Staţiunea de Cercetare & Dezvoltare- AgricolăTurda

OBIECTIV PROIECTCreşterea competitivităţii tehnico-economice în obţinerea unor metişi cu calităţi superioare în vedera îmbunătăţirii carcasei de carne si a raportului dintre aminoacizi saturati si cei nesaturati.

cunoaşterea mai aprofundată în domeniul creşterii suinelor.

REZULTATE PRECONIZATE

PENTRU ATINGEREA

OBIECTIVULUI:

Obţinerea a două fătări în intervalulconsiderat optim pentru o exploatare

eficientă a scroafelor.

Realizarea metişilor de suine comercialila standardele solicitate de industria

cărnii pentru realizarea de mezeluri de calitate superioară;

Consolidarea rusticităţii descendenţilorprin retroîncrucişări cu rasele Mangaliţaşi Bazna după una-două încrucişări cu

rasa amelioratoare;

Creşterea prolificităţii şi performanţelor de producţie a descendenţilor prin infuzia de

gene de la rase genetic asemănătoare, darcu o prolificitate sporită şi cu performanţe

productive superioare;

Consolidarea şi menţinerea patrimoniuluigenetic la cele două rase de suine

autohtone Bazna şi Mangaliţa pentruevitarea riscului de consangvinizare, în

vederea încrucişării cu alte rase de suine;

Crearea metişilor cu un aport ridicatde acizi grași nesaturaţi în carne şi

grăsime;

Obiectivul fazei: Formarea loturilor experimentale si stabilirea unor indici

morfoproductivi la hibrizi.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:Identificarea si caracterizarea reproducatorilor,Mangalita si

Bazna.Planificarea reproductiei si obtinerea descendentilor.Determinarea indicilor morfo-productivi a hibrizilor

proveniti de la Mangalita si Bazna

Loturile experimentale sau format din 10 scroafe Mangalita si 10 scroafeBazna. In cadrul loturilor 5 scroafe au fost montate cu vier Mangalita si 5 scroafe cuvier Duroc,la Bazna am folosit 5 scroafe care au fost montate cu vier Bazna si 5scroafe care au fost montate cu vier din rasa Marele Alb. Montele la hibridari sau facutprin insamintare artificiala cu material seminal provenit de la SEMTEST-MURES,montele in rasa curat a fost cea naturala.

MATERIAL SI METODA

Performanţele de reproducţie se apreciazaprin urmatoarele însuşiri:• prolificitate;• uniformitatea cuiburilor;• capacitatea de alaptare;• înţarcarea.

Prolificitatea. La suine prolificitatea constituie una din cele mai importante însuşiri fiziologice, decare depinde în mare măsură productivitatea populaţiei respective. Prolificitatea la scroafe se exprimăprin numărul total de purcei vii şi morţi obţinuţi la o fătare şi constituie un criteriu de apreciere în selecţiafemelelor de reproducţie. Există o diferenţă între prolificitatea potenţială şi cea reală. Limitele biologiceale speciei privind prolificitatea, justifică activitatea specialiştilor de a pune în valoare potenţialul geneticprin îmbunătăţirea tehnologiei de reproducţie. Prolificitatea este o însuşire legată de rasă şi influenţatăde numeroşi factori genetici şi de medii: numărul ovulelor mature, calitatea spermatozoizilor, fecunditate,vârsta scroafei, condiţii de îngrijire şi alimentaţie. Deoarece heritabilitatea numărului de purcei şi agreutăţii lotului la fătare este foarte scăzută (h2 = 0,14 – 0,17) aprecierea după fenotip propriu estenesigură. Cerinţele minime de admitere în Controlul Oficial de Producţie pentru rasa Mangaliţa laaceastă însuşire sunt următoarele:

purcei total la fătare 6 capete; purcei vii la fătare 6 capete.

Purceii cu o greutate mai mare, au mai multe şanse de supravieţuire în timpul perioadei dealăptare decât purceii cu greutăţi reduse. O parte din purceii născuţi morţi aparţin categoriei celor cugreutate redusă, reflectând vitalitatea lor foarte scăzută. Rezultă că vârsta scroafelor are influenţă atâtasupra greutăţii purceilor, cât şi asupra numărului de purcei născuţi morţi. Factorii care influenţeazăgreutatea purceilor la naştere sunt numeroşi: baza ereditară, vârsta scroafei, sistemul de împerechere,alimentaţia şi numărul de purcei fătaţi.

