äst tega

4^

MARIUS BUNESCU: J3ARCJ PE C A N A L

In aces t n u m ă r : MIHAIL DRAGOMIRESCU, SANDA MOVILĂ, MIHAIL CELARIANU, A. POP MARŢIAN, GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU, ION CĂLUGĂRU, OTILIA GHIBU, N. I, HERESCU, P E T R E STRIHAN, M. BENIUC, RUD. A. K N A P P ,

P A U L I. PAPADOPOL, AL.-SA DI IONESCU, B. CECROPIDE, N. N. TONITZA şi P E R P E S S I C I U S .

An. XLII, Nr. 30. 23 Iulie 1926. L e i 5.

: . '''\

UNIVERSUL LITERAR

— C U P R I L E J U L PREMIILOR „CĂRŢII R O M A N E Ş T I "

C o m e n t â n d o a n c h e t ă l i t e r a r ă a s u p r a „ re l e lo r " d e c a r e e b â n t u i t ă l i t e r a t u r a dc as tăz i , Pau l Souday sub l in ia deunăz i , ca pc o se r ioasă p l a g ă : p r emi i l e l i t e r a r e c a r e a r c o r u p e şi p e scr i i tor i şi p e ed i ­tor i . Şi poa t e mai pufin p r inc ip iu l în s ine câ t i n d u s t r i a l i z a r e a lu i c a r e d a t e a z ă m a i a les de la r ăzbo iu încoace .

P r e m i i l e ed i to r i a l e concepu te ca o va­r i an t ă , şi u n e o r i des tu l de g ravă , a pub l i ­ci tăţ i i , des igur că sun t d e p a r t e de a or ­ganiza des facerea că r ţ i lo r şi de a educa gus tu l pub l icu lu i , s i nguru l fac tor du rab i l şi pc ca r e oda tă c lădi tă p o p u l a r i t a t e a căr ţ i lor , n imic nu o ma i poa t e zd runc ina .

Dacă F r a n ţ a , cu o aşa de boga tă p r o ­duc ţ ie în că r ţ i şi cu un debi t i n c o m p a r a ­bil s u p e r i o r n o u ă a s imţ i t nevo ia aces­tui e l e m e n t de v iv i f ia re al desfacer i i , r u a t â t m a i m u l t la noi , u n d e o pol i t ică de p ro tec ţ i e a căr ţ i i a r t r e b u i să fiie g r i j a de toa te zi lele a min i s t e r e lo r respec t ive , or ice s t imulen t p e n t r u p r o m o v a r e a l i t e r a , tu r i i , t r e b u e pr iv i t cu osebi tă so l ic i tudine si judeca t în r a p o r t cu condi ţ i i le n o a s t r e locale .

De aceea din s implu p r e t e x t că la unu l d in cape te l e aces te i pun ţ i a p remi i ­lor n e - a r /pândii i ndus t r i a l i z a r ea , n u e un mot iv suf icient ca să neg l i j ăm pă r ţ i l e b u n e a le p r inc ip iu lu i şi când ele se p r a c ­tică d h i t r ' o f rumoasă in i ţ ia t ivă pa r t i cu l a ­ră , să n u n e op r im şi să nu r e l e v ă m m e r i ­te le aces te i in i ţ ia t ive . I a r dacă e cazul — să şi î n s e m n ă m r e z e r v e l e şi suggest i i le de c i r c u m s t a n ţ ă .

P r emi i l e pe c a r e le-a d e c e r n a t zi lele aces tea e d i t u r a „ C a r t e a R o m â n e a s c ă 1 ' si pe ca r e cet i tor i i l e -au af lat în a m ă n u n ţ i ­me, invi tă la o se r ie d e obse rva ţ i un i din ce le ma i î m b u c u r ă t o a r e , a c ă r o r conclu­zie nu e dc cât u n a s i ngu ră : ace iaş i con­v inge re că p r emi i l e sun t un pre ţ ios a u x i ­l i a r al mişcăr i i c u l t u r a l e de la noi d in Jură.

Dacă o soc ie ta te l i t e r a r ă , o Academie , mi cenac lu sau rev i s t ă l i t e r a r ă , sunt , p r i n nu f i fn p r e o c u p ă r i l o r lor se lect ive , încl i ­n a t e să p rac t i ce ma i mul t p remi i l e p e n t r u l u c r ă r i t i pă r i t e , e firesc ca ed i tu r i l e , tot din n a t u r a p r e o c u p ă r i l o r lo r să p rac t i ce premiile, cu subiec te da te , deci să p r e m i e ­ze l u c r ă r i manusc r i s e .

O astfel de r ă u ş i t ă d in p a r t e a ca se i d e e d i t u r ă neces i t ă , o se r ie de p r e c a u ţ i u n i a c ă r o r s c r u t a r e vom înce rca -o fie şi î n p r ipă .

In p r i m ă v a r a aces tu i an l i t e r a r , c u p u ­ţin î na in t e de ses iunea g e n e r a l ă a Aca­demie i R o m â n e , d. p rofesor C. Rădu lescu-Motrii inv i ta Academia sa, desf i inţeze p r e ­miile cu sub iec te da t e , d i n t r e ca r i a t â t a se a m â n ă din l u s t r u în lustru; f ă r ă ca m ă -c i i v reun concu ren t de s ă m â n ţ ă să se ivească. Dcobice iu p r emi i l e cu subiec te d a t e se a d r e s e a z ă acele i ca tegor i i de o-s â r d i t o r i t enac i şi met iculoş i , monogram fişti şi o a m e r i de spec ia l i ta te , a c ă r o r m u n c ă se r ea l i zează p e înde le te , d a r h o ­t ă r â t ca şi . m u ş u r o i u l câ r t i ţ e i n e b ă n u i t ă . Specia aces tu i fel de ce rce tă to r i , n u e de bunăseamă^, d i s p ă r u t ă . Ea n r e însă cu a t â t m a i m u l t a nevoe de s t i m u l a r e . S u m a p r e m i i l o r Academic i ca şi l ipsa de ecou a publ ica ţ i i lo r în m a r c a m a s ă a ce t i tor i lor , i a tă cel pu ţ in două desavan tag i i c a r e a u inut i l iza t aces te p r emi i cu subiec te da t e Ia Academie .

Că aşa s t au l u c r u r i l e e suf icient să p r iv im l is ta m a n u s c r i s e l o r p r e m i a t e la „ C a r t e a Românească" . L u c r ă r i de specia­l i ta te în d i rec ţ i i le economice , ş i e tno-s ra î Jce a u fost cu p u t i n ţ ă în tâ i g r a ţ i e su­

inelor ono rab i l e a le aces to r p r emi i şi apoi s igu ran ţe i de a se vedea ed i ta t , f ă r ă să ma i udăogăm d r e p t u r i l e dc a u t o r ce de ­cu rg a u t o m a t d in aceas t ă e d i t a r e .

P r e m i i l e l i t e r a r e a le „Căr ţ i i Roma­neş t i " î m b r ă ţ i ş a r ă t r e i d i rec ţ i i d i n cele ma i u t i l e şi p e n t r u e d i t u r ă şi p e n t r u ce-t t i to r . Ele susci tă comen ta r i i şi Ie vom schi ţa .

(Trecem peste o r e m a r c ă de o rd in gene­ra l şi a că re i r e c u n o a ş t e r e e astăzi! cu­r e n t ă : î n c u r a j a r e a şi s co rn i r ea t a l e n t u ­lu i . Să amin t im n u m a i că r e g r e t a t u l Geor. ge C o r n e a a d e b u t a t ca l a u r e a t la p r e ­mii le „Căr ţ e i Româneş t i " , cu „Simfonia morţ i"" ceeace 1-a inc i ta t să dea „Nebu­n i a l u m i i " l u c r a r e inf ini t s u p e r i o a r ă , şi m a i m u l t dc câ t o f ăgădu ia lă a une i c a r i e r e epice) .

I n t â iu l i t e r a t u r a p e n t r u copii . Nu ск-r o n ş t e m . l u c r a r e a d-şoarei Alice G a b r i e -lescu, d e s p r e c a r e se spun a t â t e a l u c r u r i b u n e . E însă t n b u c u r ă t o r că l i t e r a t u r a p e n t r u copii — domeniu v i rg in şi r i scan t t o toda t ă — a t e n t a t u n t a l en t t â n ă r des­p r e cnre se poa t e amin t i că a fost r e l e ­va t tot de im p r e m i u al acele iaş i ed i tu r i .

P r emiu l r o m a n u l u i a l a u r e a t t a l e n t u l v iguros şi a t â t de pe r sona l al d-lui E m a -noil Bucu ţa . A u t o r u l „Legă tu r i i roşii", n ' a v e a nevoe des igu r de conf i rmarea nici u n u i p r e m i u . F a p t u l însă că u n t a l en t aşa d e i n d e p e n d e n t ca al d-lui Bucuţa a r e ­c u r s la u n concurs de manusc r i s e , es te p l in de î n v ă ţ ă m i n t e p e n t r u m a r e a mul ţ i ­me a r o m a n c i e r i l o r noş t r i p r e z e n ţ i şi vi i tor i — şi a r a t ă u t i l i t a t ea aces tu i pre* m iu.

•Al t r e i l e a : p r e m i u l p e n t r u „monogra f ia Ini A l e x a n d r u V l a h u t ă " nu s 'a dece rna t . Nu e p r i m a o a r ă când astfel de p r e m i i r ă ­mân n e d e c e r n a t e . D e u n ă z i , monogaf ia lui losif, a s tăz i a Ini V labu ţă r ă m â n s imole b u n e in ten ţ i i . Neces i t a tea i s tor i i lor l i t e ­r a r e , a monogra f i i lo r d e scr i i tor i e s ic reni p r e s u s de or ice îndo ia la . Astfel de s i .biectc a r a t ă că e d i t u r a a r e conş t i in ţa une i ac t iv i tă ţ i , ,pe c a r e se s imte d a t o a r e s-"o încu ra j eze . Cum însă in t en ţ i i lo r ei n u le r ă s p u n d e o ega lă r â v n ă , c locul poa t e p e n t r u o r ev i zu i r e a aces te i l a t u r i . Astfel de p r emi i po t r ă m â n e , ca s implă a t r a c ţ i e p e n t r u s t uden ţ i zeloşi, a m a t o r i d e docu­m e n t e şi de bibl io teci . Insă n u e de a j u n s . • E d i t u r a — şi „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " a r e şi i n t e r e su l s'o înce rce — t r e b u e să în­tocmească u n p l a n de monogra f i i şi s tu­dii cr i t ice pe ca r e să l e î n c r e d i n ţ e z e scri i­to r i lo r ap l ica ţ i în astfel de l u c r ă r i . Sec­ţia poa te fi î n c r e d i n ţ a t ă u n u i n u m e con­s a c r a t în cr i t ică şi i s tor ie l i t e r a r ă a sa cum se p rac t i că în Occ ident . Astfel de l u c r ă r i că lăuzesc o l i t e r a t u r ă si dau im­bold şi î n d r u m a r e l u c r ă r i l o r de felul a-celora c a r e as tăz i se l a să dor i t e .

Cu aces te comple tă r i , p r emi i l e ed i to r i ­a l e — pe c a r e „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " l e cul t ivă cu me todă şi d ragos t e cons t i tue unu l d i n t r e p re ţ ioase le s t imu len t e a l e vieţii n o a s t r e c u l t u r a l e şi a l e fi s e m n a l a t în special , e r a p e n t r u noi o obl iga ţ ie .

PERPESSICIUS

Cântec de secere") d e N. I. HERESCU

Spicele pe ' n t r e c e r e F i e r u l să le secere , S u r i o a r ă secere . P ice 'n j u r u - m i spicele , Mâini le r idice- le , In m ă n u n c h i u r i pue- lc , Şi în s togur i sue- le Să ' m p â n z e a s c ă vă i le Şi să u m p l e căi le U n d u i t e >n ca re l e , Lin l e g ă n ă t o a r e l e , Ce -o r să ducă sa t e lo r Soa re l e buca t e lo r .

S u r i o a r ă secere , F i e r u l t ă u să sece re Spicele p e ' n t r e c e r e .

C r e a s c ă 'n j u r u - m i va l d c j a r . Ochi i câ t cup r ind ho t a r , Să se s t r â n g ă p r u n d d e a u r S t r ă l u c i n d ca u n b a l a u r , B r a ţ u 'n spice să-1 î m p l â n t P ă t i m a ş , f ă r ă cuvân t , G r â u l de p e jos să-1 svân t — Spic să n u las pe p ă m â n t , Bob să n u p i a r ă în vânt .

T a c , t a e secere , Spicele , p e ' n t r e c e r e .

C ă e u m â i n e — zor i le C â n d d e ş t e a p t ă mor i l e — O să-mi i au comori le , O să ' n j u g p l ă v a n i i mei , O să p u n în c a r saci g re i Şi-o să t a i p r i n t r e vâ lce le D r u m la m o a r a lui Vanghe l e , Să d u c r o d u r t l e mele , ' G a l b e n i bun i să i au pe e le .

S u r i o r ă secere , Spicele , p e ' n t r e c e r e , F i e r u l să l e sece re .

Că eu mâ ine—vre i n u v re i— In c h i m i r a m ga lben i g re i , Ştiu eu ce-o să fac cu e i . Vezi, a ş a sun t e u u r s a t , Soa re po r t în p i ep tu l la t , Şi în v i n é a m tot soa re , T r u p u l s imt c u m mi-1 dogoa re , In ima c u m mi-o în f loa re ; N u u r ă s c v ă d a n e l e , D r a g i mi-s fe t i şcanele Şi iubesc codane le

Şi î n s v o n u - a m u r g u l u i : S a r . p e ş a u a m u r g u l u i , S t r â n g c u r e a u a f râu lu i , T r e c p r i n v a d u l r â u l u i , Mă opresc în sa t vecin, C r â ş m ă r i ţ a să -mi dea vin, Că- i c r â ş m a r u l ch io r de -un ochi, N u mi-e t e a m ă de deochi .

T a e , t a e sece re Spicele , p e ' n t r e c e r e .

C ă m ' o i - d u c e Mî ine s a r ă Ia r ă sc ruce Şi 'n l u m i n a ser i i b l â n d ă O să s t au la pândă , A g e r ca e r e t e l e :

*) D i n t r i log ia : „Glas d in f runză f rânt în t re i ' ' , a că re i p r i m ă p a r t e , „Descân t ec de fată, l a l u n ă " a a p ă r u t în „Năzu in ţ a ro ­m â n e a s c ă " (Cra iova , a n . V, nr . 4—5), iar a t re ia şi ' u l t ima p a r t e , „Cân tecu l scr ip-Ciiiului b ă t r â n ' ' va a p a r e ma i t â rz iu .

UNIVERSUL LITERAR

Pică 'n ghiară fetele, Şi nu scapă nici neveste, Ştiu eu dragostea cum este,

Că flăcăi ca mine nu-s Şapte sate 'n jos si 'n sus. Trupul, trunchi mi-e de tufan, Ochii mi-ard, ca la vultan, Părul meu - - cărbunele, Buzele — tăciunele. Când învârt la horă jocul, Joacă omul, joacă locul. Şi-apoi ştiu să strâng mijlocul, Şi când frâng un trup de fată Nu mai uită niciodată.

Şi pornesc, în toamna asta, Să-mi a leg şi eu nevasta.

Tae, f ae secere Fierul tău să secere Spicele pe 'ntrecere.

Vând eu mâine snopii mei, Galbeni grei să iau pe ei, Ştiu eu ce-o să îac cu ei. Că nevastă ca a mea N]a avut şi n'o avea, Niciodată n imenea Şi pe Domnul l-ar fura. Şi-o să joc la nunta mea Să se ducă pomina, Să s'adune satele, Cu nenumăratele , Din trei colturi ale văii... Să mă pizmue flăcăii, Şi să plângă fete le Tremurându-şi bete le

Surioară secere, Seceră pe 'ntrecere.

