarca 481 1,000 48 % 16 6,0 / 6,0

Estonia 0 141 141 329 43 % 20 20 100 % 16 1,45 / 1,45

Finlanda 755 1,196 1,951 2,078 94 % 293 293 100 % 21 5,0 / 5,0

Franța 330 3,948 4,278 19,714 22 % 1,965 2,375 83 % 98 3,0 / 3,0

Germania 3,405 4,447 7,852 27,536 29 % 1,600 1,600 100 % 163 51,0 / 13,0

Grecia 0 354 0 % 631

Ungaria 0 0 0 1,294 0 % 7 0,7 / 0,7

Islanda 50 50 100 % 5

Irlanda 0 487 487 600 81 % 520 520 100 % 3,0/ 1,2

Italia 1,152 1,989 58 % 192 102,0 / 82,0

Letonia 27 294 321 481 67 % 25 50 50 % 34 0,05 / 0,05

Liechtenstein 0 10 10 20 20 100 %

Lituania 27 355 382 671 57 % 28 70 40 % 24 0,05 / 0,05

Luxemburg 111 271 382 557 69 % 26 30 87 % 7 3,1 / 3,1

Malta 47 101 148 131 113 % 0 14 0 % 53 0,25 / 0,1

Țările de Jos 792 1,595 2,357 5,947 40 % 1,000 1,000 100 % 114 16,4 / 13,4

Norvegia 815 693 1,508 3,421 3,500 98 % 70 3,6 / 3,6

Polonia 0 0 0 6,182 0 % 0 900 0 % 62 1,1 / 1,1

Portugalia 299 1,116 1,415 2,951 48 % 76 191 40 % 152 0,45 / 0,45

România 45 682 727 4,180 17 % 0 80 0 % 125 0,1 / 0,1

Slovacia 0 16 16 902 2 % 0 100 0 % 11 0,6 / 0,6

Slovenia 45 172 217 567 38 % 0 20 0 % 8 0,05 / 0,05

Spania 168 1,089 1,257 9,323 13 % 631 1,449 44 % 117 3,0 / 3,0

Suedia 511 1,392 1,903 3,766 51 % 491 491 100 % 28 3,0 / 3,0

Elveția 778 344 1,122 519 519 100 % 4 4,1 / 3,6

Regatul Unit 2,200 2,200 100 % 58 3,0 / 1,2

TOTAL 8 451 19 244 27 695 98 255 28 % 17 305 22 504 77 % 1 669 227,7 / 155,5

¹ Cifrele din această coloană reprezintă numărul mediu zilnic de persoane din fiecare stat membru trimise pe teren pentru operațiuni ale Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european (în Grecia, Italia, Bulgaria, Balcanii de Vest și Spania), în perioada ianuarie-august 2017.

56

9/ Un actor mai puternic pe plan mondial „În materie de politică externă, avem nevoie de o Europă mai puternică. Criza din Ucraina și situația îngrijorătoare din Orientul Mijlociu arată cât de important este ca Europa să fie unită pe plan extern.”


Uniunea Europeană continuă să promoveze o ordine mondială întemeiată pe reguli și să asigure securitatea și stabilitatea în regiunea noastră și în afara acesteia. Apărăm drepturile omului, democrația și statul de drept în întreaga lume și conlucrăm strâns și constructiv cu partenerii noștri internaționali pentru a transforma lumea într-un loc mai sigur și mai stabil.

Mai mult ca oricând, europenii trebuie să își asume o mai mare responsabilitate în ceea ce privește propria securitate. În luna noiembrie, Comisia a prezentat un Plan de acțiune european în domeniul apărării, care a evidențiat modalitățile prin care un Fond european de apărare și alte acțiuni pot sprijini statele membre în vederea unei utilizări mai eficiente a resurselor destinate unei capacități de apărare comune și întăririi securității cetățenilor europeni. Se estimează că absența cooperării dintre statele membre în domeniul apărării și al securității costă anual între 25 și 100 de miliarde EUR 80 % din procedurile de achiziții publice și peste 90 % din activitățile de cercetare și tehnologie sunt gestionate la nivel național. S-ar putea economisi până la 30 % din cheltuielile de apărare în fiecare an prin punerea în comun a achizițiilor.

În ceea ce privește politica de securitate și apărare comună, în cursul anului trecut s-a realizat mai mult decât în ultimii 10 ani. Am deschis o nouă cale. Noul centru de comandă pentru misiunile militare ale UE de instruire și de consiliere este acum o realitate. Este în curs de concretizare o revizuire anuală coordonată a bugetelor naționale pentru apărare. Liderii au susținut ambițiosul Plan de acțiune european în domeniul apărării, un nou Fond european de apărare și un parteneriat consolidat cu NATO și au lansat un apel la o cooperare structurată, permanentă, ambițioasă și favorabilă incluziunii, în vederea consolidării securității și apărării Europei.

În urma Declarației comune a președintelui Juncker, a președintelui Tusk și a secretarului-general Stoltenberg privind relațiile UE-NATO, am convenit asupra a 42 de propuneri concrete de acțiune comună. Împreună ne vom intensifica eforturile de a contracara amenințările hibride și atacurile cibernetice și de a ne ajuta partenerii să prevină crizele și să reacționeze la acestea.

Anul acesta, UE și-a concentrat eforturile pe punerea în aplicare a strategiei noastre globale, pentru a putea face față provocărilor comune cu care ne confruntăm noi și țările noastre partenere - de la cooperarea pentru dezvoltare și combaterea schimbărilor climatice, la securitate, apărare și menținerea păcii.

Pentru a asigura securitatea în vecinătatea UE, continuăm să sprijinim eforturile coordonate de ONU pentru restabilirea păcii în Siria, găsirea unei soluții politice în Yemen și stabilizarea Libiei. Am încurajat reforma politică și reconcilierea națională în Irak, oferind, în același timp, sprijin umanitar și vital de dezvoltare acolo unde era necesar.

Mai aproape de casă, am intensificat cooperarea cu țările din Balcanii de Vest și ne-am reafirmat angajamentul cu privire la perspectiva europeană pentru întreaga regiune. Vom

UE a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii ucraineni și georgieni, în contextul unor reforme semnificative întreprinse în special în domeniul luptei împotriva corupției

57



continua să sprijinim eforturile de reformă din Albania și din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și vom continua să facilităm dialogul dintre Serbia și Kosovo. Muntenegru și Serbia au deschis noi capitole ale negocierilor de aderare, iar Bosnia și Herțegovina și-a prezentat cererea de aderare.

Totodată am consolidat parteneriatele cu alte țări de la frontierele estice. Acordul de asociere cu Ucraina a intrat în vigoare după ce Comisia a ajutat statele membre să depășească ultimele obstacole din calea ratificării. Vom continua să sprijinim integritatea teritorială a Ucrainei, suveranitatea și independența acesteia, în paralel cu punerea în aplicare deplină a acordurilor de la Minsk. De asemenea, UE a și-a dublat eforturile pentru a contribui la lupta împotriva corupției în Ucraina, proces fundamental pentru transformarea acestei țări. Totodată am respectat angajamentul nostru privind eliminarea obligativității vizelor pentru cetățenii din Georgia și Ucraina, după ce aceste țări au pus în aplicare o serie de reforme ambițioase.

UE își continuă acțiunile cu Turcia. Am condamnat tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 și ne-am exprimat sprijinul pentru instituțiile țării alese în mod democratic. Vom continua să subliniem necesitatea respectării drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a statului de drept, cu privire la care Turcia a înregistrat regrese grave în cursul anului trecut.

Din Afganistan până în Myanmar/Burma, UE sprijină tranziția democratică, pacea și stabilitatea în întreaga Asie, condamnând abuzurile împotriva drepturilor omului acolo unde este necesar. Am consolidat relațiile și cooperarea noastră cu China, India, Iran și Coreea de Sud, conlucrând strâns cu privire la securitatea globală, acțiunile climatice și cooperarea pentru dezvoltare. UE a acordat un puternic sprijin aliaților săi în ceea ce privește programul Coreei de Nord privind armele nucleare.

Am marcat o nouă etapă în relațiile bilaterale UE-Cuba, pregătind calea în vederea intensificării investițiilor și schimburilor comerciale ale UE, prin consolidarea dialogului politic și a cooperării. Am sprijinit din punct de vedere politic eforturile Columbiei de instaurare a păcii și am oferit un pachet de sprijin fără precedent, de aproape 600 de milioane EUR. Soarta democrației în Venezuela este o preocupare pentru toți partenerii săi, iar UE continuă să promoveze o soluție politică la criza actuală, dar este pregătită să adopte măsuri restrictive.

UE joacă un rol principal în punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, iar în 2016 am fost din nou cel mai mare furnizor mondial de asistență oficială pentru dezvoltare, aceasta ajungând la 75,5 miliarde EUR. Noul Consens european privind dezvoltarea contribuie la alinierea activității noastre în acest domeniu cu Agenda 2030.

UE este cel mai important donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare din lume. Ajutorul oferit de UE nu înseamnă caritate, ci este o investiție concretă în oameni și în interese reciproce. În perioada 2014 2020 numai Comisia Europeană va furniza Africii 31 de miliarde EUR reprezentând asistență oficială pentru dezvoltare. Această finanțare contribuie la impulsionarea economiei Africii, la oferirea unei șanse tinerilor pentru a-și construi un viitor, la asigurarea securității alimentare și a accesului la energie și la instaurarea bunei guvernanțe și a respectului pentru drepturile omului. De exemplu, prin sprijinul UE pentru dezvoltare, peste 18 milioane de oameni au beneficiat de acces la energie în Africa.

UE rămâne un actor-cheie în cadrul G7 și G20. În cursul anului trecut, UE a stabilit agenda privind schimburile comerciale libere, dar echitabile, a pledat în favoarea luptei împotriva schimbărilor climatice, a protejat normele elaborate ca urmare a crizei financiare cu scopul de a asigura stabilitatea financiară internațională și a condus lupta împotriva evitării obligațiilor fiscale internaționale.

Sursa: OCDE, 2017, UE = UE și statele sale membre

UE este cel mai mare donator de ajutor umanitar și pentru dezvoltare

7%

24 %

30 de miliarde EUR

57 %

74 de miliarde EUR

7 %

9 de miliarde EUR

6 % ALTE ȚĂRI 8 miliarde EUR

3 %4 billion

3 %4 de miliarde EUR

58

10/ O Uniune a schimbărilor democratice „Comisia Europeană pe care o voi conduce va da un nou avânt parteneriatului special încheiat cu Parlamentul European. [...] De asemenea, mă angajez să consolidez transparența în ceea ce privește legătura cu părțile interesate și cu lobbyiștii.”


Atunci când actuala Comisie și-a preluat mandatul, am hotărât să abordăm diferit activitatea noastră, pentru a contracara scepticismul care se manifestă de multă vreme în rândul cetățenilor europeni cu privire la modul în care funcționează UE și pentru a restabili încrederea în instituția noastră și în UE. Am decis să ne concentrăm asupra chestiunilor pentru care o soluție europeană este cea mai bună opțiune, iar soluțiile naționale sau locale nu sunt eficace. Acest lucru a însemnat reducerea noii legislații de la 130 de inițiative majore anual, cum se întâmpla în Comisiile anterioare, la 23 de inițiative pe an în 2015 și 2016, și la 21 în 2017, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 80 %. Dorim să reducem decalajul dintre ceea ce oferă UE și ceea ce așteaptă cetățenii noștri.

Dacă în trecut UE a fost asociată cu „birocrația excesivă”, ne-am demonstrat buna capacitate de conducere politică și ne-am asumat răspunderea pentru modul în care Comisia pune în aplicare decizii sensibile în domeniile protecției consumatorilor, sănătății și politicii de mediu. Am recunoscut că procesul anterior era prea tehnocratic și am luat măsuri de reformare. Deciziile sensibile privind glifosatul și perturbatorii endocrini au făcut obiectul unor discuții mai degrabă la nivel politic decât tehnic după ce am preluat mandatul, ca urmare a nivelului ridicat al interesului față de aceste chestiuni importante de sănătate publică. Totodată Comisia a propus reformarea sistemului de comitologie, pentru a obliga statele membre să își asume responsabilitatea și să adopte o poziție politică cu privire la cazurile dificile și sensibile, întrucât structura actuală le permite să se abțină și să transfere responsabilitatea de la autoritățile naționale către Comisie.

Prim-vicepreședintele Timmermans a coordonat punerea în aplicare a unui nou Acord interinstituțional privind o mai bună legiferare cu Parlamentul European și statele membre. Pentru prima dată, în 2016, la programul de lucru al Comisiei s-au adăugat consultări cu membri ai Parlamentului European și cu statele membre; cele trei instituții au semnat atunci o primă declarație comună pentru a se asigura o adoptare mai rapidă și mai eficientă a legislației și pentru a răspunde preocupărilor și așteptărilor cetățenilor.

Pentru a îmbunătăți transparența, am prezentat propuneri în vederea extinderii domeniului de aplicare al registrului nostru comun de transparență, astfel încât acesta să vizeze Parlamentul European și Consiliul, în egală măsură ca și Comisia. În așteptarea progreselor realizate de alte instituții, Comisia continuă să își asume rolul de lider. În prezent, în registrul comun de transparență figurează 11 318 organizații și persoane fizice, iar aproape 5 000 dintre acestea au fost înscrise începând cu noiembrie 2014, când Comisia a modificat normele și înregistrarea a devenit obligatorie pentru a obține o întrevedere cu factori de decizie de cel mai înalt nivel ai Comisiei.

Ne-am continuat angajamentul față de dialogurile cu cetățenii organizând aproximativ 312 evenimente publice în statele membre. La aceste evenimente cetățenii au discutat cu comisarii, cu deputații europeni și cu liderii de la nivel național și local.

Comisia Juncker s-a angajat să maximizeze oportunitățile de participare la inițiativele cetățenești europene. Acum comisarii discută fiecare propunere de înregistrare a unei

59



inițiative cetățenești europene pentru a se asigura că nu se invocă obstacole juridice creându-se astfel frustrări cetățenilor care doresc să se implice în procesul politic al UE. Am propus înregistrări parțiale ale mai multor inițiative care nu intră în întregime în domeniul de aplicare al regulamentului și am pus în aplicare două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene privind anularea respingerii de către Comisia precedentă a înregistrării unor inițiative cetățenești europene.

Parteneriatul special cu Parlamentul European și cu cetățenii pe care acesta îi reprezintă este o prioritate pentru Comisia Juncker. Din momentul în care aceasta și-a preluat mandatul, membrii colegiului au participat la 1 274 de dezbateri în cadrul Parlamentului European, la 98 dintre acestea participând însuși președintele și prim-vicepreședintele său.

Parlamentele naționale și-au manifestat, de asemenea, dorința de a juca un rol constructiv în definirea viitorului Uniunii, Comisia fiind în continuare hotărâtă să își aprofundeze relațiile cu acestea. Membrii Comisiei au avut peste 650 de reuniuni cu parlamentele naționale, aducând Europa mai aproape de reprezentanții de la nivel național ai cetățenilor.

O mai bună reglementare înseamnă legi mai bune care sunt puse în aplicare mai bine. Comisia Juncker își respectă pe deplin acest angajament și și-a intensificat acțiunile de asigurare a respectării legii, pentru a garanta că toate statele membre aplică dreptul UE în mod corect. La sfârșitul anului 2016 erau deschise 1 659 de acțiuni de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor celor 28 de state, față de doar 1 300 la sfârșitul anului 2013, ceea ce reprezintă o creștere de 20 %.

