DEZVOLTAREA PSIHICĂ LA DEZVOLTAREA PSIHICĂ LA VÂRSTELE COPILĂRIEI,VÂRSTELE COPILĂRIEI,PREADOLESCENȚEI ȘI PREADOLESCENȚEI ȘI

ADOLESCENȚEIADOLESCENȚEI

Dezvoltarea intelectuală la copil, preadolescent şi Dezvoltarea intelectuală la copil, preadolescent şi adolescentadolescent

Dezvoltarea morală la copil, preadolescent şi Dezvoltarea morală la copil, preadolescent şi adolescentadolescent

Dezvoltarea afectivDezvoltarea afectivităţiiităţii la copil, preadolescent şi la copil, preadolescent şi adolescentadolescent

Dezvoltarea ființei umane are loc pe trei planuri interdependente:Dezvoltarea ființei umane are loc pe trei planuri interdependente:

biologicbiologic, , cel alcel al dezvoltdezvoltăărriiii biologic biologice -e - cuprinde ansamblul cuprinde ansamblul

transformărilor fizice,transformărilor fizice, fiziologice şi biochimice care au loc la fiziologice şi biochimice care au loc la

nivelul organismului;nivelul organismului;

psihologicpsihologic, , cel alcel al dezvoltdezvoltăărriiii psihic psihicee - - se formează şi se dezvoltă se formează şi se dezvoltă

procesele,procesele, funcţiile şi însuşirile psihice, personalitatea în funcţiile şi însuşirile psihice, personalitatea în

ansamblul ei;ansamblul ei;

socialsocial, , cel al cel al dezvoltdezvoltăărriiii social socialee -- transformările care au loc la transformările care au loc la

nivelul conduitei şinivelul conduitei şi personalităţii în raport cu mediul social şi personalităţii în raport cu mediul social şi

culturalcultural..

Dezvoltarea psihicăDezvoltarea psihică -- totalitatea transformărilor psihice totalitatea transformărilor psihice

ireversibileireversibile, cu , cu sens ascendentsens ascendent, care conduc la , care conduc la schimbări schimbări

cantitative şi calitativecantitative şi calitative la nivelul structurilor psihice, inclusiv la nivelul structurilor psihice, inclusiv

comportamentale.comportamentale.

TTrăsături specificerăsături specifice::

are o finalitate adaptativăare o finalitate adaptativă

un caracter multifactorial, plurideterminatun caracter multifactorial, plurideterminat

Factori: ereditatea – mediul- educaţiaFactori: ereditatea – mediul- educaţia

proces neliniar proces neliniar

proces dialecticproces dialectic

se conformează principiului dialectic al trecerii determinărilor se conformează principiului dialectic al trecerii determinărilor

externe în determinări interne (autodeterminări). externe în determinări interne (autodeterminări).

proces stadial proces stadial

SStadiutadiu == succesiunea în timp a apariţiei şi dezvoltării structurilor succesiunea în timp a apariţiei şi dezvoltării structurilor

psihice şi la modul complex de organizare a acestorapsihice şi la modul complex de organizare a acestora

Reperele cronologice Reperele cronologice -- pot prezenta o anumită variabilitate în pot prezenta o anumită variabilitate în

funcţie funcţie de condiţiile şi de solicitările de condiţiile şi de solicitările

mediului mediului sociocultural şi sociocultural şi

educaţional. educaţional.

- sunt - sunt doar orientative, nu şi normativedoar orientative, nu şi normative

Succesiunea stadiilor de vârstă (stadialitate psihodinamică) Succesiunea stadiilor de vârstă (stadialitate psihodinamică) este următoarea:este următoarea:

perioada de debut a vieţii (sugară): 0 – 1 an,perioada de debut a vieţii (sugară): 0 – 1 an,

perioada antepreşcolară (copilăria mică sau timpurie): 1 - 3 ani,perioada antepreşcolară (copilăria mică sau timpurie): 1 - 3 ani,

perioada preşcolară (copilăria mijlocie): 3 – 6 / 7 ani,perioada preşcolară (copilăria mijlocie): 3 – 6 / 7 ani,

perioada şcolară mică (copilăria mare): 6 / 7 – 10 / 11 ani,perioada şcolară mică (copilăria mare): 6 / 7 – 10 / 11 ani,

perioada preadolescenţei (pubertatea, şcolară mijlocie): 10 / 11 – perioada preadolescenţei (pubertatea, şcolară mijlocie): 10 / 11 –