N. I, HERESCU

A R A T A — D u m n e a v o a s t r ă , sun te ţ i demul t ? m ă

p i e f ăcu i că m ă in t e re sează . — Merg p e t r e i a n i ; — mă l ă m u r i co­

legul — î n a i n t e l u c r a m la pe r sona l , p e u r i n ă m ' a m m u t a t aici , că c ma i l inişt i t , în ţe legi . . . C â n d cineva. . . Apropo , dum-l icata eşt i scr i i tor? . . .

•— Huij aşa.. . liiţeluş... d e a b i a m u r m u r a i . — Te cunoş t i d u p ă faţă, se v e d e c ă eşt i

poet.. . Im, ha, ha!.. . — O, m u l ţ u m e s c ! mă ruş ina i , de rir

go'are. •— Ei, vezi? Aşa* că te-ant ghici t? ( râse

t r iumfă tor ) — Acum adio. Mai vo rb im noi.

Şi o l uă b in işor , a b i a că lcând p a r c h e t u l ; p â n ă la masa lui .

D e acolo, m ă ţ inu î n t r ' un zâmbet , ѵгь-nie de două ceasur i , p â n ă când, i sp ră -viiidu-şi hâ r t i i l e , t r a s e s e r t a r u l , scoase un su l , m ă pr iv i semnif ica t iv şi se a p r o p i e dir/ nou, c lă t ina t şi mis te r ios .

De p e la unsp rezece b iu rou l i n t r ă , de obice iu , în l in i ş t e : funcţ ionar i i citesc, sau vorbesc a d u n a ţ i ; func ţ iona re l e ig l i ţează g răb i t , M a r i u s A d ü m b r e s c u t ruse scau-

MIIIAIL C E L A R I A N U

nul de la masa vecină, se aşează comod, z â m b i n d ne înce ta t , puse su lu l p e col ţul mese i m e l e şi, f ă ră g r a b ă , îl r ăsuc i . H â r ­tia groasă , î n g ă l b e n i t ă şi î n ţ e p e n i t ă î n r ă s u c i r e se des făşura g reu , l ă s ând să se vadă r â n d u r i l e m a r i şi deco lo ra te ş i in i ­ţ i a le le în f lor i te cu roşu, de la î n c e p u t u l f iecărei pag in i .

— Aşa că a m d a r u l să cunosc oamen i i ? C e zici?... P u t e a m să j u r că eşt i u n a r ­tist. Mie t o t d e a u n a ini-a p l ă c u t —• cum să zic? — să vo rbesc cu a r t i ş t i i . F r a t e l e t a t ă l u i m e u a fost p i c to r — el a făcut ch i a r b i s e r i ca de la Hugeş t i •— sora lui , de>! b ă t r â n ă , face şi a s t ăz i v e r s u r i .

Fu. . . î ncă de mic copil... ( t r emură to r ) s i m ţ e a m ceva.. . ca u n fel... d e melancol ie . . .

Mă aşezai m a i b ine , î n c l i n â n d capu l , cu i n t e r e s c rescând .

— Vezi d u m n e a t a — u r m ă vorb i toru l— ch ia r când s u n t la b i rou , s imt c e v a care. . .

— T e în ţ e l eg — susp ina i , colegial . — Văd că eşti o f i re d e a r t i s t . P e n t r u

m i n e s p u n d rep t , că, v ia ţa , f ă r ă poezie , e ca şi moar tă . . . Şi c r ed că n u m ă ' n şe l .

— O, d o m n u l e A d ü m b r e s c u !... suspi­na i , î n ţ e l e g ă t o r .

— T r e i păr{i ,din v i a t ă po t să spun

3

Zboară frunza putredă în vânt; (una câte una toate zboară) ieri podoabă, mâine iar pământ şi podoabă iar în primăvară.

Toamnă 'n suflet desfrunzit de vis , aur mort în scrâşnet pe poteci, rare plumbuită 'n cerc închis , şiruri de cocori — metani i reci.

Se îndoaie sufletul în toamnă, când să-I îngenuchie vrea furtuna ; dor de-frunză Ia pământ l - îndeamnă să se culce pentru totdeauna.

Şi se 'ntreabă sufletul din trunchi cea din urmă frunză când îi zboară ; sufletelor toamna în genunchi le -o da frunză nouă 'n primăvară?

P E T R E S T R I H A N

c 'am înch i r ia t -o a r t e i : iar în nouă-su te -op t spe rezece a m făcut şi o ipiesă în t re i t a ­b lour i , c a r e s 'a şi j u c a t : „S teagul Ţă r i i " . Au fost p e r s o a n e ca r i p l â n g e a u în sa l ă , • încet , b ine 'n ţe les . Ui t e afişu... la şcoaia S i lves t ru , eh, d o m n u l e Ceru leanu! . . .

Şi, l ă s â n d b r a ţ e l e să- i cadă , p l â n g ă t o r , p e g e n u n c h i :

— N ' a i a u z i t n ic ioda tă de mine?. . . — Ba, dacă nu m ă 'nşel... , r ă spunse i . — Zău? U n d e ? Nu p r e a a m p u b l i c a t

i i icăeri . — Pa rcă , p r i n t r e p r i e t e n i , o încu rca i . — Eu scr iu demul t . . Ăştia (mizerabi l i i

dc iunc ţ ionar i ) h a b a r n ' a u ! Nu-mi p l a c e să ci tesc la or iş icine. D u m n e a t a eş t i om intel gent şi p r i c e p i . Scuză-onă, să nu crezi că-ţi fac compl imente! . . . Aici — ros­togolind su lu l — aş i a v e a (cu i m p o r t a n ţ ă subi tă) M a h a b a r a t a . P a t r u an imam m u n ­cit la ea... d i rec t din sansc r i t ă .

Î n g h e ţ a s e m . — S ta i b i n e ? — m ă î n t r e b ă , p ro t ec to r .

O s'a uzi . A m m e r g e la inspec to r i — u n d e e gol — d a r e p r e a fr ig.

— Aud, cum nu , te rog! E ó a d e v ă r a t ă surpr iză . . . m ă p rec ip i t a i , n e m a i î n c ă p â n d în p ie le de b u c u r i e .

Şi A d ü m b r e s c u începu s ă c i t e a sc i . C u vocea şi mâ in i l e t r e m u r ă t o a r e , p a r c u r s e , r ö n d d u p ă r ând , vech ia s c r i p t u r ă păgâ ­nea scă, î n g h e s u i n d u - s e î n m i n e şi gîfâincî decâ teo r i ep i soade l e e r a u m a i t u r b u r ă ­toa re . C â n d r i t m u r i l e se î n d â r j e a u , se o ţ e r ea şi e l ; vocea i-se a scu ţea , sc r i je l ind •ierul, p a r c ă l ' a r fi t ă ia t cu f e re s t r ău l . Do m u l t e or i p ic io ru l lui , en tuz i a sma t , mă a p ă s a p e gh ia tă , sau b r a ţ u l l u i Î H K încolăcea gâtul cu s t răşn ic ie , l ip indu-ş i frui t :ea î n f i e r b â n t a t ă de t âmpla m e a ine r tă . .

V r e m e de t r e i c easu r i m i n u n e a indică mi-se des făşură în a u z , c â n t a t ă de vo­cea p a s i o n a t a a poe tu lu i , încâ t , la mi m o m e n i dat , m ă s imţ i i î n ţ epen i t şi eu, ca un falsir, şi, când , cu g r e u t a t e , îmi smul ­sei p r i v i r e a d in feer ia mi t i că şi o a r u n ­cai , deco lo ra tă , în sală, b i u r o u r i l e toa te e r au goale, uş i le d a t e de p ă r e ţ i ; se rv i ­tor i i b ă t e a u dosa re l e p r ă fu i t e .

— Fi — ce zici? — răsuf lă , doborâ t , când văzu c ' am m a i da t s e m n e d e v i a ţ ă .

— Ne-mu-ri-toa-re î ! !

MIHAIL C E L A R I A N U

M A H A B Pe Mar ius A d ü m b r e s c u m u l ţ i d i n t r e

colegi 'Л c red an m a r e î n v ă ţ a t ; t o a t ă lu­mea, însă, îl ocoleşte discret , ca pe u n fel de p r i m e j d i e c i u d a t ă .

Când a m i n t r a t p r im : o a r ă în b i r o u l în care fusesem r e p a r t i z a t şi u n d e a v e a m onoarea să-1 n u m ă r p r i n t r e colegi, d i n t r e privirile p iez işe , n e d u m e r i t e , sau b ine ­voitoare, c a r i m ă î n t â m p i n a r ă , u n a sin­gură se opr i m a i m u l t a s u p r a mea , cu o blîndeje a d â n c ă şi u n s u r â s p r i e t e n e s c şi învăluitor.

Luai, ch ia r în c l ipa a c e e a , o poză ino­centă, de copil c a r e se lasă mîng î ia t , răspunzându-i p r i n t r ' u n z â m b e t infer ior şi măgul i t . N ' a ş min ţ i , dacă aşi spune că aşa mi -am p e t r e c u t p r i m a zi de funcţ io-liarism: î n t r e 8 şi 1, s ch imba i cu co legul meu, d e a b i a cunoscut , p r i v i r i z â m b i t o a r e , pline de f a r m e c u l specia l a l p r i e t en i i l o r oari p r i n d să se înf i r ipeze .

A doua zi ch iar , el cel d in t â iu veni spre mine , că lcând încet , p a r c ă să n u su­pere p a r c h e t u l , cu mâ in i l e în b u z u n a r e şi cu s u r â s n l a c e l a mis te r ios şi b l ând .

—- A ti l ua t s lu jba 'n p r imi re . . . m ă în­curaja el .

— A d e v ă r a t — zâmbi i , uşor in t imida t . — Aci tot e m a i bine. . . La contabi l i -

tnteee!... u r m ă el, complec tâudu-ş i vor­bele p r i n t r ' u n gest special .

— P e n t r u mine. . . îi r ă spunse i , cu mo­destie cochetă .

— Mă rog !

Desfrunzire Mă afund cu gându'n lucruri vechi... şerpi-albaştri fumegă ispită, toamnă aspră şueră 5 n urechi , zboară amintirea risipită.

4 VMVERSUL LITERAR

Pentru Myriam cea de acum trei sute de ani şi de azi

C u m a r fi a ş t ep i a t să a l u n e c e d e pe m a r g i n e a unu i f laut de fildeş, o p i c ă t u r ă de cer, aşa a ş t e p t a să cadă d in coiful gur i i ei, uni cuvân t . D a r d o a m n a din r a m a ova­l ă c u p ă r u l vene ţ i an ş i . o c h i p r e l u n g i de au r , a ţ ip i se sub f ranges -u r i l e m o i ' a l e ge­nelor , va cl int i .

N u m a i m â n a , cu ungh i i ova le de chih­l imba r , p a r ' c ă , s u r â s e din mânec i l e l a rg i d e d a n t e l ă a r g i n t i e .

C â t e secole îi s ă r u t a s e o a r e gu ra , căci r a m a ova lă p i e r d u s e a p r o a p e c u l o a r e a şi n u m a i n u m e l e , micul n u m e „ M y r i a m ? ' r ă ­măsese* ca o c h e m a r e , ce s t r ă b ă t e a v r e -mi le .

Uşa se desch i se înoet şi c a p u l r o tund şi gă lbenic ios al lui D a v i d îşi făcu» a p a ­r i ţ ia , t r ă g â n d d u p ă 1 e l un t r u p s l ab , cu u m e r i i încovoia ţ i , cu ha ine l e fugind p a r ' c ă pe el .

•— „Ce faci, Myriiám, n u vi i? ' 1 şi se p l eca s p r e ea , c ă u t â n d să o m â n g â i e p e f run te . D a r M y r i a m îşi t r a s e repeide ca ­pu l de sub dege te l e lui osoase. Nu e r a ob ic inu i t cu re fuzur i l e , da r nu se sumară. E r a ' p r e a s igur de ea s p r e a se năcă j i . Se î n d r e p t ă sp re uşe , ma i î n t o a r s e o d a t ă capul lui gălbinic ios şi şopti .

— „Vino r epede , Lea te a ş t e a p t ă ' ' — şi p lecă — D a r ea n u se c l in t i . Apar i ţ i a s cu r t ă a lu i Dav id , j iu i sbut i se să î n t r e ­r u p ă ş i rul gândur i l o r . E le r ă m a s e r ă pe r ­fect ech i l i b ra t e în cut ia lor d e fildeş.

C â n d i n t r a s e îm micu l m a g a z i n de b i ­be lour i , în c ă u t a r e a l u c r u r i l o r r a r e ; c e co­lec ţ iona p e n t r u cu ibu l ei . p a t r o n u l , uh t â n ă r foar te a m a b i l , se a p r o p i e de e a po­l i t icos şi îi spuse că a găsi t ceva p e n t r u d o c m n a , u n l uc ru de p re ţ . c a r e îi v a face -m a r e p lăce re , în a f a r ă de vech imea lu i ~- pes te t r e i su te de ani , — r e z e r v ă şi o deoseb i ta su rp r i ză . M y r i a m , cu r ioa să ce­ru să-1 v a d ă n u m a i decâ t şi t â n ă r u l scoa­se miciil^ p o r t r e t ova l d in t r ' o c a r a p a c e ve rzue , î neca re e r a u î n c r u s t a t e în f i l igra-me d e a u r , l i t e re l e oe s ă r u t a u n u m e l e . .Myriam' ' î n . a f a r ă de co inc idenţa n u m e ­lui , M y r i a m se spe r i e de a s e m ă n a r e a chi­pu lu i , se plecă sp re r a m a o v a l ă ş i se văzu ca î n t r ' o og l indă i rea lă , cu f run tea î ngus ­tă împodob i t ă cu d o u ă ş i r agur i de pe r le , ce se p r e l u n g i a u împle t indu-se în cozile g ' e l e de cupru topit . G u r a , de oboseală , îşi r e r f r ânsese buza de jos , d u p ă u n să­rut . Ochi i p re lung i , cu co l ţu r i l e r id ica te sp re t âmple , ochii leneş i a ţ ip i ţ i pa r ' c ă , luneca ţ i în t r ' o a p ă de a u r s c h i m b ă t o a r e şi perf idă, sub u m b r e l e noi a l e p l eoape lo r .

Myr i am îşi s imţi in ima pe buze . Nu visa —• se convinse când auzi pe t â n ă r vo rb ind :

— „Por t r e tu l , d u p ă cum vede ţ i e foa r te vechi şi ceace m ' a făcut să-1 r e ţ i n p e n t r u d u m n e a v o a s t r ă , e c iuda ta a s e m ă n a r e ' ' .

— „Da, şopt i ,Myr iam, pe g â n d u r i — o c i u d a t ă a s e m ă n a r e , m a i m u l t chiar. . .

T â n ă r u l comple t ă . Ace laş cap , a c e l a ş n u m e , şi m a i a les ace laş su r â s " . Şi My­r i am r e p e t ă ca u n v i s : „Ace laş su râ s ' ' . P o r t r e t u l deven i un e l e g a n t pache ţe l , po c a r e ea îl d u s e acasă ca pe g r e u t a t e a p r o p r i e i ei f i in ţe . .

Acuma îl a r e la ea în odae , d e a s u p r a d i v a n u l u i p e ca r e s tă nec l in t i t ă şi a ş t e a p ­tă un cuvân t . P l e o a p e l e î i sun t p leca te , d a r p r i n t r e gene p r i v e ş t e p o r t r e t u l ce se impânzeşe î n t r ' o a tmos fe r ă fumur ie . Mâi ­ni le c u ungh i i ovale se mişcă şi d i n m ă -iiecile de d a n t e l ă p i c u r ă s u n e t e a l b a s t r e

de falut . P e r l e l e d u p e f run te a l u n e c ă în p i că tu r i de r â se t e a rg in t i i , m â i n i l e se des-

- p r ind , se sub ţ i ază şi se r i s ipesc şi goală , cu p ic ioa re l e foa r te îna l t e , c u sâni i ca două m o n e d e vechi cu efigii le mici şi re l iefa te , p r inş i în buc le de a r g i n t , cu mâ in i l e în t inse , e u dege te le î n t o a r s e d in vârful c ă ro ra se s cu rg b o a b e de rub tn , ca un f lu tu re ur iaş , îns te la t , dansează ţ i n â n d î n t r e d in ţ i , c a p u l s fân tu lu i deca­pitat . D a r ape a l b ă s t r i i se în t ind, se a-propde, o încon joa ră , o acopere , se în­cheagă în j u d u l gâ tu lu i ei şi î n g h e a ţ ă deoda tă , l ăsându- i c apu l d e a s u p r a , pe o t ipsie d e st iclă, cu g u r a î n s â n g e r a t ă , ca o f loare .