Membrii Comisiei au avut peste 650 de reuniuni cu parlamentele naționale

Membrii Comisiei au participat la 1 274 de dezbateri în cadrul Parlamentului European

STAREA UNIUNII 2017

O MAI BUNĂ REGLEMENTARE

O mai bună reglementareÎncă din prima sa zi de lucru, Comisia Juncker a pus în aplicare Agenda pentru o mai bună reglementare, care constituie un amplu program menit să schimbe modul în care funcționează Comisia. Acest program începe prin canalizarea eforturilor asupra unui set de bază alcătuit din zece priorități politice, care sunt puse în practică în fiecare an prin programe de lucru ale Comisiei direcționate în mod specific, care vizează un număr limitat de inițiative prioritare. Președintele Juncker își dorește o Comisie care să se implice cât mai mult în chestiunile majore și cât mai puțin în cele de mai mică importanță. O mai bună reglementare constă, de asemenea, în a acorda o atenție constantă actualului corpus legislativ al UE, în a ne asigura că legislația este adecvată scopului urmărit efectuând verificări ale adecvării actelor legislative, în a asculta în mod activ ce au de spus persoanele cele mai afectate de legislația UE zi de zi și în a revizui, a abroga și a simplifica actualul acquis legislativ atunci când este cazul. În ultimul rând, Agenda pentru o mai bună reglementare constă în a elabora politicile într-un climat de deschidere. Evaluările impactului realizate de Comisie fac obiectul unui control independent și, în prezent, purtăm consultări în absolut fiecare etapă a procesului de elaborare a politicilor. Astfel, consultările încep chiar înainte de a scrie primul cuvânt al unei propuneri legislative și se încheie numai după ce Comisia a pus punctul final și își prezintă propunerile Parlamentului European și Consiliului, spre dezbatere și adoptare.

O mai bună legiferare, în cifre (2015-2017)

1002014 23

2016

212017

232015

1092015-2017

742015-2017

1372015-2017

Suntem receptivi la sugestiile formulate de cetățeni și de părțile

implicate pe tot parcursul ciclului de elaborare a politicilor – prin

consultări publice, platforma REFIT (Programul privind o reglementare

adecvată și funcțională), portalul web „Reducerea poverii administrative”

și cele 312 dialoguri cu cetățenii pe care le-am organizat până acum

Evaluările de impact pot fi acum efectuate nu numai de către

Comisie la începutul procesului de elaborare a politicilor, ci și de către Parlament și Consiliu atunci

când propunerea Comisiei este modificată

Un Comitet independent de analiză a reglementării asigură calitatea activității de evaluare a impactului și

evaluează calitatea legislației

Principiul subsidiarității este întărit de faptul că ținem cont

într-o mai mare măsură de opiniile parlamentelor naționale. Au avut loc peste 650 de vizite ale membrilor

Comisiei la parlamentele naționale și reuniuni cu

reprezentanți ai acestora

INIȚIATIVE PRIORITARE PROPUNERI DE RETRAGERE ACTE LEGISLATIVEABROGATE

INIȚIATIVE MENITE SĂ SIMPLIFICE CADRUL DE

REGLEMENTARE

63

STAREA UNIUNII – 2017 O MAI BUNĂ REGLEMENTARE

STAREA UNIUNII 2017

ÎNDEPLINIREA DE CĂTRE UE A PROMISIUNILOR FĂCUTE: APLICAREA MAI EFICACE A DECIZIILOR NOASTRE COMUNE

66

Îndeplinirea de către UE a promisiunilor făcute: aplicarea mai eficace a deciziilor noastre comuneStatele membre ale UE sunt responsabile de transpunerea directivelor în legislația lor națională în termenele prevăzute și cu acuratețe, precum și de aplicarea și punerea în aplicare corectă a legislației UE în ansamblul său. În calitate de gardian al tratatelor, Comisia are responsabilitatea de a se asigura că legislația UE este aplicată corect în toate statele membre. În cazul în care o țară din UE nu aplică în mod eficace legislația UE, Comisia poate iniția o procedură oficială de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și, dacă este necesar, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

O mai bună aplicare a legislației UE este una dintre prioritățile Comisiei Juncker și o parte esențială a Agendei pentru o mai bună reglementare. Comisia și-a reafirmat angajamentul de a îmbunătăți aplicarea legislației UE într-o comunicare din decembrie 2016 care stabilește o abordare mai strategică referitoare la politica sa în materie de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Cu această ocazie, Comisia a anunțat că se va concentra cu prioritate pe urmărirea cazurilor celor mai grave de încălcare a legislației UE, care afectează interesele cetățenilor și ale întreprinderilor. În luna septembrie 2017, numărul cazurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise de Comisie este de 1 659, o creștere semnificativă față de anii precedenți.

Cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor închise înainte de sesizarea Curții de Justiție

Grație dialogurilor fructuoase purtate cu statele membre, procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sunt rezolvate, într-o proporție semnificativă, înainte să aibă loc sesizarea Curții de către Comisie.

Cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise de la sfârșitul anului 2014 la 1 septembrie 2017

800

2012

1,020

684 699657 646

520

2013 2014 2015 2016 2017

700

600

500

400

300

200

100

0

900

1000

800

699657 646

520

2014 2015 2016 2017

700

600

500

400

300

200

100

0

De la 1 septembrie 2017

Începutul mandatului Comisiei Juncker (noiembrie 2014)

Începutul mandatului Comisiei Juncker (noiembrie 2014)

1200

1100

1400

1600

1800

2012

1343

2013 2014 2015 2016 01-Sept-17

1300 1347 1368

1657 1659

1,200

1,100

1,400

1,600

1,800

2014 2015 2016 01-Sept-17

1,347 1,368

1,657 1,659

1 200

1 100

1 400

1 600

1 800

2014 2015 2016 01-Sept-17

1 347 1 368

1 657 1 659

67

STAREA UNIUNII 2017 ÎNDEPLINIREA DE CĂTRE UE A PROMISIUNILOR FĂCUTE: APLICAREA MAI EFICACE A DECIZIILOR NOASTRE COMUNE

Aplicarea eficace a legislației UE este esențială pentru a se garanta faptul că cetățenii și întreprinderile se pot bucura de beneficiile conferite de UE. Adesea, atunci când apar probleme – indiferent că este vorba de testarea emisiilor provenite de la autovehicule, de depozitele ilegale de deșeuri sau de siguranța și securitatea transporturilor – motivul nu este lipsa legislației UE, ci mai degrabă faptul că statele membre nu o aplică și/sau nu o implementează în mod corect și eficace. Tot astfel, piața unică a UE rămâne cel mai valoros atu al Europei, care aduce beneficii pentru milioane de cetățeni și de întreprinderi, iar Comisia Europeană este hotărâtă să se asigure, prin verificarea punerii în aplicare a normelor UE, că europenii beneficiază zi de zi de libertatea de a locui, de a lucra, de a achiziționa și a vinde oriunde pe teritoriul Uniunii Europene.

Pentru a facilita transpunerea la timp, Comisia acordă asistență statelor membre prin pregătirea unor planuri de punere în aplicare, prin punerea la dispoziție a unor site-uri web dedicate și a unor documente de orientare și prin schimbul de bune practici în cadrul reuniunilor grupurilor de experți.

0

20

40

60

80

100

DK EE MT LV LT NL LU SK HU FI SE BG SI RO HR IT UK FR IE AT CY PL CZ BE DE EL ES PT

2514

29

15

32

7

34

11

38

7

40

14

41

21

42

8

45

27

50

31

51

12

51

26

55

19

55

19

58

22

59

22

59

49

60

32

63

37

65

29

72

30

72

20

72

33

79

34

82

35

84

53

85

49

89

59

44

2331 26

20

34

18 19

39

2536 36 36 37

10

28 2636

4252

39 45 47

3136

30

53

97

Cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise la 1 septembrie 2017

Numărul total de cazuri

Neîndeplinirea obligațiilor de transpunere corectă și/sau corespunzătoare a legislației UE

Neîndeplinirea la timp a obligațiilor de transpunere

Comisia oferă întotdeauna asistență statelor membre și acționează ca mediator între acestea în cazul chestiunilor legate de punerea în aplicare a legislației UE. Astfel, Comisia a intervenit la începutul anului curent în cazul diferendului dintre Spania și Portugalia cu privire la amplasarea unui centru de depozitare temporară a combustibilului nuclear uzat în Almaraz. Creând punți între poziții uneori contradictorii, Comisia încurajează discuțiile până la găsirea unor soluții utile și pragmatice. Capacitatea de a ajunge la soluții de compromis face parte din spiritul european și este esențială pentru buna funcționare a Uniunii noastre și pentru respectarea legislației noastre comune.

STAREA UNIUNII 2017

SITUAȚIA OPINIEI PUBLICE DIN UE: SE ÎNREGISTREAZĂ O CREȘTERE A OPTIMISMULUI

70

0 %

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 % 69

24

7 7 7 7 7 76 6 6 6 6 6 6 65 5 58 9

26 28 29 27

37 34 36

46 46 4643

38 37 36

4144 4445

6664 66

57 59 58

48 49 50 4951

5658

5350 50

56

63

20082007 2009 2014 2015 2016 20172010 2011 2012 2013

1. Optimism în legătură cu viitorul UEÎn ceea ce privește viitorul UE, cum v-ați caracteriza? Foarte optimist, destul de optimist, destul de pesimist sau foarte pesimist?

Situația opiniei publice din UE: se înregistrează o creștere a optimismului Comparativ cu situația de acum un an, o majoritate tot mai mare a cetățenilor UE sunt optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene (56 %) și mulțumiți de situația economiei lor naționale (46 %). Se constată, de asemenea, o creștere a încrederii în Uniunea Europeană, aceasta atingând cel mai mare nivel din 2010, iar aproape trei sferturi din cetățenii din zona euro sprijină moneda noastră unică, euro, acesta fiind cel mai mare nivel înregistrat din toamna anului 2004. Nu în ultimul rând, 68 % dintre europeni se simt cetățeni ai UE, cifră ce reprezintă cel mai mare procent înregistrat vreodată pentru acest indicator.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20172004 2005

0 %

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 %

80 %

90 %

62

5056

50

44

49

69

7875

7068

71 71 72 7268

63 6359 57 57 56

4 2 2 2 2 2 2 2 21 1 1 13 3 3 3 3 3 34 44

36

4741

48

29

20 23 2228 30 28 27 27 26

3134 34

38 40 39 41

52

2. Percepția asupra situației economice actuale – Tendințe Cum ați caracteriza situația actuală în ceea ce privește fiecare dintre următoarele aspecte?

56 %TOTAL „OPTIMIST”

46 %TOTAL „BUNĂ”

38 %TOTAL„PESIMIST”

51 %TOTAL „PROASTĂ”

6 %NU ȘTIU

3 %NU ȘTIU

71


SITUAȚIA OPINIEI PUBLICE DIN UE: SE ÎNREGISTREAZĂ O CREȘTERE A OPTIMISMULUI

0 %

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 %

37 %42 %

36 %

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 201720052004

3431 31

3530

41

34 3432 3229 29 28

32

2428 27

2523

29 3127 27

3127

35 3538

33

43

35 34 34 32 30 31 31 33

27 28 26 2530 31

28 2832

44 45 45

57

5047 47 48

42 4341

3431 31 31 31

3740

32 3336

33

4848

3. Încrederea în UE/în parlamentele naționale/ în guvernele naționale Aș dori să vă adresez o întrebare cu privire la gradul de încredere pe care îl aveți în unele instituții. Pentru fiecare dintre următoarele instituții, vă rog să-mi spuneți dacă tindeți să aveți sau să nu aveți încredere în ea.Răspuns: Tind să am încredere

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

0 %

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 %

80 %

90 %

70 70 70 7066 66 6664 63 6362

67 67 67 6768 69 696968 68 68 6865 65

55 55

6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 68 88 96 6 66

25 25 25 25 2524 26 26 26 26 26 26

37 37 3736 36 36 36

6359 5960 60 60 60

52 525153 53

61 61 61

30 27 27 27 27 28 2828 29 29

56 56 56 5657

30 31 31

31 31 3134 34 33 33 3333 32

35 35

63

3840 40 40 42 41

58 58

4. Sprijin pentru UECe părere aveți cu privire la fiecare dintre afirmațiile următoare? Vă rog să-mi spuneți pentru fiecare dintre afirmațiile următoare dacă sunteți împotrivă sau pentru.O uniune economică și monetară europeană cu o monedă unică, euro

5. Sentimentul de a fi cetățean al UE Vă rog să-mi spuneți în ce măsură corespunde sau nu opiniei dumneavoastră fiecare dintre afirmațiile următoare.Simțiți că sunteți cetățean al UE

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

0 %

10 %

20 %

30 %

40 %

50 %

60 %

70 %

80 %

1 1 1 1 1 11 12 2 2 2

37 36 38 36 3740

34 3531 34 33 32

62 62 61 63 6259

65 63 6466 6767

Sursa: Eurobarometru

73 %PENTRU (ZONA EURO)

68 % TOTAL „DA”

60 %PENTRU (UE 28)

34 %ÎMPOTRIVĂ (UE 28)

31 % TOTAL „NU”

22 %ÎMPOTRIVĂ (ZONA EURO)

6 %NU ȘTIU

1 %NU ȘTIU

UNIUNEA EUROPEANĂ

PARLAMENTUL (NAȚIONALITATEA)

GUVERNUL (NAȚIONALITATEA)

STAREA UNIUNII 2017

EVOLUȚIASITUAȚIEIECONOMICE

74

20182017201620152014201320122011201020092008

2017201620152014201320122011201020092008

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

60

80

100

120

-6

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

2017201620152014201320122011201020092008

alegerea președintelui Juncker de către Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului European

PIB: redresare constantă și un ritm de creștere de peste 2 %, mai rapid decât în Statele Unite și Japonia

Variație exprimată în % a PIB-ului real

Investițiile: în curs de redresare, după un colaps major

Variație exprimată în % a nivelului de investiții față de 2008

Percepția generală asupra economiei: nivel record în ultimii zece ani în UE și în zona euro

Sursa: Comisia Europeană, cu excepția 2017: cele mai recente date puse la dispoziție de FMI pentru SUA și Japonia și de BCE pentru zona euro

Sursa: Comisia Europeană, Indicatorul percepției generale asupra economiei reprezintă o combinație a mai multor indicatori de încredere sectoriali,

Sursa: Comisia Europeană

Reducere cu peste 3 % față de 2008

Reducere cu 15 % față de 2008

previziuni

previziuni

UE

UE

UE

Japonia

Statele Unite

111,9

Zona euro

Zona euro

111,9

zona euro

0,40,40,3

-1,1

-4,4-4,5-2,8-5,4

2,12,12,54,2

1,71,51,6

-0,1

-0,5-0,92,21,5

0,2-0,31,72,0

2,22,02,61,2

1,91,81,61,0

1,9*2,22,11,3

* pentru UE - cele mai recente previziuni ale Comisiei, din mai 2017,

1,61,22,40,3

Statele Unite Japonia



Investițiile vor reveni în curând la nivelurile anterioare crizei, în prezent fiind de aproximativ 20 % din PIB

Indicatorii de încredere înregistrează o evoluție ascendentă

în ultimul an (T2 2017-T2 2016), economia UE* a crescut cu 2,4 %, iar cea a zonei euro cu 2,3 %

75

STAREA UNIUNII 2017 EVOLUȚIASITUAȚIEIECONOMICE

201665

70

75

20152014201320122011201020092008

2

4

6

8

10

12

2017201620152014201320122011201020092008

-7-6-5-4-3-2-1012345678

20182017201620152014201320122011201020092008


Crearea de locuri de muncă: aproape 8 milioane de locuri de muncă create de la începutul mandatului actualei Comisii

în milioane de persoane

Șomajul: în prezent la cel mai mic nivel din ultimii nouă ani, dar încă prea ridicat

