CERCETĂRI ASUPRA PERFORMANŢELOR DE REPRODUCŢIE LA...

12
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARA BUCUREŞTI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE CERCETĂRI ASUPRA PERFORMANŢELOR DE REPRODUCŢIE LA OILE METISE REZULTATE DIN ÎNCRUCIŞAREA OILOR ŢURCANĂ ALBĂ CU BERBECI TIGAIE CU CAPUL NEGRU DE TELEORMAN CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF.DR. STOICA MĂRIA ANGELA DOCTORAND ING. MUIELA SUSAN BUCUREŞTI 2008

Transcript of CERCETĂRI ASUPRA PERFORMANŢELOR DE REPRODUCŢIE LA...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARA

BUCUREŞTI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

CERCETĂRI ASUPRA P E R F O R M A N Ţ E L O R DE REPRODUCŢIE LA OILE METISE

REZULTATE DIN ÎNCRUCIŞAREA OILOR ŢURCANĂ A L B Ă CU BERBECI TIGAIE CU

CAPUL N E G R U DE T E L E O R M A N

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

PROF.DR. STOICA MĂRIA ANGELA

DOCTORAND

ING. MUIELA SUSAN

BUCUREŞTI 2008

CUPRINS

PARTEA I. . 2

PREFAŢA 2

CAPITOLUL 1. ORIENTAREA ACTUALA A EXPLOATĂRII OVINELOR

PE PLAN EXTERN ŞI INTERN 7

1.1. Situaţia creşterii ovinelor pe plan internaţional. 8

1.2. Situaţia creşterii ovinelor pe plan naţional. 1 5

CAPITOLUL 2. LOCUL ŞI ROLUL TRECUT ŞI ACTUAL A RASEI

ŢURCANE ÎN ŢARA NOASTRĂ . 20

2.1. Rasa Ţurcană. . 20

2.1.1. Originea şi aria de răspândire. _____ 21

2.1.2. Producţiile rasei Ţurcane. 21

2.2. Particularităţi generale morfo-productive ale rasei Ţurcane. 22

2.2.1. Varietatea albă. 22

2.2.2. Varietatea neagră. 23

2.2.3. Varietatea brumărie. 24

2.2.4. Varietatea raţca. 24

2.2.5. Ecotipul de Ţurcană din zona Geoagiu. 24

C A P I T O L U L 3. MODALITĂŢI DE AMELIORARE A RASEI Ţ U R C A N Ă - 2 7

3.1. Ameliorarea prin selecţia în sine. 27

3.2. Principalele rezultate ale încrucişării oilor Ţurcane cu diferite alte rase (

Merinos, Tigaie, Karakul, Lincoln, Friza, Awassi). 28

3.2.1 Rezultate în încrucişarea cu rasa Merinos. 29

3.2.2 Rezultate în încrucişarea cu rasa Tigaie. 32

3 2.3.Rezultate în încrucişare cu rasa Karakul. 33

3.2.4. Rezultate în încrucişarea cu rasa Lincoln _37

3.2.5. Rezultate în încrucişare cu rasa Friză. 38

3.2.6. Rezultate în încrucişarea cu rasa Awassi. 42

C A P I T O L U L 4. LOCUL SI ROLUL TRECUT SI ACTUAL A RASEI TIGAIE CU

CAP NEGRU DE TELEORMAN IN ŢARA NOASTRĂ 44

4.1 Tigaia Capnegru de Teleorman 44

4.2. Originea şi aria de răspândire. _ 4 5

4.3. Particularităţile generale morfo-productieve ale rasei Tigaie Capnegru de

Teleorman. 47

C A P I T O L U L 5. PRINCIPALELE REZULTATE ALE ÎNCRUCIŞĂRII

BERBECILOR TIGAIE CAP NEGRU DE TELEORMAN CU DIFERITE ALTE

RASE (TIGAIE, MERINOS DE PALAS, TURC AN A ) 50

5.1 Rezultate în încrucişare cu rasa Tigaie de Braşov. 53

5.2 Rezultate în încrucişarea cu rasa Merinos de Palas 59

5.3 Rezultate în încrucişarea cu rasa Ţurcană 65

5.4. Perspective privind ameliorarea rasei Ţurcană Alba prin încrucişarea cu