PROLIFICITATEA

Uniformitatea cuiburilor. Un cuib este cu atât mai valoros cu cât este mai uniform, privind greutatea şiforma purceilor. Există cuiburi uniforme până la 100%, însă există şi cuiburi în care diferenţa între cel mai mic şicel mai mare purcel este de 2-4 ori mai mare. Mulţi afirmă faptul că, primele şi ultimele mameloane au oproducţie mai mică de lapte, iar purceii sug de la acelaşi mamelon pe durata alăptării, fapt ce ar putea explicaneuniformitatea cuiburilor. Unele experienţe întăresc într-o oarecare măsură aceste afirmaţii şi este incontestabilfaptul că purcelul suge acelaşi mamelon pe toată durata alăptării.

S-a demonstrat şi faptul că unele scroafe într-adevăr produc mai mult lapte în mameloanele aflate lamijloc decât în cele de la extremităţi. Acesta însă nu se poate generaliza, deoarece, există şi scroafe care auaceeaşi producţie de lapte în oricare mamelon. Aceste scroafe, produc cuiburi uniforme până la vârsta de 4săptămâni. Astfel până la vârsta de 4 săptămâni uniformitatea cuibului creşte. Îmbunătăţirea uniformităţiicuibului, este în strânsă legătură cu uniformitatea şi buna capacitate de producere a unor glande mamare.

Acolo unde se observă scăderea uniformităţii cuibului, există diferenţe mari între capacitatea de producerea glandelor mamare ale scroafei. Uniformitatea deseori scade după vârsta de 4 săptămâni. Acesta este înstrânsă legătură cu individualitatea, apetitul, cu capacitatea de dezvoltare şi cu capacitatea de conversie ahranei a purceilor. Cuiburile mai mici sunt mai uniforme de regulă decât cele mari. Astfel gradul de uniformitate aunui cuib este un indicator foarte important privind calitatea scroafei, deoarece, acesta demonstrează faptul că,glandele mamare au aceeaşi structură histo-biologică, au aceeaşi capacitate de secreţie (caracter ereditar), iarpurceii au vitalitate, capacitate de dezvoltare şi de valorificare a hranei uniformă.

UNIFORMITATEA CUIBURILOR

Capacitatea de alăptare. Prolificitatea economică, adică numărul de purcei înţărcaţi dintr-un lot defătare, este strâns legată de producţia de lapte a scroafei, de capacitatea acesteia de a produce o cantitatesuficientă de lapte pentru ca purceii să realizeze sporul de creştere cât mai mare până la înţărcare.

Capacitatea de alăptare constituie un criteriu de apreciere care se ia în considerare în selecţiafemelelor de reproducţie, ţinând cont de factorul de rasă. Capacitatea de alăptare se apreciază în modconvenţional din greutatea lotului de purcei la vârsta de 21 de zile, perioadă în care creşterea lor esteinfluenţată prea puţin de hrana suplimentară şi în majoritate de producţia de lapte a mamă. Această însuşireeste slab heritabilă (h2 = 0,16 – 0,17). Dintre factorii negenetici de care depinde în foarte mare măsurăcapacitatea de alăptare, se menţionează: vârsta scroafelor, ordinea lactaţiei, numărul purceilor lactaţi,greutatea purceilor la naştere, alimentaţia scroafelor atât în perioada gestaţiei cât şi de lactaţie, condiţiile dealăptare şi îngrijire, factorii stresanţi. Capacitatea productivă a ugerului este limitată fiziologic, constatându-seo scădere a cantităţii de lapte consumată de fiecare purcel în cazul sporirii numărului de purcei sugari.