% din populația activă

Rata ocupării forței de muncă: creștere constantă după perioada de criză

% din populația în vârstă de muncă





Sursa: Comisia Europeană și OCDE * Datele pentru Statele Unite și Japonia se referă la intervalul de vârstă 15-64, spre deosebire de UE, pentru care datele se referă la intervalul de vârstă 20-64

Aproape 7 milioane de locuri de muncă pierdute în UE din 2008

11 milioane de locuri de muncă create în UE din 2013; 8 milioane din T3 2014

T2 2017: 235 de milioane de persoane încadrate în muncă în UE, cel mai mare nivel atins vreodată

T1 2017:UE: 71,7 %Zona euro 70,4 %

T2 2017: UE: 7,7 %Zona euro 9,2 %

UE

Japonia

Statele UniteZona euro

UE

Japonia

Statele Unite

UE

Japonia

Statele UniteZona euro

Zona euro

68,4

10,9

67,7

12,0

previziuni

76

20172016201520142013201220112010200920080

-3

-6

-9

-12

-15

10

15

20

201620152014201320122011201020090

2

4

6

8

10

201620152014201320122011201020092008

50

100

110

150200250

2017201620152014201320122011201020092008

Deficitul public: în scădere de la peste 6 % la 1,4 % în doar câțiva ani în zona euro

% din PIB

Datoria publică: începe să scadă lent, de la un nivel foarte ridicat % del PIL

Situația în sectorul bancar: se îmbunătățește, dar este afectată în continuare de consecințele perioadei de criză

Credite neperformante % din totalul creditelor

Ratele fondurilor proprii ale băncilor% din totalul activelor ponderate în funcție de risc

alegerea președintelui Juncker de către Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului EuropeanSursa: Comisia Europeană

alegerea președintelui Juncker de către Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului EuropeanSursa: Comisia Europeană

alegerea președintelui Juncker de către Parlamentul European, pe baza unei propuneri a Consiliului EuropeanSursa: FMI și calcule efectuate de Comisia Europeană Sursa: Banca Mondială

previziuni

previziuni

UE

UE

UE

UE

UE

Japonia

Japonia

Japonia

Japonia

Statele Unite

Statele Unite

Statele Unite Statele

Unite

Zona euro

Zona euro

Zona euro Zona

euro

2017:UE -1,6 %Zona euro -1,4 %

2017:UE 84,8 %Zona euro 90,3 %

2016:UE 19,1 % Zona euro 18,0 %

T1 2017: UE 4,1 % Zona euro 4,8 %

88,494,3

77

STAREA UNIUNII 2017 EVOLUȚIASITUAȚIEIECONOMICE

PRIN

CIPA

LELE

DAT

E EC

ON

OM

ICE

PEN

TRU

STA

TELE

MEM

BRE

ALE

UE

Creș

tere

a PI

B-ul

ui

(%)

Perc

epția

gen

eral

ă as

upra

eco

nom

iei

(indi

ce)

Inve

stiți

i (%

din

PIB

) Nu

măr

ul d

e pe

rsoa

ne

anga

jate

(în

mili

oane

) Ra

ta ș

omaj

ului

(%)

Rata

ocu

pării

forțe

i de

mun

că (%

) De

ficitu

l pub

lic

(% d

in P

IB)

Dato

ria p

ublic

ă (%

din

PIB

)

Rate

le fo

ndur

ilor

prop

rii to

tale

ale

bă

ncilo

r Cr

edite

nep

erfo

rman

te

În u

ltim

ul a

n (T

2 20

17-T

2 20

16)

În u

ltim

ii tre

i ani

(T

2 20

17-T

2 20

14,

med

ie an

uală

)

augu

st

2017

Evol

uție

di

n iu

nie

2014

20

16

Evol

uție

di

n 20

14

T2 2

017

Evol

uție

di

n T3

20

14

T2

2017

Evol

uție

di

n T3

20

14

T1 2

017

Evol

uție

di

n T3

20

14

2017

Evol

uție

di

n 20

142

2017

Evol

uție

di

n 20

14

2016

Evol

uție

di

n 20

14

T1 2

017

Evol

uție

din

T2

201

4

UE-2

8 2,

42,

011

1,9

9,6

19,8

0,4

235,

48,

07,

7-2

,471

,72,

3-1

,61,

484

,8-3

,619

,12,

14,

1-0

,7

ZE-1

9■

2,3

1,8

111,

96,

020

,20,

615

5,6

5,6

9,2

-2,3

70,4

2,1

-1,4

1,2

90,3

-4,0

18,0

1,4

4,8

-1

BE

1,5

1,4

103,

80,

223

,00,

14,

70,

17,

6*-0

,967

,80,

7-1

,91,

210

5,6

-1,1

18,5

0,9

2,8

-2,7

BG

3,6

3,1

109,

07,

019

,1-2

,03,

50,

06,

0-5

,569

,23,

8-0

,45,

126

,8-0

,222

,20,

214

,31,

3

CZ

4,7

3,7

107,

96,

125

,0-0

,15,

30,

23,

0-2

,977

,94,

20,

32,

236

,2-6

,016

,7-0

,38,

6**

*

DK

2,7

1,8

104,

31,

220

,10,

92,

90,

15,

7-0

,876

,30,

0-1

,3-2

,736

,7-7

,320

,72,

53,

3-0

,3

DE

2,1

1,7

111,

96,

120

,00,

044

,21,

53,

8-1

,278

,70,

90,

50,

265

,8-9

,118

,80,

81,

7-0

,2

EE

5,2

2,6

106,

78,

122

,3-2

,10,

60,

06,

5-1

,178

,74,

8-0

,3-1

,09,

5-1

,231

,8-3

,86,

2-7

,3

IE

6,6*

112

,9 1

****

31,8

11,0

2,1*

0,1

6,4

-4,7

71,6

4,3

-0,5

3,2

73,5

-31,

823

,71,

011

,8-1

0,1

EL

0,8

0,1

99,0

-6,2

11,4

-0,2

4,1

0,1

21,5

-4,8

57,0

3,6

-1,2

2,5

178,

8-0

,916

,92,

939

,813

ES

3,1

2,8

109,

35,

919

,90,

819

,41,

417

,3-6

,964

,84,

7-3

,22,

899

,2-1

,214

,81,

14,

7-2

,7

FR

1,7

1,1

110,

615

,622

,00,

227

,90,

59,

6-0

,770

,50,

8-3

,00,

996

,41,

517

,61,

23,

2-1

,3

HR

3,4

1,9

118,

416

,920

,10,

71,

6*0,

010

,9-6

,161

,91,

8-1

,14,

381

,9-4

,722

,50,

715

,9-2

,9

IT

1,5

0,8

109,

17,

217

,00,

325

,10,

711

,6*

-1,0

62,1

2,1

-2,2

0,8

133,

11,

313

,8-0

,614

,60,

8

CY

3,5

1,7

110,

712

,317

,25,

50,

40,

011

,0-5

,369

,71,

90,

29,

010

3,4

-3,7

16,3

0,9

34,4

-18,

3

LV

4,8

2,4

107,

33,

718

,3-4

,30,

90,

08,

8-2

,073

,83,

6-0

,80,

838

,5-2

,420

,10,

45,

52,

4

LT

4,0

2,6

109,

98,

518

,60,

11,

40,

07,

1-3

,075

,53,

0-0

,40,

342

,41,

919

,4-1

,95,

3-5

,8

LU

3,3*

4,5

114,

720

,617

,8-1

,10,

4*0,

05,

9-0

,170

,2-2

,10,

2-1

,222

,0-0

,424

,64,

41,

8**

*

HU

3,5

3,0

119,

55,

217

,8-4

,04,

50,

34,

3-3

,272

,85,

8-2

,3-0

,272

,6-3

,116

,4-0

,610

,4-4

,7

MT

6,2

6,7

118,

713

,823

,56,

30,

20,

04,

1-1

,769

,92,

60,

52,

555

,8-8

,516

,01,

33,

1-2

,3

NL

3,8

2,2

109,

08,

019

,91,

99,

10,

35,

0-2

,277

,82,

30,

52,

859

,8-8

,122

,44,

42,

1-0

,5

AT

2,9

1,3

110,

110

,623

,00,

34,

40,

15,

7*0,

175

,10,

9-1

,31,

482

,8-1

,618

,01,

73,

8-1

,5

PL

4,4

3,4

103,

35,

118

,1-1

,616

,40,

55,

1-3

,570

,94,

1-2

,90,

654

,64,

417

,22,

56

0,2

PT

2,9

1,6

112,

07,

514

,9-0

,14,

80,

29,

2-4

,472

,24,

2-1

,85,

412

8,5

-2,1

13,5

1,1

16,1

6,8

RO

5,7

4,3

104,

97,

822

,7-1

,68,

5-0

,15,

0-1

,967

,71,

8-3

,5-2

,139

,3-0

,119

,72,

17,

3-6

SI

5,2

3,1

112,

09,

017

,6-1

,81,

00,

17,

1-2

,672

,44,

6-1

,44,

077

,8-3

,119

,21,

18,

9-1

1,7

SK

3,1

3,3

104,

03,

320

,2-0

,22,

40,

17,

9-5

,171

,05,

0-1

,31,

451

,5-2

,118

,00,

66,

20,

4

FI

3,0

0,9

110,

05,

621

,50,

92,

50,

08,

80,

073

,60,

7-2

,21,

065

,55,

326

,84,

31,

10

SE

3,9

3,3

110,

615

,624

,11,

05,

00,

26,

7-1

,281

,81,

60,

41,

939

,1-6

,123

,15,

71

0,5

UK

1,7

2,3

109,

6-9

,516

,70,

132

,11,

24,

5*-1

,477

,81,

5-3

,02,

788

,60,

520

,83,

51,

6-0

,1

Toat

e ev

oluț

iile

sunt

exp

rimat

e în

pun

cte

proc

entu

ale

* D

ate

din

T1 2

017

** N

u ex

istă

dat

e di

spon

ibile

pen

tru

Irlan

da în

truc

ât s

etul

de

date

isto

rice

este

insu

ficie

nt**

* N

u ex

istă

dat

e di

spon

ibile

pen

tru

T2 2

014

1 In

clud

e re

vizu

irile

sta

tistic

e se

mni

ficat

ive;

2 s

emnu

l poz

itiv

înse

amnă

o îm

bună

tățir

e (r

educ

ere

a de

ficitu

lui)

■ Z

ona

euro

STAREA UNIUNII 2017

RAPORT PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A POLITICILOR

Priorități legislative: stadiul actual

La 13 decembrie 2016, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au convenit asupra unei Declarații comune privind prioritățile legislative ale UE pentru 2017, în care evidențiau 58 de inițiative ce necesitau un tratament prioritar în cadrul procesului legislativ astfel încât să poată contribui la abordarea celor mai importante provocări economice, de mediu și societale cu care se confrunta Uniunea Europeană. Cele trei instituții s-au angajat să se asigure că se realizează progrese substanțiale în ceea ce privește aceste inițiative legislative și, în măsura posibilului, că acestea sunt adoptate înainte de sfârșitul anului 2017. Dintre aceste 58 de propuneri ale Comisiei, 11 au fost deja aprobate de Parlamentul European și de Consiliu și au fost, așadar, adoptate. Este probabil ca alte 19 inițiative să fie aprobate până la sfârșitul anului 2017 dacă există voință politică din partea colegiuitorilor. În ceea ce privește celelalte 28 de propuneri, este improbabil să se ajungă la un acord sau să se înregistreze progrese substanțiale în 2017. Pentru aceste propuneri, Parlamentul European și Consiliul nu avansează întotdeauna în același ritm, progresele fiind ba accelerate, ba frânate de către una dintre instituții. Va fi nevoie de un angajament politic ferm din partea tuturor instituțiilor UE pentru a finaliza aceste propuneri în 2018.

Prezentate și aprobate

14 15 16 20 21 23 24 35 42 43 44

Acord posibil în 2017

1 2 3 4 5 6 8 11 22 25 28 29 31 33 36 37 45 46 48

Acord posibil în 2018 în condițiile unui angajament politic ferm din partea tuturor instituțiilor UE

7 9 10 12 13 17 18 19 26 27 30 32 34 38 39 40 41 47 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

80

DOMENIUL DE POLITICĂ DESCRIERE

Comisia Europeană

Parlamentul European

Consiliul Uniunii Europene

1

Fondul european pentru investiții strategice 2.0

Comisia a înaintat această propunere în septembrie 2016. Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere în decembrie 2016, iar Parlamentul în mai 2017. Au avut loc mai multe triloguri, iar dacă va exista voință politică, ar trebui să se poată ajunge la un acord pentru adoptarea actului legislativ în toamnă.

2

Modernizarea instrumentelor de apărare comercială

Această propunere este pe agendă de mai mult de patru ani. Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere în aprilie 2014, iar Consiliul cu peste doi ani mai târziu, în decembrie 2016. Au avut loc mai multe triloguri și există perspective rezonabile de a se ajunge la un acord în a doua jumătate a anului.

3Economia circulară: deșeurile de baterii și acumulatori

Pentru acest set de propuneri, prezentat în 2015, Consiliul era pregătit să înceapă negocierile în mai 2017, iar Parlamentul în martie 2017. Trilogurile vor continua în toamnă, cu perspective rezonabile de a se ajunge la un acord până la sfârșitul anului.

4 Economia circulară: deșeuri

5 Economia circulară: depozitele de deșeuri

6Economia circulară: ambalaje și deșeuri de ambalaje

7

Sistemul european de asigurare a depozitelor

Propunerea, care este esențială pentru finalizarea uniunii bancare europene, a fost prezentată de Comisie în noiembrie 2015. Deși s-au făcut progrese în privința aspectelor tehnice, niciunul dintre colegiuitori nu a reușit până în prezent să ajungă la un consens intern cu privire la principalele dispoziții politice. Parlamentul preconizează că își va finaliza mandatul de negociere în toamnă, însă calendarul adoptării unui mandat similar de către Consiliu rămâne dificil de estimat.

8

Reforma Regulamentului privind cerințele de capital

Această propunere, care datează din noiembrie 2016, a fost între timp împărțită în mai multe subdiviziuni pentru a permite o examinare mai rapidă a principalelor sale elemente – adaptarea normelor contabile ale UE la Standardul internațional de raportare financiară 9 și gestionarea expunerilor financiare mari. În prezent, Consiliul este pregătit să înceapă negocierile, iar Parlamentul ar trebui să fie gata în septembrie. Există perspective rezonabile de a se ajunge la un acord în cursul acestui an.

PREZENTATE ȘI APROBATE ACORD POSIBIL ÎN 2017

ACORD POSIBIL ÎN 2018 ÎN CONDIȚIILE UNUI ANGAJAMENT POLITIC FERM DIN PARTEA TUTUROR INSTITUȚIILOR UE

81

STAREA UNIUNII 2017



Comisia Europeană



9Capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare – regulamentul

Având în vedere stadiul actual al acestor propuneri conexe din noiembrie 2016 supuse atenției colegiuitorilor, nu va fi posibil să se ajungă la un acord în 2017. Parlamentul European a prevăzut adoptarea unui mandat de negociere până în decembrie, iar Consiliul nu a stabilit încă o dată-țintă.10

Capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare – directiva

11

Rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență

Pentru această propunere, prezentată în noiembrie 2016, Consiliul a adoptat un mandat de negociere în iunie 2017, iar Parlamentul și-a intensificat lucrările, pentru a adopta mandatul său în septembrie. Există perspective rezonabile de a se ajunge la un acord în cursul acestui an.