rasa Tigaie cu Cap negru de Teleorman. 71

5.4.1. Ameliorarea producţiilor de carne - lapte şi a performantelor de

reproducţie la rasa Ţurcanâ prin încrucişarea cu berbeci Tigaie cu Cap negru de

Teleroman 72

5.5 Perspectivele creşterii rasei Ţurcanâ 73

PARTEA a H-a .CERCETĂRI PROPRII 74

C A P I T O L U L 6. SCOPUL, IMPORTANTA LUCRĂRII SI LOCUL DE

EFECTUARE A CERCETĂRILOR 74

6.1 Scopul şi importanta lucrării 74

6.2. Locul de efectuare a cercetâri lor_ 76

CAPITOLUL 7. MATERIAL ŞI METODA DE LUCRU 78

7.1 Material biologic folosit 8 0

7.2. întreţinerea animalelor, nutriţia şi controlul consumului de furaje 80

7.3. Organizarea reproducţiei 84

7.4 Formule de calcul 85

C A P I T O L U L 8. DINAMICA PERFORMANTELOR DE REPRODUCŢIE LA

FEMELELE METISE DINTRE TURCANA ALBA SI TIGAIA CU CAPUL

NEGRU DE TELEORMAN 89

8.1 Rezultate în intensivizarea reproducţiei la femelele metise FI şi F2 Tigaie

Capnegru de Teleorman X Ţurcană din zona Geoagiu 89

8.1.1. Folosirea precoce a tineretului ovin femei metis FI şi F2 Tigaie

Capnegru de Telorman x Ţurcanâ din zonă la reproducţie 90

8.1.2. Scurtarea intervalului intre fătări la oile adulte la metise FI şi F2

Tigaie Capnegru X Ţurcană din zonă. 94

8.1.3. Maximizarea indicilor de reproducţie 101

8.2 Sisteme de reproducţie şi organizarea montei la femelele metise FI şi F2

Tigaie Capnegru de Teleorman xŢurcana din zona Geoagiu. 104

8.3. Indicii de reproducţie la femelele Ţurcanâ din zona şi la femelele metise FI

şi F2 Tigaie Capnegru de Teleorman xŢurcana 105

C A P I T O L U L 9 . _ P R O I E C T A R E A UNOR MODULE CU REPRODUCŢIE

INTENSIVA . 113

9.1 Proiectarea unui modul cu reproducţie intensivă la eco -tipul de

Turcana din zona Geoagiu 114

9.2 Proiectarea unui modul cu reproducţie intensivă la metişi FI Tigaie

Capnegru x Turcana alba ' ' °

9.3. PROIECTAREA UNUI MODUL CU REPRODUCŢIE INTENSIVA LA METIŞI

F2 TIGAIE CAPNEGRU X ŢURCANĂ ALBĂ 119

CAPITOLUL 10. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 123

REZUMAT 127

BIBLIOGRAFIE. 142

REZUMAT

CERCETĂRI ASUPRA PERFORMANŢELOR

DE REPRODUCŢIE LA OILE METISE

REZULTATE DIN ÎNCRUCIŞAREA OILOR

ŢURCANĂ ALBĂ CU BERBECI TIGAIE CU CAPUL NEGRU

DE TELEORMAN

în toate ţările lumii creşterea oilor poartă pecetea tradiţionalului.

Populaţiile de ovine sunt în egală măsură creaţie a omului şi creaţie a mediului

natural. Agricultura intensivă, menită să facă faţă exploziei demografice a

populaţiei umane, care s-a produs în sec. XX nu a angrenat şi creşterea ovinelor.

Acum resursele agriculturii intensive au început să se restrângă. Pentru producţia

animalieră prima resursă disponibilă este creşterea oilor.

în ţara noastră, în condiţiile actuale, se estimează sporirea efectivelor dar

şi creşterea performanţelor productive, prin ameliorarea efectivelor şi optimizarea

condiţiilor de întreţinere, cu deosebire a celor de alimentaţie.