Factorii stresanţi care acţionează asupra scroafei duc la scăderea producţiei de lapte, constatându-se oproducţie mai mare în timpul nopţii. Furajele stimulatoare asupra secreţiei laptelui (furaje verzi, morcovi,sfeclă, dovleci) şi cele cu valoare biologică ridicată, acţionează în direcţia creşterii producţiei de lapte ascroafelor. Condiţiile de îngrijire asigurate la nivelul optim contribuie la manifestarea potenţialului productiv alscroafei. Cerinţele minime de admitere în Controlul Oficial de Producţie pentru rasa Mangaliţă sunt:

capacitatea de alăptare – 5 capete – 25 kg.Numărul purceilor la 21 de zile depinde în primul rând de numărul acestora la fătare, şi de capacitatea de alăptare a scroafelor. Vârsta scroafelor influenţează capacitatea de alăptare în sensul că acesta creşte de la primipare care au o producţie redusă, la multipare, în general până la lactaţia a 3-a, a 4-a, după care

începe să scadă. Producţia de lapte exprimată prin greutatea lotului la 21 zile, determină aproape înexclusivitate dezvoltarea purceilor până la vârsta de 7-10 zile şi în măsură însemnată până la 21 zile, cândechipamentul enzimatic al tubului digestive funcţionează în mod corespunzător.

CAPACITATEA DE ALĂPTARE

Înţărcarea. Unul din factorii care condiţionează productivitatea suinelor este indicele de folosire ascroafelor, deoarece cu cât acesta este mai mare, cu atât se va obţine un număr mai mare de produs, ducândla reducerea preţului de cost al materialului biologic supus îngrăşării şi la o eficienţă economică mai ridicată.Unul din mijloacele de sporire a indicelui de utilizare a scroafelor la reproducţie este reducerea perioadei dealăptare a purceilor. Înţărcarea purceilor se face în diferite sisteme, în funcţie de destinaţia acestora. Stabilireamomentului înţărcării trebuie să ţină seamă de procesele chimice şi enzimatice de la nivelul tubului digestiveşi ca urmare de modul de digerare a grăsimilor, glucidelor şi a substanţelor azotate, care constituie bazaalimentaţiei.

Înţărcarea nu este condiţionată de vârstă şi astfel poate fi efectuată în orice epocă în care purcelul poatecreşte fără aportul laptelui matern. Acest lucru devine posibil numai în cazul asigurării condiţiilor optime demicroclimat, alimentaţie adecvate în funcţie de particularităţile fiziologice ale purcelului. Înţărcarea purceilor seface la 40-60 zile, baza alimentaţiei în această perioadă este laptele matern. Pentru a preveni repercusiunilenegative a întreruperii alăptării asupra purceilor şi asupra scroafelor, se reduce treptat raţia scroafei, paralel cuobişnuirea purceilor la un consum crescând de furaje concentrate şi voluminoase.

Prin separarea purceilor de mamă se reduce treptat numărul supturilor până la unul singur în ziuaînţărcării. Fără o astfel de pregătire prealabilă purceii pot suferii o stagnare în următoarele 60-80 zile.

Rezultatele înţărcării sunt influenţate de numeroşi factori: greutatea la naştere a purceilor, cantitatea şicalitatea hranei suplimentare, capacitatea de alăptare a scroafei, starea de sănătate, condiţii de întreţinere şiîngrijire. Greutatea purceilor la înţărcare este influenţată de greutatea pe care aceştia au avut-o la naştere, decondiţiile de alimentaţie şi întreţinere, de starea de sănătate

ÎNŢĂRCAREA

Performanţele de reproducţie. Prolificitatea medie este de 8,2 purcei la fătare. Scroafele sunt bunemame şi fată purcei cu greutatea individuală cuprinsă între 1,1 şi 1,4 kg. Tendinţa, comparativ acestor datestandard, a fost de creştere a prolificităţii care ajunge la o medie de 10,6 capete din care 9,2 capete purcei viila fătare .

Capacitatea de alăptare a scroafelor este de 50-60 kg (după V.Gligor si colab.1962). În condiţiileSCDA Turda capacitatea de alăptare a fost mai scăzută şi a oscilat între 33,2 kg şi 43,4 kg în condiţiile în carenumărul de purcei la 21 zile a fost cuprins între 7,7 capete, respectiv 8,3 captete.

Numărul de purcei înţărcaţi,o scroafă din rasa Bazna înţarcă 8 purcei.

Prolificitatea caracteristică rasei Mangalita este de 6-7 purcei. Din cauze neanalizate de noi procentul depurcei mari la fătare este cuprins între 14% şi 22,73% cu toate că greutatea medie a nou născuţilor este depeste un kilogram.