12

Supravegherea instituțiilor de credit și a firmelor de investiții: Entitățile exceptate, societățile financiare holding, societățile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile și competențele de supraveghere și măsurile de conservare a capitalului

În stadiul actual, este foarte puțin probabil să se ajungă la un acord în cursul anului 2017 cu privire la această propunere din noiembrie 2016. Parlamentul European a planificat adoptarea mandatului său de negociere până în decembrie, iar Consiliul nu a stabilit încă o dată-țintă.

13

Redresarea și rezoluția contrapărților centrale

În stadiul actual, este dificil să se ajungă la un acord în cursul anului 2017 cu privire la această propunere din noiembrie 2016. Consiliul preconizează adoptarea spre sfârșitul anului a unui mandat de negociere în vederea trilogurilor, în timp ce Parlamentul intenționează să facă acest lucru abia în luna ianuarie 2018.

14 Uniunea piețelor de capital – securitizare

S-a ajuns la un acord politic cu privire la această propunere, care va fi adoptată oficial în toamnă.

15Uniunea piețelor de capital – prospecte

Propunerea a fost adoptată de colegiuitori. S-a ajuns la un acord politic la aproximativ un an după prezentarea propunerii de către Comisie, în noiembrie 2015.

16Revizuirea cadrului financiar multianual, inclusiv a finanțării inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri”

Revizuirea cadrului bugetar al UE, în urma propunerii prezentate de Comisie în septembrie 2016, a fost convenită în prima parte a anului 2017 și a fost adoptată oficial în luna iunie.

17

Coordonarea sistemelor de securitate socială

Colegiuitorii își continuă activitatea cu privire la această propunere, prezentată de Comisie în 2016. Până acum, progresele au fost relativ lente și nu se preconizează că actul va fi adoptat anul acesta. Potrivit calendarului actual, trilogurile ar putea începe în al doilea trimestru din 2018.



82


Comisia Europeană



18

Cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor

Propunerea, prezentată de Comisie în 2015, a avansat foarte încet și nu va fi adoptată anul acesta. Conform calendarului actual, Parlamentul va fi pregătit pentru triloguri în luna septembrie, însă mandatul de negociere al Consiliului va fi probabil finalizat cel mai devreme la sfârșitul anului.

19

Corpul european de solidaritate

Dintre propunerile legislative din declarația comună, aceasta a fost ultima prezentată oficial de Comisie în mai 2017. Calendarele actuale ale Parlamentului și Consiliului sugerează că ar fi posibil să se desfășoare triloguri abia în luna decembrie.

20 Sistemul de intrare/ieșire (frontiere inteligente)

Aceste propuneri conexe, care au obiectivul de a accelera, a facilita și a consolida procedurile de control la frontieră pentru resortisanții țărilor terțe care călătoresc în UE, au fost convenite de colegiuitori în iunie și vor fi adoptate oficial în toamnă. Parlamentul European și Consiliul erau pregătite pentru triloguri la mai puțin de un an după ce Comisia și-a prezentat propunerea și au ajuns la un acord în trei luni.

21

Sistemul de intrare/ieșire (frontiere inteligente – Codul frontierelor Schengen)

22

Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile

Propunerea, care va asigura faptul că statele membre dispun de informații mai bune cu privire la cetățenii din țări terțe care vin în Europa, a fost prezentată de Comisie în noiembrie 2016. Consiliul a convenit asupra unei abordări generale (mandatul pentru negocierile din cadrul trilogului) în luna iunie, iar Parlamentul urmează să facă acest lucru în octombrie. Prin urmare, este posibil să se ajungă la un acord asupra actului anul acesta.

23Controlul achiziționării și al deținerii de arme

Propusă la sfârșitul anului 2015, această măsură importantă pentru siguranța și securitatea europenilor a fost convenită de colegiuitori un an mai târziu și a fost adoptată oficial în mai 2017.

24

Directiva privind terorismul Propunerea, care reprezintă o altă măsură de securitate importantă și va asigura incriminarea anumitor acte de terorism în toate statele membre, a fost prezentată de Comisie în decembrie 2015 și aprobată de colegiuitori în mai puțin de un an, fiind adoptată oficial în martie 2017.

25

Spălarea banilor și finanțarea terorismului

Propunerea a fost adoptată de Comisie în 2016, iar colegiuitorii au fost gata pentru triloguri în martie 2017. Discuțiile vor continua în toamnă și există perspective rezonabile de a se ajunge la un acord până la sfârșitul anului.



83

STAREA UNIUNII 2017



Comisia Europeană



26

Sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare

Propunerea Comisiei, prezentată în ianuarie 2016, are scopul de a facilita un schimb mai eficient de informații privind resortisanții țărilor terțe. În luna iunie 2017, Comisia a prezentat o nouă propunere de regulament privind aceste schimburi de informații. Pe această bază, Parlamentul și Consiliul ar trebui să avanseze în direcția adoptării unui mandat de negociere în următoarele luni.

27 Azil: sistemul Dublin Acest set de reforme ale sistemului european comun de azil, prezentat de Comisie la jumătatea anului 2016, cuprinde multe elemente interdependente. S-au realizat progrese substanțiale în mai multe dosare (de exemplu, colegiuitorii au ajuns parțial la un acord cu privire la Agenție, iar baza de date europeană de amprente digitale Eurodac și Directiva privind condițiile de acordare a azilului se află în stadiul trilogurilor). Cu toate acestea, pentru ca întregul set de acte legislative să fie adoptat, este necesară ajungerea la un acord politic cu privire la sistemul Dublin, care stabilește statul membru care trebuie să trateze o anumită cerere de azil. Cu privire la dosarul respectiv, se estimează că Parlamentul va fi pregătit pentru triloguri în toamnă, în timp ce Consiliul lucrează în prezent în vederea adoptării unui mandat de negociere la sfârșitul acestui an sau la începutul anului următor. Aceasta înseamnă că întregul pachet legislativ va fi adoptat cel mai curând în prima jumătate a anului 2018.

28

Agenția pentru Azil

29 Azil: Eurodac

30 Condițiile de primire

31 Condițiile de acordare a azilului

32 Procedura de azil

33

Condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate

Această propunere referitoare la migrația legală, cunoscută, de asemenea, ca sistemul „cărții albastre”, a fost prezentată de Comisie la jumătatea anului 2016. Parlamentul și Consiliul au aprobat mandatele de negociere în vederea trilogurilor un an mai târziu. Este încă posibil ca trilogurile să înceapă în toamnă.

34

Noul cadru privind relocarea Această propunere privind modalitățile de relocare de către UE a refugiaților cărora li s-a recunoscut acest statut proveniți din afara teritoriului său, de exemplu din taberele de refugiați, a fost prezentată de Comisie în luna iulie a anului trecut. Parlamentul și Consiliul lucrează în continuare la pregătirea mandatelor lor de negociere. Se preconizează că cele două instituții vor fi gata să desfășoare trilogurile în toamnă, ceea ce înseamnă că va fi dificil să se ajungă la un acord înainte de sfârșitul anului.

35

Planul de investiții externe/ Fondul european pentru dezvoltare durabilă

Colegiuitorii au reușit să ajungă la un acord politic rapid în luna iunie, la mai puțin de un an de la data la care Comisia a prezentat propunerea inițială, în septembrie 2016. Scopul acestei propuneri este de a utiliza fondurile UE pentru a atrage investiții private în domeniul dezvoltării în Africa și în alte părții din vecinătatea UE. Adoptarea oficială a actului este programată pentru această toamnă.



84


Comisia Europeană



36Mandatul de acordare a împrumuturilor externe al Băncii Europene de Investiții

Aceste două dosare conexe au obiectivul comun de a majora investițiile în Africa și în alte regiuni-cheie. Consiliul și-a finalizat mandatul la foarte scurt timp după prezentarea propunerii de către Comisie în luna septembrie a anului trecut, iar Parlamentul și-a adoptat poziția în aprilie. Negocierile din cadrul trilogului vor fi reluate în septembrie, astfel încât este posibil să se ajungă la un acord anul acesta.

37Banca Europeană de Investiții: Fondul de garantare pentru acțiuni externe

38

Reforma telecomunicațiilor: Codul comunicațiilor electronice

(+WiFi4EU)

Această propunere, prezentată în luna septembrie 2016, este puțin probabil să fie adoptată anul acesta întrucât nici Parlamentul, nici Consiliul nu și-au adoptat încă pozițiile de negociere. În paralel cu această propunere, Comisia monitorizează progresele înregistrate în ceea ce privește propunerea WiFi4EU, care, deși nu se numără printre prioritățile stabilite în declarația comună, este legată de acestea. Colegiuitorii au ajuns la un acord în mai 2017, iar actul ar trebui să fie adoptat oficial în toamnă.

39

Reforma telecomunicațiilor: Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice

Această propunere de reformă, care reunește autoritățile europene de reglementare a telecomunicațiilor, evoluează conform aceluiași calendar ca și Codul comunicațiilor electronice (nr. 38 de mai sus), prin urmare este puțin probabil să se ajungă la un acord politic înainte de 2018.

40

Directiva privind drepturile de autor pe piața unică digitală

În ceea ce privește această propunere din septembrie 2016, Parlamentul și Consiliul ar trebui să poată începe negocierile în cadrul trilogului până la începutul lunii decembrie, dacă agendele actuale vor fi menținute. Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca actul să fie adoptat anul acesta, însă ar exista perspective rezonabile de a se ajunge la un acord în prima jumătate a anului 2018.

41

Transmisiile online ale organismelor de radiodifuziune

Pentru această propunere, prezentată tot în septembrie 2016, este, de asemenea, probabil ca trilogurile să înceapă cel mai devreme la sfârșitul anului 2017: Parlamentul ar trebui să își adopte poziția inițială în octombrie, iar Consiliul la sfârșitul lunii noiembrie. Prin urmare, s-ar putea ajunge la un acord în prima jumătate a anului 2018.

42

Tratatul de la Marrakech: reforma drepturilor de autor în beneficiul persoanelor nevăzătoare și cu deficiențe de vedere

Cele două propuneri conexe încorporează în legislația UE dispozițiile Tratatului de la Marrakesh, care urmărește să faciliteze accesul la operele scrise protejate prin dreptul de autor pentru persoanele nevăzătoare sau cu alte dificultăți de citire. Acestea au fost prezentate de Comisie în septembrie 2016, Parlamentul și Consiliul au fost pregătite să înceapă negocierile în aprilie 2017 și s-a ajuns rapid la un acord. Actul legislativ va fi semnat în septembrie.

43Tratatul de la Marrakech: exemplare în format accesibil



85

STAREA UNIUNII 2017



Comisia Europeană



44

Utilizarea benzii de frecvențe de 470-790 MHz în Uniune

Propunerea, care vizează o utilizare mai eficientă a anumitor frecvențe radio pentru a permite o mai bună dezvoltare a serviciilor de telefonie mobilă, a fost prezentată de Comisie în februarie 2016 și a fost convenită de colegiuitori în decembrie 2016. Actul legislativ a fost adoptat oficial în mai 2017.

45

Prevenirea blocării geografice nejustificate

Propunerea a fost adoptată de Comisie în mai 2016 și este discutată în prezent de colegiuitori în cadrul unor triloguri care au început în mai 2017. Prin urmare, sunt șanse reale să se ajungă la un acord înainte de sfârșitul acestui an.

46

Serviciile mass-media audiovizuale

Pentru această propunere, prezentată tot în mai 2016, ambii colegiuitori și-au adoptat pozițiile inițiale în mai 2017, iar trilogurile sunt în curs de desfășurare. Prin urmare, este posibil să se ajungă la un acord până la sfârșitul anului.

47

Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic

Normele instituțiilor și organismelor UE privind protecția datelor

Aceste două propuneri, adoptate de Comisie în ianuarie 2017, erau corelate în declarația comună, întrucât amândouă privesc alinierea la Regulamentul general privind protecția datelor, însă avansează în ritmuri ușor diferite. În ceea ce privește Directiva privind confidențialitatea în mediul electronic, este puțin probabil ca trilogurile să înceapă în 2017, întrucât Consiliul preconizează adoptarea mandatului de negociere abia anul viitor. Parlamentul avansează într-un ritm mai alert și intenționează să înceapă trilogurile în luna octombrie. În ceea ce privește normele instituțiilor și organismelor UE privind protecția datelor, Consiliul a convenit deja asupra mandatului său, astfel încât trilogurile pot începe de îndată ce Parlamentul va fi pregătit – potrivit calendarului, în luna octombrie. Prin urmare, este posibil să se ajungă la un acord la sfârșitul anului 2017 sau în prima parte a anului 2018, dacă pozițiile vor putea fi reconciliate.

48

Directiva privind schema de comercializare a certificatelor de emisii

Comisia a propus reformarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii în iulie 2015, însă ajungerea la un acord cu privire la acest dosar s-a dovedit dificilă. Parlamentul European și Consiliul și-au adoptat pozițiile de negociere în februarie 2017, iar trilogurile sunt în desfășurare de atunci. Este încă posibilă ajungerea la un acord până la sfârșitul acestui an.

49

Regulamentul privind partajarea eforturilor

Regulamentul, care este, de asemenea, legat de schimbările climatice, a fost propus de Comisie în iulie 2016. Parlamentul și-a adoptat poziția inițială în vederea trilogurilor în iunie 2017 și se preconizează că și Consiliul va face acest lucru în octombrie. Astfel, trilogurile ar putea începe, cu unele perspective de a ajunge la un acord în 2017 sau la începutul lui 2018.



86


Comisia Europeană



50

Emisiile de gaze cu efect de seră și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură

Această propunere a fost prezentată de Comisie în iulie 2016 și progresează conform unui calendar asemănător cu cel al Regulamentului privind partajarea eforturilor (nr. 49 de mai sus). Se estimează că Parlamentul își va confirma mandatul de negociere în luna septembrie, iar Consiliul în luna octombrie.

51 Eficiența energetică Aceste două măsuri privind eficiența energetică au fost propuse de Comisie în noiembrie 2016. Pentru ambele, Consiliul și-a finalizat poziția inițială în vederea trilogurilor în iunie 2017, însă se preconizează că Parlamentul își va adopta pozițiile abia în noiembrie. Conform acestui calendar, nu va rămâne mult timp din anul în curs pentru triloguri, dar acestea ar putea totuși începe, cu posibilitatea de a se ajunge la un acord în prima parte a anului 2018.

52

Performanța energetică a clădirilor

53Normele comune pentru piața internă a energiei electrice (Directiva)

Pentru întregul pachet de propuneri privind uniunea energetică, prezentat de Comisie în noiembrie 2016, este exclusă ajungerea la un acord în acest an, deoarece colegiuitorii ar urma să-și adopte mandatele pentru triloguri abia în ultimele săptămâni din 2017.

54 Piața internă a energiei electrice (Regulamentul)

55Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei

56 Pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice

57 Energia electrică din surse regenerabile

58 Guvernanța uniunii energetice



87

STAREA UNIUNII 2017


STAREA UNIUNII 2017

CORPUL EUROPEAN DE SOLIDARITATE: DUPĂ UN AN

Corpul european de solidaritate: După un anÎnființarea Corpului european de solidaritate a fost anunțată de președintele Juncker în discursul din 2016 privind starea Uniunii, ținut în fața Parlamentului European.

De la 7 decembrie 2016, când a fost lansat Corpul european de solidaritate:

• s-au înregistrat 36 294 de tineri din toate statele membre• 1 500 de tineri au obținut un plasament într-una dintre cele aproximativ 950 de organizații

Până la sfârșitul lui 2017, adică la un an de la deschiderea programului de înregistrare online, se preconizează 3 600 de plasamente.

Corpul european de solidaritate: ajutor la nevoie

În august 2017, la Norcia (unul dintre orașele italiene care au fost puternic afectate de mai multe cutremure puternice între august 2016 și ianuarie 2017), au sosit 16 voluntari ai Corpului european de solidaritate. Ei ajută la reparații și contribuie la restabilirea serviciilor sociale pentru comunitatea locală. În total, până în 2020, în zonele din Italia afectate de cutremure vor fi participat 230 de voluntari.