14 / 15 ani,14 / 15 ani,

perioada adolescenţei (şcolară mare): 14 / 15 – 18 / 20 - 25 ani,perioada adolescenţei (şcolară mare): 14 / 15 – 18 / 20 - 25 ani,

perioada tinereţii: 20 / 25 - 35 ani,perioada tinereţii: 20 / 25 - 35 ani,

perioada maturităţii (adultă): 35 - 65 ani,perioada maturităţii (adultă): 35 - 65 ani,

perioada bătrâneţii: peste 65 de aniperioada bătrâneţii: peste 65 de ani

Reperele psihogeneticeReperele psihogenetice - - instrumente operaţionale psihologice instrumente operaţionale psihologice

care au funcţii de indicare a stării dezvoltării psihice la un care au funcţii de indicare a stării dezvoltării psihice la un

moment datmoment dat

Dezvoltarea intelectuală la copil, preadolescent Dezvoltarea intelectuală la copil, preadolescent şi adolescentşi adolescent

Există tExistă trei modalităţi de care dispune fiinţa umană pentru a rei modalităţi de care dispune fiinţa umană pentru a recepta, transforma şi reda informaţiarecepta, transforma şi reda informaţia: : acţiunea, acţiunea,

reprezentarea (imaginea mintală) reprezentarea (imaginea mintală)

limbajul (funcţia semiotică, simbolică)limbajul (funcţia semiotică, simbolică)

trei forme de gândire care apar succesiv în dezvoltarea cognitivă:trei forme de gândire care apar succesiv în dezvoltarea cognitivă: gândirea acţional-obiectuală,gândirea acţional-obiectuală, gândirea în imagini,gândirea în imagini, gândirea verbal-logicăgândirea verbal-logică Jean PiagetJean Piaget distinge patru stadii care apar în dezvoltarea intelectuală: distinge patru stadii care apar în dezvoltarea intelectuală: stadiul inteligenţei /gândirii senzoriomotorii: stadiul inteligenţei /gândirii senzoriomotorii: 0 – 2 ani0 – 2 ani stadiul inteligenţei / gândirii preoperaţionale: stadiul inteligenţei / gândirii preoperaţionale: 2 – 2 – 6/6/7 ani7 ani stadiul inteligenţei / gândirii stadiul inteligenţei / gândirii ((operaţiiloroperaţiilor)) concrete: concrete: 6/6/7 – 7 –

1111/12 /12 aniani stadiul inteligenţei /gândirii verbal-logice (al operaţiilor formale, logice stadiul inteligenţei /gândirii verbal-logice (al operaţiilor formale, logice

sau sau propoziţionale):propoziţionale): 1111/12 /12 – 15 – 15 ani.ani.

Stadiul inteligenţei /gândirii senzoriomotoriiStadiul inteligenţei /gândirii senzoriomotorii ( ( 0 – 2 ani0 – 2 ani ) ) gândire/inteligenţgândire/inteligenţăă trăitătrăită, transpusă în, transpusă în acţiune acţiune acţiunea concretă cu obiectele acţiunea concretă cu obiectele manipularea obiectelor de către copil cu scopul cunoaşterii şi manipularea obiectelor de către copil cu scopul cunoaşterii şi

explorării realităţii externe explorării realităţii externe pprincipalul instrument psihic al adaptării la realitate este rincipalul instrument psihic al adaptării la realitate este schema schema

senzoriomotoriesenzoriomotorie principala achiziţie: dobândirea principala achiziţie: dobândirea conceptului de obiect permanentconceptului de obiect permanent la aproxla aprox.. 18 luni – începutul funcţiei semiotice – holofraza 18 luni – începutul funcţiei semiotice – holofraza

