Stabilirea Necesarului de Nutreturi Si a Eficientei Utilizarii Lor Pentru o tie Zootehnica

8/3/2019 Stabilirea Necesarului de Nutreturi Si a Eficientei Utilizarii Lor Pentru o tie Zootehnica

http://slidepdf.com/reader/full/stabilirea-necesarului-de-nutreturi-si-a-eficientei-utilizarii-lor-pentru-o 1/19

Tema proiectului :

„ Stabilirea necesarului de nutreţuri şi a eficienţei

utilizării lor pentru o exploataţie zootehnică”

1



Cuprins

INTRODUCERE ……………………………………………………………….pag. 3

1.Definirea exploataţiei…………………………………………………………pag. 6

2.Norme de hrană…………………………………………………………….….pag. 7

3.Caracteristici nutritive ale nutrţurilor utilizate…………………………….….pag. 8

4.Raţii de hrană pentru vaci de lapte………………………………………...…pag. 9,10

5.Amestec de nutrţuri concentrate pentru monogastrice………………….. .. pag. 11,12,13

6.Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vaci de lapte………………………pag. 14

7.Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru monogastrice……………..……….pag. 16

8.Aspecte privind eficienţa economică a utilizării nutrţurilor………………….pag. 16

CONSIDERAŢII PROPRII……………………………………………………….pag. 18

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..pag. 19

2



IMPORTANŢA ALIMENTAŢIEI ANIMALELOR

Alimentaţia animalelor domestice şi tehnologia furajelor se ocupă de cercetarea nutriţiei

şi alimentaţiei animalelor şi a păsărilor domestice crescute şi exploatate în diferite condiţii de

întreţinere şi îngrijire.

Nutriţia şi alimentaţia animală prezintă mare importanţă deoarece influenţează direct şi

evident nu numai nivelul producţiilor animale dar şi reproducţia, procesele de creştere şidezvoltare, starea de sănătate a animalelor şi nu în ultimul rând eficienţa economică.

Importanţa alimentaţiei raţionale în reuşita creşterii animalelor poate fi scoasă în

evidenţă prin următoarele:

• influenţează favorbil producţia animalelor ;

• reduce consumul de hrană pe unitatea de produs ;

• favorizează dezvoltarea normală a funcţiei de reproducţie făcând posibilă

obţinerea de indici superiori privind fecunditatea şi prolificitatea;

• favorizează, alături de selecţie şi alţi factori, crearea de tipuri şi rase noi de

animale, cu însuşiri productive superioare, deci joacă rol important în procesul

de ameliorare;

• asigură menţinerea sănătăţii animalelor şi măreşte rezistenţa lor faţă de boli.

Astfel la animalele hrănite corespunzător nu se întâlnesc niciodată aşa-zisele

„boli de nutriţie” , iar la bolile infecto-contagioase sunt mult mai rezistente;

• influenţează interiorul si exteriorul animalelor. La animalele hrănite cucantităţi mari de nutreţuri voluminoase tubul digestiv este mai lung şi

animalele prezintă defecte de exterior, cum ar fi lăsarea abdomenului şi

înşeuarea spinării, care sunt însoţite de scăderea producţiei;

Nutriţia şi alimentaţia animalelor au o influenţă importantă asupra calităţii produselor de

origine animală, prin intermediul lor se poate modifica proporţia diferitelor componente ale

corpului (proteine, lipide, apă ), însuşirile organoleptice şi cele chimice ale producţiei

animalelor si chiar calităţile tehnologice ale acestora.

3



Pentru a realiza producţii mari şi consumuri cât mai mici de hrană este necesară

aplicarea unei alimentaţie raţională sau alimentaţie normată ( standard).Alimentaţia raţională

presupune administrarea zilnică a unor raţii de hrană care sa corespundă/ satisfacă integral

cerinţele animalului.

Prin această alimentaţie normată se urmăreşte :

• evitarea subalimentaţiei şi a supraalimentaţiei, ambele dăunătoare sănătăţii,

creşterii, reproducţiei şi a producţiei animalelor;

• creşterea efectului de utilizare a substanţelor nutritive din furaje şi reducerea

consumurilor specifice;

• reducerea costurilor de producţie a produselor animaliere ;

Alimentaţia normată reprezintă o metodă de rentabilizare a creşterii animalelor,

contribuind direct la valorificarea raţională, superioară, a bazei furajere şi la îmbunătăţirea

indicilor economico-productiv.