Rolul Corpului european de solidaritate este să demonstreze solidaritatea cu persoanele cele mai afectate de evenimente dramatice precum dezastrele naturale și să-i ajute pe cei mai vulnerabili.

Olandezul Aaron este voluntar la Berlin, la o grădiniță și la o școală unde lucrează cu refugiații sirieni și creează împreună cu ei proiecte de teatru, pentru a-i ajuta să se integreze în societate.

Românca Denisa și irlandezul Andrew sunt voluntari la Rotterdam unde organizează activități pentru tinerii din medii dezavantajate, inclusiv activități culturale, jocuri și activități sportive pentru copiii cu nevoi speciale.

Grecul Theodoros este voluntar la Stuttgart, unde lucrează la îmbunătățirea șanselor de angajare a tinerilor din zona Dunării în funcție de abilitățile pe care le au și de educația pe care au primit-o.

90

Mai mult decât voluntariat

De la început, Corpul european de solidaritate a depășit voluntariatul propriu-zis. El dă tinerilor ocazia să-și dezvolte abilitățile și să-și crească șansele de angajare prin intermediul unui post sau al unui stagiu. Până în martie 2019, vom avea până la 6 000 de tineri care să ocupe aceste poziții.

100 000 de plasamente până în 2020

Dorim ca la Corpul european de solidaritate să participe 100 000 de tineri. Pentru a realiza această ambiție, Comisia a propus în mai 2017 să acorde Corpului un buget care depășește 340 de milioane EUR pe următorii trei ani și să extindă tipurile de activități.

Tinerii care s-au înregistrat primesc periodic un newsletter care îi ține la curent cu toate activitățile. Pentru tinerii care așteaptă plasamentul, sunt disponibile module de formare online, care să-i ajute să se pregătească și să-și găsească mai repede un plasament.

Pentru a vă înregistra, vizitați: europa.eu/solidarity-corps

ISTORICUL CORPULUI

DE SOLIDARITATE

14 septembrie 2016

7 decembrie 2016

20 martie 2017

30 mai 2017

17 august 2017

Președintele Juncker anunță crearea Corpului european de solidaritate în discursul din 2016 privind starea Uniunii, ținut în fața Parlamentului European

Se lansează Corpul european de solidaritate

Comisia propune mai mult de 340 de milioane EUR pentru Corpul european de solidaritate

Primii voluntari ai Corpului de solidaritate sosesc la Norcia, în Italia

Foto

: © U

niun

ea E

urop

eană

, 201

6-20

17

Începe punerea relaționarea între tineri și organizații

Primul membru al Corpului european de solidaritate își începe plasamentul

8 martie 2017

Sfârșitul anului 2017

Se preconizează adoptarea propunerii de consolidare a Corpului de solidaritate, astfel cum se afirmă în Declarația comună din 13 decembrie 2016 a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei.

91

STAREA UNIUNII 2017

CORPUL EUROPEAN DE SOLIDARITATE: DUPĂ UN AN

https://europa.eu/youth/solidarity

STAREA UNIUNII 2017

VIZITE LA PARLAMENTELE NAȚIONALE

Eerste KamerTweede Kamer 15

1

SénatAssemblée nationale26

27Nationalrat

Bundesrat1111

Chambre des Députés 10

14

Assembleia da República 20

Βουλή των Αντιπροσώπων12

Βουλή των Ελλήνων(Vouli ton Ellinon)

(Narodno sabranie)

(Vouli ton Antiprosopon)

12

Народно събрание 6

Folketinget 20

Saeima 9

Seimas 21

Országgyűlés 12

BundesratBundestag 72

6 SenatSejm 14

2House of Lords

House of Commons1314

Houses of the Oireachtas 15

Senado Congreso de los Diputados 22

20

Kamra tad-Deputati 13

Senato della RepubblicaCamera dei Deputati 23

21

SenatCamera Deputaților 18

19

Hrvatski sabor 14Državni zbor24

SenátPoslanecká sněmovna 19

20

Riksdag 21 Riigikogu 21

Eduskunta 19

Národná rada

155

Chambre des représentants | Kamer van volksvertegenwoordigers Sénat de Belgique | Belgische Senaat

1 noiembrie 2014-12 septembrie 20171

Vizite la parlamentele naționale și întâlniri ale membrilor Comisiei cu parlamentarii, de la începutul mandatului

1 https://ec.europa.eu/info/annual-reports-relations-national-parliaments_ro

94

https://ec.europa.eu/info/annual-reports-relations-national-parliaments_ro

Eerste KamerTweede Kamer 15

1

SénatAssemblée nationale26

27Nationalrat

Bundesrat1111

Chambre des Députés 10

14

Assembleia da República 20

Βουλή των Αντιπροσώπων12

Βουλή των Ελλήνων(Vouli ton Ellinon)

(Narodno sabranie)

(Vouli ton Antiprosopon)

12

Народно събрание 6

Folketinget 20

Saeima 9

Seimas 21

Országgyűlés 12

BundesratBundestag 72

6 SenatSejm 14

2House of Lords

House of Commons1314

Houses of the Oireachtas 15

Senado Congreso de los Diputados 22

20

Kamra tad-Deputati 13

Senato della RepubblicaCamera dei Deputati 23

21

SenatCamera Deputaților 18

19

Hrvatski sabor 14Državni zbor24

SenátPoslanecká sněmovna 19

20

Riksdag 21 Riigikogu 21

Eduskunta 19

Národná rada

155

Chambre des représentants | Kamer van volksvertegenwoordigers Sénat de Belgique | Belgische Senaat

Numărul total de vizite ale membrilor Comisiei la parlamentele naționale, de la începutul mandatului: 657

95

STAREA UNIUNII 2017

VIZITE LA PARLAMENTELE NAȚIONALE

STAREA UNIUNII 2017

DIALOGURI CU CETĂȚENII

Numărul total de dialoguri cu cetățenii din fiecare stat membru, de la începutul mandatului Comisiei Juncker

De la începutul acestui mandat Cu privire la viitorul Europei (din martie 2017)

Strasbourg

Stuttgart

Frankfurt/Oder

Glenties

Toruń

Kielce

Rzeszów

Kraków

Bremen

Eger

Neuruppin

Potsdam

Vaasa

TamperePori

Umeå

Luleå

Skellesteå

Malmö

München

Linz

Dunkerque

Siracusa

Rennes

Matera

Wrocław

Göteborg

Napoli

Roma

Milano

Λευκωσία(Nikosia)

Αθήνα(Athína)

Paris

Torino

Norcia

Nice

Stockholm

Marseille

Lisboa

Grenoble

ValenciaToledo

Madrid

Dublin

Sevilla

BarcelonaBragaBarcelos

Guimarães

Santiago de Compostela

Bilbao

Funchal (Madeira)

Kilkenny

Helsinki

Praha

Warszawa

Allinge

Rēzekne

Ukmergė

Ventspils Visby - Almedalen

Esbjerg

Aarhus

Rovaniemi

Tartu

Lund

Roskilde

Kaunas

København

Iaşi

Mamaia

Варна(Varna)

Cluj-Napoca

Râșnov

Faro

Bragança

(Ruse) Русе

Maribor Kapolcs

București

София(Sofiya)

Tallinn

Košice

Θεσσαλονίκη(Thessalonica)

Ιωάννινα(Ioannina)

Wien

Budapest

RijekaZagreb

Nova GoricaGorizia

Osijek

Ljubljana

Dubrovnik

Žilina

SzegedLendava

Debrecen

Vilnius

LilleFrankfurt/MainWiesbaden

Mainz

Essen

Габрово(Gabrovo)

Münster

SenstenbergGörlitzErfurtKöln Bonn

Riga

Trenčín

Nitra

Nowy Targ

Tournai

Eindhoven

Maastricht

St. Vith

Eupen

Bruxelles

Brugge Antwerp

UtrechtLeiden

RotterdamDen Haag

Amsterdam

Luxembourg

Brussel

VallettaNaxxar

Floriana

Bratislava

PortoAveiro

Coimbra

Berlin

Leipzig

MittweidaMeißen

Salzburg

Alba Iulia

New York City

Belgia 15

Bulgaria 13

Republica Cehă

6

Danemarca 9

Germania 27

Estonia 6

Irlanda 6

Grecia 4

Spania 11

Franța 17

Croația 8

Italia 14

Cipru 4

Letonia 9

Lituania 5

Luxemburg 4

Ungaria 10

Malta 4

Țările de Jos 14

Austria 9

Polonia 11

Portugalia 18

România 17

Slovenia 8

Slovacia 15

Finlanda 14

Suedia 28

Dialoguri cu cetățenii în total

312 dialoguri cu cetățenii de la începutul mandatului Comisiei Juncker

În 145 de orașe (din 27 de state membre) de pe tot teritoriul UE, de la Funchal la Rēzekne și de la Rovaniemi la Nicosia

Dialoguri cu cetățenii cu privire la viitorul Europei (din martie 2017)

129 de dialoguri cu cetățenii purtate de președintele Juncker, comisari și înalți funcționari ai Comisiei

În peste 80 de orașe din 27 de state membre, inclusiv în toate capitalele, dar în principal în orașe din diferite regiuni ale Europei

Au participat aproape 21 000 de persoane în primării, piețe, muzee și teatre și 144 000 de persoane la șase dialoguri cu cetățenii live pe Facebook

Prin materialele difuzate de media și cele postate pe rețelele sociale, dezbaterile cu privire la viitorul Europei au fost în mod potențial urmărite de 34 de milioane de persoane

98

Strasbourg

Stuttgart

Frankfurt/Oder

Glenties

Toruń

Kielce

Rzeszów

Kraków

Bremen

Eger

Neuruppin

Potsdam

Vaasa

TamperePori

Umeå

Luleå

Skellesteå

Malmö

München

Linz

Dunkerque

Siracusa

Rennes

Matera

Wrocław

Göteborg

Napoli

Roma

Milano

Λευκωσία(Nikosia)

Αθήνα(Athína)

Paris

Torino

Norcia

Nice

Stockholm

Marseille

Lisboa

Grenoble

ValenciaToledo

Madrid

Dublin

Sevilla

BarcelonaBragaBarcelos

Guimarães

Santiago de Compostela

Bilbao

Funchal (Madeira)

Kilkenny

Helsinki

Praha

Warszawa

Allinge

Rēzekne

Ukmergė

Ventspils Visby - Almedalen

Esbjerg

Aarhus

Rovaniemi

Tartu

Lund

Roskilde

Kaunas

København

Iaşi

Mamaia

Варна(Varna)

Cluj-Napoca

Râșnov

Faro

Bragança

(Ruse) Русе

Maribor Kapolcs

București

София(Sofiya)

Tallinn

Košice

Θεσσαλονίκη(Thessalonica)

Ιωάννινα(Ioannina)

Wien

Budapest

RijekaZagreb

Nova GoricaGorizia

Osijek

Ljubljana

Dubrovnik

Žilina

SzegedLendava

Debrecen

Vilnius

LilleFrankfurt/MainWiesbaden

Mainz

Essen

Габрово(Gabrovo)

Münster

SenstenbergGörlitzErfurtKöln Bonn

Riga

Trenčín

Nitra

Nowy Targ

Tournai

Eindhoven

Maastricht

St. Vith

Eupen

Bruxelles

Brugge Antwerp

UtrechtLeiden

RotterdamDen Haag

Amsterdam

Luxembourg

Brussel

VallettaNaxxar

Floriana

Bratislava

PortoAveiro

Coimbra

Berlin

Leipzig

MittweidaMeißen

Salzburg

Alba Iulia

New York City

2015 2016 2017 2015, 2016, 2017 Din martie 2017

BENELUX

Toată UE

Dialoguri online cu cetățenii

MALTA

2017Până la discursul din 2017 privind starea

Uniunii

2015

5373

186

2016

99

STAREA UNIUNII 2017


Jean-Claude Juncker

Președintele Comisiei Europene

Maroš Šefčovič

Vicepreședinte al Comisiei Europene

Günther H. Oettinger

Buget și resurse umane

Andrus Ansip


Valdis Dombrovskis


Federica Mogherini


Johannes Hahn

Politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii

Frans Timmermans

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene

Neven Mimica

Cooperare internațională și dezvoltare

Miguel Arias Cañete

Politici climatice și energie

Karmenu Vella

Mediu, afaceri maritime și pescuit

Vytenis Andriukaitis

Sănătate și siguranță alimentară

Dimitris Avramopoulos

Migrație, afaceri interne și cetățenie

Comisia Juncker

Jyrki Katainen


Cecilia Malmström

Comerț

100

Mariya Gabriel

Economie digitală și societate digitală

Marianne Thyssen

Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă

Pierre Moscovici

Afaceri economice și financiare, impozitare și vamă

Christos Stylianides

Ajutor umanitar și managementul crizelor

Elżbieta Bieńkowska

Piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri

Věra Jourová

Justiție, consumatori și egalitate de gen

Tibor Navracsics

Educație, cultură, tineret și sport

Phil Hogan

Agricultură și dezvoltare rurală

Corina Crețu

Politica regională

Margrethe Vestager

Concurență

Julian King

Uniunea securității

Carlos Moedas

Cercetare, știință și inovare

Violeta Bulc

Transporturi

101

STAREA UNIUNII 2017


STAREA UNIUNII 2017

SCRISOARE PRIVIND FOAIA DE PARCURS CĂTRE O UNIUNE MAI UNITĂ, MAI PUTERNICĂ ȘI MAI DEMOCRATICĂ

105

STAREA UNIUNII 2017 SCRISOARE PRIVIND FOAIA DE PARCURS CĂTRE O UNIUNE MAI UNITĂ, MAI PUTERNICĂ ȘI MAI DEMOCRATICĂ

Strasbourg, 13 septembrie 2017

Stimate Domnule Președinte Tajani,

Stimate Domnule Președinte Tusk,

Stimate Domnule Prim-Ministru Ratas,

Stimate Domnule Prim-Ministru Borissov,

Stimate Domnule Cancelar Kern,

Stimate Domnule Președinte Iohannis,

Astăzi am rostit în fața Parlamentului European discursul din 2017 privind starea Uniunii, în care mi-am prezentat intențiile pentru programul de lucru al instituțiilor UE în următoarele luni. De asemenea, am abordat viitorul pe termen mediu și lung al Uniunii noastre.

După cum știți, în luna martie a acestui an Comisia a prezentat Cartea albă privind viitorul Europei, care prezintă cinci scenarii privind modul în care ar putea arăta Europa în 2025. Trei săptămâni mai târziu, liderii UE-27 s-au reunit pentru a sărbători cea de a 60-a aniversare a Tratatelor de la Roma și și-au reînnoit angajamentele unele față de celelalte și față de Uniune. Ați fost cu toții acolo alături de mine și ați semnat declarația în care am convenit să facem „Uniunea Europeană mai puternică și mai rezilientă, prin și mai multă unitate și solidaritate între noi”.

Pentru a menține această unitate și a elimina decalajul dintre ceea ce așteaptă europenii de la noi și ceea ce suntem în măsură să realizăm în practică, consider că trebuie să profităm de fereastra de oportunitate de care dispunem în prezent și să ne angajăm într-o reformă mai amplă a Uniunii noastre. Pentru a impune o direcție acestei reforme și a stimula discuțiile, în discursul de astăzi am prezentat o foaie de parcurs concretă pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

Aș dori să colaborăm pentru a ne asigura că această foaie de parcurs va face obiectul discuțiilor și va fi dezvoltată în comun de către șefii de stat sau de guvern din UE-27, de toate instituțiile UE și de către parlamentele statelor noastre membre. Susțin ideea președintelui Macron de a organiza în 2018 convenții democratice în Europa pe fondul acestor lucrări importante privind viitorul nostru comun. Aceste convenții democratice ar putea să se bazeze pe experiența Comisiei în organizarea unui număr de peste 300 de dialoguri cu cetățenii în ultimii trei ani.