Stadiul inteligenţei /gândirii preoperaţionaleStadiul inteligenţei /gândirii preoperaţionale (( 2 – 2 – 6/6/7 7 aniani ) )

gândire în imaginigândire în imagini -- gândirea operează încă cu reprezentări gândirea operează încă cu reprezentări (imagini psihice), cu preconcepte şi nu cu noţiuni propriu-zi(imagini psihice), cu preconcepte şi nu cu noţiuni propriu-zi

ggândirea copilului este cantonată în concret şi în actualândirea copilului este cantonată în concret şi în actual, , caracterizată prin caracterizată prin egocentrismegocentrism

se constituie operaţiile de serierese constituie operaţiile de seriere şi cele de clasificareşi cele de clasificare pprincipala limitărincipala limită:: acţiunile mintale sunt ireversibileacţiunile mintale sunt ireversibile

SStadiul inteligenţei/gândirii tadiul inteligenţei/gândirii ((operaţiiloroperaţiilor)) concrete concrete (6/ (6/7–117–11/12 /12 aniani))

- se caracterizează prin formarea operaţiilor mintale (de gândire)se caracterizează prin formarea operaţiilor mintale (de gândire)

- ideideeaea de invarianţă de invarianţă – conservarea cantităţii, lungimii, volumului – conservarea cantităţii, lungimii, volumului

- ooperaţiile gândirii peraţiile gândirii == operaţii concreteoperaţii concrete -- nu se pot realiza decât pe material nu se pot realiza decât pe material

concret, în prezenţa obiectelor sau a reprezentărilor imediate ale acestoraconcret, în prezenţa obiectelor sau a reprezentărilor imediate ale acestora

SStadiul inteligenţei /gândirii operaţiilor formaletadiul inteligenţei /gândirii operaţiilor formale ((1111/12 /12 – 15 ani– 15 ani))- ggeneralizarea eneralizarea operaţiilor formaleoperaţiilor formale, pe la 14-15 ani, nu are loc simultan în , pe la 14-15 ani, nu are loc simultan în

toate sferele activităţii intelectualetoate sferele activităţii intelectuale

- gândirea poate opera acum cu material verbalgândirea poate opera acum cu material verbal

- ccea mai importantă achiziţie a acestui stadiu este ea mai importantă achiziţie a acestui stadiu este raţionamentul ipotetico-raţionamentul ipotetico-

deductivdeductiv: : „dacă…, atunci…”„dacă…, atunci…”

- ggândirea devine mobilă, ândirea devine mobilă, -- realize realizeaazzăă cu uşurinţă raţionamente directe (de cu uşurinţă raţionamente directe (de

la cauză la efect), dar şi inverse (de la efect la cauze)la cauză la efect), dar şi inverse (de la efect la cauze)

- gândirea gândirea poatepoate oper operaa nu doar asupra realului, ci şi asupra posibilului, nu doar asupra realului, ci şi asupra posibilului,

abstractuluiabstractului

Dezvoltarea moralDezvoltarea moralăă la copil, preadolescent şi la copil, preadolescent şi adolescentadolescent

Studiind copii cu Studiind copii cu vârste între 5-13 anivârste între 5-13 ani, , J. PiagetJ. Piaget distinge două distinge două

mari etape în dezvoltarea judecăţii morale la copil:mari etape în dezvoltarea judecăţii morale la copil:

etapa etapa judecăţii morale heteronomejudecăţii morale heteronome -- copilul preia regulile, copilul preia regulile,

valorile, criteriile şi normele morale din exteriorvalorile, criteriile şi normele morale din exterior ( (din anturajul din anturajul

imediat, din grupul său de referinţă imediat, din grupul său de referinţă – – familiafamilia)), judecata sa fiind , judecata sa fiind

neselectivă, situativă, rigidă şi vizând doar fapta, nu şi motivaţia eineselectivă, situativă, rigidă şi vizând doar fapta, nu şi motivaţia ei

etapa etapa judecăţii morale autonomejudecăţii morale autonome – copilul, aflat in stadiul – copilul, aflat in stadiul

gândirii operaţiilor concrete, are o judecată autonomă, prin gândirii operaţiilor concrete, are o judecată autonomă, prin

interiorizarea normelor şi valorilor externe şi transformarea lor în interiorizarea normelor şi valorilor externe şi transformarea lor în

norme şi valori proprii.norme şi valori proprii.