Operaţiunea de raţiere ( formularea raţiilor) are drept scop alegerea nutreţurilor

specifice şi stabilirea cantităţilor pentru fiecare, astfel încât raţia să fie completă, echilibrată,

săţioasă, igienică şi cu cel mai scăzut preţ posibil.

Raţia poate fi administrată „la discreţie” (ad libitum) sau porţionată în mai multe tainuri;

nutreţurile din raţie pot fi date întru-un amestec omogen ( ca raţie completă) sau separat,

într-o anumită ordine şi la diferite intervale de timp.

La erbivore raţia este formată din raţia de bază (alcătuită din nutreţuri de volum), cu o

concentraţie energetică mai redusă şi raţia suplimentară (formată din nutreţuri concentrate şi

premixurile mineralo-vitaminice).

În condiţii de subalimentaţie, specifice situaţiei în care nivelul hranei este inferior

cerinţelor de substanţe nutritive pentru asigurarea funcţiilor vitale, după epuizarea utilizării

substanţelor nutritive ingerate, animalele compensează deficitul prin utilizarea substanţelor

din ţesuturile proprii. Apoi în condiţiile unor carenţe severe şi de lungă durată, poate surveni

moartea prin inaniţie.

Alimentaţia abundentă se referă la situaţia în care nivelul nutritiv global al raţiilor

utilizate în hrana animalelor este superior normelor corespunzătoare asigurării funcţiilor

vitale.

Tipurile de alimentaţie sunt diferite , fiind în funcţie de proporţia , de gradul de

participare a diferitelor categorii de furaje în structura raţiilor. Acestea sunt valabile şi depind

de specie, categorie de producţie, condiţii de exploatare şi de disponibilul de furaje de fermă.

4



În funcţie de furajele predominante, în alcătuirea raţiilor pentru erbivore se cunosc patru

tipuri de alimentaţie :

• tipul voluminos, predomină furajele voluminoase în proporţie de 90-100

% specific sistemului extensiv de exploatare;

• tipul suculent, furajele suculente reprezintă 50-60% din valoarea nutritivă

a raţiilor , specific sistemului semiintensiv de exploatare;

• tipul uscat, în care predomină furaje fibroase şi grosiere;

• tipul concentrat, în care furajele concentrate depăşesc 30-40% din

valoarea nutritivă a raţiilor de erbivore. Acesta este specific alimentaţiei

animalelor în sistem intensiv de exploatare;

Între acestea se înscriu tipurile intermediare, ca semiconcentrat, puţin concentrat,

semiconcentrat-suculent etc.

Produsele animale sunt componente esentiale ale hranei omului, în România, prin

alimentele de origine animală se asigură circa 25 % din caloriile zilnice. Produsele de origine

vegetală sau animală asigură în proporţii diferite cerinţele omului în nutrienţi, ceea ce

înseamnă că o dieta normală este compusă dintr-un amestec de alimente de origine animală

(1/3) şi vegetală (2/3).

Scopul întocmirii acestui proiect este realizarea unui studiu cu privire la eficienţa

utilizării nutreţurilor verzi şi a fânurilor, precum şi a celor de completare (nutreţuri combinate,

făinuri) în ceea ce priveşte raporturi cheltuieli-masă depusă-produse obţinute.

În acest scop, s-au adus la zi normele de hrană şi valorile nutritive ce vor fi luate în

calcul, s-au realizat raţii pentru taurine, respectiv reţete pentru păsări şi s-a calculat eficienţa

economică pe baza costurilor acestora.

5



1.Definirea exploataţiei

Ferma zootehnică analizată, „Agropoint”, este situată în judeţul Botoşani, comuna

Brăieşti.Aceasta se află la o distanţă de 20 km de municipiul Botoşani, ceea ce poate asigura

atât o piaţă de desfacere a produselor obţinute cât şi aprovizionarea cu materii prime.

Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 60 ha din care 48 ha suprafaţă de teren alocat

culturilor furajere.Ferma cuprinde un efectiv de:

• 50 de vaci BNR cu o greutate de 500 kg , o producţie de 18 kg lapte, cu 3,2 %

grăsime• 10.000 de pui broiler

Pentru valorificarea nutreţurilor obţinute se urmăreşte optimizarea raţiilor cu o

eventuală completare cu nutreţuri concentrate ce vor fi achiziţionate de la firme specializate.

Atât raţiile la taurine cât şi reţetele la pui, au scopul de a utiliza la maxim atât valoarea

nutritivă a nutreţurilor cât şi crearea echilibrului proteic energetic şi mineral, important pentru

o bună dezvoltare a animalelor şi pentru obţinerea unor producţii cât mai ridicate şi de o

calitate superioară.Valorificarea producţiilor :

• puii vor fi crescuţi până la greutatea de 1,2 kg şi vor fi vânduţi cu 8 lei/ kg în viu

• Producţia de lapte este de aproximativ 900 kg/zi, care vor fi vânduţi la punctul

de colectare Botoşani , la preţul de 1,1 lei/kg.

6



2.Norme de hrană

Tabelul 2.1 . Norme de hrană pentru vaci de lapte cu greutatea de 500 kg, cu producţie de lapte

de 18 kg de lapte:

Tabelul 2.2 Norme de hrană pentru pui de carne (săptămâni)

SPECIFICARE Starter (demaraj)

0-3

Grower (creştere)

3-6

Finisher (finisare )

6-8EM (Kcal) 3200 3200 3200PB % 23 20 18LIZ % 1,10 1,00 0,85M+C % 0,90 0,72 0,60Ca % 1,00 0,90 0,80P % 0,45 0,35 0,30Sare % 0,20 0,15 0,12Premix % 1 1 1

7

Categoria de animale UFL PDI (g) Ca (g) P (g) SU (kg ) UIDLVaci lapte

11,44 1113 97,5 51,7 14,21 14,2



3.Caracteristici nutritive ale nutreţurilor utilizate

Tabelul 3.1 Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana vacilor de lapte

NUTREŢ PreţLei/kg

SU(g/kg)

g/kg SU

UFL PDIN PDIE Ca P UIDL

Fân natural 0,5 850 0,73 67 68 9,5 3 116

Siloz porumb 0,2 300 0,9 52 66 3,5 2,5 1,13

Siloz lucernă 0,2 187 0,82 111 79 16 3 1,08

Porumb 0,6 860 1,27 82 120 3,5 0,3 -

Fosfat dicalcic 2,5 950 - - - 240 185 -

Pajişte de deal 0,1 176 0,89 94 89 7,5 4 1,05

Tabelul 3.2 Valoarea nutritivă a nutreţurilor utilizate în hrana puilor de carne

NUTREŢ PreţLei/kg

Valoarea nutritivă /kg nutreţ

EM(Kcal/Kg)

PB%

M+C%

LIZ%

Ca%

Pt%

Porumb 0,7 3370 9 0,39 0,25 0,01 0,27

Şrot soia 48 1,8 2440 45,8 1,37 2,91 0,30 0,69Full fat soia 2,2 3850 37 1,15 2,35 0,25 0,57Făină de peşte 4 3460 66,2 2,52 5,03 3,90 2,55Grăsimevegetală