Propun să avem o primă dezbatere privind viitorul Europei și privind această foaie de parcurs concretă cu ocazia cinei noastre informale de la Tallinn, din 28 septembrie. Alte reuniuni UE-27 din 2018 și 2019 ar putea, de asemenea, să constituie ocazii potrivite pentru a aprofunda și mai mult activitatea noastră comună.

Aștept cu nerăbdare să colaborăm pentru a transforma această foaie de parcurs ambițioasă în realitate. Europa trebuie să-și ia destinul în mâini. Consider că acum a venit timpul să acționăm.

Cu deosebită considerație,

Jean-Claude Juncker

106

septembrie 2017

Foaie de parcurs concretă pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică Ultimele 12 luni au fost dificile pentru cetățenii europeni. Au fost necesare eforturi semnificative și o reafirmare a rolului de lider politic din partea instituțiilor UE și a statelor noastre membre.

Cu obiectivul de a menține traiectoria construcției europene, discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016 a prezentat o agendă pozitivă pentru o Europă care le oferă cetățenilor săi protecție, îi ajută să își afirme drepturile și îi apără. Acest mesaj a fost salutat de Parlamentul European și de liderii UE 27 cu ocazia Summitului de la Bratislava. Lucrările privind agenda pozitivă au continuat cu publicarea, la 1 martie 2017, a Cărții albe a Comisiei privind viitorul Europei. Urmată de o serie de documente de reflecție, cartea albă a constituit începutul unei dezbateri binevenite despre viitor.

A sosit momentul să trecem de la reflecție la propuneri concrete privind viitorul Europei. Prin urmare, Comisia prezintă o Foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

13.9 Discursul președintelui Juncker privind starea Uniunii

28.9 Cină informală a șefilor de stat sau de guvern privind Viitorul Europei, Tallinn, Estonia

19-20.10 Consiliu European/reuniune UE-27

17/11 17.11 Summit cu tematică socială, Göteborg, Suedia

6.12 Pachetul de propuneri privind uniunea economică și monetară

• Transformarea Mecanismului european de stabilitate într-un Fond Monetar European

• În cadrul bugetului UE, crearea unei linii bugetare dedicate zonei euro, care să îndeplinească patru funcții: (1) asistență pentru reformele structurale, (2) funcție de stabilizare, (3) sprijin pentru uniunea bancară și (4) instrument de convergență pentru oferirea de asistență statelor membre care nu fac parte din zona euro, în perioada de preaderare

• Integrarea în dreptul UE a fondului Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare

• Crearea unui ministru european cu dublu mandat, al economiei și finanțelor


Summit al zonei euro în luna decembrie (data va fi stabilită ulterior)

Dezbateri privind viitorul Europei în

parlamente, orașe și regiuni

noiembrie

decembrie

octombrie

107

STAREA UNIUNII 2017 SCRISOARE PRIVIND FOAIA DE PARCURS CĂTRE O UNIUNE MAI UNITĂ, MAI PUTERNICĂ ȘI MAI DEMOCRATICĂ

februarie 2018

mai

iunie

septembrie

octombrie

decembrie

martie 2019

iunie

Dezbateri privind viitorul Europei în

parlamente, orașe și regiuni

Strategie pentru o aderare reușită la UE a Serbiei și a Muntenegrului, în cali-tatea lor de țări candidate din prima linie din Balcanii de Vest

Reuniune informală a UE-27, Sofia, Bulgaria

Viitorul cadru financiar multianual de după 2020


• Viitorul politicilor UE privind energia și clima, inclusiv al Tratatului Euratom

• Consolidarea utilizării votului cu majoritate calificată în politica externă comună

• Consolidarea utilizării votului cu majoritate calificată și a procedurii legislative ordinare în chestiuni legate de piața internă, inclusiv în chestiuni sociale și fiscale

• Extinderea atribuțiilor Parchetului European pentru a include șicombaterea terorismului

• Consolidarea subsidiarității, a proporționalității și a unei mai bune reglementări în activitatea zilnică a Uniunii Europene

• Creșterea eficienței la nivelul de conducere al Uniunii Europene

Eventuală reuniune informală a UE-27, Viena, Austria


Inițiativa de consolidare a asigurării respectării statului de drept în Uniunea Europeană


30.3 Eventual Consiliu European extraordinar pentru a lua decizia finală în unanimitate cu privire la viitorul Europei, Sibiu, România

Alegerile pentru Parlamentul European

STAREA UNIUNII 2017


110

INTRODUCERE – AVEM VÂNTUL ÎN PÂNZE

Domnule președinte, stimați deputați în Parlamentul European,

Când m-am aflat în fața dumneavoastră anul trecut, am avut de rostit un discurs ceva mai ușor.

Era clar pentru toată lumea că Uniunea noastră nu era într-o situație bună.

Europa fusese greu încercată de un an care ne-a zdruncinat chiar din temelie.

Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim în jurul unei agende europene pozitive, fie să se retragă fiecare în colțul său.

În această situație, am propus să rămânem uniți,

am propus o agendă pozitivă pentru a contribui la crearea – așa cum spuneam anul trecut – a unei Europe care protejează, a unei Europe care capacitează, a unei Europe care apără.

În ultimele douăsprezece luni, Parlamentul European a contribuit la punerea în practică a acestei agende. Și continuăm să facem progrese zi de zi: nu mai târziu de noaptea trecută, ați făcut eforturi pentru a ajunge la un acord privind instrumentele de apărare comercială și dublarea capacității noastre europene de investiții. Ați ajuns la un acord și vă mulțumesc pentru acest lucru.

Doresc, de asemenea, să mulțumesc celor 27 de lideri ai statelor noastre membre. La doar câteva zile după discursul meu de anul trecut, aceștia au salutat, în cadrul summitului lor de la Bratislava, agenda pe care am prezentat-o și au ales, astfel, calea unității. Au ales să se mobilizeze în jurul obiectivului nostru comun.

Împreună, am arătat că Europa poate răspunde nevoilor cetățenilor, când și unde este necesar.

De atunci, ritmul s-a accelerat încet, dar sigur.

A ajutat și faptul că perspectiva economică a evoluat în favoarea noastră.

Ne aflăm în prezent în al cincilea an al redresării economice, care a devenit realitate în fiecare stat membru.

În ultimii doi ani, creșterea economică din Uniunea Europeană a depășit-o pe cea a Statelor Unite. În prezent, nivelul acestei creșteri se situează la peste 2 % pentru Uniune în ansamblu și la 2,2 % pentru zona euro.

Ratele șomajului au atins nivelul cel mai scăzut din ultimii nouă ani. Până acum, în cursul acestui mandat s-au creat aproape 8 milioane de locuri de muncă. În prezent, sunt încadrate în muncă 235 de milioane de persoane, o cifră record în Uniunea Europeană.

111



Comisia Europeană nu își poate asuma tot meritul pentru acest lucru, deși, dacă s-ar fi pierdut 8 milioane de locuri de muncă, sunt convins că noi am fi purtat vina.

Însă instituțiile europene au contribuit la schimbarea în bine a situației.

Ne putem asuma meritul pentru Planul european de investiții, care a generat până acum investiții în valoare de 225 de miliarde EUR. Prin acest plan s-au acordat împrumuturi unui număr de 450 000 de întreprinderi mici și de peste 270 de proiecte de infrastructură.

Ne putem asuma meritul pentru faptul că, datorită unor măsuri ferme, băncile europene dispun din nou de capitalul necesar pentru a acorda împrumuturi întreprinderilor, astfel încât acestea să poată să se dezvolte și să creeze locuri de muncă.

Și ne putem asuma meritul pentru scăderea deficitului public de la 6,6 % la 1,6 %, scădere ce se datorează aplicării inteligente a Pactului de stabilitate și de creștere. Cerem disciplină bugetară, dar avem grijă să nu împiedicăm creșterea, ceea ce funcționează, de fapt, foarte bine în întreaga Uniune – în pofida criticilor.

La zece ani de la declanșarea crizei, economia Europei cunoaște, în fine, un reviriment.

Și, odată cu ea, și încrederea noastră.

Cei 27 de lideri ai noștri, Parlamentul și Comisia readuc Europa în Uniune, împreună aducem uniunea înapoi în Uniune.

Anul acesta, i-am văzut pe toți cei 27 de lideri urcând colina Capitoliului din Roma, unul câte unul, pentru a-și reînnoi angajamentul unul față de celălalt și față de Uniune.

Toate acestea mă fac să cred că Europa are din nou vântul în pânze.

Ne aflăm acum într-un context favorabil, dar care nu va rămâne așa pentru totdeauna.

Haideți să profităm de dinamica actuală și să prindem vântul în pânze!

Pentru aceasta, trebuie să facem două lucruri:

În primul rând, ar trebui să păstrăm traiectoria stabilită anul trecut. Mai avem la dispoziție 16 luni în care se pot realiza progrese reale de către Parlament, Consiliu și Comisie. Trebuie să folosim acest timp pentru a termina ceea ce am început la Bratislava și a realiza obiectivele de pe agenda noastră pozitivă.

În al doilea rând, ar trebui să stabilim direcția pentru viitor. Așa cum scria Mark Twain – citez – peste ani vom regreta mai mult lucrurile pe care nu le-am făcut, decât pe cele pe care le-am făcut. Acum este momentul să construim o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pentru 2025.

112

PĂSTRAREA TRAIECTORIEI

Domnule președinte, stimați deputați,

Privind către viitor, nu ne putem abate de la traiectoria stabilită.

Am stabilit să realizăm o uniune a energiei, o uniune a securității, o uniune a piețelor de capital, o uniune bancară și o piață unică digitală. Împreună, am parcurs deja un drum lung.

După cum poate confirma Parlamentul, Comisia a prezentat deja 80 % din propunerile promise la începutul mandatului. Acum trebuie să colaborăm pentru a transpune propunerile în legislație, iar legislația în practică.

Ca întotdeauna, va exista un anumit grad de concesii reciproce. Propunerile Comisiei de reformare a sistemului nostru comun de azil și de consolidare a normelor privind detașarea lucrătorilor au provocat controverse, știu. Dacă vrem să obținem un rezultat bun, va fi nevoie ca toate părțile să își facă treaba ca să se poată apoi apropia. Astăzi doresc să vă spun următorul lucru: atât timp cât rezultatul final este cel potrivit pentru Uniune și este echitabil pentru toate statele sale membre, Comisia va fi dispusă să ajungă la un compromis.

Acum suntem pregătiți să depunem restul de 20 % dintre inițiative până în mai 2018.

Azi-dimineață, le-am trimis președintelui Parlamentului European și prim-ministrului Estoniei – a cărui activitate ferventă de susținere a Europei o apreciez în mod deosebit – o scrisoare de intenție în care am prezentat prioritățile pentru anul următor.

Nu voi enumera aici toate propunerile respective pentru că nu este posibil, dar aș dori să menționez cinci dintre ele, care sunt deosebit de importante.

În primul rând, doresc să ne consolidăm agenda comercială europeană.

Da, Europa este deschisă pentru comerț, dar trebuie să existe reciprocitate, și anume să obținem ceea ce oferim.

Comerțul nu este ceva abstract. Comerțul înseamnă locuri de muncă și crearea de noi oportunități pentru întreprinderile europene, fie ele mari sau mici. Fiecare miliard de EUR în plus provenit din exporturi sprijină 14 000 de noi locuri de muncă în Europa.

Comerțul înseamnă exportarea standardelor noastre, fie că este vorba de standarde sociale sau de mediu, ori de cerințe în materie de protecția datelor sau de siguranță alimentară.

Europa a fost mereu un loc atractiv pentru a face afaceri,

dar în ultimul an, parteneri din întreaga lume bat la ușa noastră dornici să încheie acorduri comerciale cu noi.

113



Cu ajutorul dumneavoastră, tocmai am ajuns la un acord comercial cu Canada, care se va aplica provizoriu începând de săptămâna viitoare. Avem un acord politic cu Japonia privind un viitor parteneriat economic. Până la sfârșitul anului, avem șanse mari să se întâmple același lucru cu Mexicul și cu țările din America de Sud,

iar astăzi propunem să deschidem negocieri comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă.

Îmi doresc ca toate aceste acorduri să fie finalizate până la sfârșitul mandatului și ca negocierile să se desfășoare într-o transparență deplină.

Comerțul deschis trebuie să meargă mână în mână cu un proces deschis de elaborare a politicilor.

Parlamentul European va avea ultimul cuvânt în cazul tuturor acordurilor comerciale, iar membrii săi, la fel ca și membrii parlamentelor naționale și regionale, trebuie să fie informați pe deplin chiar din prima zi a negocierilor. Comisia se va asigura că așa vor sta lucrurile.

De acum înainte, Comisia va publica integral toate proiectele de mandate de negociere pe care le propunem Consiliului.

Cetățenii au dreptul să știe ce propune Comisia. A trecut vremea lipsei de transparență. A trecut vremea zvonurilor și a punerii permanente la îndoială a motivelor Comisiei.

Invit Consiliul să facă același lucru atunci când adoptă mandatele finale de negociere.

Permiteți-mi să spun o dată pentru totdeauna: nu suntem naivi în ceea ce privește politica noastră de liber schimb.

Europa trebuie să își apere întotdeauna interesele strategice

și de aceea astăzi propunem un nou cadru al UE de examinare a investițiilor. În cazul în care o întreprindere străină, de stat, dorește să achiziționeze un port european, o parte din infrastructura noastră energetică sau o firmă care produce tehnologii de apărare, ar trebui să poată efectua achiziția numai dacă există transparență și în urma unui control și a unei dezbateri. Este o responsabilitate politică să știm ce se întâmplă în ograda proprie, astfel încât să ne putem proteja securitatea colectivă, dacă este necesar.

În al doilea rând, Comisia vrea ca industria noastră să devină mai puternică și mai competitivă.

Acest lucru este valabil în special pentru industria noastră prelucrătoare și cele 32 de milioane de lucrători care constituie coloana sa vertebrală. Ei fabrică produsele de clasă mondială care ne asigură avantajul competitiv, cum ar fi autovehiculele.

Sunt mândru de industria europeană a autovehiculelor, dar sunt șocat atunci când consumatorii sunt înșelați cu bună-știință. Fac apel, așadar, la industria autovehiculelor să își corecteze practicile și să îndrepte lucrurile. În loc să caute lacune normative, membrii săi ar trebui să investească în autovehiculele ecologice de mâine.

114

Stimați deputați, noua Strategie privind politica industrială pe care o prezentăm astăzi va ajuta industriile noastre să se mențină sau să se plaseze pe poziții de lider în materie de inovare, digitizare și decarbonizare.

În al treilea rând, îmi doresc ca Europa să fie lider în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Anul trecut, prin Acordul de la Paris, ratificat și de Parlament, am stabilit regulile jocului la nivel mondial. Dacă ambiția s-a prăbușit în Statele Unite, Europa trebuie să aibă grijă ca planeta noastră să redevină ceea ce a fost. Este patrimoniul comun al întregii umanități.

În scurt timp, Comisia va prezenta propuneri pentru a reduce emisiile de carbon din sectorul transporturilor.

A patra prioritate pentru anul următor: îmi doresc să îi protejăm mai bine pe cetățenii europeni în era digitală.