KohlbergKohlberg defineşte moralitatea ca fiind formată din reguli de conduită pe defineşte moralitatea ca fiind formată din reguli de conduită pe care le utilizăm atunci când judecăm comportamentul nostru şi al care le utilizăm atunci când judecăm comportamentul nostru şi al celorlalţi.celorlalţi.

identifică 3 niveluri mari de evoluţie a judecăţii morale, fiecare dintre identifică 3 niveluri mari de evoluţie a judecăţii morale, fiecare dintre ele având câte 2 stadii distincte:ele având câte 2 stadii distincte:

Nivelul Nivelul Stadiul Stadiul Reperul Reperul Întrebarea Întrebarea

II. . PreconvenţionalPreconvenţional

(4-10 ani)

1. Moralitatea ascultării şi supunerii

Pedeapsa Ce păţesc?

2. Moralitatea hedonismului instrumental naiv

Recompensa Ce primesc?

II. Convenţional

(10-13 ani)

3. Moralitatea bunelor relaţii

Statutul în grup

Ce vor spune?

4. Moralitatea ordinii şi a datoriei

Datoria faţă de normă

Ce spune legea?

III. Postconvenţional

(după 13 ani, la adolescenţă, tinereţe

sau niciodată)

5. Moralitatea contractuală

Angajamentul civic

Ce trebuie să fac?

6. Moralitatea principiilor individuale

Propria conştiinţă

morală

Ce cred eu că e

bine să fac?

I. Nivelul premoral sau preconvenţionalI. Nivelul premoral sau preconvenţional (4 – 10 ani)(4 – 10 ani)

sstandardele de judecare ale copilului sunt etichetele culturale ale tandardele de judecare ale copilului sunt etichetele culturale ale

anturajului său: „bun/ rău”, „cuminte/ obraznic”, „corect/ greşit”, anturajului său: „bun/ rău”, „cuminte/ obraznic”, „corect/ greşit”,

„drept/ nedrept”, etc. „drept/ nedrept”, etc.

faptele, comportamentele sunt judecate de copil doar după faptele, comportamentele sunt judecate de copil doar după

consecinţele lor, nu şi după intenţiiconsecinţele lor, nu şi după intenţii

Stadiul I:Stadiul I: stadiul moralităţii ascultării şi supuneriistadiul moralităţii ascultării şi supunerii

- principiul: adoraţieiprincipiul: adoraţiei

- se urmăreşte evitarea pedepsei: “Ce se pedepseşte este rău, ce nu se se urmăreşte evitarea pedepsei: “Ce se pedepseşte este rău, ce nu se

pedepseşte este bine”pedepseşte este bine”

- copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a

evita anumite sancţiunievita anumite sancţiuni

- Pedeapsa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult cu Pedeapsa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult cu

scopul de a întări negativ anumite acţiuni ale copiluluiscopul de a întări negativ anumite acţiuni ale copilului

Reperul de conduită:Reperul de conduită: evitarea pedepsei evitarea pedepsei

Întrebarea morală:Întrebarea morală: ce să fac ca să nu fiu pedepsit? ce să fac ca să nu fiu pedepsit?

Stadiul II:Stadiul II: stadiul moralităţii hedonismului instrumental naivstadiul moralităţii hedonismului instrumental naiv

- se urmăreşte obţinerea anumitor beneficii: “Dacă te ajut, ce câştig?, se urmăreşte obţinerea anumitor beneficii: “Dacă te ajut, ce câştig?,

Te ajut, dacă ma ajuţi”Te ajut, dacă ma ajuţi”

- copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a

obţine anumite avantajeobţine anumite avantaje

- Recompensa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult Recompensa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult

cu scopul de a întări pozitiv anumite acţiuni ale copiluluicu scopul de a întări pozitiv anumite acţiuni ale copilului

Reperul de conduită moralăReperul de conduită morală: obținerea recompensei: obținerea recompensei Întrebarea Întrebarea moralămorală:: CCe să fac pentru a fi recompensat ?e să fac pentru a fi recompensat ?