3 9200

Metionină 12 5020 58,7 99Fosfat tricalcic 2,5 37 19,5Sare 0,3Premix 4,2

8



R a ţ i a d e h r a n ă : 5 0 0 K g

1 8 K g l a p

t e

3 , 2 % g r ă s i m e

V a r ă

N o r m e d e h r a n ă

C o s t

l e i 7

, 3 0 1

0 , 0

1

7 , 3

1 1

1 4

, 2

U I D L

1 3

, 4 9 -

1 3

, 4 9

5 1

, 7 P g

5 1

, 4

0 , 7

4

5 2

, 1 4

9 7

, 5

C a g

9 6

, 3 7

0 , 9

6

9 7

, 3

1 1 1 3

P

D I E

1 1 4

3 , 6

5 -

1 1 4

3 , 6

5

1 1 1 3

P D I N

1 2 0 7

, 9 -

1 2 0 7

, 9

1 1

, 4 4

U F L

1 1

, 4 3 -

1 1

, 4 3

1 4

, 2 1

K g S U

1 2

, 8 5

0 , 0

0 4

1 2

, 8 5

K g

b r u t

7 3 , 0

1

0 , 0 0

4

7 3 , 0

1

N u t r e ţ

P a j i ş t e

d e

d e a l

F o s f a t

d i c a l c i c

T O T A L

P r e ţ

L e i / K g

0 , 1

2 , 5

9

4 . R a ţ i i d e h r a n ă p

e n t r u v a c i d e l a p t e

R a ţ i a d e h r a n ă : 5 0 0 k g

1 8 k g l

a p t e

3 , 2 % g r ă s i m e

I a r n ă

0 K g

1 8 K g

l a p t e

3 , 2

% g r ă s i m e

N o r m e d e h r a n ă

C o s t

l e i 3

, 2 2 5

0 , 7 4

6 , 5

1 2

0 , 7

8 6 0 , 2

1 1

, 4 6 3

1 4

, 2

U I D L

6 , 3

6

1 , 2

5

6 , 5

7 - -

1 4

, 1 8

5 1

, 7 P g

1 6

, 4 7

2 , 7

7

1 8

, 2 7

0 , 3

3

1 4

, 8

5 2

, 6 4

9 7

, 5

C

a g

5 2

, 1 5

3 , 8

8

9 7

, 4 4

3 , 9

5

1 9

, 2

1 7 6

, 6 2

1 1 1 3

P D I E

3 7 3

, 3 2

7 3

, 2 6

4 8 1

, 1 1

1 3 5

, 6 -

1 0 6 3

, 2 9

1 1 1 3

P D I N

3 6 7

, 8 3

5 7

, 7 2

6 7 5

, 9 9

9 2

, 6 6 -

1 1 9 4

, 2

1 1

, 4 4

U F L 4

0 , 9

9 5

1 , 4

3 -

1 1

, 4 2

1 4

, 2 1

K g S U

5 , 4

9

1 , 1

1

6 , 0

9

1 , 1

3

0 , ,

0 8

1 3

, 9

K g

b r u t

6 , 4

5 3

, 7

3 2

, 5 6

1 , 3

1

0 , 0

8

4 4

, 1

N u t r e ţ

F â n n a t u r a l

S i l o z p o r u m

b

S i l o z

l u c e r n

ă

P o r u m

b

F o s f a t

d i c a l c i c

T O T A L

P r e ţ

L e i / K g

0 , 5 0 , 2 0 , 2 0 , 6 2 , 5

V a l o a r e a n u t r i t i v

ă a n u t r e ţ u r i l o r

( g / K g S U )

U I D L

1 , 1

6

1 , 1

3

1 , 0

8 - -

P g 3

2 , 5 3

0 . 3

1 8 5

C a

9 , 5

3 , 5

1 6

3 , 5

2 4 0

P D I E 6

8 6 6

7 9

1 2 0 -

P D I N 6

7 5 2

1 1 1

8 2 -

U F L

0 , 7

3 0

, 9

0 , 8

2

1 , 2

7 -

K g

S U

0 , 8

5 0

, 3

0 , 1

8 7

0 , 8

6 0

0 , 9

5



V a l o a r e a n u t r i t i v ă a n u t r e ţ u r i l o r

( g / K g S U )

U I D L

1 , 0

5 -

P g 4

1 8 5

C a

7 , 5

2

4 0

P D I E 8

9 -

P D I N 9

4 -

U F L

0 , 8

9 -

K g

S U

0 , 1 7 6

0 , 9 5 0

5.Reţete de nutreţ combinat

10



11

T a b e l u l 5 . 1 R

e ţ e t ă n u t r e ţ c o m b i n a t p e n t r u

c a t e g o r i a p u i d e c a r n e , p e r i o

a d a d e d e m a r a j ( s t a r t e r )

