LECTOR: BODOC CRENGUTA

EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III, SEMESTRUL II

I. Elaborarea situatiilor financiare (5 exercitii)

1. Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale şi necorporale, cunoscându-se urmãtoarele elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu despãgubiri, donaţii şi activele cedate 5.000, venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creanţe reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizãrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 2.000.

Contul de profit si pierdere :

Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale = Cheltuieli ( ct.6811 +ct.6813 ) – Venituri (ct.7813 )

Analizam fiecare element in parte astfel :

-cheltuieli cu donatii, despagubiri = alte cheltuieli din exploatare ct.658

-venituri din vanzare active = alte venituri din exploatare ct.7583

-venituri din provizioane pentru deprecierea activelor cir. = ct.7814 – se refera la activele circulante

-Venituri din creante reactivate =alte venituri din exploatare =ct.754

-venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare =venituri financiare ct.7863

-venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale = ct.7813 = venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare

- cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor = ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarile , provizioanele si ajustarile pentru depreciere .

Ajustari de valoare = (ct.6811 + ct.6813 ) - ct 7813 = 800 – 2000 = -1200

Ct.6813 = cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea imobilizarilor

Ct.6811 = cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor

Ct.7813 = venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor

2. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un preţ de vânzare de 200.000.000 lei. Preţul stabilit include o sumã de 20.000.000 lei aferentã serviciilor de personalizare a programului la nevoile întreprinderii şi de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Când recunoaşte societatea ALFA veniturile din serviciile prestate?

Alfa recunoaste in momentul vanzarii un venit de 180.000.000 lei si un venit in avans de 20.000.000 lei reprezentat de serviciul de asistenta tehnica , care este recunoscut ca venit in perioada in care este prestat efectiv acest serviciu .

In contabilitate veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract , care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective , catre clienti .

Pentru prestarile de servicii , OMFP 3055 / 2009 prevede : “ veniturile din prestari de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora . Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrari si orice alte operatiuni care un pot fi considerate livrari de bunuri (pct.259, alin11)

3. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu clauzã de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã; b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale; c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ; d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei; e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

Notiuni de teorie : In spiritul principiului prudentei se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli care cumuleaza pana in momentul utilizarii lor volumul sumelor incluse in cheltuielile anuale . Ele sunt destinate finantarii riscurilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau actuale le fac probabile (litigii, penalitati , impozite , cheltuieli provocate de reparatii ce se repartizeaza pe mai multe exercitii ). Cazurile cele mai tipice sunt : a ) litigiile, amenzile si penalitatile , despagubirile , daunele si alte datorii incerte ; b ) cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor ;c ) provizioane pentru dezafectarea imobilizari corporale si alte actiuni similare legate de acestea ;d ) provizioane pentru restructurare ;

IAS 37 “ Provizioane , active si datorii contingente “ prevede ca un provizion este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care : a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un eveniment anterior

a1 ) obligatie legala in cazul in care rezulta : -dintr-un contract , in mod explicit sau implicit , -din legislatie , sau -ca efect al legii a 2) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in

cazul in care : -din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie

suficient de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati , si

-ca rezultat , intreprinderea a indus partenerilor ca isi va onora acele responsabilitati.b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva .c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a valorii obligatiei .

Raspuns : c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii acordate clienţilor de 1.050.000 lei ;

Exista o obligatie presenta ca rezultat al unui eveniment trecut = vanzarea produselor

Este probabila o iesire de resurse generatoare de avantaje economice viitoare = contravaloarea marfii returnate .

Este necesar un provizion pentru cea mai buna estimare a contravalorii bunurilor returnate

Numeroase intreprinderi (societatile de vanzare prin corespondenta in special) ofera clientilor acestora posibilitatea returnarii marfurilor daca acestia sunt nemultumiti.

Aceasta clauza un reprezinta un obstacol pentru inregistrarea veniturilor in momentul vanzarii daca vanzatorul este in masura sa estimeze in mod fiabil cantitatea de marfuri care va fi returnata. Este suficient sa se constituie un provizion

Daca marja bruta reprezinta in medie 14 % , intreprinderea va trebui sa previzioneze 250.000.000 x 3% x 14 % cu titlul de retururi previzibile.

Acest provizion va fi in mod evident , reintegrat rezultatului pe masura retururilor efective.