Preocupările crescătorilor de ovine trebuie să fie orientate către sporirea

şi îmbunătăţirea calităţii cărnii la ovine şi pentru sporirea cantităţii de lapte aceasta

putându-se realiza prin crearea unor rase, populaţii şi linii de ovine specializate

pentru producţia de carne sau lapte, fără a se neglija producţia de lână, concomitent

cu aplicarea selecţiei la rasele existente în România şi prin îmbunătăţirea

tehnologiei de creştere şi exploatare.

Pentru ameliorarea rapidă a populaţiilor de ovine, una dintre cele mai

eficiente metode este încrucişarea de infuzie, care s-a folosit pentru a spori

potenţialul productiv al oilor Ţurcană din zona Geoagiu - Orăştie prin folosirea la

reproducţie a masculilor Tigaie Capnegru de Teleorman până în F2, urmărindu-se

crearea unei populaţii de ovine cu producţie mixtă de lapte - carne, şi care au

însuşiri reproductive superioare Ţurcanei din zonă.

Ameliorarea ovinelor în direcţia exploatării mixte reprezintă cea mai

eficientă direcţie de exploatare pentru specia ovină în general şi în special pentru

rasa Ţurcană din zona care demult a fost exploatată în această direcţie.

Ameliorarea efectivelor de ovine pentru producţia de carne şi lapte,

fără a neglija producţia de lână, reprezintă un obiectiv major în domeniul creşterii

ovinelor. Lucrarea de faţă îşi propune studierea performanţelor de reproducţie la

oile metise FI şi F2 rezultate în urma încrucişării Ţurcanei albe din zona Geoagiu

judeţul Hunedoara cu berbeci Tigaie Capnegru de Teleorman.

S-au urmărit aptitudinile de reproducţie a femelelor metise FI şi F2

Tigaie Capnegru de Teleorman x Ţurcanâ din zona, cu accent deosebit pe

intensivizarea reproducţiei şi studierea următorilor indici:

- oi în estu E%

- indicele de însămânţare 1%

- estrul fertil EF %

- rata neîn toarceri lor NR %

- fecunditatea Fc %

- fertilitatea F %

- prolificitatea P%

- miei înţărcaţi Mî %

- natalitate N %

- avorturi A%

- mortalitatea embrionară ME %

- capacitatea potenţială reproductivă Cr %

în esenţă tema tezei de doctorat răspunde unor deziderente actuale şi

în ansamblul ei urmăreşte să pună la mâna practicienilor şi specialiştilor un

material care să poată reorienta creşterea ovinelor la noi în ţară, în condiţii de

rentabilitate sporită; în acelaşi timp ea se doreşte o modestă contribuţie la

elucidarea unor aspecte de mare interes teoretic şi practic în creşterea ovinelor din

România.

Lucrările s-au efectuat la exploataţia de ovine de la Geoagiu iar

schema de organizare a cercetărilor . în cadrul experienţelor s-au urmărit:

- creşterea eficienţei economice a turmei,prin obţinerea a cât mai mulţi

produşi pe oaie şi pe an;

- obţinerea unei ovulaţii grupate şi într-o perioadă de timp scurtă;

- sincronizarea estrului;

- inducerea estrului în extrasezon prin aplicarea tehnicilor de hrănire

stimulativă;

- sporirea numărului de produşi prin folosirea precoce a mieluţelor la

reproducţie, scurtarea intervalului între fătări şi îmbunătăţirea indicilor de

reproducţie;

- organizarea montei naturale în harem, având posibilitatea de a cunoaşte

originea mieilor după ambii părinţi;

- estimarea performanţelor de reproducţie cu ajutorul indicilor;

- prevenirea infertilităţii şi diagnosticarea timpurie a acestora.

Folosirea precoce a tineretului ovin femei metis FI şi F2 Tigaie

Capnegru de Telorman x Ţurcană din zona la reproducţie, este o acţiune

deosebit de importantă în condiţiile actuale de intensivizare a procesului de

reproducţie a ovinelor.

Cercetările au fost efectuate pe mieluţe din fătări extratimpurii şi timpurii la

o vârstă medie de 8-10 luni şi o greutate de 75% din cea a adultului. S-au folosit

mieluţe metise FI în nr. de 120 capete împărţite în 4 loturi a câte 30 capete fiecare

şi mieluţe metise F2 în număr de 48 de capete împărţite în câte 3 loturi de 17, 16

respectiv 15 capete. Aceste au fost comparate cu 4 loturi martor a câte 30 cap

fiecare de mieluţe din rasa Ţurcană albă. Cercetările s-au desfăşurat pe o perioadă

de 4 ani, 2004-2008.