C o s t l e i

0 , 4 2

0 , 3 7

0 , 2 2

0 , 2 8

0 , 0 1

0 , 0

1 8

0 , 0

0 0 9

0 , 0

3 5

1 , 3

5 3 9

0 , 4

5

P %

0 , 1

6 1

0 , 1

4 4

0 , 0

5 7

- 0 , 0

9 3

0 , 1

8 - - -

0 , 5

4

1

C a %

0 , 0

0 5

0 , 0

6 2

0 , 0

2 5

- 0 , 9

0 9

0 , 2

7 9

0 , 0

0 0 0 1 - - -

0 , 3

7

1 , 1

0

L %

0 , 1

4 9

0 , 6

0 8

0 , 2

3 5

- 0 , 1

3 3

0 , 3

6 - - -

1 , 3

5

0 , 9

0

M + C

0 , 2

3 3

0 , 2

8 6

0 , 1

1 5

- 0 , 2

7 7

0 , 1

8

0 , 0

8 9 - - -

0 , 9

0 3

2 3

P B %

5 , 3

9

9 , 5

8 3

, 7

- 4 , 7

4

4 , 7

3

0 , 0

5 2 - - -

2 3

, 4 5

3 2 0 0

E M

k c a l

2 0 1 8 , 9

5 1 0 , 4 4

3 8 5

- 3 0 5

2 4 7 , 7

4 , 5 1

5 7 , 0 4

3 2 2 3 , 6 6

% î m

n . c

5 9

, 9 1

2 0

, 9 2

1 0 -

7 , 1

6

0 , 0

9

0 , 6

2 0

, 3 1 1 0 0

N u t r e ţ

P o r u m

b

Ş r o

t s o

i a 4 8

F u

l l f a t s o

i a

D i f . N H

F ă i n ă d e p e ş t e

M e t i o n

i n ă

G r ă s i m e v e g e t a l ă

S a r e

P r e m

i x

T O T A L

P r e ţ

L e i / K g

0 , 7 1 , 8 2 , 2 - 4 1 2 3 0 , 3 3 , 5

V a l o a r e a n u t r i t i v

ă a f u r a j e l o r / k g P

% 0 , 2

7

0 , 6

9

0 , 5

7 -

2 , 5

5 -

C a %

0 , 0

1

0 , 3

0

0 , 2

5 -

3 , 9

0

0 , 0

2 -

L % 0

, 2 5

2 , 9

1

2 , 3

5 -

5 , 0

3 -

M + C

0 , 3

9

1 , 3

7

1 , 1

5 -

2 , 5

2 9 9 -

P B

%

9

4 5

, 8 3 7 -

6 6

, 2

5 8

, 7 -

E M

k c a l 3

3 7 0

2 4 4 0

3 8 5 0 -

3 4 6 0

5 0 2 0

9 2 0 0

ş t e r e ( g r o w e r )

C o s t l e i

0 , 4

2

0 , 5

7

0 , 0

0 6

0 , 0

5 4

0 , 1

2 9

0 , 0

0 0 9

0 , 0

3 5

1 , 2

1 4 9

0 , 3

5 % 1

6 3

0 , 2

2 0 3 2

4 2 1

3 8 9

8 0 4



12



13

T a b e l u l 5 . 3 R e ţ e t ă n u t r e ţ c o m b i n a t p e n t r u c a t e g o r i a p u i d e c a r n e , p e r i o a d a d e f i n i s a r e ( f i n i s h e r )