4. La 31.12.N, societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe care intenţioneazã sã-l cedeze la 150.000.000 lei, valoarea sa contabilã fiind de 200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistreazã la aceastã datã un provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu sã ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce?

Pretul de vanzare obtinut pe utilaj confirma valoarea recuperabila a acestuia .

Decizia de a ceda utilajul fusese luata inainte de 31.12.N, iar scaderea pretului reflecta conditiile existente inainte de data bilantului .

GAMA contabilizeaza ajustarea pentru deprecierea utilajului :

6813 = 2913 50.000.000

5. În cursul exerciţiului N, întreprinderea „X” încaseazã dividende în valoare de 100 milioane lei. Cum influenţeazã aceastã operaţie tabloul fluxurilor de trezorerie, ştiind cã dividendele primite nu aparţin activitãţii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeazã prin metoda indirectã?

Fluxurile de trezorerie , care provin din dobanzi si dividende incasate , trebuie sa fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobanzile si dividendele platite. Totodata ele trebuie sa fie determinate pe cele 3 categorii de activitati .

Dividendele incasate influenteaza fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii , cu semnul “+” .

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii)

1. Sunteţi interesat sã deveniţi acţionar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puţin oficiale aflaţi urmãtoarele informaţii: – capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei şi a crescut de 5 ori de la data înfiinţãrii întreprinderii;

– întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã;

– dividendul pe acţiune este de 50.000 lei şi este superior dividendelor aferente majoritãţii celorlalte titluri cotate pe piaţa de capital;

– întreprinderea a emis în trecut obligaţiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în acţiuni;

– managerii întreprinderii sunt remuneraţi în funcţie de profitul obţinut.

Sunt suficiente informaţiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?

La o prima vedere informatiile par destul de optimiste s ne-ar putea conduce spre decizia de investitie . Dar , un expert un poate lua o decizie de investitie fara o analiza amanuntita.

Pentru a lua o decizie se recomanda sa incercam sa intram in posesia unor informatii suplimentare precum :

- Care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in natura, in numerar, operatii interne , conversia unor datorii) ;

- Care este situatia trezoreriei intreprinderii , deoarece rentabilitatea un este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare ;

- Existente obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si , prin urmare , diminuarea dividendului aferent unei actiuni (firma emite obligatiuni = s-a imprumutat ; firma va converti obligatiunile in actiuni )

- Cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la maximizarea profitului (exista posibilitatea manipularii informatiilor contabile – managerii sunt platiti in functie de profit )

Deasemenea mai sunt necesare si alte informatii :-care este obiectul de activitate si de facut comparatie cu firme similare -faptul ca un-si ramburseaza imprumuturile = lipsa de lichiditate .

2. Sunteţi managerul întreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de confecţii. Vã aflaţi în momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaţiilor financiare, dar şi din alte surse, sunteţi în posesia urmãtoarelor informaţii: – clientul şi-a majorat capitalul social prin aport în numerar;

– anual este raportat un profit modest;

– îndatorarea pe termen scurt este excesivã;

– o parte semnificativã din datoriile faţã de furnizori nu a fost achitatã în cursul exerciţiului anterior;

– clientul se aflã în litigiu cu doi furnizori importanţi;

– în ultimul exerciţiu financiar clientul a procedat la vânzarea masivã de mijloace fixe.

Veţi decide continuarea relaţiilor contractuale cu acest client?

Raspuns : NU !

Decapitalizare = si-a vandut partea de active Un semn important este vanzarea activului imobilizat. Se pune problema cu ce o sa-si desfasoareactivitatea . Alt element – faptul ca este in litigiu cu doi furnizori importanti . Clientul şi-a majorat capitalul social prin aport în numerar – este posibil sa fi fost pe capitaluri negative .

3. În exerciţiul N, întreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, creşterea rapiditãţii de prelucrare a datelor şi adaptarea pentru lucrul în reţea. Valoarea totalã a modernizãrii s-a ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achiziţie al programului informatic este de 200.000.000 lei iar amortizarea cumulatã la data încheierii modernizãrii este de 100.000.000 lei. Durata de viaţã utilã este de 4 ani iar amortizarea este liniarã. Analizaţi influenţele modernizãrii asupra programului informatic.

Daca modernizarea ridica parametrii initiali (ceea ce este cazul nostrum+ creste rapiditatea de prelucrare a datelor , adaptarea la lucrul in retea) se majoreaza valoarea imobilizarii existente si se va recalcula amortismentul lunar , eventual modificandu-se si durata de functionare .