II. Nivelul moralităţii convenţionale (10 – 13 ani)

preadolescentul este interesat de respectarea normelor și regulilor

de conduită socio-morală

poate fi anticipată judecarea faptelor nu numai după consecinţele lor

ci și după intenţia lor

Stadiul III: stadiul moralităţii bunelor relaţii

- principiul: conformismului

- se urmăreşte recunoaşterea statutului în grupul de referinţă: “Băiat

bun”

- sunt valorizate încrederea, loialitatea, respectul

- devine importantă imaginea în ochii celorlalţi, imaginea socială

Reperul de conduită morală: obținerea aprobării celorlalțI

Întrebarea Întrebarea moralămorală:: ce să fac ca să fiu apreciat ?ce să fac ca să fiu apreciat ?

Stadiul IV: stadiul moralităţii ordinii şi datorieiStadiul IV: stadiul moralităţii ordinii şi datoriei

- principiul: lege şi ordineprincipiul: lege şi ordine

- se urmăreştese urmăreşte datoria faţă de normă: “Legea trebuie respectată datoria faţă de normă: “Legea trebuie respectată

indiferent de situaţie”indiferent de situaţie”

- la nivel social legea devine obligatorie şi eficientă deoarece ea la nivel social legea devine obligatorie şi eficientă deoarece ea

acționează pentru binele tuturor și al fiecărui individ în parteacționează pentru binele tuturor și al fiecărui individ în parte

Reperul de conduită morală: obligația de a respecta legea

Întrebarea Întrebarea moralămorală:: ce să fac ce să fac pentru apentru a respect respectaa legea ? legea ?

III. Nivelul postconvenţional sau al autonomiei moraleIII. Nivelul postconvenţional sau al autonomiei morale

(după 13 ani, la tinereţe sau niciodată)(după 13 ani, la tinereţe sau niciodată)

are loc are loc cristalizarea treptată a propriului sistem de valori și principii cristalizarea treptată a propriului sistem de valori și principii

moralemorale

autonomiautonomiaa moral morală reprezintă astfelă reprezintă astfel rezultat rezultatulul acceptării acceptării şi şi asimilării asimilării

treptatetreptate,, interiorizării normelor și valorilor externe interiorizării normelor și valorilor externe

Stadiul V: stadiul moralităţii contractualeStadiul V: stadiul moralităţii contractuale

- principiul: contractului socialprincipiul: contractului social

- se urmăreşte binele celorlalţi şi o acceptare democratică a legiise urmăreşte binele celorlalţi şi o acceptare democratică a legii

- legile legile reprezintăreprezintă de fapt convenţii sociale de fapt convenţii sociale, , nu sunt intangibile şi pot fi nu sunt intangibile şi pot fi

schimbate pe considerente raţionale, vizând utilitatea lor generalăschimbate pe considerente raţionale, vizând utilitatea lor generală

Reperul de conduită morală:Reperul de conduită morală: angajamentul de a respecta legea angajamentul de a respecta legea

ÎntrebareaÎntrebarea morală morală:: ce să fac dacă am decis să respect legea ?ce să fac dacă am decis să respect legea ?

Stadiul VI:Stadiul VI: stadiul moralităţii principiistadiul moralităţii principiilorlor individuale individuale de de

conduităconduită

- principiul: etic universalprincipiul: etic universal

- se urmăreşte datoria faţă de propria conştiinţă: “Fac un lucru se urmăreşte datoria faţă de propria conştiinţă: “Fac un lucru

conform eticii indiferent de consecinţe”conform eticii indiferent de consecinţe”

- se cristalizează treptat propriul sistem de valori și principii moralese cristalizează treptat propriul sistem de valori și principii morale şi şi

o ierarhizare a acestorao ierarhizare a acestora

- ppropriile judecăți morale ropriile judecăți morale suntsunt considerate mai importante și mai considerate mai importante și mai

puternice decât normele și valorile externeputernice decât normele și valorile externe

Reperul de conduită morală: Reperul de conduită morală: propria conştiinţă moralăpropria conştiinţă morală

ÎntrebareaÎntrebarea morală: morală: cum cred eu că e bine să fac?cum cred eu că e bine să fac?