Clopoţe i de a r g i n t p i c u r ă l ac r imi de cer şi o fa tă să lba tecă a l e a r g ă d u c â n d î n s p r e va le o t u r m ă de c a p r e neg re . Un ied s u b ţ i r a t i c c u c o a r n e e l e g a n t e de ' d i a ­vol a r ă m a s în u r m ă şi ea se t ăvă l e ş t e cu ei, în i e r b u r i l e s ă r ace , l edu l a î n g e n u n -chia t şi îi s ă r u t ă tă lp i le goale cu l imba lu i de cat i fea , j i m â n g â i e t r u p u l a d u s ca u n a r c , ga ta să p lesnească . Sea ra c o b o a r ă d u p ă col inele b londe pe t r ep te de l in iş te şi îe r ăco reş t e f run ţ i l e lor mici , de best i i .

D a r d e ce a u înce ta t viori le . în pa r ­cul f lorent in şi inş i i ş i -au p leca t cape te l e Iov a rg in t i i . C e m â n ă a p r i n s ă de fur ia ge loz i i lasă să c a d ă spada ^ n e a g r ă dea­s u p r a cape te lo r celor doui , ce s t au ochi pe s t e ochi şi g u r ă pes te g u r ă ? Dec© p e f run ţ i l e lor obosi te de vo lup ta t e , a u în­florit cr ini i mor ţ i i ?

R â n d u n e l e fumur i i b a t a e r u l şi se la sa în cu r t ea d e p i a t r ă a c ă m ă t a r u l u i din Yeueţ ia , D in ba lconu l su spenda t de-a su -

• p r a Adr ia t ice i , o fa tă a r u n c ă f ă r ă m i t u r i , la pescă ruş i i ce a l e a r g ă sub ba lconu l ei .

E roman t i că , n a i v ă şi a l b ă c a un cr in a l b . D a r de ce în p a r t e a s tângă , f ă r ă ca ea sa şt ie, а înf lor i t u n cr in roşu, p e m a r g i ­nea c ă r u i a a înf lor i t o b o a b ă de r u b i n ?

Un glas c u n o s c u t d in p rag , o s t r igă n e ­r ă b d ă t o r . „ P e n t r u D u m n e z e u , M y r i a m , I,ea t e a ş t eap t ă " . Şi d in nou c a p u l lui Dav id se ivi r o t u n d şi î n t r e b ă t o r . In spa­tele lui , Lea râse , a r ă t â n d u - ş i g u r a sub­ţ i r e ca u n p u n m a l .

D in senină , M y r i a m deven i ne l in iş t i tă , f lu tur i a l b a ş t r i i î n f lo r i r ă ' sub p l e o a p e ; t r u p u l îna l t şi sub ţ i r e se sub ţ i e ma i mul t , p ' lecându-se de g â n d u r i ; ochi i p r e ­lung i de au r , fug i ră mai m u l t sp r e t âm­ple, în t r ' o a ş t e p t a r e şi gura , ma i a les gu ra a ş t e p t a ceva, căc i b u z a d e jos se ră-> f rănsese ma i mul t , ca o r a m ă din ca r e p i c u r a u d o r i n ţ e l e .

Ce mi rag iu , c e oglinzi de рчіпорИсит i i adu/nase ch ipu r i l e , o î n t â ln i se cu e a în ­săşi, i sbut i se d u p ă a t â t e a mii de an i să o facă să se r ecunoască? C e fir n e v ă z u t de ea o l egase to tuş d e ch ipu r i l e b i za re , oe t i ă i s e r ă în a l t e v r e m u r i , cu a l t ă l ume , cu a l l e pas iun i? C e p u t e r e p ă s t r a s e i n t ac t ă în c a r a p a c e a de fi ldeş a m i n ţ i i ei. knag l -n ' l e l impezi , a m i n t i r e a t r u p u l u i şi a chi­pu lu i ei, cu a l t e dor in ţe , cu a l t e v i sur i? C u m de i sbut i se î n t â l n i r e a cu ea, cea de acum câ teva su t e d e a n i , să facă să cadă vălul i m p e n e t r a b i l , p e oare îl p u r t a s e în ea f ă ră să şt ie?

Se s imţ ia to tuş umi l i t ă d e a t â t a bogă­ţie. Sc s imţia m i c ş o r a t ă să p o a r t e î.i n e ­î n s e m n a t a ei f i inţă d e az i , a t â t a sp len­d o a r e regească , a t â t e a v i sur i m o a r t e . o o a r b ă , c a r e n u şi-a văzu t n î c ioca t ă fn imse ţea t r u p u l u i , a ş a t ră i se p â n ă a-cum. C u m d e l s a u r id ica t 'p leoapele m o a r t e ?

Se gând i la Dav id şi îi fu pes te p u t i n ţ a să ii des luş iască a m i n t i r e a . Z a d a r n i c gân-

Strofe de toamnă Toamna priveglieazii năsălia miriştei şi tuşeşte moale între foi de aguzi,

plâng prin vii, eu itmbra'n braţe nucii uzi, — uşi se'idorc în golul liniştei...

Au căzut din streşini cuiburi noi de vrabie, puii fără pene bat din aripi mici, dar pământul ii ucide cu furnici, vântu-i tae ea o sabie.

Ţipă coasa 'n luncă îăsturnând fâneţi le şi oftează 'n câmpuri lanuri de porumb, păsări vinete plutesc pe zări de plumb, iar prin văi se culcă ceţile.

Curg de pe coline râurile oilor, Şi vâslesc pe dealuri trâmbe de balsam ; — ia ascultă cum se coace nuca'n ram şi în lanuri, goana foilor !

Bivoli mari îşi treacă, sus, de cer spinările, torturi moi de sen m i între plopi s'au prins. — Cine moare în l ivezi , de şi-a aprins

nalba naltă lumânăr i l e?

A. P O P MARŢIAN

*) Din -volumul „Tro i ţe la r ăsc ruc i" , sub p r e s ă .

v m v È t t s t i t litèêar

N. N . Ï O N I T Z A : P E V E R A N D A

durile e i p i p ă i r ă c h i p u l lui , c ăc i mu îl găsi n i căe r i . Nu se m i r ă . I -se p ă r u f i resc să nu şi-1 a m i n t e a s c ă . D a v i d n u e r a n i -nuc p e n t r u e a . II p r i m i s e a t u n c i c â n d n u dcria n imic , c u ind i f e r en t ă . F i e p e n t r u el păpuşe r a r ă , pe c a r e o î m p o d o b i cu lu­crur i de p rê t , ° e x p u s a în t o a t e ocazi i le si o a d o r ă c u v io len ta şi s iguranţa , p e ca r e i-le d a u a t i t u d i n e a ei p lac idă şi a b s e n t ă la omagi i le bă rba ţ i l o r . Tocmai acum îşi da seama că nici suf le tu l nici t r u p u l ei nu luase p a r t e la b u c u r i i l e lu i Dav id . Acunï îşi de t e s e a m a că o a l t ă i u b i r e î i t r e ­buia şi p e n t r u a c e a s t ă iub i re , p e c a r e o aş îepta , se p r e g ă t i î n t r e a g a ei f i inţă. P e n -tru aceas t ă iub i re , ch ipu l în c u l o a r e a fil­deşulu i s e u m b r i cu tonur i de m a r m o r ă înve rz i t ă ; g u r a se îneg r i ca o r a m ă ; ochii se î n g r e u n a r ă * d e v isur i ga lbene , p ă r u l s.e a p r i n s e ca o t o a m n ă de c u p r u şi suf le tu l îşi înflori t oa t e d r u m u r i l e .

In ga lbene le covoa re de m ă t ă s u r i moi , pe car i le s c u t u r ă soa re l e în d u p ă amia ­za de Augus t , p r i n s t o r u r i l e l ă sa te , Myr i -am cău t a în a m i n t i r e a ei u n ch ip , un zâmbet» o gu ră , c a r e să o fi în f io ra t v r eo -d a t ă . ' c a r e să facă să v ib reze în e a do r in ţ a . Dar og l inda m i r a c u l o a s ă a a m i n t i r e i , r e ­fuză cu î n d â r j i r e a ceas t ă s t ă r u i n ţ ă a ei. Pe a p a ei capr ic ioasă nu se p r i n s e s e nici un chip . Simţ i ma i m u l t visul şi deşă r -t â t r u n e a ei lungă David şi r ă m a s e înc re ­meni tă , cu ochii eno rmi , deschiş i , necliii-i 'ţi, su spenda ţ i d e - a s u p r a u n u i a b i s . Va­luri , va lu r i , l u m i n a îş i o n d u l a m ă t ă s u r i l e moi şi g a l b e n e şi î n fluvii s u b ţ i r i de au r poposiâ pe m a r g i n e a och i lo r e i a b ­senţi p i c u i â n d u - ş i î n e i v i sur i l e , ca în două golfuri mici , de ch i l i ba r .

Spec tacolu l începuse , d a r p e M y r i a m încetă de a o i n t e r e s a d in p r i m e l e c l ipe . Cu ochii a b s e n ţ i ce rce tă sa la s u s p e n d a t ă în c a m e r e u r i a şe de u m b r ă . D u p ă scenă, fire s labe de l umin i a l b ă s t r i i s t r ă b ă t e a u aeru l , p i c t ând ch ipu r i l e spec ta to r i lo r cu tonur i l ivide. E r a o r e p r e z e n t a ţ i e c iuda ­tă, cu ro lu r i l e i n v e r s a t e . O r e p r e z e n t a ţ i e de spec t r i p ie t r i f ica ţ i î n s c a u n e invizi­bile, ai c ă r o r a d e v ă r a ţ i spec ta to r i , e r a u cei câ ţ iva ac to r i , ce se a g i t a u î n t r ' o a d e ­vă ra t ă a tmos fe r ă de r ea l i t a t e , d e v ia ţă .

Bolcouaşele cu m a r g i n i de cat i fea au ­r ie a le lo je lor , p l e c a t e p e s t e vid, fo rmau î m p r e j u r u l t a l i i un î ncepu t de ce r , cu su­râsur i se ia f ice , cu m â i n i de a rg in t , cu frunţi suave . T o a t ă s a l a .plutea î n t r e vis şi mour i e , î n t r ' o t o t a l ă a b s e n ţ ă , s a u în­t r 'o obos i toa re şi e x a s p e r a n t ă î n c o r d a r e . Ca o c o a r d ă d e o ţe l , u n s i n g u r n e r v în­tins, ga t a să p lesnească , legă p e f i ru l lu i a ten ţ ia t u t u r o r a . D a c ă s 'a r fi f ăcu t un sgouiot îu sală , c o a r d a a r fi p lesn i t brusc. Atunc i , în. min ţ i l e lor o s i n g u r ă poa-':ă s a r fi deschis p e n t r u toţi ca o r ană p r o f u n d ă şi i-ar fi d u r u t c a o p ie i • dere i r emed iab i l ă .

Numai p e M y r i a m n u i sbu t i se specta­colul să o p r i n d ă sub a r c u l l u i m i r a c u ­los. I n t r e ei se p r ă b u ş i s e o l u m e a b ­stractă. Scena r ă m a s e goa lă şi câ t eva momente Iu o l in i ş t e i r ea lă . M y r i a m îşi auzi g â n d u r i l e v o r b i n d t a r e şi se spe r ie , îşi auzi p e r l e l e d in u r e c h i p l â n g â n d şi se miră. S imţ i d o u ă p u m n a l e , ce p o r n e a u din p a r t e a opusă a loj i i e i , se p r e l u n ­geau d u r e r o a s e s t r ă b ă t â n d a e r u l şi ne ­miloase î i r ă n i a u g u r a şi M y r i a m t r e s ă r i de frig şi de ne l in i ş t e , p lecând p l e o a ­pele, n e î n d r ă s n i n d să se u i t e d in ce loc veniau. i ' l ecâudu-ş i - l e , p u m n a l e l e îşi mutară vâr fur i l e d e p e g u r ă p e p l eoape , să ru tându- le p e a m â n d o u ă , c h i n u i t o r . Gândur i l e se svâ r co l i r ă ca s u b u n incen­diu şi M y r i a m r id ică b r u s c p l e o a p e l e . ' Brubc, din i n t u n e r e c u l săli i , r ă s ă r i r ă d o u ă flori de incendiu , c a r i îi a r s e r ă g u r a . Sub ce frunte grea de gânduri erau încrustate

pr iv i r i l e ce o ce r ce t au cu s t ă ru in ţ ă , cu dea ' i i ăuun tu l , r ă s p â n d i n d în e a ef luvii p r e l u n g i de p l ăce re , sensa ţ i i a ţ i p i t e ; de a t â t e a su t e de an i , g a m a inf in i tă a m u -z iee i i n t e r i o a r e . Sala î n c e p u s ă se c la t ine î n o n d u l ă r i p r e l u n g i , s cena se d e p ă r t a v e r t i g i n s sp re fund, d e v e n i n d d i n ce în c e m a i mică, a s e m e n e a une i j u c ă r i i l umi ­noase , logi le se p r ă b u ş i r ă f ă ră sgomot Î Q v i d u r i inviz ib i le şi în ailmosfera ce s i a ş e z ă d e a l u n g u l pe re ţ i l o r în s t r a t u r i a l bă s t r i i de fum, î n t a p e t e moi de um­bră , se în făp tu i î nce tu l cu înce tu l chi­p u l — n u m a i a t â t — ch ipu l c u ochi b i ­zar i , cu g u r ă pa l idă .

E a a v u o c l ipă d e ne l in i ş t e şi d e fră­m â n t a r e d u r e r o a s ă . Unde îl mai văzuse ?

D a t înce tu l cu înce iu l , ch ipu l lu i se î n t r eg i î n a m i n t i r e a ei . Atunc i i n ima ei avu un ţ ipă t scur t de bucu r i e , căci îl r ecunoscu . E r a a c e l a ş c a p mist ic , decap i ­ta t , p e t ips ie , d e a r g i n t , câş t iga t c u p r e ­ţ u l d a n s u l u i t r u p u l u i e i de f l u tu re u r i a ş ; e r a a c e l a ş cava l e r f lorent in , ce m u r i s e p e g u r a ei, a c u m t r e i s a t e de an i . H a l u ­c ina tă , se p l ecă m a i m u l t s p r e el şi îi s ă r u t ă i m a g i n e a d e p ă r t a t ă î n t r e p l eoape ' le ei p r e l u n g i . El îi su r â se şi în cl ipa aceea sa la se l u m i n ă cu mi i de oglinzi . Se isprăvise spectacolul.

Mâini n e v ă z u t e o î m b r ă c a r ă , paş i s t r ă ­ini o p u r t a r ă p e scăr i , h a r f e seraf ice îi s ă r u t a u f run tea p l ină de ex taz , mâ in i l e g re le d e b u c u r i i .

СЧ o c a n g r e n ă u r c ă în e a fe r i c i rea ş i o c u p r i n s e şi suf le tu l ei se . p l e c ă ş i s ă ru ­tă cu r e c u n o ş t i n ţ ă r a n a vie şi a d e v ă r a t ă a beţ iei de săvâ r ş i t e .

Ului t , î ng r i j a t , D a v i d o p u r t a a p r o a p e în b r a ţ e p e scăr i le , ce p ă r e a u că n u se ma i sfârşesc, sop t indu- i p i e r d u t :.

.,Nioi n u a ş fi c r ezu t M y r i a m , că t e poa te i m p r e s i o n a a t â t a u n spectacol ' ' .