4. Care din urmãtoarele sunt schimbãri de politici contabile şi care sunt schimbãri de estimãri?

(a) schimbarea gradului de recuperare al creanţelor;

(b) schimbarea metodei de amortizare;

(c) schimbarea metodei de evaluare la ieşire a stocurilor de la CMP la FIFO;

(d) reevaluarea imobilizãrilor corporale evaluate la cost;

(e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

POLITICILE CONTABILE :reprezinta principiile , bazele , conventiile , regulile si practicile specifice aplicate de o entitate la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale .

Exemple de politici contabile sunt urmatoarele : -alegerea metodei de amortizare a imobilizarilor;-reevaluarea imobilizarilor corporale sau pastrarea costului istoric al acestora-capitalizarea dobanzii sau recunoastrea acesteia drept cheltuiala -alegerea metodei de evaluare a stocurilor -contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent, etc.

TEHNICILE DE ESTIMARE - sunt metode adoptate de o entitate pentru a determina súmele monetare corespunzatoare bazelor de evaluare ale elementelor situatiilor financiare .

Tehnicile de estimare implementeaza aspectele legate de evaluare ale politicilor contabile . O política contabila va specifica baza de evaluare a unui activ , iar daca exista incertitudini cu privire la suma monetara atribuibila acestei baze , aceasta va fi determinata recurgand la o tehnica de estimare .

-schimbarea bazei de evaluare reprezinta o modificare de metoda contabila .

Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar . Nu sunt pemrise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar .

O estimare poate necesita revizuirea ori de cate ori au loc schimbari privind circumstantele pe care aceasta s-a bazat , sau ca urmare a unor informatii noi , sau a unei mai bune experiente .

Ca rezultat al incertitudinilor inerente activitatilor comerciale , multe elemnte din situatiile financiare un pot fi evaluate cu precizie ci pot fi doar estímate.

De exemplu se pot solicita estimari ale : -clientilor incerti , -uzurii morale a stocurilor;-valorii juste a activelor financiare si a datoriilor financiare;-duratelor de viata utile ale activelor amortizabile … etc.

Raspuns : -schimbari de politici : b, c , d -schimbari de estimari : a , e .

5. În exerciţiul N, M a vândut societãţii P (asociere în participaţie în care deţine un interes de 40%) mãrfuri la preţul de 150.000 u.m. Mãrfurile au fost achiziţionate de la o societate din exteriorul grupului la costul de 120.000 u.m. P a vândut unei societãţi din afara grupului 50% din mãrfurile cumpãrate de la M la preţul de 90.000 u.m. La 31.12.N, în bilanţul societãţii M existã o creanţã faţã de societatea F neîncasatã în sumã de 120.000 u.m. Ce înregistrãri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea efectelor acestei tranzacţii?

Societatea M :M vinde filialei marfuri un profit creatin cadrul grupului

Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 120.000Inregistram vanzarea marfurilor catre filiala : 411 = 707 150.000Inregistram descarcarea gestiunii : 607 = 371 120.000

Societatea P : P vinde in exteriorul grupului, dar achizitia se face de la M eliminam rezultatele interne ( s-a creat un profit artificial in cadrul grupului )

Inregistram achizitia marfii : 371 = 401 150.000Inregistram vanzarea marfurilor in afara grupului: 411 = 707 90.000Inregistram descarcarea gestiunii: 607 = 371 75.000 ( 50 % )

Deci : in bilantul societatii M – la creante gasim : 150.000 aferente lui P In bilantul societatii P – la furnizori gasim : 150.000 aferente lui M

Eliminam aceste conturi reciproce : 401 = 411 150.000

In interiorul grupului s-a creat un profit artificial .

In mod normal am fi inregistrat : Achizitia : 371 = 401 120.000Grupul vinde marfa catre terti 411 = 707 90.000Descarcarea gestiunii : 607 = 371 60.000 (50%)

Rezultatul pe grup este altul decat luat pe fiecare in parte .

In 607 – avem 195.000(120.000 + 75.000 )si trebuia sa avem 60.000 in contul de profit si pierdere avem o cheltuiala mai mare artificial de 135.000 pe care o vom elimina din contul de profit si pierdere consolidat

Aceeasi situatie si pentru venituri : avem 240.000 (15.000 + 90.000 )si trebuia sa avem 90.000 trebuie sa diminuam veniturile .