Până la 21 zile se înregistrează pierderi de aproximativ 0,5 cap pe scroafă dar greutatea corporalăa celor vii este caracteristică şi asigură dezvoltarea lor în continuare. Ponderea laptelui în susţinerea spoririigreutăţii corporale a purceilor în primele 21 zile este foarte mare. Ca urmare, realizarea greutăţii corporalecaracteristice de către purcei ne arată că scroafele sunt foarte bune mame şi au capacitate de alăptareridicată cu un maxim la fătarea a doua.

PERFORMANŢELE DE REPRODUCŢIE

Determinarea indicilor morfo-productivi a tineretului din rasa de suineMangaliţa (rasa curate)

Indici de creştere

Nr.

cap♀ Ro

3557688753♀ Ro

3557688734♀ Ro

3557688751♀ Ro

3557688775♀ Ro

3557688753

Geut.ieşire.

testare

kg.

1 69,3 68,5 68,4 68,8 73,02 67,4 68,5 64,7 69,7 63,23 62,7 61,9 61 62,7 63,14 63,2 60,0 61,6 64,2 62,85 63,8 61,9 61,8 61,9 64,2

Media 65.28 64.16 63.50 65.46 65.26

Spor med.

zilnic

gr.

1 334 328 327 329 3532 322 328 305 334 3983 396 392 381 396 3984 399 381 390 304 3965 302 392 391 391 304

Media 350,60 364,20 358,80 350,80 369,80Gros strat

slănină

mm.

1 20,4 19,8 20,0 20,0 19,12 21,0 19,0 21,6 21,1 20,43 22,4 21,6 22,8 22,4 21,64 21,6 22,2 22,4 22,6 22,35 20,8 23,1 22,6 22,0 21,0

Media 21.24 21.14 21.88 21.62 20.88

Mangaliţa lotul A ♂ Ro366014819

Determinarea indicilor morfo-productivi a tineretului din rasa de suineMangaliţa (rasa curate)

Mangaliţa X Duroc lotulB (Hibrid) ♂ 97161

Indici de creştere

Nr.

cap♀ Ro

3557399754♀ Ro

3557399728♀ Ro

3557399731♀ Ro

3557399755♀ Ro

3557399758

Geut.ieşire

testare

kg.

1 78,30 76,40 77,40 70,90 77,402 71,40 76,70 72,30 71,40 73,203 76,40 72,20 72,30 71,30 72,304 76,00 72,30 71,80 71,90 71,305 70,90 71,20 72,80 71,40 72,80

Media 74,60 73,38 73,76 73,40 71,38Spor med.

zilnic

gr.

1 427 416 422 386 4222 389 418 393 389 3983 416 393 393 389 3934 414 393 391 386 3875 386 387 396 389 396

Media 406,40 401,40 399,00 387,80 399,20Gros strat

slănină

mm.

1 20,4 21,0 21,0 22,1 20,82 22,4 20,2 22,4 21,6 21,63 21,0 21,0 22,8 21,4 22,04 19,8 21,4 21,6 22,0 21,85 21,6 20,1 22,0 21,8 22,4

Media 21,04 21,26 20,76 21,72 21,78

Comparand rezultatele celor doua loturi in ceea ce priveste

greutatea la iesrea din testare reiese superioritatea hibrizilor. Astfel, rasa

curata are media de 64,72 kg iar hibrizii au greutatea medie de 73,29kg.

Diferenta de greutate este de 8,57 kg.

La sporul mediu zilnic lotul din rasa curata realizeaza, in medie,

un spor de 359,60 gr iar hibrizi un spor de 407.20 gr. Diferenta dintre cele

doua loturi este de 47,60 gr in favoarea metisilor.

La indicele grosime strat slanina, diferentele sunt foare mici,

respective 0,17 mm intre loturi.

Determinarea indicilor de creştere a tineretului din rasa de suineBazna

Bazna lotul A

Rasa curata ♂ Ro 3660140822

Indici de creştere

Nr.

cap♀ Ro

3557399701♀ Ro

3557399703♀ Ro

3557399718♀ Ro

3557688795♀ Ro

3557688792

Geut.ieşire.

testare

kg.