G a s p a r e r a ne l in iş t i t . G u r a femei i — acea .rodie p u t r e d ă — se p r e l u n g e a î n a m i n t i r e a lui . îl u r m ă r i a cu nesocot in ţă . O vo lup t a t e a m a r ă şi d u r e r o a s ă îi a r d e a s imţu r i l e . Nedes lu ş i t e e f luvi i de p l ă c e r e îi î n c h i d e a u ochii , s t r â n g â n d î n t r e p leoa­pe a m i n t i r e a e i . . O u r m ă r e a d in dosu l g e a m u r i l o r c u m m e r g e a p e sitradă, c u m z â m b i a în c a p u l scă r i lo r c o n d u c â n d p e c ineva , c u m îşi l e g ă n a t r u p u l î n c r u s t a t î n cha i se longue-u l m o l a t e c d u p ă v e r a n ­dă. C u m g re l e irse l ă sau p l eoape l e şi co l ţu r i l e gur i i , r ă m â n â n d c e a s u r i î n t r eg i nec l in t i t ă . C a î n vis părea* că r ă s p u n d e î n t r e b ă r i l o r unu i b ă r b a t îna l t , gă lben i -cios, ce ven ia să-i s ă r u t e m â n a — pro*

UNIVERSUL LITERAR

bab i l b ă r b a t u l e i . P ă r e a c ă n u o i n t e r e ­sează n imic d in a fa ră , ci n u m a i ceace p u r u l în ea. Veni t de c u r â n d în acel o r a ş , casa lu i e r a p e s t e d r u m de a e i şi as t ­fel că nes i inghe r i t p u t e a s ă o v a d ă în f iecare zi. Aceas tă a p r o p i e r e şi to tuş a-ceas t ă d e p ă r t a r e îl i r i ta . In c h i p d iscre t se i n t e r e sa se ic i şi c i l o de sp re vec in i i lu i . Aflase to t ce se p u t e a af la da r tot n u e r a mul ţumi t . Af lase d e s p r e soţ c ă e pas io ­n a l die femeea lui . C ă e a e o f i inţă rece , m ă s u r a t ă , conş t i en tă d e f r u m u s e ţ e a ei şi cumin t e . D a r ochi i iui o de scope r i s e a-d c v ă r a t ă , a l t fe l de cum p ă r e a oameni lo r , în s e a r a a c e e a de spectacol , c â n d o vă­zuse în tâ ia o a r ă . Descoper i se în o l t u l igiurdd ei şi îta p r e l u n g i r e a pîeciapeîlpr, câ tă sens ib i l i t a te p i c u r ă d in vâr fu l dege­te lor ei subţ i r i , c â t ă b u c u r i e i s b u c m s e p e f run tea ei. C l ipa aceea , când p e s t e mii d e oamenii, pestle spa ţ i i u r i a şe , chi­p u r i l e lor se apropia.se şi se s ă r u t a s e . Kl nu p u t e a ui ta . Da.r d i n t r ' o sf ială, d in-t r ' o t eamă , nu făcea niai o s for ţa re s p r e a o cunoaş te . Se lăsa lua t de a c e a s t ă to­ropea l ă vo luptoasă , c a r e se s t r e c u r a î n el ca o o t r a v ă . E r a în t â i a o a r ă c â n d iub ia astfel , p e o f emee p e c a r e n u o cunoştea , d a r d e s p r e c a r e b ă n u i a că es te a ş a c u m air fi dor i t -o el. E r a î n t r ' a d e v ă r nouă a-ceas tă s ensua l i t a t e a p r o a p e ma lad ivă , do­r ind-o , d a r Inegrăbind <nimiic sp re a o avea , p e ca r e o p r i m ia p e n t r u savoare, 1 , ei deosebi tă . Şi se p ă r e a că aceas t ă fiin­ţă e,ra înitVadevăir n o u ă şi g i r a t ă . Băr­ba tu l ei e r a uri inc ident , c a r e nu schim­base n imic d in ipjuiiitatea suf le tu lu i ei . У:і p e n t r u a c e a s t ă c a n d o a r e bjămuitâ, pa lp i t a . Aş tep ta , kht;iă cum ştia, d u p ă c u m e ra s igur că «i ea a ş t e a p t ă cl ipa, când el a v e a să s ă r a u , în tâ ia o a r ă , gtira ei c rudă .

C u m de isbut ise M y r i a m cea c u sufle­tu l — m o n e d ă de a u r vechili , în caire) t im­p u l înc rus t a se a t â t e a efigii, de mii, d e an i — să p a r ă fi inţa nouă şi suavă , c ă t r e ca­re t i ndeau d o r i n ţ e l e Inii C a s p a r ? C u m ide isbut ise p a r f u m u l p u t r e d de f ructă p r e a coaptă , să se s c h i m b e în m i r e a s m ă p r i ­m ă v ă r a t e c ă ?

In acest t imp, M p r i a m îl c ău t a p r i n mu l ţ imea ce t r e c e a p e stradil , palim, ex ­pozi ţ i i le p l ine de a m a t o r i , pitin să l i le d e spec tacole .

C ă u t a cu e x a s p e r a r e ochii ş te r ş i de mist ic v iz ionar a l omulu i ' regăsit d u p ă a t â t a a ş t e p t a r e . F e b r i l ă , ag i t a t ă , t r e c â n d cu u ş u r i n ţ ă de là o e x p a n s i u n e la o t o ­ta lă a b s e n ţ ă , a b s o r b i t ă ore. î n t r eg i îu-tir'irn gând , M y r i a m e r a îmîlr 'adevăr o fiinţă nouă p e n t r u Dav id .

Aurite d u p ă a m i a z ă îşi s c u t u r ă m ă t ă s u -r i le moi p e s t e s t r ada pus t i e . Cri istmţheme ur iaşe de scuare t r e m u r a u în g e a m u r i l e în­chise . Încet , ca o n a v ă p l u t i t o a r e p e flu­vi i le d e "luniriiiiă'ee o n d u l a u pe s t răz i , My­r i am a luneca , î n f ă ş u r a t ă în v isur i , sp r e casa ei. Dair t r e să r i , ee opr i , a r c u l gâni-chirilor p l e sn i b rusc , m â n a se a g i t ă p e in imă, căci în fa ţa ei, ven ia încet , ou ochii b lânz i , G a s p a r .

Spa ima ţ inu n u m a i o clipă. Liniş t i tă , se recu lese în s e n i n ă t a t e şi b u c u r i e şi z î m b i n d cu ochii , cu gura , cu mâin i l e , cu î n t r e a g a ei fi inţă, r ă m a s e a ş t e p t â n d . ŞL ca şi când se cunoş teau de î n t o t d e a u n a , ea şi cum as t fe l t r e b u i a să se î n t âmp le , fură să 'ş i s p u n ă nici un cuvânt , s u r â ­z â n d m e r e u , în loc să i n t r e în c a s a ei, în ch ip foa r te firesc, se p l ecă a p r o a p e , i iărutând p r a g u l , sub m â n a o c r o t i t o a r e a lui Gaspa r , . c a r e îi deschise haluic-inat, p o a r t a casei lui.

S A N D A MOVILĂ

Primăvara ce s'a dus... de G E O R G E MIHAIL ZAMFIRESCU

— Act provinc ia l —

— u r m a r e —

S E R A F I N A : Mai . şt iu eu de сеП Aşa, ca do i cop M fă ră minte . . .

M I R O N : A d e v ă r a t . Bine că nu nc-a auz i t c ineva.

S E R A F I N A : Ne făceam de b a s m e . M I R O N : C u r a t ! G u r a lumii. . . S E R A F I N A : . . .numai p ă m â n t u l o a s

t u p ă ! M I R O N : (s 'a opr i t , cnşicum ş i -ar fi

a d u s a m i n t e de ceva du re ros ) . P ă m â n t u l ! M a r e p ă c ă t o s e p ă m â n t u l ăs ta! Ne p o a r t ă în sp ina re , ne p l imbă , ne î n g r a ş e : pen­t r u el, nu p e n t r u noi.'..

S E R A F I N A : (nedumer i t ă ) . C u m p e n t r u el?

M I R O N : (cont inuă p l i m b a r e a ) . Să nu m a i vo rb im. Lasă , Sunt t r is t , a s t ă s e a r ă şi... — feldefel de gândur i , (s 'a opr i t cu c iudă ) . A! p ă m â n t u l ă s t a ! Mi -aduc amin­te că a m citit u n d e v a de u n Zeu care ' ş i m a u r a p rogen i tu r i l e . Aşa s u n t e m : pă­m â n t u l e Zeul iar v,oi p r o g e n i t u r i l e .

S E R A F I N A : P ă c a t e l e me le ! n ic ioda tă nu te -am auz i t vorb ind aşa .

G. M. ZAMFIRESCU

M I R O N : ( rezemat cu spa te le de uşa d in lunci, cu ochii în p ă m â n t , susp ina t ) . Nici oda tă .

SERAFINA : Ce să-i faci? Aşa-i uneor i . In ima o m u l u i e ca un h â r b c u a p ă tu l ­b u r e .

M I R O N : T u l b u r e şi a m a r ă , Finei , C h i ­nină, nu a l tceva .

S E R A F I N A : (se ap rop ie , d r ă g ă s t o a s ă ) . S'o l impezim, Mironel .

M I R O N : (n 'a îost a t e n t ; t r e s ă r i t ) . C e <a l impez im?

S E R A F I N A : A p a tu lbure . . . şi amară . . . hârb . . .

M I R O N : ( supăra t , ges t i cu lând) . Ce. apă . soro, ce iot clai zor.... •

S E R A F I N A : Stai, nu te s u p ă r a omule - s'o l u ă m domol. N ' a m stpns eu, a d i n e a ­

ur i , că in ima omulu i e ca iui hârb. . . M I R O N : ( în ţe lege , îşi a d u c e amin t e , se

l uminează ) . A, da! Ai d r e p t a t e , F i n e l u ş . Aşa-i: in ima h â r b cu a p ă t u l b u r e , (s'n opr i t l â n g ă Seraf ina şi-i r id ică b ă r b i a ou două d e g e t e ; a d m i r a t i v ) . M m m ! C u m te-ai îmbujora t . . . D r a g a d e t i ne ! P a r c ă te văd, acuim douăzeci de ani . .

S E R A F I N A : (clipind r epede , cu ochii în jos) . Mironel , nu- i a şa că...

M I R O N : Acum douăzec i de ani , F ine ­luş, când...

SE)?AFINA : Mironel d ragă , n ' a i v rea tu. Uite, s ă s t ăm a m â n d o i , (s 'au a şeza t : ca , în fotol iu; el, p e b r a ţ u l fo to l iu lu i ; se ţ in de m â n ă ) . Uit, n u şt iu cum să- ţ i spui, Mironel , d a r a m i n t i r e a a s i a fru­moasă.. . .

M I R O N : Ce a m i n t i r e , "soro d r a g ă ? S E R A F I N A : (a închis ochii şi susp ină ) .

A c u m doi ani , la t re isprezece . . . M I R O N : (vrea să se scoale) I a r ? I a r

t r e i sp rezece Sept.... S E R A F I N A : (îl r e ţ ine ) . Mirone l ! Să

jiroate să nu - ţ i aduc i tu a m i n t e , Mironel? P a r c ă te văd : a i veni t de là s lu jbă pe la şap te . E r a m la p o a r t ă , cu m a d a i n Mm.

M I R O N : ( îndoelnic) Mda, — parcă . . . S E R A F I N A : Ai a d u s o st iclă de v in şi.. MIRONEL : ( însen ina t , cu a r ă t ă t o r u l

s t ânge i la bă rb ie ) D a , da, da ! Aşa e, r i -ue luş! Aşa e, nevas tă , l a u i te ce b ine ais-aduc annuité. O st iclă de vin. Mi-o dăduse Săndulescu . Avea Sandu lesen ăs ta o vie dè se dusese pomina , ( in t r igă) . Ştii c ă nevas tă-sa . . .

s L i i A r i N A : Ce ne p a s ă n o u ă de ne­vas tă-sa , Mirone l? Să vo rb im de noi.

iVKRUN: A d e v ă r a t . Să vo rb im de noi. S E R A F I N A : P e u r m ă , a m m â n c a t sub

cas t an . Răsă r i s e luna , ca o t ing i re de a r a m ă şi...

(Hi ti O H : (d i s t ra t ) . C â n d ? A i la t re i ­sprezece. . . Da , că spiuseşi. a d i n e a u r i . Er .ii ia p o a r t ă eu ma d a m Săndulescu .

S b K A H N A : Nu, t r a t e ! C u m a d a i n Miu. M I R O N : C u c ine? S E R A F I N A : M a d a m Miu, d e a l ă t u r i .

N e v a s t a lu i Tinea, de là p r i m ă r i e . M l i î O N : Asta-i aciuit! Nu spuseş i tu de

Sandul easca, a d i n e a u r i ? N u v o r b i r ă m noi...

S E R A F I N A : D a de unde , Mirone l? Eu ţ i -am spus de...

M I R O N : (repede) . . . Săndu leasca ! S E R A F I N A : Nici p o m e n e a l ă ! Tu ai

spus că Sănduleasca . . . M I R O N : Păi... ce -a re - face ea cu m a d a m

Man-S E . Í A F I N A : Şt iu eu? P o a t e ' s pr ie tene . . . MIRON : O brodiş i . Nu as ta , Seraf ino .

C u m ai a j u n s tu să vo rbeş t i da Săndu­l easca?

S E R A F I N A : Eu? M I R O N : Da, c ine? S E R A F I N A : Nici nu i-am p o m e n i t nu-

uiole. MtWON: Lîiţi de l à m â n ă p â n ' la gură,

(se scoală , se d e p ă r t e a z ă ) . S E R A F I N A : Ian- t e s u p e r i ! M I R O N : (se în toa rce , s u p ă r a t , ges t i ­

cu lând) . Pă i cum să n u m ă supă r , Sera -liii.>? Nu-i d e s u p ă r a r e ? Mă rog ma ta l e , să ne ' n ţ e i egem: a m vorb i t noi de Sandu leasca ori nur

S E R A F I N A : Am spus a şa : e r a m la p o a r t ă , cu ihadaiiu. Miu, şi-ai ven i t tu cu o st iclă de viii de là Săndulescu .

M I R O N : Bun, până 'a ic î i s e -ap robă . S E K 4 F I N A : Ei, şi-ai v ru t să spui că

nevastă-sa. . . . M I R O N : Eu? SERA FINA : (se scoală , se d e p ă r t e a z ă ) .

L i '. ne rv i de gumi las t i c să a i b ă cineva.. . MIRON : I a r te s u p e r i ? S E R A F I N A : (se î n t o a r c e , supurată,

ges t i cu lând) . Pă i cum să n u m ă supă r , Miron Popovici?

M I R O N : Mare ( « m e d i e şi a s t a ! C a r e -v n s ă z k ă . eu a m spus? H m ! Uit (lela mâ­n i p â n ' l a gu ră . E p r ă p ă d .

CXIt'ÈRSVL LITERAR

S E R A F I N A : ( p r i n t r e l a c r im i ) . Auzi , Mi rone l ! Ascul tă .

C O R U L : (depă r t ându- se ) .

„S'a dyis v r e m e a de d e m u l t „Şi i u b i r e a a apus , — „l\'e-a l ăsa t ca doi s t re in i , „ P r i m ă v a r a ice s'a dus". . .

S E R A F I N A : (p lânge , cu f run tea p e u m a r u i lu i Mi ron Popovic i ) .

M1KOÍN: S e r a t i n o ! f i n e L U Ş d r a g ă ! Nu fii copil , soro, ce D u m n e z e u ! C e vre i? toa te a u u n rost î n - l u m e a as t a , t oa t e ' s t r ecă toa re , toate a u o m o a r t e . Vorba cân­t ecu lu i : p l â n g i z a d a r n i c , c á mi-e su i le -lu i ruină. . .

S E K A H i S A : ( p r i n t r e lacr imi) Lasă-mă. . . îmi face b ine .