Pe baza rezultatului exercitiului :- Eliminam cheltuielile - Eliminam veniturile

Inregistram : 121 = 607 135.000 707 = 121 150.000

Situatia 2 : creante neincasate de la F societatea F nu apartine grupului. In bilantul consolidat se preia creanta catre F in intregime .

6. La închiderea exerciţiului N, activele societãţii ALFA cuprind:

– un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziţionat la 1.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei;

– un teren achiziţionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achiziţiei fiind de 2,5 lei), şi reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care dolarul valora 3 lei;

– un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) şi depreciat pentru 10% din valoare, la închiderea exerciţiului N;

– o creanţã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei vânzãri efectuate la 1.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;

– suma de 1.000 $, în casierie.

Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.

Care din urmãtoarele afirmaţii nu este corectã:

(a) valoarea utilajului în bilanţul exerciţiului N este de 84.000 lei;

(b) valoarea terenului în bilanţul exerciţiului N este de 60.000 lei;

(c) valoarea stocului în bilanţul exerciţiului N este de 11.520 lei;

(d) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.600 lei;

(e) valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

Utilajul – este un elemnt nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este valoarea de intrare = 30.000 x 2,8=84.000 lei

Terenul – este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar . Valoarea la care terenul apare in bilant este valoarea de reevaluare = 20.000 x 3 = 60.000 lei

Stocul –este element nemonetar , nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar.Valoarea la care stocul apare in bilant este valoarea corectata = 4.000 x 3,1 – 10% x(4000 x3,1)

Creanta este un element monetar. Acesta se reevalueaza la fienle exercitiului financiar . Valoarea de inregistrare in bilant este = 8.000 x 3,2 = 25.600

Casierie := 1000 $ x 3,2 = 3.200 lei

Singura afirmatie incorecta este afirmatia de la litera e ) respectiv: valoarea creanţei în bilanţul exerciţiului N este de 25.440 lei.

7. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? (a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa; (b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa; (c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa; (d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta; (e) Beta nu este parte legatã a societãţii Alfa.

Părţi legate se consideră:a) întreprinderile care în mod direct sau indirect (prin intermediari)

controlează, sînt controlate sau se află sub un control comun cu întreprinderea-raportor;b) întreprinderile asociate;c) persoanele fizice care deţin peste 20% din capitalul statutar al întreprinderii-

raportor;d) personalul de conducere, inclusiv directorii, conducătorii întreprinderilor,

precum şi membrii apropiaţi ai familiilor lor, care are dreptul (poartă răspundere) de a planifica, gestiona şi controla activitatea întreprinderii-raportor.

Nu se consideră părţi legate:a) două întreprinderi care au un director comun, în cazul în care influenţa lui

asupra activităţii economico-financiare a acestor întreprinderi, ce ţine de operaţiunile reciproce, este nesemnificativă;

b) un singur client, furnizor, francisor, distribuitor sau agent general, cu care întreprinderea efectuează un volum considerabil de operaţiuni numai în baza unei anumite dependenţe economice;

c) alte părţi:- companiile ce finanţează,- sindicatele,- serviciile comunale de stat,- departamentele şi direcţiile guvernamentale ce realizează operaţiuni cu

întreprinderea, indiferent de faptul pot ele sau nu să limiteze libertatea de acţiune a acestei întreprinderi, precum şi să influenţeze asupra luării de către ea a deciziilor financiare şi economice.

Definiţii

Părţi legate - persoane juridice ori fizice, una dintre care poate să o controleze pe cealaltă sau să exercite o influenţă notabilă asupra acesteia la luarea deciziilor financiare şi economice, sau care sînt plasate sub controlul comun al întreprinderii principale.

Operaţiuni între părţile legate - transmiterea activelor sau a datoriilor de la o parte legată la alta, indiferent de stabilirea valorii acestora.

Influenţă notabilă - participarea împuternicită a investitorului la luarea deciziilor privind politica financiară şi de producţie a întreprinderii investite, dar fără a exercita

controlul asupra acestei politici. Influenţa notabilă presupune o cotă de participaţie în mărime de la 20 pînă la 50% din capitalul statutar al întreprinderii investite.

Control - autorizarea investitorului de a dirija politica financiară şi de producţie a întreprinderii. Controlul presupune o cotă de participaţie în mărime de peste 50% în capitalul statutar al întreprinderii investite.