1 76,5 80,4 79,2 80,3 78,82 71,9 78,8 72,7 79,4 77,43 70,9 72,9 74,2 74,7 71,84 72,4 72,3 75,2 72,3 71,35 71,4 72,9 73,7 74,2 72,8

Media 72,62 75,46 75,00 76,18 74,42

Spor med.

zilnic

gr.

1 417 439 432 438 4302 392 430 396 433 4223 386 397 404 407 3914 395 394 410 394 3885 389 397 402 404 397

Media 395,80 411,40 408,80 415,20 405,60

Gros strat

slănină

mm.

1 18,4 18,6 19,0 18,5 19,02 20,8 19,0 22,0 19,0 18,63 20,1 20,8 21,9 20,8 21,64 21,0 21,2 22,4 21,4 22,05 21,9 21,6 22,8 21,6 21,8

Media 20,44 20,24 21,82 20,26 20,60

Determinarea indicilor de creştere a tineretului hibridBazna X Marele Alb

Bazna lotul B, ♂ 012-027

Indici de creştere

Nr.

cap.♀ Ro

3557399778♀ Ro

3557399709♀ Ro

3557399714♀ Ro

3557688733♀ Ro

3557688745Geut.ieşire.

testare

kg.

1 76,3 77,4 77,4 77,4 76,02 77,4 74,8 78,8 75,6 75,33 74,3 73,9 76,3 75,9 76,84 75,8 74,4 77,9 75,8 75,95 74,3 75,4 78,6 74,8 77,6

Media 75,62 75,18 77,80 75,90 76,32Spor med.

zilnic

gr.

1 432 433 422 460 4142 422 415 430 483 4233 422 420 394 455 3894 440 435 445 450 3955 435 405 460 435 392

Media 430,20 421,60 430,20 456,60 420,60

Gros strat

slănină

mm.

1 18,8 19,5 19,0 19,0 18,82 19,0 21,6 18,6 20,4 19,03 20,2 22,0 20,4 21,0 20,44 20,6 21,8 21,0 21,4 21,85 21,0 21,4 21,2 21,6 20,6

Media 19,92 21,26 20,04 20,68 20,12

Hibrizii au realizat o greutate la iesrea din testare superioararasei curate (76,16 kg fata de 74,73 kg). Diferenta de greutate dintrecele doua loturi este de 1,43 kg.

Rasa curata a realizat, in medie, un spor zilnic de 415,20 gr. iarhibrizi un spor de 423.20 gr. Diferenta intre cele doua loturi este de8,00 gr in favoarea metisilor.

La indcele grasime strat slanina diferentele sunt foare mici,0,23 mm intre loturi.

Comparatia dintre indivizii din rasa curata si metisi denota oimbunatatire considerabila a indicilor controlati. Fiind doua raseconsiderate compatibile, si efectul heterozis s-a manifestat bine fiindmaterializat prin sporuri mai ridicate si greutati corporale mai mari.

Planul experimental pentru crearea hibrizilor cu prolificitate ridicată și o valoare crescută a acizi grasi

nesaturati în carcasă va presupune utilizarea femelelor din rasele autohtone Mangalița și Bazna și a

masculilor din rasele Duroc și Marele alb.

Pe baza analizei complementarității, schema de hibridare va presupune încrucișarea dintre rasele

Mangalița și Duroc, respectiv dintre rasele Bazna și Marele alb. Totodată se va apela la însămânțarea

artificială și nu la montă, datorită avantajelor pe care această biotehnologie de reproducție o prezintă.

Motivarea acestei scheme este data de posibilitatea creării celor mai bune combinații în condițiile în care pe

de o parte, baza de selecție a celor mai valoroase genotipuri a raselor autohtone Mangalița și Bazna este mai

mare la femele comparativ masculilor, iar pe de altă parte, la rasele de carne Duroc și Marele alb este

accesibilă utilizarea unor masculi care au fost selectați conform celor mai exigente cerințe pentru rețeaua de

însămânțare artificială.

În acest sens s-a trecut la identificarea și selecția femelelor în vederea creării grupelor de hibridare, în

timp ce pentru material seminal s-a identificat sursa de achiziţionare, respectiv unitatea Semtest Tg-Mureş.

Dupa fatare,la ambele loturi din cele doua rase sa urmarit indici morfo-productiv.

Rezultate, stadiul realizării obiectivului, concluzii şi propuneri pentru continuarea

proiectului