M I R O N : (o m â n g â e ) D r a g a de t i ne ! I i i cumin te , Sera t ш е і ! b ' a r p i u e a să vie JNa-talaţa su te ласіа, să... (i se u m e z e s c p leoape le ) , l i n e i ! Tu n u vezi, l i n e i , ca t u Tuci!" (îl î n eacă l a c r âmi l e ) . Râzi şi tu, n e v a s t ă ! l iâz i , cu.... d r a g a de t i n e : r ă ca m i n e : niejp'ăsătoare, d r a g a ш е а ! C e - v r e i , niş te b ie ţ i o a m e n i şi noi... (o a şează în to to l iu i de l â n g ă m a s ă ) .

L d u r e r o s , adevăra t . . . bă te desp r inz i d in m ă n u n c h i or i să te vezi d a i la o p a r t e , ca un l u c r u de p r i sos ; sa ş t n că, de az i încolo, nu ma i ai nici u n rost în . lumea a s t a p|Ună d e a t â t e a ijiorii die a t â t a cân tec şi t i ne re ţ e , (nu 'ş i m a i poa t e s t ă p â n i p l ânsu l ) , b lmrdă , s t r .gă , se des-făşoară v i a ţ a în j u r u l tău, ca u n b a s m — ia r tu p r iveş t i cu och i i seci, s imţi cum îucep i să mori. . . Viaţa nu ş t ie ce-i mi la , 1 inc lus , n u î a r i ă , nu a m â n a . La o p a r t e , cei ba , t râni! .Până a i c i ! şi t ae t i rul . . , (nes t ăpân i t ) . *~De ce : p â n ' a i c j , c â n d m a i sunt t lo r i şi cântece!" (e s i n g u r u l r ă s ­p u n s c e l găseş te) D u m n e z e u !

. l A r l i N A : ( p l ângând , — ca u n ecou) . D u m n e z e u .

MIROiN: (s 'a a şeza t , l â n g ă ea , pe b r a ­ţul fotol iului) . D u m n e z e u , i i n e l u ş !

S E R A F I N A : (o l a c r i m ă a b ă t r â n u l u i i-a căzu t p e m â n ă ; t r e s a r e ) . T u p lâng i , Mirone l .

MIKUN: ( t r e s a r e ; r â d e sili t , cu ochi i r l i i i i de l ac r imi ) . Nul De u n d e , F ine i ? I 'âd, d r a g a mea . Aşa a m fost eu, în to t ­d e a u n a : nepăsă tor . . .

S E R A F I N A : (după câ t eva cl ipe, fior). S'a făcut frig a ic i .

M I R O N : A ' ncepu t să b a t ă vân tu l . Reu­m a t i s m u l m e u . T r e b u i a să se s t r ice v r e ­mea. . .

S E R A F I N A : Să nu răcim, (se scoală , să Lichidă f e r ea s t r a ) .

M I R O N : (o op re ş t e ) . Stai . Lasă , că o "iichid eu.

S E R A F I N A : (îşi a d u c e a m i n t e ; îng r i -j a t ă ) . Rid ică gu le ru l , Mi rone l ! V â n t u l de toamnă.. . .

M I R O N : (cu mâ in i l e p e f e res t r e , ga ta să l e ' n ch idă ; p r i v e ş t e a fa ră , fu ra t ) . C u m a pül i t l u n a ! Şi Juna mi se p a r e m a i b ă t r â n ă , şi ca s t anu l , ş i s t rada. . .

S E R A F I N A : D o a m n e , ce ;vânt! Aşa, d in sen in .

M I R O N : T o a m n ă nu- i , n e v a s t ă ? (v r ea să î n c h i d ă ; v â n t u l a r u n c ă î n

casă, în r i s ipă , u n p u m n de f runze veş ­t ede ; Mi ron le p r iveş t e , î n g â n d u r a t ; în­toa rce capu l s p r e Sera f ina şi i a r le p r i ­veşte) , l a ui te , Soraf ino.

S E R A F I N A : La ce te uiţi,? M I R O N : .(melanccllic,. F r u n t e veş tede , b i e t e l e f runze .

S E R A F I N A : ( înc iuda tă ) . D a c ă nu' |n-chizi geamul. . Să s t au a c u m să le a d u n , să l e m ă t u r .

M I R O N : D e ce să m ă t u r i , F ine i ? C â t e ­va f runze m o a r t e . L e a d u n eu. Mie mi-s d rug i . ( începe să l e a d u n e ) .

Caloriferul *}

Calorifer pornit pe gânduri, Plângi bucuros astăzi cu mine. Şi urlă iarna larg în tine, Cu toate gradele sub zero De-afară din senina zi

Atâta vietate par'că In alba mea odae am M'am ridicat din pat în gânduri Şi te privesc. Priviri uimite D e noutate şi plăcere. înalta sobă'n teracotă, Alături mută-ţi stă. Enigmă, Impresionant obiect de studiu, Eşit din uzul vremii noastre de-azi.

T u râz i şi modu lez i în c ân t ec Mis te r ioase le cascade Din N i a g a r a t a in f imă. , I m p e r s o n a l , ca şi l umina , Făcuş i d in c a m e r ă o fiinţă Cu care- i b ine ca să sta A l ă t u r i , s'o iubeşti . . . s 'o ai...

Calorifer de lume nouă, Ai ceasul tău de poezie, D e vagi nelinişti şi de tristă Efeminată lâncezeală, E două-acuma,—dupe-anuiază—, Şi-i somnul bun şi siestal. Iar tu ai pus pe sanatoriu Un panaceu universs?

Peste un ceas se vor ivi, In dreptul fiecărei uji, Un oaspete, ce-i aşteptat, D e eri în seară, pe la opt, Când a plecat şi cel din urmă D i n cei ce-aduseră eri flori.

Calorifer cu braţe multe, Struneşte orişice dureri Mângâe tot ce-i oboseală, Şi-alungă orice întristări.

Calorifer, ce-ţi porţi din pivniţi, Spre noi viaţa ta dolentă, Primeşte-mă să râd cu tine, Şi să visez în cald şi bine, In ceasul tău de poezie, — O, vietate'ntermitentă.. .

- OTÍLIA GHIBU

*) Din ciclul „Casa Albă".

S E R A F I N A : C e v r e m e ! Şi Na ta l i ţ a nu m a i v ine .

M I R O N : ( a d u n â n d ) . Câ t o fi ceasul? S E R A F I N A : Tâ rz iu . O p t şi ceva.

M I R O N : C i n e ştie acolo, la birou.. . P a i că n u - i Cunosc eu pie cei m a r i ! Nu le p a s ă lo r că î n t â r z i e func ţ ionaru l , că-i obos i t şi a r e nevo ie d e od ihnă . Muncă ѴІ ia r m u n c ă ! (a adunat - t o a t e f runze le ) . G a t a . (întjjade m â i n i l e ş i l e ' p r iveş t e , t r i s t ) . Ia ui te , n e v a s t ă : c â t e f runze , a t â ­tea inimi. . .

S E R A H N A : Arumcă-le 'n l a d a d e gu-

S E R A F I N A : Pă i vezi? M H O N : Văd. S E R \ F I N A : Bine c'a da t . D u m n e z e u ! .MIRON: Vad, — şi n u m ă b u c u r de loc

ri", c e văd. Ui tuc , reumatic. . ' . Vest i tor i i mor ţ i i , n evas t a ! (pauză ; Miron, ca d in sen in) . Ca revasăz i că , a t u n c i a m m â n c a t în c u r i e , sub cas tan . î m i a d u c a m i n t e . C u m iă nu -mi aduc? Aşa- i : e r a ma d a m Miu la p o a r t ă .

S E R A F I N A : C â n d m â n e a m , pleoojse niaciaiu Miu.

M1IÏON: Adică, da — p lecase . S E R A F I N A : ...Şi, p e u rmă , n e - a m p l im­

bat iu g r ă d i n a pub l i că . C â n t a muzica ro-<f!ci;ilor. • -

MIRON: (oftează). Nu m a i sun t roş ior i i e-iî '-mi fost oda tă .

S I R A F I N A : ( Iura tă , s u r â z â n d amin t i ­r i lo r ) . Şi... (se joacă , sfielnic, cu g u l e r a -şu l g a l b e n a p r i n s ) .

MIRON : (după câ t eva c l ipe de a ş t ep t a ­re , p r iv ind-o miop) . Şi?

S E R A F I N A : ...Acasă, Mi rone l ! C â n d n c - a n i în to r s acasă !

MIRON: Ei, c e - a fost când n e - a m în­tors l e a s ă ?

ЪѴЛіAFINA : Se poa te să n u ' ţ i aduc i tu a m i n t e , Mironel?

M I K O V : C i u n să nu ! Am mânca t sub ca f t an , n e - a m p l i m b a t p r i n p a r c , u n d e c i n iau roşior i i , ne -am în to r s acasă , căs ­ca ud şi... ( repede) ne-u .n i culcat , ce e r a S4 f i . c e i u ? Nu e r a să... (pa re că î n ţ e l ege şi r ă m â n e loculu i ) . Soraf ino! Nu cumva. . . (se ap rop ie , cu p a ş i g r abn ic i şi-o p r i n d e de îD . i i 'â). Nevas t ă ! Nu c u m v a ic gândeş t i la...

S E R A F I N A : ( râde silit) A, nu ! să nu... Al tceva , eu...

M I R O N : (o pr iveş te , m u t ) . SERA U N A : (se u i tă în ochii l u i ; a u i ­

t a t să r â d ă ) . MIRON: (îi t r e m u r ă b ă r b i a şi b u z e l e ;

nu m a i a r e n imic comic în e l ) . S E R A F I N A r (coboară ochii î n p ă m â n t ) . M I R O N : (pr iveş te în gol, t r i s t ; a s p i r ă

adânc ) . S E R A F I N A : ( r id ică p r i v i r e a s p r e eJ,

s f ie lnică; n u ş t i e : e s u p ă r a t pe ea, sau . t r i s t ) . ': i.iäJ

M I R O N : (îi l a să m â n a , uşor , caş icum i-nr aşeza ceva în poa l ă ; se d e p ă r t e a z ă ; a r ă m a s în faţa fe res t r i i şi of tează ; se p l imbă ) .

S E R A F I N A : (sf ielnică) . Miron P o d o -vicî. I

M I R O N : (s 'a op r i t şi-o priveşte» î n d e ­l u n g ; c l a t ină capu l ) . E d u r e r o s , F ine luş , (abia poa t e vorbi) du - r e - ro s !

S E R A F I N A : ( t r i s tă ) . Mie 'mi spui , Miro­nel d r agă , mie...

M I R O N : ( luptă cu l ac r imi le ) . Să s imţi că... — a ş a : caş icum ai lua o c â r p ă şi... (Depa r t e , vag — u n cor t ine resc ) .

S E R A F I N A : ( t r e sa re ) . C e - o fi? . -MIRON: ( idem). P a r c ă s ' aude sgomot. (merge g r a b n i c la f e r e a s t r ă ) . Nu-i n i ­mic, F ine i . (Seraf ina s'a a p r o p i a t , d e a se ­meni cu paş i g r a b n i c i ; a scu l t ă ) . T i n e r i i ! cei pu te rn ic i , cei f rumoşi , cei do rn ic i !

S E R A F I N A : Ascul tă , Mironel , a s c u l t ă ! C O R U L : (de d e p a r t e ) .

„S'a dus v r e m e a de d e m u l t „Şi i u b i r e a a a p u s . — „Ne-a lăsa t ca doi s t re in i „ P r i m ă v a r a ce s'a dus". . .

MIRON: (cu g lasu l umed) . Auzi , F i n e ­luş! Ascul tă .

C O R U L : ( ap roape , t r e c â n d ) .

„Moare visul de iub i r e , „Mor şi f lor i le 'n grădină . . . „P l âng i z a d a r n i c . T o a m n a - i r ece

г $ і mi-e suf le tul r u ină" .

8

MIRON: (cuvintele Seraîînei i s'au părut un sacrilegiu). Nu! a s t a nu, F i n e i ! . \st:a"s lacrimii, n e v a s t ă — l ac r im i l e p r i ­m ă v e r i i c e s ' a dus . Lasă-mi- le , a s t ă s e a r ă . Au m a i m u l t ă m i n t e ca no i , f runze le . E le n u se r evo l tă , n u ţ ipă, n u fug de l oamnă . în ţ e l eg , m a i b ine ca noi, t a ina a scunsă în f iecare fir de i a rbă , în i n i m a f iecărui m u n t e .

SERAFINA: (clatină capul, tristă; tre­nare). N ' a i a u z i t poar ta ; ' Ascu l t ă : paşi i Naîa l i ţe i .

. o i i : Vine p r i m ă v a r a ! porneşte, cu paşi micty spre dormitor). Toannna i e duce să 'şi îngroape lacră ini le î n . a l ­bum...

SCENA II

' Serafina — Miron — Nataliţa NA'i ALIŢA : (intră, sprintenă, cu un

buchet de trandafirii roşii pe braţ) Bună seara . Să ru t m â n a , tuşico.

SERAFINA: B u n ă sea ra , maică . NATALIŢA : (s'a apropiat de fotoliul

Sera finei ; bătrâna o sărută pe frunte) Ce v r e m e , a f a r ă !

MIRON : (a rămas în prag, delà intra­rea Nataliţei ş i-a privit-o, trist) Ia ui te , F ine i : t randafir i . . . .

NATALIŢA : (tresărind, roşind).... Mi i-a dat...

SERAFINA : Lasă... MIRON : . . . n u m a i s p u n e ! SIA{Al'iiNA : . . . n u t e ce r t ăm. — MIRON . . . . d impo t r ivă ! NATALIŢA : ((către Miron, întinzân-

du-i un trandafir) Vrei şi m a t a l e unu ? MIRON : Eu a m , Nata l i ţo . (le strânge

la sân, ca pe-o comoară) F lor i le m e l e d rag i şi ale. . .

SERAFINA : (grabnic, lângă Nataliţa) Ce t r andaf i r i ap r inş i !

MIRON: (i-a murit cuvântul pe buze; 11 doare surâsul!). Seraf ine i tot îi ma i p lac t randafi r i i . . . (privind frunzele) F lo r i l e mele d r a g i , n u m a i a l e me le — p â n ă u n a alfci... (iese, încovoiat).

SCENA III

Serafina — Nataliţa. NATALIŢA : (nu înţelege ; e îngrijată)

Tuşico ? _ j i i í I SERAFINA : Nimic. Aşa, a t r e c u t un

nor şi... (o strânge la piept, o desmiardă) Nu în t r eba , să n u m a i î n t r e b i ! Sbu rdă , cân tă , t r ă e ş t e d in pl in , Na ta l i ţo maică , trăeşte ! că des tu l ai să p l â n g i c â n d ye i fi, ca m i n e (o îneacă lacrămile).. . n evas t ă de p e n s i o n a r !

C O R T I N A

VNtvÈRSVL literar

O C H I I . . .

Noaptea vesfia calm armistiţiu. Brădetul stavila scurgerea gheţarilor, prăbuşirea tranşeelor ascunse. S e schimbau avantposturile, zariştea că­dea arzând peste creste carpatine : rachete, licurici demonice reclame lu­minoase peste u n oraş nimicit. Tăcerea aicuiu atmosfera ca pe o turlă, un gro­hăit de tun, bătaia intermitentă a pu­ştii. Ecouri trosniau râşnind praf ele morfină şi, delà mare altitudine gerul tare întindea o gigantesca faţa de masă pentru o cină de taină. Din pisc lune-ca-după obicei-povârnişul săpunit, până in câmpul liniat simplu, dar cu plan drăceşte conceput.

Secţia de cavalerişti porni în patiu-lare. Inamicul se întărise în văgăuni adăpostite de pereţii stâncoşi. Trebuia descoperită vizuina, răsiurnată c u ghiulele, curăţat locul. Oamenii erau flămânzi, îngheţaţi. Ceata concentrata se târa solemn, inutil, fără putinţe de orientare. Galop, galop, trap, trap, oameni şi cai trăgeau dâre de zebră po omăt. Sunetele s e învârtiau in spirala oamenii ar fi vrut să le gâtue, să nu fi»* auziţi. Din spinările şi burţile prive-liştei de o perfectă albeaţă plesni i n s a după câtva timp, ceva ca o căvarue şi lumina limpezi ochii.