Influenţa de control a unui investitor nu exclude influenţa notabilă a altui investitor.Întreprindere principală (mamă) - întreprindere care are una sau mai multe

întreprinderi fiice.Întreprindere fiică - întreprindere controlată de către întreprinderea

principală.Întreprindere asociată - întreprindere asupra căreia investitorul are o influenţă

notabilă, dar care nu este nici întreprindere fiică, nici întreprindere mixtă a investitorului.

Rapoarte financiare consolidate - rapoarte financiare ale unui grup de întreprinderi prezentate ca rapoarte ale unei întreprinderi.

Caracteristica şi modul de evaluare a operaţiunilorîntre părţile legate

7. Relaţiile între părţile legate sînt considerate ca o activitate comercială obişnuită. De exemplu, întreprinderea, desfăşurînd o parte a activităţii sale prin intermediul întreprinderilor fiice sau asociate, obţine o cotă în capitalul altor întreprinderi în scopul revînzării sau investirii acestuia în mărime suficientă pentru a obţine dreptul de control sau de influenţă notabilă asupra luării deciziilor financiare şi economice ale întreprinderii investite.

8. Operaţiunile între părţile legate pot să influenţeze asupra stării financiare şi rezultatelor activităţii economice ale întreprinderii-raportor. Părţile legate pot să realizeze operaţiuni, care din punct de vedere economic, sînt inoportune pentru părţile nelegate. În afară de aceasta, operaţiunile între părţile legate pot fi efectuate în volume neconvenabile pentru părţile nelegate.

9. Rezultatele activităţii economice şi starea financiară a întreprinderii pot fi supuse influenţei din partea părţilor legate chiar şi în cazul neefectuării operaţiunilor cu participarea lor. Însuşi faptul existenţei unor astfel de relaţii influenţează operaţiunile efectuate de întreprinderea-raportor. De exemplu, după dobîndirea dreptului de control asupra întreprinderii legate orizontal, întreprinderea principală dă indicaţii întreprinderii fiică de a întrerupe relaţiile cu fostul partener comercial, deoarece noua întreprindere fiică desfăşoară aceeaşi activitate. În afară de aceasta, una dintre părţi poate să se abţină de la unele acţiuni în urma influenţei notabile asupra ei a celeilalte părţi. De exemplu, întreprinderea fiică primeşte indicaţii de la întreprinderea principală de a nu realiza cercetări şi proiectări, care s-au efectuat anterior sau care urmau să fie efectuate.

10. În timpul transferului activelor sau datoriilor părţile legate pot într-o oarecare măsură să varieze mărimea valorii acestora, ceea ce nu este caracteristic pentru operaţiunile între părţile nelegate.

11. Operaţiunile între părţile legate se efectuează în baza preţului de transfer, care se determină prin una din metodele următoare: valorii de piaţă comparabile, preţului de revînzare, sau cheltuielilor suplimentare.

12. Metoda valorii de piaţă comparabile constă în faptul că mărfurile şi serviciile transmise de o parte legată celeilalte părţi se estimează la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor similare. Această metodă se utilizează în cazurile în care mărfurile şi serviciile constituie obiectul operaţiunii între părţile legate, iar condiţiile de efectuare a acesteia sînt identice cu cele în care se efectuează operaţiunile comerciale obişnuite. Această metodă poate fi utilizată şi la determinarea mărimii finanţării între părţile legate.

13. Metoda preţului de revînzare se aplică la evaluarea activelor, care sînt transmise de către o parte legată celeilalte părţi spre vînzarea acestora unei părţi independente. În conformitate cu această metodă valoarea venală a activelor transmise este diminuată cu mărimea marjei, în formă de sumă care permite întreprinderii care comercializează activele să-şi acopere cheltuielile şi să obţină un beneficiu acceptabil.

14. Metoda cheltuielilor suplimentare se aplică la determinarea preţului de transfer la mărfurile şi serviciile destinate pentru necesităţile de producţie şi alte necesităţi ale parţilor legate. Esenţa ei constă în aceea că la cheltuielile părţii legate furnizoare se suplimentează un adaos acceptabil, mărimea căruia se determină, luînd ca bază norma beneficiului întreprinderilor din ramurile similare.

15. În unele cazuri pentru operaţiunile părţilor legate mărimea valorică a activelor sau a datoriilor poate să nu fie determinată, de exemplu, la prestarea gratuită a serviciilor de gestiune sau prelungirea termenului de achitare a datoriei.