În ultimii ani, am făcut progrese în ceea ce privește protejarea siguranței cetățenilor europeni în mediul online. Noile norme propuse de Comisie ne vor proteja proprietatea intelectuală, diversitatea culturală și datele cu caracter personal. Am intensificat lupta împotriva propagandei teroriste și a radicalizării online, dar Europa tot nu este bine echipată în ceea ce privește atacurile cibernetice.

Atacurile cibernetice pot fi mai periculoase pentru stabilitatea democrațiilor și a economiilor decât puștile și tancurile. Numai anul trecut au avut loc zilnic peste 4 000 de atacuri de șantaj digital și 80 % dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident de securitate cibernetică.

Atacurile cibernetice nu au granițe și nimeni nu este imun la ele. Acesta este motivul pentru care, tot astăzi, Comisia propune noi instrumente, inclusiv o Agenție Europeană pentru Securitate Cibernetică, care să ne ajute să ne apărăm împotriva unor astfel de atacuri.

În al cincilea rând, migrația trebuie să rămână pe radarul nostru.

În ciuda dezbaterilor și a controverselor din jurul acestui subiect, am reușit să facem progrese solide – deși insuficiente, recunosc – în numeroase domenii.

În prezent, protejăm frontierele externe ale Europei cu mai multă eficacitate. Peste 1 700 de agenți din cadrul noii Poliții de frontieră și gărzi de coastă la nivel european îi ajută în prezent pe cei 100 000 de agenți naționali de poliție de frontieră în operațiunile de patrulare desfășurate, de exemplu, în Grecia, Italia, Bulgaria și Spania. Avem frontiere comune, dar protecția lor nu poate fi lăsată doar pe seama statelor membre care, prin poziția lor geografică, se situează în prima linie. Frontierele comune și protecția comună trebuie să meargă mână în mână.

Am reușit să punem capăt fluxurilor neregulamentare de migranți, care au fost o sursă de mare îngrijorare pentru multe persoane. Am redus sosirile neregulamentare pe țărmul de est al Mării Mediterane cu 97 % datorită acordului pe care l-am încheiat cu Turcia, iar vara aceasta am reușit să asigurăm un

115



control sporit asupra rutei central-mediteraneene, numărul de sosiri din luna august fiind cu 81 % mai mic decât în aceeași lună a anului trecut.

În acest mod, am redus drastic pierderile de vieți omenești în Marea Mediterană.

Nu pot vorbi despre migrație fără a mulțumi din inimă Italiei pentru activitatea sa neobosită și generoasă. Pe parcursul verii, Comisia a lucrat în perfectă armonie cu prim-ministrul Italiei, prietenul meu Paolo Gentiloni, și cu guvernul său pentru a îmbunătăți situația. Am făcut – și vom continua să facem – acest lucru deoarece Italia salvează onoarea Europei în Marea Mediterană.

De asemenea, trebuie să îmbunătățim de urgență condițiile de trai ale migranților în Libia. Sunt revoltat de condițiile inumane din centrele de detenție sau de primire. Europa are o responsabilitate – o responsabilitate colectivă – iar Comisia va colabora cu Organizația Națiunilor Unite pentru a pune capăt acestei situații scandaloase care nu mai poate dura.

Deși mă întristează să văd că solidaritatea nu este manifestată în mod egal de toate statele membre ale UE, Europa în ansamblu a continuat să dea dovadă de solidaritate. Doar anul trecut, statele membre ale UE au relocat sau au acordat azil unui număr de peste 720 000 de refugiați, de trei ori mai mult decât Statele Unite, Canada și Australia luate împreună. Contrar spuselor unora, Europa nu este și nu trebuie să devină niciodată o fortăreață. Europa este și trebuie să rămână continentul solidarității unde se pot refugia cei care fug din calea persecuției.

Sunt deosebit de mândru de tinerii europeni care s-au oferit să predea cursuri de limbi străine refugiaților sirieni și de celelalte mii de tineri care fac parte din noul nostru Corp european de solidaritate. Acești tineri dau viață și culoare principiului solidarității europene.

Acum însă trebuie să ne dublăm eforturile. La sfârșitul lunii, Comisia va prezenta o nouă serie de propuneri, cu accent pe returnări, solidaritatea cu Africa și deschiderea unor căi legale de migrație.

În ceea ce privește returnările, aș dori să repet că persoanele care nu au drept de ședere în Europa trebuie să fie returnate în țările lor de origine. În condițiile în care sunt returnați numai 36 % dintre migranții aflați în situație neregulamentară, este clar că trebuie să ne intensificăm eforturile în mod semnificativ. Numai astfel Europa va putea să dea dovadă de solidaritate cu refugiații care au nevoie reală de protecție.

Solidaritatea nu se poate manifesta exclusiv în interiorul Europei. De asemenea, trebuie să fim solidari cu Africa, un continent nobil și tânăr, leagănul umanității. Fondul nostru fiduciar UE-Africa, în valoare de 2,7 miliarde EUR, creează oportunități de muncă pe întreg continentul. Bugetul UE a avansat cea mai mare parte a fondurilor, dar toate statele noastre membre au contribuit împreună doar cu 150 de milioane EUR. În prezent, fondul își atinge limitele. Suntem – sau ar trebui să fim – conștienți de pericolele legate de lipsa de finanțare: în 2015, când Programul alimentar mondial al ONU a rămas fără fonduri, numeroși migranți s-au îndreptat spre Europa. Fac apel la toate statele membre să își îndeplinească angajamentele și să se asigure că Fondul fiduciar pentru Africa nu are aceeași soartă. Riscul este ridicat.

De asemenea, vom depune eforturi pentru a deschide căi legale de migrație. Migrația neregulamentară va înceta numai dacă va exista o alternativă reală la călătoriile periculoase. Am relocat aproape 22 000 de refugiați din Turcia, Iordania și Liban. Sprijin apelul Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați de a reloca alți 40 000 de refugiați din Libia și din țările învecinate.

116

În același timp, migrația legală este o necesitate imperioasă pentru Europa, deoarece populația sa îmbătrânește. Prin urmare, Comisia a făcut propuneri pentru a facilita accesul migranților calificați, care pot ajunge în Europa prin intermediul unei cărți albastre. Doresc să mulțumesc Parlamentului pentru sprijinul acordat în acest sens.

IEȘIREA ÎN LARG

Domnule președinte, doamnelor și domnilor,

Stimați deputați,

Am menționat doar câteva dintre inițiativele pe care dorim și trebuie să le realizăm în următoarele 16 luni. Dar acestea nu vor fi suficiente pentru a recâștiga inimile și susținerea cetățenilor europeni.

Acum este momentul să trasăm direcția pentru viitor.

În luna martie, Comisia a prezentat Cartea albă privind viitorul Europei, cu cinci scenarii care descriu cum ar putea arăta Europa în 2025. Aceste scenarii au fost discutate, uneori în mod superficial, alteori cu violență, au fost analizate în detaliu și chiar parțial desființate, ceea ce este un lucru pozitiv – ele au fost concepute exact în acest scop. Am dorit să lansez un proces în care cetățenii europeni să își stabilească singuri drumul și viitorul,

deoarece viitorul Europei nu poate fi stabilit printr-un decret, ci trebuie să fie rezultatul unei dezbateri democratice și, în cele din urmă, al unui consens larg. Parlamentul a avut o contribuție activă, prin intermediul celor trei rezoluții ambițioase referitoare la viitorul Europei, pentru care aș dori să le mulțumesc îndeosebi raportorilor. De asemenea, aș dori să mulțumesc tuturor colegilor care au participat la cele peste 2 000 de evenimente publice pe care Comisia le-a organizat începând din luna martie în întreaga Europă.

Este timpul să tragem primele concluzii ale acestei dezbateri. Este timpul să trecem de la reflecție la acțiune, de la dezbatere la decizie.

Aș vrea să vă prezint astăzi opinia mea: propriul meu „scenariu numărul șase”, dacă doriți.

Acest scenariu se bazează pe decenii de experiență directă. Am trăit, am luptat și am lucrat pentru proiectul european toată viața. Am trăit vremuri bune și vremuri grele.

M-am aflat de mai multe părți ale mesei: în calitate de ministru, de prim-ministru, de președinte al Eurogrupului, iar acum de președinte al Comisiei. Am fost prezent la Maastricht, la Amsterdam, la Nisa și la Lisabona, fiind martor la evoluția și extinderea Uniunii.

Am luptat întotdeauna pentru Europa. De mai multe ori am suferit din cauza Europei, iar de câteva ori chiar mi-am pierdut speranța pentru ea.

117



Însă, la bine și la greu, nu am încetat niciodată să iubesc Europa.

Dar, după cum știm, iubirea fără suferință e rară.

Iubesc Europa deoarece Europa și Uniunea Europeană au realizat ceva unic în această lume fragilă: pace în interiorul Europei și pace în afara sa. Prosperitate pentru mulți, chiar dacă încă nu pentru toți.

Trebuie să ne amintim de acest lucru în cursul Anului European al Patrimoniului Cultural. 2018 trebuie să fie o celebrare a diversității culturale.

O UNIUNE A VALORILOR

Valorile noastre îndeplinesc rolul de busolă care ne ghidează.

Pentru mine, Europa este mai mult decât o piață unică. Mai mult decât o chestiune de bani, mai mult decât o monedă, mai mult decât euro. A fost întotdeauna o chestiune de valori.

De aceea, în scenariul meu numărul șase, există trei principii fundamentale, de nestrămutat: libertatea, egalitatea și statul de drept.

Europa este în primul rând o uniune a libertății. Libertatea față de tipul de oprimare și dictatură pe care continentul nostru îl cunoaște prea bine – din păcate nimeni mai bine decât țările din Europa Centrală și de Est. Libertatea de a ne exprima opinia, în calitate de cetățean și în calitate de jurnalist – o libertate pe care, mult prea des, o considerăm de la sine înțeleasă. Acestea sunt libertățile pe care s-a clădit Uniunea noastră. Însă libertatea nu pică din cer, trebuie cucerită, în Europa și în tot restul lumii.

În al doilea rând, Europa trebuie să fie o Uniune a egalității și o Uniune în care toți suntem egali.

Egalitate între membrii săi, indiferent dacă sunt mari sau mici, din est sau din vest, din nord sau din sud.

Să fie clar, Europa se întinde de la Vigo la Varna. Din Spania până în Bulgaria.

De la est la vest: Europa trebuie să respire cu ambii plămâni. În caz contrar, continentul nostru se va sufoca.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua. Este inacceptabil faptul că, în anul 2017, încă există copii care mor de boli ce ar fi trebuit să fie de mult eradicate în Europa. Copiii din România sau din Italia trebuie să beneficieze de același acces la vaccinuri împotriva rujeolei ca și copiii din alte țări europene. Fără „dacă”, fără „dar”. Prin urmare, colaborăm cu toate statele

118

membre pentru a sprijini acțiunile naționale de vaccinare. În Europa nu trebuie să se înregistreze decese care pot fi evitate.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista lucrători de categoria a doua. Lucrătorii ar trebui să primească același salariu pentru aceeași muncă prestată în același loc. De aceea, Comisia a propus noi norme privind detașarea lucrătorilor. Ar trebui să ne asigurăm că toate normele UE referitoare la mobilitatea forței de muncă sunt puse în aplicare în mod corect, simplu și eficace de către un nou organism european de inspecție și de asigurare a respectării legii. Este absurd să avem o autoritate bancară care să supravegheze aplicarea standardelor bancare, dar să nu dispunem de o autoritate comună în domeniul forței de muncă pentru a asigura condiții echitabile pe piața noastră unică. Vom crea o astfel de autoritate.

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista nici consumatori de categoria a doua. Nu pot accepta ca în unele părți ale Europei, în Europa Centrală și de Est, să se vândă consumatorilor alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice. Slovacii nu merită mai puțin pește în batoanele lor de pește, nici ungurii mai puțină carne în preparatele lor, nici cehii mai puțină cacao în ciocolata lor. Legislația UE interzice deja astfel de practici. Acum trebuie să conferim autorităților naționale competențe mai largi pentru a elimina astfel de practici ilegale, oriunde există acestea.

În al treilea rând, Europa a înlocuit forța celui puternic cu forța legii.

Statul de drept înseamnă că dreptul și justiția sunt susținute de un sistem judiciar independent.

Acceptarea și respectarea unei hotărâri judecătorești definitive înseamnă a face parte dintr-o Uniune bazată pe statul de drept. Statele noastre membre au conferit competența supremă Curții de Justiție a Uniunii Europene. Hotărârile Curții trebuie să fie respectate de toți. Nerespectarea lor sau subminarea independenței instanțelor naționale înseamnă a-i deposeda pe cetățeni de drepturile lor fundamentale.

În Uniunea Europeană, statul de drept nu este opțional, este o obligație.

Uniunea noastră nu este un stat, dar trebuie să fie o comunitate de drept.

O UNIUNE MAI UNITĂ

Aceste trei principii – libertatea, egalitatea și statul de drept – trebuie să rămână fundația pe care să construim o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

Atunci când vorbim despre viitor, știu din experiență că răspunsul la preocupările cetățenilor nu constă în noi tratate și noi instituții. Acestea sunt doar un mijloc pentru atingerea unui scop, nici mai mult, nici mai puțin. Înseamnă poate ceva pentru noi aici, la Strasbourg sau la Bruxelles, dar nu înseamnă mare lucru pentru nimeni altcineva.

119



Reformele instituționale mă interesează doar dacă duc la o eficiență sporită în Uniunea noastră Europeană.

În loc să ne ascundem după solicitări de modificare a tratatului – care este, oricum, inevitabilă – trebuie mai întâi să ne schimbăm mentalitatea potrivit căreia, pentru ca unii să câștige, alții trebuie să piardă.

Democrația înseamnă compromis, iar grație compromisului potrivit, pe termen lung toată lumea câștigă. O Uniune mai unită ar trebui să considere compromisul nu ca ceva negativ, ci ca arta armonizării diferențelor. Democrația nu poate funcționa fără compromisuri, Europa nu poate funcționa fără compromisuri.

O Uniune mai unită trebuie, de asemenea, să includă toate părțile.

Dacă dorim să ne protejăm frontierele externe și să le întărim, așa cum se cuvine, și mai mult, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul Schengen de liberă circulație Bulgariei și României. De asemenea, ar trebui să permitem Croației să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, odată ce vor fi îndeplinite toate criteriile.

Dacă vrem ca moneda euro mai degrabă să unească decât să divizeze continentul nostru, atunci aceasta ar trebui să fie mai mult decât moneda unui grup select de țări. Euro are vocația de a fi moneda unică a Uniunii Europene în ansamblul său. Toate statele membre, cu excepția a două dintre ele, trebuie și au dreptul să se alăture zonei euro de îndată ce îndeplinesc condițiile.

Statele membre care doresc să adopte moneda euro trebuie să poată face acest lucru. Propun, așadar, să creăm un instrument de aderare la zona euro, care să ofere asistență tehnică și chiar financiară.

Dacă dorim ca băncile să funcționeze în temeiul acelorași norme și să fie supravegheate în același mod pe întreg continentul, atunci ar trebui să încurajăm toate statele membre să adere la uniunea bancară. Trebuie să reducem riscurile rămase în sistemele bancare ale unora dintre statele noastre membre. Uniunea bancară poate funcționa doar dacă reducerea riscurilor merge mână în mână cu partajarea lor. După cum bine știți, acest lucru poate fi realizat doar dacă sunt îndeplinite condițiile propuse de Comisie în noiembrie 2015. Un sistem comun de asigurare a depozitelor poate exista doar după ce fiecare își va face temele la nivel național.