— Fraţilor, fără popas nu-î chip.... degerăm ! (glasul soldatului cart vorbi se ascuţi de crivăţ ca o lamă brici).

•— Las' fra'miu.... cunosc... adă­post.... aproape....

lţic sin lţic din ceată s e oferi c ă ^ -uză. Era cel mai inventiv, m stare să bage o furtună în raniţă, să se ascun­dă ca gâza sub scoarţă de copac ; cre­deau într'însul, ca în forţa busolei, m bezna prevestitoare de furtună.

— Du-ne !.. ne îngroapă troiene.... — Nu vezi ? se clatină şi cerul cu

cuşma pe ureche... să înnebi'neşti. —- Sfrenţa, lepra şi răpciugă ! — Cine a stârnit războiul ciolane'e

nu i-ar mai putrezi !... Dar o rachetă, o santinelă cu coif

uemţesc în pisc, curmară comentariile. — Tranşee inamice . . . . fraţilor,

fuga !... Începu o cavalcadă pe polei, în dan­

sul copitelor cari se împleticeau, o ca­valcadă cu râpâit de grindină, care trezia urlete şi vânturi pitite pe dupa copaci. Viforniţa biciuia, ţesăla car­nea care sfârâia, bătea ascufit în ochi. îndepărtat, cădeau pasări . de jar, a-prinzând ceruţi învălătucite concen­tric, pământul lichefiat era turnat r a într'un ontal. Înaintau plescăind ca în smârc. Fiecare soldat se simţiu celă­lalt mai precis, celălat există, umblă, simte cu fiinţa împrumutată delà dân­sul, iar cineva străin, care 1-a cunos­cut de mult şi dintr'o ciudata simpatie se mai ţine şi acum de dânsul, se târâe insensibil, gonind în vid.

Pierduţi, iremiadiabil pierduţi ! După doi km. cavalcada pontem

brusc oprită de un obstacol solid : o casă cu ferestre multe, scheletul unei fabrici, cojită ca o nucă de bătaia şrapnelelor. Intrară călări înăuntru.

de ION CÄLUGÄRU

— Acu, lţic, adu şi lemne s'apin-dem focul !...

Respirau în sfârşit adăpostiţi ! Ve­selia ţ â ş n i în inimi, fiecare reintra în pielea iui şi era iar : sergentul ser­g e n t , soldatul soldat, lţic, lţic.

Nu se ştie de unde lţic aduse vreas­c u r i ş i u n s o l d de g a r d . Se aprinse pă-lălaie în mijlocul clădirei, îuerindea l u scoasă d i n desagi, se încinse chef c u snoave porceşti şi farse. După ma­să, deaşişderi se încinse-în lipsă d e cărţi de j o c un 14/31 cu păduchi (cine scotea din sân cifra exactă câştiga).

— Aţi auzit cum miăunau mâţele — Cum să nu miaune ? — e noaptea

de Sânt'Andrei !.... Hotărâră apoi să mâie peste noap­

te în fabrica dărăpănată. Şi, pentrucă cineva trebuia să vegheze pe afară, alegerea căzu asupra lui Iiţc, ins mai subţire, deci mai rezistent.

De două ceasuri lţic măsoară zidul ciupit de vărsatul şrapnelelor.

uinspre brădet se arătă o umbră. Pe unde trece, pădurea se mistue de incendiu, lţic, măcelar din. instinct şi îndeletnicire, purta o tinereţă de bra­vură robustă, n'avea de ghetto de c â t numele, dar groaza îi târ.şia pe ver­tebre ca o năpârcă de asfalt... Umbra se desprinde clar pe platoul de cleştar .-un om ! lţic întinse arma. Cocoşul îm­pietrise, deşi se văzu flacăra glontelui şi se auzi şuerul. A doua oară nu mai încercă să tragă din prudeuţă, din mila poate Omul înainta mereu, staco-jind ninsoarea sub pasu-i care înghi-ţia depărtare. Într 'un salt iu alături. Nu era decât soldat combat*'ut, de o subţirime neobişnuită. Un ochi de panteră-i inunda obrazul , barba ilu­mina obrazul colţuros şi pleata lucia ca floarea de tei. Când lţic privi prin­tre gratii îl zări pe străin trântit lângă foc şi încălzindu-se . O mişcare greşită a streinului şi un soldat buimac se pră­văli în jeratec. Toţi săriră in picioare.

— Ce cauţi aci, băiete ? — sergentul. Străinul tăcea, tăcea (numai ochii lu-ciau de o elocinţă nefirească).

— Dece taci, pezevenghiu.e ? fiui iar ; vru să-l tragă de urechi dar mâna se înfipse flasc, în clei. Mă bagi în puş tărie d a t ă nu răspunzi !... să-ţi văd bi­l e t u l Umbli noaptea dupa dame... p u i fripţi veşti inamicului ?

Aceeaşi tăcere. — Nu răspunzi, caltaboş cu barbă ? — Lasă-l don ' sergent , are mustaţă...

poate e rănit ! — ...are găuri la manta : poate o

mut...... Atras de sgomot lţic îşi băgă na*

s u l p r i n gratiile u n u i geam. Străinul păşi într'acolo ,calm, indiferent ; să­r u t ă nasul oferit şi, reflex îşi oferi şi . . . . i.-.iti oorazul D e e n t r u palme.

— E ţicnit da-l'aş dracului ! Ion Ion trage-i câteva centiroane că-1 face şi pe Christos ? Dar cum se pregătia să-l cârpiască brusc, străinul se vola­tiliza (nimeni nu văzu pe unde, dar se presupuse) prin zid sau vasistas.

Soldaţii alergară să-l prindă — a-tenţia l e fu a t r a s ă d e o d e s l ă n ţ u i r e Re

UNIVERSUL LITERAR

sonerii, semnalau, semnalau ca pe un peron, nude s'ar fi desferecat mecanis­mul, zurgălăi de diferite niveluri, vârste şi timbre, zurgălăi ruginiţi, cu sunet care însângera creerii. Se lasă o beznă grasă având ceva de zăduf. Caii priveau printre gratii, râdeau fur i ­bund cu nări dilatate. Ningea cu slo­iuri şi crivăţul circula prin atmosfe­ră ca un express.

(Nu s'ar putea susţine totuşi că sol­daţii remarcau ceva neobişnuit).

— Iţic un 'fi-i prietenul. Vezi nu s'a *.scuns prin cazane ?

— TJite-1 ! (un glas leşinat, ieşit cu rle sub apă).

Itic vedea ceeace nu sesiza încă ni­meni.

Străinul crescuse uriaş. Un pas ; şi cizma se înfipse în brădet ca in pâne, un altul şi cerul se lăsă ca pe scripete, dintr'o trapă plesni un bal­con şi străinul urca, uşure. Privea jos, de mai sus de cât se poate închipui. Capela strălucia nimb împrejurul ca pului de o năprasnică frumusetă, plimba mâna prin azur şi, unde bolbo-rosia cu degetul, apăreau stele. Tot ce atingea devenea fosforescent, se pre­făcea în luceferi, în licuriéi, în slove mobile şi fără senz.

Se întâmplă atunci o ciudăţenie unică : par'că s'ar fi molipsit toţi simultan de conjuctivită, văzură, ceeace văzuse numai Ipc. O obsesie redusă la ochi, fără relaţie cu restul trupului; o irupţie pe trup şî haine, fiecare par purta un ochi în vârf ca un ac gămălia. Pe fiecare ochi se tipăria o frântură, fiecare ocna suplinia toate simţurile ; vedea, gusta, auzia, pipăia.

Ce iad de beţ ivi i -Ce mulţime mă­celărită pe panta unei străzi, întinsă nesfârşit, proptită le orizont ca o sca­ră !... Gâlgâie, gâlgâia. Prin brazii prefăcuţi în sonde ţâşnia sânge, cerul se sprijinia pe căpriori d e beton ar­mat, pământul era străbătut de ţevi (Scânteiau şi se stângeau necontenit apariţii ca inscripţii de cretă). Suftit desluşiră cum luna s'a aşezat ca o platoşă peste obrazul străinului şi l'au recunoscut, deşi au l'au văzut de­cât în închipuire şi icoane pironit ş> răstignit I era aţa cum nu poate fi t l .

înţeles prieten şi om, ci numai îndum­nezeit.

— Căinţă amară ! N'am ascultat tă­cerea Lui.... isus Christos, fraţilor.

Mai văzură cum, din celes'tu-i bal­con El vrea să cuvânte sau să predice noroadelor, dar tunuri anti-aeriene nu-1 lăsau, băteau în platoşă, platoşa despletia flăcări de aramă, flăcările se tupilau prin cerul gurii ca prin hruba de topit metale. La un semn al lui au apărut tankuri, avioane, oşti. Din pustietate de calcar rece se înalţă o cruce de aur peste o turlă scufundată şi atras magnetic braderai descindea tocat de mitraliere, descindea ca re­gimentele în retragere forţată, ca pă­mânturi vulcanic prăvălite, se îmbul-ziau trenuri peste punţi suspendate, se scurgeau oşti, oşti peste oşti, spre o destinaţie necunoscută, îmbrâncite de o voinţă necunoscută.

— Ajutor. îngheţăm ! — iac i că se ineaeră ! — Nu se vede ! In brânci mai biue

şi să urlăm !... Glasul îngheţase în gât ca o apă. Li

părea că ţipă din rărunchi dar pri­mesc răspuns ecouri de gheată. Nu se auzia decât un măciniş de oase. Nu s t vedea un gest de milă. O dună de sare trecu peste ei, îi mură ca în sa­ramură... Nu mai aşteptau nimic, hva perfect egal ce s e va mai întâpla ! Doar ochii din orbite usturau cu du­rere neîntreruptă. Văzul anormal persista ca un instinct de cârtiţă s e ascuţia, se perfecţiona, dela sine. In priveliştea cuprinsă de delir îl vedeau circulând cu viteză fantastă (îl sur­prindeau ca pe un ventilator îu mers). Aşchii rupte din trupul lui sburau : un ochi exaltat exprimând orice, un nas croit din ghiaţă, cizma care în­ghite leghea ca o sorbitură, El arde ca răşina, răspândeşte şuerând mires­me. Urau vedenia se străduiau s'o sugru­me în gând dar n.'o puteau uita.

— L'am prins !... ţine-1.... trage-1 de nas ! In nas îi stă puterea î

— Taci !... te aude ! Şi pentru că ochi cotidieni deveni­

seră inutili şi se uzau fără folos, s'au gândit să-i economisească şi i-au des­prins cu spăngi şi i-au agăţat de crăci

(prevedeau că în zori se vor mai servi de ei).

In dimineaţa de 13 Decembrie 1916, s au găsit spânzuraţi 30 de ochi, îm­bătrâniţi de chiciură.

Pe retină se imprimase fragmentat, încremenise delirul nopţii.

Faptul nu s'a bucurat îusă de a-tenţia unui comunicat oficial.

Oct. 1922. ION CALUGARU

*

. SPIRITUL LUI B E R N A R D S I J A W

Î n t r ' o zi a u t o r u l Sf intei Ioana fu invi ta t de L a d y C h u r c h i l l la u n d ineu de gală . S h a w r ă s p u n s e :

— „Nici nu-mi t r ece p r i n g â n d să viu l a d-voas t ra , ca să m ă n â n c c a d a v r e de a n i m a l e !"

* Cu ocaz ia p r e m i e r e i u n e i p iese , Ber ­

na rd S h a w se pomen i , că îi c a d e de la ga le r i e o h â r t i e cu c ă r n a ţ i . I nd igna t S h a w se u i t ă în sus şi s t r igă :

— Te înşel i p r i e t e n e ! Sunt v e g e t a r i a n şi n u po t sufer i ca rna ţ i i . A l t ă d a t ă să vii cu o v a r z ă !

* Biograful a m e r i c a n al lui Shaw, Arch i -

ba ld H e o d e r s o n îl î n t r e b ă oda tă , dece şi-a c u m p ă r a t tocmai moşia i fe r t fo rd-sh i re . S h a w conduse pe a m e r i c a n în mir cui c imi t i r a l loca l i tă ţe i ace le ia . P e p ia­t r a f une ra r ă , a u n e i femei c a r e m u r i s e în v â r s t ă de 83 an i scr ie : „Viaţa i-a fost s c u r t ă !"

— O r i d a c ă 83 an i î n s e a m n ă c ă a i t r ă i t pu ţ in , a t u n c i r e g i u n e a a s t a t r e b u e să fie foar te s ă n ă t o a s ă !

* B e m a r d S h a w se ce r t a cu un s t raşn ic

polemis t , aces t a d i n u r m ă e x c l a m ă la uu m o m e n t dat , cu u n ton i n e n a r a b i l de t r i umf :

— C e a c e spui acum, d o m n u l e Shaw, es te e x a c t c o n t r a r i u l ce lor ce a i spus a-c u m zece m i n u t e !

— Da , d r a g u l meu , r ă s p u n s e ce lebru l p r a n i a i u r g i m p e r t u r b a b i l , d a r as ta a fost; a c u m zece m i n u t e !

* B e m a r d S h a w a re fuza t să p r i m e a s c ă

c inc i mi l ioane de d o l a r i ce i s ' au oferi t , p e n t r u f i l m a r e a p iese lor sa le .

— P iese le me le , a d e c l a r a t Shaw, vor da f i lme p r o a s t e , i a r . t e a t r a l i c e ş t e v o r p i e r d e d in v a l o a r e .

S h a w a c e r u t 50.000 de dolar i , s p r e a scr ie u n s cena r iu d e film. D a r la u n mo­m e n t dat , a a f l a t că u n ves t i t avoca t de la con t ro lu l na ş t e r i l o r c e r u s e m a i m u l t :

— Aşa se şi cuv ine , a r ă s p u n s Shaw, sc r ie r i l e sa le p r e ţ u e s c ma i mul t decâ t a l e me le !

R U D . A. K N A P P

10 üNlVEÜSÜL LITER Alt

Prin prejurul Empireulu i INTERVIEWUL D - L U I D R O U H E T S a u VIAŢA ISTORICA ŞI VIAŢA

ESTETICA. C H E N D I , ANGHEL, TRIVALE, CERNA.

ANGHEL. — A m a u z i t că în ce rcu l l i ­t e r a ţ i l o r noşt r i m a i b ă t r â n i , se face m a r e caz de „Şt i in ţa Li te ra tur i i ' . . . Ba l u c r u de necrezut , că tu te-ai fi da t de p a r t e a a u ­to ru lu i ei, t u te-ai fi da t de p a r t e a m i m toèului ei , tu, c a r e ai fost t o t d e a u n a im­pres ion i s t de-ai noş t r i .

C H E N D I . — E a d e v ă r a t . A d e v ă r u l — v ă d a c u m ş :, eu — m ă c a r a c i în ap rop ie ­r e a E m p i r e u l u i — t r e b u c să ia b o u l p a ­s iuni i omeneş t i .

ANGHEL. — Va să zică, p e n t r u t i ne e l egan ţ a şi sp i r i tu l n u m a i con tează . Căc i ce e l e g a n ţ ă ş i sp i r i t găseş t i tu în „Şt i in ţa L i t e r a t u r i i " ? '

CHENDI . — F a ţ ă de a d e v ă r , e l e g a n ţ a şi sp i r i tu l nu a u nici o p u t e r e .

ANGHEL. — Bine, da r cu p r i n sp i r i t şi p r i n e l e g a n ţ ă tenai făcut ascu l ta t .

C H E N D I . —i A fi, a s cu l t a t nu în semnea ­ză şi a fi v r edn i c de crezut . A s p u n e ou a r t ă — da ică cu e legan ţă şi cu spir i t , — 'este a înşe la , şi a d e v ă r u l , şi f rumuiwţea

ANGHEL. — C a e n o r m i t a t e ! CERNA. — Şi to tuş i a şa mi se p a r e lu­

c r u l şi mie ! Ba, găsesc că domnu l C h e n -di a fo rmula t ^admirab i l un a d e v ă r ce mi-a f l u tu ra t ş f mie dq m u l t e o r i î n a i n t e a minţ i i .

