Stalinism Pentru Eternitate

6
Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate - o istorie politică a comunismului românesc Iaşi, Editura Polirom, 2005 Destinul utopiei, sau distopiei comuniste pe care azi, la mai mult de două decenii de la Revoluţie, pe care istoria îl prezintă este unul cel puţin interesant. Comunismul dispare încetul cu încetul din planul principal al subiectelor media, deşi teme ca lustraţia sau condamnarea acestuia încă se fac auzite. Aceasta este şi ideea principală de la care porneşte Vladimir Tismăneanu în cartea sa "Stalinism pentru eternitate - o istorie politică a comunismului românesc". Parcurgând întreaga distanţă de aproape cinzeci de ani pe care România a trăit-o sub semnul, funest de altminteri, al totalitarismului, la care se pot adăuga unele reflecţii despre comunismul interbelic şi de ce nu, tentaculele sale postdecembriste, autorul nu ezită să urmărească pantele acestui sistem. Perspectiva sa novatoare, deşi unele accente asemănătoare pot fi văzute şi la alţi autori, ţine de prezentarea subiectului din punct de vedere politic, tenta socială fiind plasată de această dată pe planul doi. Care este ideea principală a cărţii sale? Gravitând în jurul concepţiei de "bizantinism politic", Tismăneanu face o comparaţie deloc exagerată a sistemului comunist românesc cu cel bizantin. Elementele principale de legătură sunt date de secretomania de la vârf, jocurile de culise din partid, fastul şi opulenţa ceremonialului cu care liderii comunişti se înconjoară. Totodată, imaginea liderului atotştiutor sau cel puţin "păstrător al

description

Prezentarea cartii cu acelasi nume. O scurta recenzie.

Transcript of Stalinism Pentru Eternitate

Vladimir Tismneanu, Stalinism pentru eternitate - o istorie politic a comunismului romnescIai, Editura Polirom, 2005

Destinul utopiei, sau distopiei comuniste pe care azi, la mai mult de dou decenii de la Revoluie, pe care istoria l prezint este unul cel puin interesant. Comunismul dispare ncetul cu ncetul din planul principal al subiectelor media, dei teme ca lustraia sau condamnarea acestuia nc se fac auzite.

Aceasta este i ideea principal de la care pornete Vladimir Tismneanu n cartea sa "Stalinism pentru eternitate - o istorie politic a comunismului romnesc". Parcurgnd ntreaga distan de aproape cinzeci de ani pe care Romnia a trit-o sub semnul, funest de altminteri, al totalitarismului, la care se pot aduga unele reflecii despre comunismul interbelic i de ce nu, tentaculele sale postdecembriste, autorul nu ezit s urmreasc pantele acestui sistem. Perspectiva sa novatoare, dei unele accente asemntoare pot fi vzute i la ali autori, ine de prezentarea subiectului din punct de vedere politic, tenta social fiind plasat de aceast dat pe planul doi.

Care este ideea principal a crii sale? Gravitnd n jurul concepiei de "bizantinism politic", Tismneanu face o comparaie deloc exagerat a sistemului comunist romnesc cu cel bizantin. Elementele principale de legtur sunt date de secretomania de la vrf, jocurile de culise din partid, fastul i opulena ceremonialului cu care liderii comuniti se nconjoar. Totodat, imaginea liderului atottiutor sau cel puin "pstrtor al direciilor ideologice corecte", indiferent care ar fi el, amintete de supremaia imperial bizantin reprezentat de avatarurile statului.2

n jurul acestor concepte graviteaz cea mai mare parte a crii lui Vladimir Tismneanu. Cu toate acestea, nu este singura teorie pe care autorul o accept necondiionat i oarecum unilateral, avnd n vedere comparaia peste secole. Aspecte ale unor teorii despre comunism, pe care acesta nu le ignor, sunt preluate de la ali autori printre care Stelian Tnase sau Dennis Deletant, Lucian Boia, Angela Banciu.

n cazul lui Stelian Tnase, preponderent pentru o explicare a mentalitii comuniste romneti, este teoria transformrii nchisorii interbelice Doftana, cu sistemul ei, n nchisoarea postbelic Romnia, unde aceleai reguli se pot aplica: liderul care se evideniaz prin legea pumnului, nregimentarea populaiei, imposibilitatea de a pleca din ar, ndoctrinarea i acceptul necontestat al sistemului ca o condiie sine qua non pentru obinerea unor privilegii, altfel elementare condiiei umane3. La Dennis Deletant, necesitatea ca partidul s se legitimeze n ochii mulimii de "supui" este cel mai important lucru, dei nici o umbr de relaxare ideologic sau poliieneasc nu poate fi ntrezrit n momentul n care acest lucru se vede realizat4. n cazul Angelei Banciu, analiza legislativ i juridic a Constituiilor RSR, arat dezinteresul pentru legalitate i pentru drepturile constituionale fireti, pe care aceste acte nici mcar nu le garanteaz5.

Toate aspectele de mai sus sunt cuprinse n cartea lui Tismneanu, dei accentul lui cade, aa cum am spus, pe latura politic a problemei. n introducere autorul ncearc o clasificare a surselor folosite i a drumului parcurs la atingerea obiectivelor sale. n ceea ce privete sursele, calitatea i cantitatea lor sunt atuurile sale. Impresia pe care o las lucrarea sa este de analiz pe baza unui material inedit, obinut prin mijlocirea unor diferite persoane aflate n funcii cheie, dei el recunoate caracterul refractar al statului romn, n ceea ce privete un bun acces la materialul de arhiv. Un prim material studiat este cel extras de mr. Mircea Chirioiu n 1994, cu privire la diferite evenimente din istoria P.C.R., material studiat i parial publicat de acesta6.