16. Unele operaţiuni pot fi efectuate numai între părţile legate. De exemplu, dacă nu există un cumpărător alternativ, întreprinderea fiică poate să vîndă întreprinderii principale un lot mare de produse la costul acestora.

Publicitatea informaţiei17. În rapoartele financiare trebuie sa fie dezvăluite:a) operaţiunile între părţile legate, cum sînt:- procurarea sau vînzarea activelor întreprinderii,- prestarea şi beneficierea de servicii,- acordurile cu agenţii şi agenţi,- acordurile privind chiria (leasing-ul),- transmiterea rezultatelor cercetărilor şi lucrărilor de proiectare şi experimentare,- acordurile de licenţă,- finanţele (inclusiv împrumuturile şi investiţiile în capital sub formă naturală şi

bănească),- garanţiile şi gajurile,- contractele de gestiune a întreprinderilor,- retribuirea muncii şi alte plăţi de stimulare ale directorilor şi conducătorilor de

întreprinderi,- numărul acţiunilor ce aparţin directorilor şi conducătorilor de întreprinderi sau

drepturile pentru procurarea acţiunilor şi vînzarea acestora;b) relaţiile părţilor legate, în cadrul cărora una dintre părţi poate să exercite

controlul asupra celeilalte părţi, indiferent de operaţiunile realizate între ele;c) volumul sumar al operaţiunilor sau sub formă de părţi (proporţii) distincte ale

acestuia;d) sumele sau proporţiile aferente datoriilor şi creanţelor;e) politica de formare a preţurilor.

18. Nu este necesară dezvăluirea datelor privind operaţiunile părţilor legate în:a) rapoartele financiare consolidate a informaţiei referitoare la operaţiunile în

cadrul grupului;b) rapoartele financiare ale întreprinderii principale, dacă acestea se anexează (se

publică) la rapoartele financiare consolidate;c) rapoartele financiare ale întreprinderii fiică aflate în posesiunea deplină a

întreprinderii principale, care este înregistrată şi prezintă rapoarte financiare consolidate în aceeaşi ţară;

d) rapoartele financiare ale întreprinderilor controlate de stat referitor la operaţiunile cu alte întreprinderi de asemenea controlate de stat.

Raspuns : a) (a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;

8. Managerul societãţii M este acţionarul majoritar al societãţii T, client important pentru M. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã? (a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii; (b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale; (c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M; (d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important; (e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un manager-cheie al acesteia.

Managerul M – actionar majoritar la T – clientul lui M

Parti legate = factorii de decizie din ambele firme sunt aceiasi . Tranzactiile cu partile legate trebuie prezentate in notele explicative ale situatiilor financiare .

(a) tranzacţiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii;- Fals = fac obiectul publicarii (b) tranzacţiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãşoarã în condiţii normale;

=Fals(c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M; = Fals = este parte legata

datorita managerului (d) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este un client important; =

Fals = nu acesta este motivul (e) societatea T este parte legatã a societãţii M deoarece este controlatã de un

manager-cheie al acesteia.= ADEVARAT

9. La 31.12.N societatea M deţine 80% din acţiunile B, 60% din acţiunile D şi 30% din acţiunile societãţii E (asupra cãreia exercitã o influenţã semnificativã). La 1 noiembrie N societatea M a vândut participaţia în societatea G ce reprezintã 75% din capitalul acesteia. Managerii societãţii M sunt în consiliul de administraţie al societãţii B şi D. Consiliul de administraţie al societãţii E are cinci membrii, din care unul provine de la societatea M. S deţine 40% din capitalul societãţii D. În cursul exerciţiului curent societatea D a vândut imobilizãri corporale societãţii S la preţul pieţei. Un director al societãţii B deţine majoritatea acţiunilor societãţii X. Societatea X vinde mãrfuri la preţul pieţei societãţii B. Directorul este responsabil pentru producţie la societatea B şi este consultantul consiliului de administraţie al grupului. Identificaţi relaţiile cu pãrţile legate şi obligaţiile de informare.

Publicam partea de tranzactii chiar daca sunt facute la pretul pietei .

M cu B – sunt parti legate M cu D – sunt parti legate M cu E – nu sunt parti legate ( influenta notabila + 1 membru din consiliul de administratie provine de la M S cu 40 % nu are putere de decizie D vinde lui S – nu au legatura una cu alta Societatea X este parte legata cu B , B este parte legata cu M si M si X chiar daca tranzactiile sunt la pretul pietei exista obligatia de publicare pentru ca sunt parti legate .