TRIVALE. — Şi, mie nii se p a r e tot aşa. Totuş i , aş v r e a ca domnu l C h e n d i să ne în t emeeze aceas t ă idee ca re , a l t m i n t e r i , a r e a p a r e n ţ a u n u i p r a d o x .

C H E N D I . —• Bucuros , C â n d spui un lu­c i u cu e l egan ţ ă şi cu spi r i t t e fură e l e g a n ţ a şi sp i r i tu l , şi nu m a i a i n ic iun p r i ­sos sufletesc, ca să vezi şi a d e v ă r u l . Da r , furându-to e l egan ţ a şi sp i r i tu l , te fură forma e x t e r i o a r ă , ia r n u a d e v ă r a t a fru­muse ţe , c a r e t r e b u e ma i inan i t é de toa te să fie fond.

Şi i a t ă cum e legan ţa şi sp i r i t u l înşea lă . • CERNA. — Nu p e toţ i .

TRIVALE. — In o r ice caz, p e proşti . . . C H E N D I . — Ba, în p r i v i n ţ a aceas ta , eu

p ro tes tez . E l e g a n ţ a şi sp i r i tu l înşala" p e toţi , — ba, p e toţi cei ma i in te l igenţ i , m a i cu s eamă dacă sun t leneşi , îi înşa la ma i b ine decâ t p e cei lal ţ i .

ANGHEL. — Azi eş t i n u m a i p a r a ­doxe .

C H E N D I . — Bine, d r a g ă A n g h e l e , sp i r i t u l şi e l egan ţ a c ine-o să le pr icea­p ă m a i r e p e d e şi ma i b i n e ? Proş t i i ?

CERNA şi TRIVALE. , - - T r e b u e să conven im că d o m n u l C h e n d i a r e d r e p ­ta te . I n loc de „p roş t i " to tuş i , a m p u t e a zice că e l egan ţ a şi sp i r i tu l înşea lă ma i r e p e d e p e oameni i sensibi l i la f rumuse ­ţ i le l i t e r a r e , rar nu la sever i t ă ţ i l e adevă ­r u l u i . .

C H E N D I . — Aşa p a r e că a r m a i m e r g e . D a r eu aş a d a o g ă ceva m a i c u p r i n z ă t o r şi m a i p rec i s . Eu a ş zice că e l e g a n ţ a şi spi-i ' i M înşa lă şi m u l ţ u m e ş t e mai: m u l t p e mis t ich Căci n u m a i mist ic i lor lo e s t e g r e u să ana l i zeze l u c r ă r i l e şi să vadă a-de vă ru l .

ANGHEL. — Nu c u m v a v re i să pu i şi p e D r o u h e t , Щ г е mis t ic i ?

C H E N D I . — Nu-1 p u n eu. Se p u n e e l . TRIVALE. — Nu . 'n ţe leg ce e cu dom­

nul D r o u h e t şi cu mis t ic ismul lui i Ştiu că domnu l D r o u h e t e o m serios .

CERNA. — Nici eu nu înţe leg. ANGHEL. — Să vă e x p l i c căci tocmai

cu a j u t o r u l lu i vo iam să vă r ăcesc en-tus i a smul p e n t r u „Şt i inţa L i t e r a r ă ' 1 . D â n ­sul , m a i deunăz i , a pub l i ca t în „Viaţa L i t e r a r ă " u n a r t i co l în ca r e s t r â n g e r ă u de gât aceas tă ş t i in ţă .

Şi ţ ie, f ra te Chend i , p e n t r u a s t a î ţ i n ă z a r e că a r fi mis t ic D r o u h e t ?

C H E N D I . — N u m i sc n ă z a r e ; es te . Î n v ă ţ a t cu e l e g a n ţ a şi cu sp i r i tu l f ran­cez, nu m a i p u n e p r e ţ pe a d e v ă r şi a r ­g u m e n t a r e .

CERNA. —• Apoi d e la u n profesor tocmaii la a d e v ă r şi la a r g u m e n t a r e t r e - . bue să n e a ş t e p t ă m .

CT1ENDI. - - Aşteptăm,- degeaba ; şi de a c e e a îl p u n — ad ică se p u n e el — în r â n d u l mist ici lor .

ANGHEL. — Ca să n u te p u n e m şi p e t ine în r â n d u l lor a r g u m e n t e a z ă mă­car tu.

C H E N D I . — Ce să a r g u m e n t e z ? Ia şi c i teşte .

ANGHEL. — Şi-ai v rea să zici că spu­n e r ă u ce spitne ? „Ex i s t ă la no i un cr i ­t ic — e vorba d e a u t o r u l „Ştiinţei, Lite­r a t u r i i ' ' — care , r u p â n d cordonu l ombi ­l ical d i n t r e c r ea to r şi c rea ţ ie , a b s t r a c ­t izează opera ' de a r t ă p r i n i zo la re" . Spu­ne tu, dacă nu e e l egan t ce s p u n e ?

C H E N D I . — "Cum spune , - e e l egan t ; da r ce spune , e n e a d e v ă r a t . Nu cumvti te o rbeş t e ş i pe t i ne e l egan ţa ?... Se p r e a poa te , f i indcă şi tu to t cu e l e g a n ţ a şj cu sp i r i tu l aii v r u t să scapi de a d e ­v ă r u r i l e ace lu ia ş a u t o r . Nu mai fia mist ic , Anghe le , căc i d o a r aici sintern dincolo de mist ic ism — s în tem în a tmosfe ra intel i ­gen ţe i p u r e a Empi reu lu i .

ANGHEL. — Adică vre i să zici că nu e şi a d e v ă r a t în ce spune D r o u h e t i

C H E N D I . — F i r e ş t e că n u ! CERNA. — Nu-mi v ine să c red că un

profesor — b a încă un decan şi u n con­d u c ă t o r a l p r o d u c ţ i e i n o a s t r e d r a m a t i c e de mâ ine — sä n u fi ci t i t „Şt i in ţa Li­t e r a t u r i i ' ' şi totuşi să fi vorbi t de sp re ea cu a t â t a s i g u r a n ţ ă !

TRIVALE. — O fi confundat şi e l e le­gan ţa cu a d e v ă r u l ! — ca o r ice mis t ic !

CERNA. — D a r un profesor n u t r e b u i e s'o facă.

ANGHEL. — C i u d a ţ i m a i s în te ţ i ! O-căr i ţ i pa b ie tu l om î n a i n t e de a-1 j u ­deca ! 'Şi m ă m a i faceţi pe m i n e că sînt mis t ic !... C h e n d i d ragă , dovedeş te m a i în tâ i că, în e l egan ţa , lu i D r o u h e t , n u e ş i a d e v ă r !

C H E N D I . — C u p lăce re . Şi ma i în tâ i „Şt i in ţa L i t e r a t u r i i " n ü t ae co rdonu l o m ­bil ical d i n t r e c r e a t o r şi c rea ţ i e abs tae t i -z â n d o p e r a de a r t ă p r i n izo la re . „Şt i in ţa L i t e r a t u r i i ' ' n u t ae cordonu l ombi l ica l d i n t r e c r e a t o r şi c rea ţ i e , a şa cum le înţe­l ege d o m n u l D r o u h e t , nici n u a b s t r a c ­t i zează o p e r a de a r t ă , c u m o în ţe l ege Ş t i in ţa L i t e r a tu r i i , p r i n izo lare . D o m n i a s i se vede că a cit i t super f ic ia l ca r t ea , şi de a c e e a a m e s t e c ă n u m e l e g e n e r a l d e „ o p e r ă ч С І е a r t ă " cu n u m e l e specia l d e „ c a p o d o p e r ă " . Ş t i in ţa L i t e r a t u r i i — aş p u t e a zice m iezu l ei —) s tă însă tocmai în d i s t inc ţ iunea ca l i t a t ivă d i n t r e ope re l e d e ai-tă a l e t a l e n t u l u i v i r tuoz i t ă ţ i i , şi d i n t r e c a p o d o p e r e l e genia l i tă ţ i i c r ea toa ­re . O p e r e l e de a r t ă se ves te jesc cu v r e ­m e a şi i s tor ia l i t e r a r ă v ine să le d e a un fel de v i a ţ ă ca r e t r ezeş t e cu deoseb i r e in t e re su l e rud i ţ i lo r . Ştiinţa, L i t e r a t u r i i nici n u se ocupă de e le şi le l a să în sea­m a is tor ie i l i t e r a r e să le lege d e „mediu , rasă , momen t , p r i n b iograf ia au to ru lu i ' ' . A f i r m a r e a d o m n u l u i D r o u h e t , dec i în a-ecas tă p r i v i n ţ ă este n e e x a c t ă . Tot uşa de n e e x a c t ă es te şi a f i r m a r e a că .Şt i inţa L i t e r a t u r i i " „abs t r ac t i zează prirv i zo la re o p e r a d e artăi ' 1 . Ş t i in ţa L i t e r a t u r i i " o-c u p â n d u - s e n u m a i cu capodope ra a t r a g e a t e n ţ i u n e a tocmai a s u p r a faptu lu i că, p e c â n d ope re l e de a r t ă ob i şnu i t e îşi t r a g vinţa d in a f a r ă de ele, — şi deci din iş­ti, r ie — capodope re l e a u o v ia ţă inf ini tă în e le înşi le , şi a c e a s t a le face să t r ă i a s ­că fără să oe ves te jească în veacul vea-cu i i lor .

ANGHEL. — Adică vre i să zici că D r o u h e t n 'a făcut a ceas t ă distiincţiune ?

C H E N D I . —• Nu n u m a i n ' a făcut-o ; d a r el nici nu în ţe l ege că viaţa, p e ca re i s tor icul l i t e r a r o dă unei oipore de a r t ă o r d i n a r e , nu a r c a face î n t r u ni­mic cu via ţa capodopere lo r .

ANGHEL. — Ce tot vorbeş te C h e n d i ? Nu e tot vo rba da v i a p , şi la une le , şi la a l t e l e ? Şi nu vorbesc toţi cr i t ic i i de v ia ţa opere lor , o r i ca re a r fi c-le ? Aceeaş i v ia ţă e şi în o p e r e l e de t a len t sau de vir­tuoz i ta te , p e c a r e o î i iviază is tor ia l i te­r a r ă , şi oceeaş i v ia ţă e ş i îh aşa numi ­tele c a p o d o p e r e !

C H E N D I . — Vezi a c i t s înşeli tot a şa de grosolan ca şi d o m n u l D r o u h e t . Via ţa o p e r e l o r de a r t ă ob i şnu i t e , p e ca r e / o recons t i tue ißtoricul l i t e r a r es te o v ia ţă i s tor ică r e a l ă dacă vre i , fizică şi ea Liite-r e a z ă n u m a i in t e l igen ţa noas t r ă , se tea n o a s t r ă de a a f la cauze le şi efecte le în

Tunica spaţiiiului şi a t impulu i . Via ţa oa-

Clopote de seară — După Th. Moore —

O clopote de sea ră , dulc i c lopote d e s e a r ă , Cu vocea t ângu ioasă îmi amin t i ţ i voi i a r ă D e zi lele t r e cu t e , d e - a c a s ă şi d e ceasu l C â n d p e c ă r ă r i s t r e i n e m i - a m î n d r e p t a t e u pasu l .

S ' au dus ace le v r e m u r i , az i nu-s decâ t poves t e 1 D i n cei ce v ' a s c u l t a r ă nic i u n u l n u m a i es te , To ţ i zac afund a c u m a în g r o a p a so l i t a ră «• ŞÎ n u vă m a i ascu l tă , o c lopote de s e a r ă .

To t astfel când d in l u m e m ă voi î | d u s şi e u D o a r t â n g u i t u l vos t ru va r ă s u n a m e r e u ;

D a r al ţ i «poeţi vor t r e c e p r in va l ea m i l e n a r ă Şi vor cân t a d in l i ră , dulc i c lopote d e s e a r ă .

M. BENIUC

UNIVERSUL LITERAR 11

p c d o p e r e i , d in con t ră , v i a t ă oa r e ţ r ă e ş t e p r i n e a însăş i , e viata, estetică, ideală, psihofizică ş i e a i n t e r e s e a z ă ţot sufletul nostru, oa re p r i n c a p o d o p e r ă se îmbogă ­ţeş te cu un suflet nou, — suflet , d e c a r e h a b a r n u a u i s tor ic i i l i t e r a r i , d a r p e c a r e Şt i in ţa L i t e r a t u r i i v r e a să-1 p u n ă î n t r ' o va loare deoseb i tă , f i ind ceva m a i p r e s u s d e spa ţ iu l , t i m p u l şi c auza l i t a t e a fizică.

A c e a s t ă viată estetică, p e ca re , î ncă oda tă , d o m n u l D r o u h e t - n ' o cunoaşte . . .

A N G H E L . — V r e i a c u m să-1 faci c u t o t d i n a d i n s u l şi ignorant '(

C H E N D I . — F e r i t - a s fân tu l ! D a r m e ­t o d a / e s t e de v ină . I n m e t o d a is tor ică , p r i n c a r e sp i r i tu l g reo iu şi s i s t ema t i c g e r m a n al I n g e n u c f c a t s p i r i t u l v iu şi s p o n t a n f rancez , n u se face nici o deo­s e b i r e î n t r e v i a ţ a i s to r ică şi v i a ţ a es te­t ică. Şi d o v a d a se v e d e c h i a r î n a f i rma­r ea d o m n u h i i Drouhet că o p e r a d e a r t ă se abstractizează i zo lând-o de med iu . El nici u u b a g ă de s e a m ă c ă a b s t r a c t i z a r e a de c a r e v o r b e ş t e priveşte numai operele d e a r t ă ordinare ; d a r n ic i î n t r ' u n caz mi ipoate p r i v i capodopere l e , c a re , p r i n viaţa lor estetică, sun t po t zice, mai concrete decâ t rea l i ta tea! . . .

AiViCHEL. — D r a g ă Chend», m i se p a r e că în ze lu l t ău d e neot i t , te -a i a m ­b a l a t fă ră să v re i , c h i a r în ches t ia aceas--ta a v ie ţe i i s tor ice şi e s te t i ce . T u af i rmi că Drouhet, v o r b i n d de v i a ţ ă a în ţe les n u m a i viaţa istorica, p e n t r u c â p e c e a es­te t ică n ' a r cunoaş te -o . D a r , i a t ă ce zice el cu t re i r â n d u r i m a i sus de c i t a tu l t ă u . r. u n p a s a j , p e c a r e tu, c a p o l e m i s t în­d â r j i t ce-an rost, l -ai d i s imula t . Pof t im, c i teş te : „f r u m o s u l n u t r e b u e concepu t ca o v i r t u t e metaf iz ică , ca un concep t ab- , s t rac t . El es te s u b o r d o n a t pulsului de viata. Şi m a i a d a u g ă în m o d t au io tog ic :

C i i E N D l . — Apoi tocmai a c e s t c i ta t îl î n fundă ma i r ău . Ce e t r u m o s u l d u p ă domnu l Drouhet i Ы nu o u n concept a b s t r a c t , ci este subordonat p u l s u l u i ue-viuţa. Şi niai adaogă în m o d t au to log ic : „a l c ă r e i r e z u l t a t es te" , f r u m o s u l , deci , e r e z u l t a t u l vieţei . E clar . D a c a r e v i a ţ a p o a t e й v o r b a f iNiea. î i i i r 'un caz d e v i a ţ a es t i eu^ ' , pentru că| viata estet ică este însăşi irumuseţea concretă. Dacă. a r în ­ţ e l ege p r i n viaţă, — v ia ţ a es te t ică , —• f raza l u i a r i i u n p l e o n a s m u r â t căoi s ' a r r e d u c e l a a f i r m a r e a c ă v i a ţ a e s t e t i că (—. I r u m u s e ţ e a ) e s t e viaţa. . . es te t ică , f i ú n u r i n a r e ceea ce î n ţ e l ege el p r i n „v ia ţ a " es te v ia ţa isiioncă. P r i n viaţt» i s tor ică a j u n g i să p r i c e p i f r u m u s e ţ e a o-p e r e l o r d q arcă , ca re , a l t m i n t e r i , cum z ice el, fără ea a r r ă m â n e a b s t r a c t e şi dec i f ă r ă f rumuse ţe .