Noutatea extraordinar o reprezint studierea arhivei operative, precum i o parte a edinelor Biroului Politic, inaccesibile la data publicrii crii, cercettorilor. Acest material nou, nepublicat, este folosit pe ntreg parcursul cri i n fiecare capitol, dublat de altfel de o serie de trimiteri la lucrri de specialitate din domeniu i nu numai. Cantitatea surselor primare nu este aadar foarte mare, gradul de noutate, pe care acestea l ridic,compenseaz ns, pentru acest aparent deficit.

Ct privete sursele documentare bibliografice, autorul, graie unui studiu asiduu de 25 de ani, exceleaz n comparaiile pe care le face ntre ideile sale i teorii ale altor autori, romni sau strini. Folosirea de surse multimedia are ns n cadrul studiilor efectuate pn acum un grad de noutate ce nu poate fi ignorat, graie accesului relativ uor pe care acestea l confer. n fine, pe aceast filier a surselor, motenirea din cadrul familiei, deopotriv documentar i informaional este un atu important, la care Tismneanu face referire destul de des, i este clar un avantaj, fa de ali istorici interesai de subiect.

n fine, cartea nu se vrea un colaj de surse, ci las loc unor explicaii destul de ntinse ca suprafa, dar i unor ncercri de teoretizare, care urmresc ideile principale ale autorului expuse n introducere7.

Ca metodologie, autorul folosete o combinaie ntre analiza comparat i numeroase interviuri, biografii politice sau personale, conturate de-a lungul carierei sale ca cercettor. Consultarea surselor media, pres, Radio - TV, i se pare foarte important din perspectiva mesajului oficial pe care partidul i grupul conductor ncearc s-l transmit populaiei. O condiie esenial a folosirii surselor este veridicitatea lor, probat, acolo unde este cazul, de cel puin dou mrturii asemntoare. O problem care se ridic n acest caz este dat de ncercrile de autolegitimare a unor aciuni, ncercri ntreprinse de diferite personaje din nomenclatura comunist i care pot contura o imagine deformat a subiectului.

Este aceast metodologie suficient n tratarea fenomenelor ce caracterizeaz societatea comunist, mai ales elementul politic urmrit? Tismneanu consider c da, i parial, urmrind alte lucrri de specialitate are dreptate. Este, de altfel, foarte pertinent analiza pe care o face diferitelor etape ale comunismului, concluziile sale fiind de altfel foarte realiste. Problema esenial cu care pare a se lovi, este plaja mult prea mare de subiecte urmrite i trecerea prea rapid de la unul la altul, trecere care, dac nu ar fi dublat de talentul su literar, ar crea lacune serioase. A urmri jumtate de secol de comunism oblig automat la cenzurri spaiale, la care autorul nu s-a ateptat. El pare a renuna la informaia care s-ar repeta n alte locuri, fr a evita evenimentele eseniale, i astfel, se concentreaz pe o abordare proprie a perioadelor studiate. Accentueaz aadar evenimentul nou i prin urmare teoriile sale, de altfel ntotdeauna probate cu documente.

Aa cum i titlul evideniaz, marxismul i leninismul nu par pentru Tismneanu importante n nelegerea comunismului romnesc, pe care-l consider emanaia exclusiv a ideilor staliniste. Marx nu are nici o legtur cu comunismul romnesc, autorul de altfel sare destul de uor peste eventualele tentaii idealiste n prezentarea chiar i a perioadei interbelice, ilegaliste8.

Pentru perioada interbelic coordonatele pe care se axeaz sunt aceleai ca la majoritatea autorilor, minoritile ca factor esenial al structurii P.C.R., caracterul subteran al partidului, supunerea total fa de Moscova, epurrile succesive, opoziia la elementele democratice, subminarea puterii statului i atentarea la valorile sale: monarhie, teritoriu, tradiii9.

Problema ridicrii grupului din nchisori este plasat n contextul n care Moscova este interesat de crearea unui nucleu romnesc viabil, n contrapondere la imaginea de partid strin ce caracteriza P.C.R.-ul interbelic. O alt problem atins ine de mitologia comunist i de ncercrile partidului de a se erija n continuatorul micrilor socialiste de la noi. Aceast ipostaz este destul de vag observat de ali autori, Tismaneanu nefiind o excepie n acest caz10.

Ct privete preluarea puterii gradual dup 23 august 1944, aceasta este vzut n legtur direct cu ncercrile Moscovei de a crea guverne prosovietice, apoi comuniste n Europa de Est. Eliminarea treptat a rivalilor politici, a partidelor istorice, iar apoi a monarhiei, las locul pentru lupte n interiorul partidului, a crei prim victim i cade Lucreiu Ptrcanu11. Perioada urmtoare (1948 - 1956) este caracterizat de primele valuri masive de arestri i teroare. Totodat luptele din partid dintre diferite faciuni se finalizeaz prin eliminarea grupului Pauker, Luca, Georgescu de ctre Dej, mai bine plasat n graiile Moscovei. Autorul amintete legtura "passionariei din Balcani" cu Molotov i contactele oficiale avute cu acesta. Pe de alt parte accentul pus de ctre Dej pe pasiunile antisemite ale lui Stalin este de asemenea menionat12.

O dat cu destalinizarea, ocul produs de congresul al XX-lea al P.C.U.S. creeaz, pe termen lung, o nou opoziie la supremaia lui Dej, accentul pus de Tismneanu pe lupta dintre "antistaliniti" i "staliniti" la plenara din 1957 fiind un element de noutate extrem de interesant. Acesta este momentul, dup autor, n care Ceauescu se dovedete un loial susintor al lui Dej, artnd meritele acestuia