Dacă dorim să evităm fragmentarea socială și dumpingul social în Europa, atunci statele membre ar trebui să ajungă la un acord cu privire la pilonul european al drepturilor sociale, cât mai curând posibil și cel târziu la summitul de la Göteborg din luna noiembrie. Sistemele sociale naționale vor rămâne diverse și distincte o perioadă lungă de timp, dar, cel puțin, ar trebui să cădem de acord asupra unei uniuni a standardelor sociale europene în cadrul căreia să avem o înțelegere comună a ceea ce este echitabil din punct de vedere social în cadrul pieței noastre unice.

Eu am în continuare convingerea că Europa nu poate funcționa dacă ignoră lucrătorii.

120

Doamnelor și domnilor, dacă dorim mai multă stabilitate în vecinătatea noastră, trebuie, de asemenea, să le oferim în continuare o perspectivă credibilă de aderare țărilor din Balcanii de Vest.

Este clar că nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul mandatului actualei Comisii și actualului Parlament. Nicio țară candidată nu este pregătită. Dar ulterior Uniunea Europeană va avea mai mult de 27 de membri. În cadrul negocierilor, țările candidate la aderare trebuie să acorde o prioritate maximă statului de drept, justiției și drepturilor fundamentale.

Prin urmare, aderarea Turciei la UE este exclusă în viitorul previzibil.

De câtva timp, Turcia s-a îndepărtat cu pași foarte mari de Uniunea Europeană.

Locul jurnaliștilor este în camerele de știri, nu în închisoare. Ei întruchipează libertatea de expresie.

Astăzi adresez următorul apel celor aflați la putere în Turcia: eliberați-ne jurnaliștii! Și nu numai pe ai noștri. Nu ne mai insultați statele membre comparându-le liderii cu fasciștii și naziștii. Europa este un continent format din democrații mature. Dar insultele deliberate creează blocaje. Uneori am impresia că Turcia creează în mod deliberat aceste blocaje, ca să poată da vina pe Europa pentru orice problemă legată de negocierile de aderare.

În ceea ce ne privește, vom sta mereu cu brațele deschise spre mărețul popor turc și spre toți cei care sunt gata să coopereze cu noi pe baza valorilor noastre.

O UNIUNE MAI PUTERNICĂ

Doamnelor și domnilor,

Îmi doresc ca Uniunea noastră să fie mai puternică și, pentru acest lucru, avem nevoie de o piață unică mai puternică.

În cazul chestiunilor importante legate de piața unică, îmi doresc ca deciziile să fie adoptate în cadrul Consiliul mai des și mai ușor prin votul cu majoritate calificată – cu implicarea egală a Parlamentului European. Și nu este nevoie de modificarea tratatelor în acest scop. În tratatele actuale există așa-numitele „clauze pasarelă” care ne permit să trecem de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată în anumite cazuri, în condițiile în care Consiliul European decide în unanimitate să facă acest lucru.

Susțin cu putere trecerea la votul cu majoritate calificată pentru deciziile în ceea ce privește baza fiscală consolidată comună a societăților, impozitarea echitabilă a industriei digitale și taxa pe tranzacțiile financiare.

121



Europa trebuie să poată acționa mai rapid și mai decisiv, fapt care se aplică și uniunii economice și monetare.

Zona euro este mai rezilientă acum decât în anii trecuți. Dispunem acum de Mecanismul european de stabilitate (MES). În opinia mea, ar fi necesar ca acum MES să se transforme treptat într-un Fond monetar european, care trebuie, totuși, să fie ferm ancorat în normele și competențele Uniunii Europene. Comisia va prezenta propuneri concrete în acest sens în luna decembrie.

Cred că avem nevoie de un ministru european al economiei și finanțelor: un ministru european care să promoveze și să susțină reformele structurale în statele noastre membre. Acesta se poate baza pe activitatea pe care Comisia o desfășoară din 2015 împreună cu Serviciul de sprijin pentru reforme structurale. Noul ministru ar trebui să coordoneze toate instrumentele financiare ale UE care pot fi utilizate dacă un stat membru intră în recesiune sau este afectat de o criză fundamentală.

Nu fac apel la crearea acestei noi funcții doar de dragul de a o crea. Fac apel la eficiență. Comisarul pentru afaceri economice și financiare – care ar trebui să fie, în mod ideal, și unul dintre vicepreședinți – ar trebui să își asume rolul de ministru al economiei și finanțelor, care ar trebui să prezideze și Eurogrupul.

Ministrul european al economiei și finanțelor trebuie să răspundă în fața Parlamentului European.

Nu avem nevoie de structuri paralele. Nu avem nevoie de un buget al zonei euro, ci de o linie bugetară solidă pentru zona euro în bugetul UE.

De asemenea, nu susțin ideea de a avea un parlament separat pentru zona euro.

Parlamentul zonei euro este acest Parlament European.

Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să fie mai puternică și în lupta împotriva terorismului. În ultimii trei ani, am făcut progrese reale, dar încă nu avem mijloacele necesare pentru a acționa rapid în cazul amenințărilor teroriste transfrontaliere.

Din acest motiv, solicit înființarea unei unități europene de informații care să asigure că datele privind teroriștii și luptătorii străini sunt partajate automat între serviciile de informații și cu poliția.

Consider, de asemenea, că există argumente puternice pentru a încredința noului Parchet European sarcina de a urmări penal infracțiunile teroriste transfrontaliere.

Îmi doresc ca Uniunea să devină un actor mai puternic pe plan mondial. Ca să avem un cuvânt mai greu de spus în lume, trebuie să putem adopta mai rapid deciziile de politică externă. Din acest motiv, doresc ca statele membre să examineze ce decizii de politică externă pot trece de la votul în unanimitate la votul cu majoritate calificată. Tratatul prevede deja acest lucru, dacă toate statele membre sunt de acord să acționeze astfel. Trebuie să putem lua decizii cu majoritate calificată în materie de politică externă, dacă vrem să lucrăm eficient.

122

Și mai doresc, de asemenea, să facem mai multe eforturi în domeniul apărării. Un nou Fond european de apărare este în curs de instituire, împreună cu o cooperare structurată permanentă în domeniul apărării. Până în 2025 avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării în toată puterea cuvântului. Noi avem nevoie de ea, iar NATO o dorește.

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, doresc ca Uniunea noastră să se axeze mai mult pe lucrurile care contează, plecând de la munca pe care Comisia a depus-o deja. Nu ar trebui să ne amestecăm în viața de zi cu zi a cetățenilor europeni reglementând fiecare aspect. Ar trebui să ne implicăm considerabil în chestiunile majore. Nu ar trebui să intervenim cu o serie de noi inițiative sau să căutăm competențe tot mai mari. Ar trebui să dăm înapoi competențele statelor membre acolo unde este cazul.

Acesta este motivul pentru care actuala Comisie s-a străduit să se implice considerabil în chestiunile majore și mai puțin în cele minore și a și făcut acest lucru, prezentând mai puțin de 25 de inițiative noi pe an, în timp ce Comisiile precedente propuneau mult peste 100.

Pentru a termina munca pe care am început-o, voi institui un grup de lucru privind subsidiaritatea și proporționalitatea, care, începând din această lună, va examina foarte critic toate domeniile de politică pentru a ne asigura că acționăm numai acolo unde contribuția UE are o valoare adăugată. Grupul de lucru va fi condus de prim-vicepreședinte, prietenul meu Frans Timmermans, care are multă experiență în ceea ce privește mai buna reglementare. Grupul de lucru Timmermans ar trebui să includă deputați din Parlamentul European, precum și membri ai parlamentelor naționale și ar trebui să prezinte un raport privind activitatea sa peste un an.

O UNIUNE MAI DEMOCRATICĂ

Stimați deputați,


Uniunea noastră trebuie să facă un salt înainte democratic.

Aș dori ca partidele politice să își înceapă campaniile pentru viitoarele alegeri europene mult mai devreme decât în trecut. Prea des, alegerile europene au însemnat doar suma campaniilor naționale. Democrația europeană merită mai mult.

Astăzi, Comisia propune noi norme privind finanțarea partidelor și a fundațiilor politice. Nu ar trebui să umplem vistieria extremiștilor antieuropeni. Ar trebui să oferim partidelor europene mijloacele pentru a se organiza mai bine.

Susțin ideea de a avea liste transnaționale la alegerile europene, deși sunt conștient că mulți dintre dumneavoastră o dezaprobați. Voi încerca să îl conving pe președintele grupului meu parlamentar să mi se alăture în susținerea acestei idei ambițioase, care va aduce Europei democrație și claritate.

123



Cred, de asemenea, că, în lunile care vor urma, ar trebui să implicăm mai mult în lucrările privind viitorul Europei parlamentele naționale și societatea civilă de la nivel național, regional și local. În ultimii trei ani, așa cum am promis, membrii Comisiei au vizitat parlamentele naționale de peste 650 de ori. De asemenea, au participat la peste 300 de dialoguri interactive cu cetățenii în peste 80 de orașe din 27 de state membre. Prin urmare, îmi exprim sprijinul față de inițiativa președintelui Macron de a organiza convenții democratice în toată Europa în 2018.

În ceea ce mă privește, pe măsură ce ritmul dezbaterii se va intensifica, în 2018 voi acorda o atenție deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României, țări care își vor sărbători anul viitor cea de a 100-a aniversare. Cei care doresc să modeleze viitorul continentului nostru ar trebui să înțeleagă bine și să onoreze istoria noastră comună, care include aceste patru țări - Uniunea Europeană nu ar fi întreagă fără ele.

Necesitatea de a consolida democrația și transparența are implicații și pentru Comisia Europeană. Astăzi trimit Parlamentului European un nou Cod de conduită pentru comisari. Noul cod precizează în primul rând că aceștia pot candida la alegerile pentru Parlamentul European în aceleași condiții ca oricine. Noul cod conține, desigur, cerințe mai stricte de integritate pentru comisari, atât în timpul, cât și după încheierea mandatului lor.

Dacă doriți să întăriți democrația europeană, atunci nu puteți da înapoi micul progres democratic determinat de introducerea candidaților cap de listă – „Spitzenkandidaten”. Aș dori să repetăm această experiență.

Mai multă democrație înseamnă mai multă eficiență. Europa ar funcționa mai bine dacă am comasa funcțiile de președinte al Consiliului European și de președinte al Comisiei Europene.

Nu am nimic împotriva bunului meu prieten, Donald Tusk, cu care am colaborat foarte strâns și în deplină armonie de la începutul mandatului meu. Această propunere nu este îndreptată împotriva lui Donald sau împotriva mea.

Europa ar fi mai ușor de înțeles dacă nava ar fi condusă de un singur căpitan.

Pur și simplu, un singur președinte ar reflecta mai bine adevărata natură a Uniunii Europene, atât ca uniune a statelor, cât și ca uniune a cetățenilor.

FOAIA NOASTRĂ DE PARCURS

Stimați colegi,

Viziunea pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică pe care v-o supun atenției astăzi combină elemente din toate cele cinci scenarii pe care vi le-am prezentat în luna martie.

Viitorul nostru nu poate rămâne la stadiul de simplu scenariu, de schiță, de idee printre multe altele.

124

Trebuie să pregătim de astăzi Uniunea de mâine.

Azi-dimineață am trimis președintelui Tajani, președintelui Tusk, precum și țărilor care dețin Președinția prin rotație a Consiliului, din prezent și până în martie 2019, o foaie de parcurs în care este prezentată direcția în care ar trebui să ne îndreptăm.

Un element important îl vor constitui planurile bugetare pe care Comisia le va prezenta în mai 2018. Din nou avem de făcut o alegere: fie urmărim obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene în cadrul strict al bugetului existent, fie sporim capacitatea bugetară a Uniunii Europene, astfel încât aceasta să își poată realiza mai bine ambițiile. Eu sunt în favoarea celei de a doua opțiuni.

La data de 29 martie 2019, Regatul Unit va ieși din Uniunea Europeană. Va fi un moment trist și totodată tragic, pe care îl vom regreta mereu. Dar trebuie să respectăm voința poporului britanic. Vom merge înainte, trebuie să mergem înainte, fiindcă Brexit-ul nu este totul. Brexit-ul nu este viitorul Europei.

La 30 martie 2019, vom fi o Uniune cu 27 de membri. Sugerez să ne pregătim bine pentru acest moment, atât în rândul celor 27, cât și în cadrul instituțiilor europene.

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc doar câteva săptămâni mai târziu, în mai 2019. Europenii au întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la urne cu o înțelegere clară a modului în care Uniunea Europeană se va dezvolta în anii următori.

Din acest motiv, adresez președintelui Tusk și României, țara care va deține Președinția în prima jumătate a anului 2019, invitația de a organiza un summit special în România la 30 martie 2019. Dorința mea este ca acesta să aibă loc în frumosul oraș Sibiu, cunoscut și sub numele de Hermannstadt. Cu această ocazie, ar trebui să ne reunim ca să luăm deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică.

Speranța mea este că, pe 30 martie 2019, europenii se vor găsi într-o Uniune în care ne apărăm toate valorile și în care toate țările membre respectă statul de drept, fără excepție. În care apartenența la zona euro, uniunea bancară și spațiul Schengen a devenit normă pentru toate statele membre.

În care am reconsolidat fundațiile uniunii noastre economice și monetare, astfel încât să ne putem apăra moneda unică în vremuri și bune și rele, fără a fi nevoie să recurgem la ajutor extern. În care piața noastră unică va asigura un tratament mai echitabil atât al lucrătorilor din est, cât și al celor din vest.

Doresc ca cetățenii europeni să se găsească într-o Europă în care am reușit să ajungem la un acord asupra unui pilon solid de standarde sociale. În care profiturile vor fi impozitate acolo unde sunt realizate. În care nu mai există breșe pe care să le poată exploata teroriștii. În care am căzut de acord cu privire la o adevărată Uniune Europeană a Apărării. În care, în cele din urmă, un singur președinte conduce activitatea Comisiei și a Consiliului European, fiind ales în urma unei campanii electorale democratice desfășurate în întreaga Europă.

Domnule președinte, dacă, la 30 martie 2019, cetățenii noștri se vor găsi într-o astfel de Uniune, atunci Uniunea Europeană va fi o Uniune capabilă să le îndeplinească așteptările legitime.

125



Jean-Claude Juncker

CONCLUZII

Stimați deputați,

Europa nu a fost concepută ca să stea pe loc, așa ceva nu trebuie să se întâmple niciodată.

Helmut Kohl și Jacques Delors, pe care am avut onoarea să îi cunosc, m-au învățat că Europa avansează numai dacă este îndrăzneață. Piața unică, spațiul Schengen și moneda unică, toate au fost considerate idei irealizabile, până au fost puse în practică. Și totuși aceste trei proiecte ambițioase fac parte acum din realitatea noastră de zi cu zi.

Acum, când Europa este într-o situație mai bună, mi se spune că nu ar trebui să pun în pericol echilibrul navei,

însă nu este momentul să fim excesiv de precauți.

Am început să reparăm acoperișul european. Dar astăzi și mâine, cu răbdare, etaj cu etaj, clipă cu clipă, inspirație cu inspirație, trebuie să adăugăm în continuare noi etaje la casa europeană.

Trebuie să terminăm casa europeană acum, când este soare și cât mai este soare.

Altfel, atunci când vor apărea următorii nori la orizont – și vor apărea, cu siguranță, într-o bună zi – va fi prea târziu.

Să dezlegăm așadar parâmele,

să ne îndepărtăm de port

și să prindem în pânze vântul prielnic!

Print ISBN 978-92-79-71073-5 doi:10.2775/31807 NA-04-17-682-RO-CPDF ISBN 978-92-79-71069-8 doi:10.2775/21334 NA-04-17-682-RO-N

STAREA UNIUNII 2017 - ec.europa.eu · Ne aflăm acum într-un context favorabil, dar care nu va...

Documents

Transcript of STAREA UNIUNII 2017 - ec.europa.eu · Ne aflăm acum într-un context favorabil, dar care nu va...