Vârsta medie la care mielutele din rasa Ţurcană din zona s-au montat

este de 9,67 luni şi o greutate corporală de 25,32 Kg, faţă de metisele FI care au

avut la prima montă o vârsta de 7,99 luni cu o greutate corporala de 37,63 kg iar

metisele F2 s-au montat la 7,89 luni şi o greutate 37,66 kg, diferenţele fiind foarte

semnificative pentru ambele categorii de metişi faţă de Ţurcană, atât în privinţa

vârstei la prima montă cât şi a greutăţii corporale.

La rasa Ţurcană procentul de mieluţe montate este de 81,66 % iar

fătate 75 % cu o prolificitate de 104, 44%, la metisele FI procentul de mieluţe

montate este de 89,16%, oi fătate 85% cu prolificitate de 122,54%. Metisele F2 s-

au montat în proporţie de 91,66%, au fătat 89,58% cu o prolificitate de 123,25%.

Diferenţele sunt nesemnificative pentru oile montate şi fătate şi semnificative la

prolificitate pentru ambele categorii de metişi faţă de Ţurcană locală. 130

Vârsta primei monte în cazul metiselor F2 Tigaie Capnegru de

Teleorman x Ţurcanâ, este mai mică cu 1,78 luni faţă de mieluţele din rasa

Ţurcanâ iar în cazul metiselor FI diferenţa este de 1,68 luni iar greutatea corporală

este mai mare la metisele F2 cu+ 12, 34 kg si + 12,23kg la FI fata de Ţurcanâ.

Procentul de oi montate în cazul metiselor F2, este cu 10% şi

respectiv cu 7,5% la FI mai mare faţă de Ţurcane, iar a oilor fătate cu 14,58% la

F2 şi 1 0 % la FI .

Prolificitatea este cu 18,81% mai mare la metisele F2 şi 18,10 % la

FI comparativ cu Ţurcanâ.

Scurtarea intervalului între fătări la oile adulte la metise FI si F2

Tigaie Capnegru X Turcana din zona, constituie o posibilitate de sporire a

numărului de produşi prin scurtarea perioadei anestrale. Avantajele organizării

fătărilor dese la oi constau în obţinerea unui număr mare de miei prin realizarea a

1,2-1,5 fătări/ oaie.

Pentru efectuarea cercetărilor s-au format 4 loturi de oi adulte metise FI a

câte 30 capete fiecare, 2 loturi de oi adulte metise F2 a cate 15 capete fiecare si 4

loturi martor a cate 30 oi fiecare din rasa Ţurcană din zona Geoagiu-Orăştie. Oile

care au intrat in componenţa loturilor de cercetare au avut fătări în perioada

ianuarie-februarie, mieii fiind lăsaţi să sugă până la sfârşitul lunii aprilie după care

au fost înţărcaţi iar oile au fost hrănite o perioadă de 3 săptămâni pe păşuni de

deal de slabă calitate, perioadă care a coincis cu încetarea lactaţiei. După această

perioadă s-a trecut brusc la hrănirea oilor pe păşuni situate în lunca Mureşului,

păşuni de bună calitate la care in compoziţia floristică predomină leguminoasele,

observându-se după 2 săptămâni apariţia primelor călduri.

La oile Ţurcane din zona, în perioada iunie-iulie s-au înregistrat monte

la 15,83% din efectivul cerecetat iar în perioada septembrie -ocrombrie 80,83 %

din care au fătat 88,33% cu o prolificitate de 103,77%. Oile metise FI , s-au montat

în perioada iunie-iulie într-un procent de 50% iar în septembrie -octombrie 43,38%

din care au fătat 95,83% cu o prolificitate de 120,86%, iar la metisele F2 procentul

de oi montate în extrasezon este de 50 %, în sezon normal 46,66 % din care au fătat 131

96,66% cu prolificitate de 124,13%. Diferenşele faţă de Ţurcană sunt foarte

semnificative pentru ambele categorii de metişi pentru oi montate, semnificative

pentru prolificitate si nesemnificative pentru oi fătate.