C o s t l e i

0 , 4

1

0 , 3

8

0 , 0

8 1

0 , 0

1 2

0 , 1

6

0 , 0

8 1

0 , 0

0 0 9

0 , 0

3 5

1 , 1

5 9 9

0 ,

3

P % 0 , 1

5

0 , 1 4

9

0 , 0 8

1

0 , 6

0

0 , 9

8

0 , 8

0

C a %

0 , 0

0 5

0 , 0

6 4

0 , 0

3 1

0 , 7

9

0 , 8

9

0 , 8

5

L %

0 , 1

4 8

0 , 6

2

0 , 0

9 6

0 , 8

6

0 , 6

0

M + C

0 , 2

3 1

0 , 2

9 5

0 , 1

1 3

0 , 0

0 9

0 , 6

4

1 8

P B %

5 , 3

3

9 , 8

9

2 , 6

5

0 , 0

5 8

1 7

, 9

3 2 0 0

E M

k c a l

1 9 9 6

, 7 2

5 2 7

, 0 4

1 7 7

, 7 5

5 , 0

2

5 0 6

, 9 2

3 2 1 3

, 4 5

% î m

n . c

5 9

, 2 5

2 1

, 6 9 0

, 1

5 , 5

1

3 , 2

4 0

, 3 1 1 0 0

N u t r e ţ

P o r u m

b

Ş r o

t s o

i a 4 8

Ş r o

t f l o a r e a

s o a r e l u

i M e t i o n

i n ă

G r ă s i m e

F o s f a t

d i c a l c i c

S a r e

P r e m

i x

T O T A L

P r e ţ

L e i / K g

0 , 7

1 , 8

0 , 9

1 2 3

2 , 5

0 , 3

3 , 5

V a l o

a r e a n u t r i t i v ă a f u r a j e l o r / k g P % 0 , 2

7

0 , 6 9

0 , 9 0

1 8 , 6

C a %

0 , 0

1

0 , 3

0

0 , 3

5

0 , 0

2

2 4

, 5

L % 0

, 2 5

2 , 9

1

1 , 0

7

M + C

0 , 3

9

1 , 3

7

1 , 2

6 9 9

P B

%

9

4 5

, 8

2 9

, 5

5 8

, 7

E M

k c a l 3

3 7 0

2 4 4 0

1 9 7 5

5 0 2 0

9 2 0 0



6. STABILIREA NECESARULUI DE NUTREŢURI PENTRUVACILE DE LAPTE

Tabelul 6.1. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru vaci de lapte

Categori

a de

animale

E.M.P. N.Z.P. N.Z.A.F.

Pajişte deal Siloz porumb Fân natural Siloz lucernă Porumb Fosfat dicalcic

TOTAL

CHELT.

177014

R N R N R N R N R N R N

Vaci in

lactatie

50 210 10500 3,7 38850 6,45 6772532,5

6

34188

01,31 13755 0,08 840

50 155 7750 73 5657500,00

431

Necesar nutreţuri (kg) 565750 38850 67725 341880 13755 871

Preţ / kg lei 0,1 0,2 0,5 0,2 0,6 2,5

Cheltuieli (lei) 56575 7770 33862,5 68376 8253 2177,5

14



Tabelul 6.2. Planificarea suprafeţei de teren alocat culturilor furajere şi calculul

cheltuielilor de producţie a acestor culturi

CulturăNecesar

(tone)

Productivitarea

(t/ha)

Suprafaţă

necesară

(ha)

Cost

producţie/tonă

(RON)

Cheltuieli

(RON)

Pajişte

de deal565,75 25 22,63 100 56575

Siloz

porumb

38,85 35 1,11 200 3885

Fân

natural67,73 6,5 10,42 500 33865

Siloz

lucernă341,88 35 9,76 200 68376

Porumb 13,75 5 2,75 600 8250

TOTAL 50,3170951

Tabelul 6.3 Planul de cumpărături pentru nutreţuri concentrate

7. Stabilirea necesarului de nutreţuri pentru monogastrice

15

Nutreţ Necesar Cost Cheltuieli

Fosfat 0,871 2500 2177,5

TOTAL 2177,5



Tabelul 7.1 Necesar nutreţuri şi cheltuieli cu nutreţurile la puii de carne

Specificare Greut.

intrare(kg)

Greut.

finală(kg)

Spor

total

I.C.

(kgnutreţ/kgspor)

Consum/

cap(kg)

Efectiv

pui(cap.)

Necesar

nutreţ

Preţ/

kgN.C.

Cheltuieli

cunutreţurile

Starter 0,04 0,38 0,34 1,4 0,48 10000 4800 1,3539

6498,72

Grower 0,38 0,98 0,60 2,3 1,38 10000 13800 1,2149

16765,62

Finisher 0,98 2,20 1,22 2,0 2,44 10000 24400 1,1599

28301,56

TOTAL 51565,9

8. Aspecte privind eficienţa economică a utilizării nutreţurilor

Tabelul 8.1 Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la taurine

Specificare

Cheltuieli (RON)

Venituri

(RON)

Pofit saupierderi

(RON)

Eficienţa

utilizării

nutreţurilor:

Venit/1 RON

cheltuit cu

nutreţurile

Nutreţurile Altele Totale

Vaci lapte 177014118009,3

3

295023,3

3274774,5 -20248,83 1,55

16



Tabelul 8.2 Eficienţa economică a utilizării nutreţurilor la puii de carne

SpecificarePerioada tehnologică Total

(RON)Demeraj Creştere Finisare

Cheltuieli (RON)din care:

Nutreţuri 6498,72 16765,62 28301,56 51565,9Altele 22166,24 5588,54 9433,853 27091,3

Cheltuieli cu achiziţiapuilor de o zi (RON)

20000 - - 20000

TOTALE 28664,96 22354,16 37735,413 88754,53

Venituri (RON) - - 96000 96000Pofit sau pierderi(RON)

- - - 7245,47

Eficienţa utilizăriiveniturilor: venit/1RON cheltuit cunutreţurile

- - - 1,86

Concluzii

17



În urma analizării eficienţei economice a utilizării nutreţurilor am ajuns la concluzia cădacă raţiile şi reţetele nu sunt echilibrate din punct de vedere al costului acestora, se poateajunge atât la o pierdere economică considerabilă pentru unitatea în care se procedează laalimentarea efectivului pe baza raţiilor si reţetelor întocmite, dar şi la un dezechilibru biological animalelor.

În urma calculului eficienţei economice a utilizării nutreţurilor la taurine s-a observat :-administrarea raţiilor întocmite s-a efectuat cu cheltuieli de 177014 RON,iar per total

295023,33 RON, la vacile de lapte-venitul realizat în urma vânzării laptelui produs este de 274774,5 RON, adică o

eficienţă economică de 1,55 lei.

-la puii de carne eficienţa economică este indicată de un venit de 7245,47 RON, sumărezultată în urma scăderii cheltuielilor totale de 88754,53 RON din venitul total de 96000RON. Personal, consider că este mai avantajoasă creşterea puilor de carne decât a vacilor delapte, atât în privinţa costurilor de întreţinere cât şi a veniturilor produse.

Preferinţele consumatorilor faţă de un anumit tip de carne de pasăre diferă de la oregiune la alta, consumurile pentru acest produs ating cote foarte ridicate în unele ţări , de

peste 30kg/an/locuitor, acest consum fiind strâns legat de puterea economică a ţării respective.De asemenea, se constată şi creşterea cererii pieţii pentru semipreparatele şi preparatele

din carne de pasăre.În comparaţie cu cererea de carne de pui, consider că cererea de lapte este mai mică,

importurile fiind mai bine dezvoltate pentru această ramură.Păsările se înmulţesc foarte repede, astfel încât progresul genetic la această specie se poate realiza într-o perioadă scurtă de timp , se poate face incubaţie artificială, astfel fiind posibilă satisfacerea mai rapidă a comenzilor pentru carnea de pasăre.La taurine, fiind specieunipare, costurile sunt mai ridicate, iar veniturile sunt obţinute mai greu.

Prin urmare, chiar dacă la ora actuală se obţin rezultate deosebite în sectoarele decreştere şi exploatare, există suficiente disponibilităţi pentru îmbunătăţirea acestor

performanţe, iar unul din factorii foarte importanţi în acest domeniu este alimentaţia,animalele hrănite corespunzător dând rezultate net superioare.

18



Bibliografie

1. Haţieganu V., Nichita G., Zăbavă I., Stavilă S., 1984, „Bazele nutriţiei

animalelor şi controlul sanitar-veterinar al furajelor” , Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti

2. Pop I.M., Petru Halga, Teona Avarvarei, 2006, „Nutriţia şi alimentaţiaanimalelor” , vol. I, II., Tipografia Moldova, Iaşi

3. Stan. Gh. şi Simeanu D., “Nutriţie animală” Editura Alfa Iaşi

4. Tehnical Information on G Broiler, 2001.

5. Vântu Vasile, 2004, „Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere”, Editura IonIonescu de la Brad”, Iaşi

19

Stabilirea Necesarului de Nutreturi Si a Eficientei Utilizarii Lor Pentru o tie Zootehnica

Documents

Transcript of Stabilirea Necesarului de Nutreturi Si a Eficientei Utilizarii Lor Pentru o tie Zootehnica