Procentul oilor metise FI Tigaie Capnegru de Teleorman x Ţurcană

din zona Geoagiu, montate în lunile iunie-iulie este cu 30% mai mare decât în

cazul oilor Ţurcane urmând ca 44% să se monteze în lunile septembrie-octombrie

faţă de 73 % în cazul oilor Ţurcană.

La oile metise FI si F2 Tigaie Capnegru de Teleorman x Ţurcană din

zona, activitatea reproductivă se întinde pe o durată de 7-8 luni faţă de 4-5 luni la

Ţurcană, fapt ce permite organizarea fătărilor în extrasezon în funcţie de

necesităţi.

Maximizarea indicilor de reproducţie In condiţiile actuale de

intensivizare a creşterii ovinelor, ca de altfel a tuturor speciilor de animale

domestice, rata reproducţiei este considerată cel mai sintetic indice de apreciere a

economicităţii exploatatiilor de ovine, deoarece ea stă la baza sporirii atât a

efectivelor cât şi a producţiilor acestora.

în urma calculării indicilor de reproducţie s-au obţinut valori de 96,66

% la Turcana 98,33% la FI si 96,66 la F2 pentru oi în estru, 109,43% la Ţurcană,

102,60% la FI şi 100 % la F2 pentru indicele de IA; 91,37% la Ţurcană, 97,45% la

FI si 100% la F2 în cazul estrului fertil; 91,37 % la Ţurcană, 97,45% la FI , 96,66%

la F2 pentru fecunditate; 83,33 % la Ţurcană, 95,83% la FI şi 96,66% la F2 în

cazul fertilităţii; 103,77% la Ţurcană, 120,86% la FI , 124,13 % la F2 pentru

prolificitate; 94,82% la Ţurcană 117,79% la FI si 124,1% la F2 pentru natalitate;

indicele de avorturi a fost de 2,5 % la Ţurcană, 2,2 % la FI iar la F2 nu sau

înregistrat avorturi pentru efectivul cercetat.

în privinţa indicilor de reproducţie, faţă de Ţurcană, diferenţele sunt

foarte semnificative pentru natalitate la F2 şi semnificative la FI ; semnificative

pentru prolificitate la ambele categorii de metişi; semnificative pentru fecunditate

şi estru fertil la F2 şi nesemnificative la FI şi nesemnificative la ambele categorii

de metişi pentru oi în estru, indicele de însămânţare, fertilitate şi avorturi. 132

Metişii F2 au valori ale indicilor de reproducţie superioare metişilor

FI cu excepţia indicilor de însămânţare care în acest caz este 100% şi indicele de oi

în estru care este inferior având aceeaşi valoare cu cel de la Ţurcană.

Pentru Ţurcană, cea mai eficientă metodă de intensivizare a

reproducţiei constă în folosirea precoce a tineretului femei, monta în extrasezon nu

se justifică, procentul de oi montate fiind foarte mic. La modulul de 200 cap.

Ţurcană, cu reproducţie moderat intensivă se estimează a se obţine o natalitate de

94,82% (177 miei)

Metisele FI se pretează la doua sezoane de monta, în anul I se pot

monta 50% din oile matca atat în extrasezon cât şi în sezon normal, urmând ca în

anul al doilea programul de montă pentru cele doua grupe să se inverseze. Prin

realizarea unui modul de 200 capete metise FI cu doua sezoane de montă se

estimează că se poate obţine o natalitate de 117,5 % (235 miei).

Prin respectarea cerinţelor tehnologice de furajare şi îngrijire

metisele F2 se pot monta în sezon principal de monta în extrasezon şi sezon

secundar toamna. Prin realizarea unui modul de 200 capete metise F2 cu doua

sezoane de monta se estimează că se poate obţine o natalitate de 124% (239 miei)

Având în vedere rezultatele obţinute până în prezent, consideram ca

oile metise FI şi F2 Tigaie Capnegru de Teleorman x Ţurcanâ, constituie o

alternativă viabilă în ameliorarea performanţelor reproductive a Ţurcanei, cu

scopul obţinerii unui număr mai mare de produşi de calitate superioară, a căror

valorificare duce la maximizarea profitului.