A N G H E L . — Ai d r e p t a t e . Drouhet n u î n ţ e l e g e ce e viaţa, es te t ică , p e c a r e n u o a u decâ t capodope re l e , î n ţ e l ege n u ­m a i viata istorică a ope re lo r o b i ş n u i t e p e c a r e n u le poţ i înv ia decâ t p r i n b iog ra ­fie. A c u m în ţe leg . C u m v ă d l u c r u l e g r a v c u b r o u h e t . C ine 1-a p u s să se v î r e î n filosof ie '<

TRIVALE. — E l u c r u m u l t m a i g r a v decâ t cum c r ede ţ i — o s p u n e u oa re a m m a r i s impa t i i p e n t r u d e c a n u l nos t ru , sc r i i to r cu sti l c u r a t şi accen t d o m o l şi obiec t iv . D i n u l t i m u l ci tat , se v e d e că d o m n u l Drouhet a vo rb i t d e Şt i in ţa Li­t e r a t u r i i , fără măcar s'o răsfoiască. E l î n v i n u e Ştaiiinj L i t e r a t u r i i că e u s f ' n e e x i s t e n ţ a u n u i f rumos metaf iz ic şi a b ­s t rac t . Şi Es te t ica i n t e g r a l ă , care e t e ­me iu l aces te i ş t i in ţe , combate î n zeci de pagini pe Platon, Kant, Hegel , Schopen-niiuer c a r e a t i r m ă e x i s t e n t a u n u i as t fe l d e f rumos .

P r e t e n ţ i a Ş t i in ţe i L i t e r a t u r i i es te і щ г mai de a ne face frumosul, tangibil , ceva c o n c r e t şi v iu . Căc i d u p ă ea f rumosu l es te o ex i s tenţă psihofizică, p a l p a b i l ă şi in te l ig ib i lă , care n u s e găseşte decât îu

EUGENIU SPERANŢIA: Casa cu n a l b ă , (1915—1916); r o m a n , edViura „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " . 1926:

-Poate c ă oiu s t r ică , să m a i îngenum-c h e m din c â n d în când , s u b p a t r a f i r u l conf idenţe lor . Un c ron ica r e, m a i m u l t ca o r i c a r e a l tu l , u n de l icvent , şi a-şi . m ă r t u r i s i p ă c a t e l e , a d e v ă r a t e , s a n p e ca r e i ie a c o r d ă l u m e a (ceeace s ' a r p u t e a să f ie de o ega l ă vină, câ t eoda tă ) , n u se p o a t e să nu- i a d u c ă o a l i n a r e şi să nu fie p r iv i t cu î n g ă d u i t o a r e c o m p a s i u n e de s u p r e m u l j u d e c ă t o r all t u t u r o r s l ă ­bic iuni lor n o a s t r e . Căc i ia tă , suntj c ă r ţ i în ca re te r egăseş t i p e ca r e le înţelegn, şi le adopţ i p e n t r u c ă - ţ i vorbesc p r e f e r i n ţ e l o r şi a l t e l e p e c a r i n u le poţ i a scu l t a fă ră m u r m u r , d e la î n c e p u t p â n ă l a t u ­rnă, şi c ă r o r a s imţ i p l ă c e r e s ă l e gă-* seş t i mo t ive de şjicaină, d e o a r e c e încire suf le te le voas t r e , nu s'a d u r a t ca ' n p o v e ­ste, a c e a p u n t e sp i r i tua lă , ca o a c o l a d ă de î n ţ e l e g e r e şi de t o l e r an ţ ă . V o r b i m a-desea d e i n d e p e n d e n ţ a n o a s t r ă f ă r ă să l u ă m s e a m a la r e l a t i v a e i î n s e m n ă t a t e şi f ă r ă să n e su spec t ăm m o b i l e l e r eac ţ iu -n i lo r noas t r e . Senini , e m i t e m u n ver ­dict sau a l tu l şi n u n e 'îndoim o s e c u n d ă de r e v e r s u l r e cu r s u l u i . Şi ' n v r e m e a a-ceas ta u n suflet , s â n g e r e a z ă , poa t e din v ina noas t r ă , d i n o r g a n i c a n o a s t r ă ne în ­ţ e l ege re . D a r , d i n fer ic i re , m a i sun t şl zile de conf idenţe când facem loc r e m u ş că r i l o r şi s u n t e m ga ta ca 'nj zi le de Sa ' tm-na lc să s lu j im sclavi lor şi să n e supu­n e m capr ic i i lor lor fest ive.

V o r b e a m n u de m u l t d e o cu l ege re d e s c h i ţ e a l e d- lui E u g e n i u S p e r a n ţ i a şi d i s t i ngeam p e l â n g ă o p r e ţ i o a s ă l a t u r ă poe t ică , — fan tez ie şi Simbol de l i ca t — şi o se r ioasă î n c l i n a r e spire s u b s t r a t u l fi-iozolic, sp r e sub în ţe l e su l g r a v a l l u c r u r i ­lor şi fap te lor omeneş t i . M ă r t u r i s i m c u ace l p r i l e j c ă p r e f e r i n ţ a n o a s t r ă m e r ­ge s p r e în t â i a l a t u r ă şi c ă c e a d e a d o u a s t r i că şi î n g r e u i a z ă l i t e r a t u r a d- lui Spe­ran ţ i a . D a r în m ă s u r a în c a r e p r e f e r i n ţ a n o a s t r ă s t ă r u e , î n aceiaşi! m ă s u r ă nic i î nc l i na r ea a u t o r u l u i n o s t r u n u cedează .

„ C a s a cu n a l b ă " r e a d u c e î n p r i m u l p l a n a l p r e o c u p ă r i l o r .noastre v e c h e a obiec-ţ i une şi n e d ă p r i l e j u l unea cţercetări ma i a m ă n u n ţ i t e .

„ R o m a n u l , sc r ie î n t r ' u n l oc J u l i e n Ben-da, ca o jus t i f i ca re a incursáuinálor iu i

capodopere, c a r e n u m a i î n t r u c â t a r e v i a ţ a es te t ică , e capodope ra .

N ' a c i t i t Ş t i in ţa l i t e r a t u r i i d o m n u l Drouhet , — nici m ă c a r n ' a răsfoi t -o . î m i p u n m â n a în foc !

CERNA. — Păca t , că d o a r scr ie fru­mos ! I Í ; . I

CHENDI. — P ă c a t , că doa r a î n v ă ţ a t ! ANGHEL. — Zic şi eu ca voi : p ă c a t ,

c ă a l t m i n t e r i e b ă i a t delicat, — şi fac mea culpa.

MIHAIL DRAGOMIRESCU Paris 2 Iulie 1926.

de filosof, în domen iu l epicei , e . foarte capab i l de g â n d i r e şi de sp i r i t filozofic... D a r ceea ce va aduce un as t fe l de au ­tor, va fi t ocma i aces t sp i r i t cu c a r a c t e ­r e l e lui a c c e n t u a t e : cu o s t răşn ic ie páriá­én Iară el va vivifia ideea î n d a u n a fic­ţ iuni i , va gene ra l i za cazul , va scoate în relief logica palsiuniilloir şi v a j i e soco t i

EUGENIU SPERANŢIA

anecdot icu l . S 'ar p u t e a în chipiul ăs ta , să ob ţ ină efecte e m o ţ i o n a n t e , şi să rea l i zeze un r o m a n , da, u n r o m a n un a d e v ă r a t ro ­m a n . Insă aceas t ă fo rmă de r o m a n va e x a s p e r a pe o a m e n i i d e l i t e re , p e cea maii m a r e p a r t e d i n t r e cr i t ic i şi pub l i c , p e toţ i a c ă r o r sens ib i l i t a te as te e x c l u ­siv l i t e r a r ă . . E a i n t roduce în t r 'un , gen c lasa t î n deobş te , ca a m a b i l şi de i a c a r e se a ş t e a p t ă m o r a v u r i u şoa re , m o r a v u r i l e ş t i inţei . Şi se va zice d e s p r e aceas t ă for­m ă |de r o m a n , oeeacè u n om a l b i se r ic i i spunea d e s p r e doc t r ina d a r w i n i a u ă c ă e a n u e c o n t r a r ă dogmei cât îi es te an ­t ipa t ică . Aceas tă a n t i p a t i e o vor p u n e în s a r c ina a u t o r u l u i şi aces t a o va p l ă t i soump' 1 .

A d e v ă r u r i ca re , cu t o a t ă u ş o a r a r e z e r ­vă a spuzei p e n t r u propria-d t u r t ă , n u sun t l ips i te de o to t a l ă r e c u n o a ş t e r e a vic iului . Ele ne duc î n ch ip f i resc l a d is ­t inc ţ ia pe c a r e o s tab i leş te Crooe î n t r e o p e r a de a r t ă şi o p e r a filozofică c h i a r c â n d a p a r e în forme i m p u r e . P o r n i n d de la a fo r i smu l : „ î n t r egu l d e t e r m i n ă ca­l i t a t ea pă r ţ i l o r " , Crooe o b s e r v ă că o o p e r ă de a r t ă poa te să fie .pllină d e con­cep t e filozofice ba ch i a r 'să ailbă m a i m u l t e de cât o d i z e r t a ţ i e filozofică, i a r o d i z e r t a ţ i e fi lozofica, l a i r â n d u - i s ă a b u n d e în descr ip ţ i i şi in tu i ţ i i şi to tuş i r a p o r t a t e la r é s u l t a n t e c a r e s u b o r d o n a ' t oa t e e l emen te l e , e l e să r ă m â i e a u t o n o ­me, cu t o a t e in f i l t r a ţ iun i l e s t r ă i n e . iSa'u e x e m p l i f i c â n d : „Logodnicá i" lui ' Manzon i deşi con ţ in d in be l şug obse rva ţ i i şi d is t inc ţ i i e t ice , to tuş i nu - ş i p e r d d in

12

p r i c i n a a s t a , î n n icâuna d in p ă r ţ i c a r ac ­t e r u l d e siimplă poves t i r e , dët intuiţiile; d u p ă c u m anecdo t e l e ş i e fuz iua i ie sa­t i r i ce d i n că r ţ i l e de filozofi© a l e u n u i S c h o p e n h a u e r , d e p i ldă , n u le s u p r i m ă ca-r a c t e r u l de t r a t a t e in te lec t ive .

C u aces te sftrăji l ă sa t e la p o r ţ i l e ce­tă ţ i i şi ou duhovn icea sca u m i l i n ţ ă d i n p r a g u l cronici i , p u t e m p ă t r u n d e î n „Ca­sa e u n a l b ă " . U n a sau a l t a , n e vor să r i î n t r ' a j u t o r şi n e 'vor a r ă t a d r u m u l în­toa rce r i i .

De o a r e c e t o a t ă p r o b l e m a es te £& a şti dacă l u c r a r e a d-lui Eugen iu Spe ran -ţia e s t e sau n u un r o m a n şi d in c e p r i ­cină, cu 'toate ca l i tă ţ i le şi cu toa te a r t i f i ­ciile, a c e a s t ă id i lă cu vehemen te , m i r e s ­me rus t ice , se s c u t u r ă î n t r ' u n a e r o a r e c u m vid de i n t e r e s şi r ă m â n e s t r ă i n ă d e suf le tu l ce t i to ru lu i . Insuf ic ien tă o r g a n i ­că la lector , „ an t ipa t i a ' ' cu a l t e cuv in t e , de ca r e vorbea , m a i a d i n e a o r i , B e n d a sau n e g l i j e n t ă d in p a r t e a a r t i s t u l u i c i r e n ' a p l iv i t î n d e a j u n s vegeta$ипі |1е {filo­zofice, a c ă r o r pro l i f ic i ta te a a j u n s să

-piună hi p r ime jd i e însuş i c a r a c t e r u l au­tonom, de sp re ca r e a m i n t e a Croce , a l ope re i de a r t ă .

A d e v ă r u l es te că s ' a r găsi în „Ca­sa ou n a l b ă " toa t e e l e m e n t e l e ind i spen­sab i le une i c rea j iun i ep ice . Id i lă d i n t r e s c i l p t o r u l Vincen t S t r a j a şi Le l i a se î n - ' cepe în p r e a j m a case i cu na lbă , de p e valea Albeş t i lor si î n j u r u l persiculuyi b â n t u i t de aceas t ă o r i g i n a l ă D r i a d ă c a r e în loc să-şi a p e r e pomul , îl u rg i seş te .

Idi la se în f i r ipează î n t r ' u n c a d r u de-o î n c â n t ă t o a r e s impl ic i ta te , în t r 'un . u m b r a r tle t a ină , cu mot ive din „Pa te t i ca" , f re­d o n a t e de mis t e r ioasa a p a r i ţ i e d in p ie r ­sic şi cu t i in id i tă ţ l e de u rs pud ic , s tâ r ­ni t d in ' bâr lbgu- i , a l e s c lup to ru lu i p u s ­tnic de la Casa cu na lbă . P r i m e l e repl ici alle acestejn n e v i n o v a t e idillje, a g i e a t ó t a p a r o d i e pa rad i s i acă , sun t de ó r a r ă sua­vi ta te şi p u l v e r i z e a z ă p e s t e poves t ea d in ca r te , o m i r e a z m ă d e poez ie c a r e se va m e n ţ i n e p u t e r n i c ă şi deajlungul ce lor­l a l t e pag in i . Ceva d in s i lue ta feciorelni­că a na lbe i , ceva d in mus tu l gus toase lo r p ie r sec i p e c a r e le sfâşia r u m e n a g u r a

- a şăga ln ice i D r i a d e , va s t ă r u i p e r m a ­n e n t în c u p r i n s u l „Case i c u na lbă" . Insă Vincen t S t r a j a n u e n u m a i un sculp­tor ou se r ioasă r e p u t a ţ i e î n l u m e a a r ­t ist ică. El es te u n suflet indoc t r ina t , p e n ­t r u ca r e t oa t e a spec t e l e a u o semnif ica­ţ ie , se i n t e g r e a z ă sau se î n d e p ă r t e a z ă de là aicea t e o r i e a vieţi i , p e c a r e scu lp to ru l o p ă s t r e a z ă ca un t a l i sman a l sufle tul a i : e l a n u l de lec tă r i i , f l uxu l ace lu i „ c â r p e d i e m " ipe ca r e el î l g r a v e a z ă p e soclul şi ân concep ţ ia a t â t o r a d i n o p e r e l e l u i p las t i ce . Şi ce pirilej m a i m i n u n a t pen ­t r u ^ c e s t s c u l p t o r — g â n d i t o r d e câ t a c e a s t ă idi lă n e a ş t e p t a t ă , a c e a s t ă p r e ­z e n ţ ă de vo lup t a t e şi d e de l ic iu c a r e i se oferă oa o p i e r s i că î n t r ' u n p o m aşeza t în d r u m , ce p r i l e j mai m i n u n a t oa să n ă p â r l e a s c ă t o a t ă doc t r ina şi r e î n t i n e r i t , s'o t r ă i a scă cu a d e v ă r a t ? C e e a c e şi î ncea r ­că de a l t fe l . O vizi tă la fami l ia Lel iei , în i n t e n ţ i a de a ce r e m â n a fetei se iz­beş te de ne în ţ e l ege r i loca le şi de p e n i ­bi le cur ioz i tă ţ i f ami l i a re — susp ic iunea c u m n a t u l u i Lel ie i , t e m p e r a m e n t u l a r ţ ă ­gos a l doc to ru lu i G a m b a , t a t ă l — n e a j u n s u r i o a r e î i s e p a r ă p e n t r u o bu ­n ă b u c a t ă de v r e m e . C u m idi la e r a la î ncepu tu l ei, ea a r e toa te mot ive le să t ân jească . Sr i sor i l e v in r a r , cu i zbucn i r i de p a s i u n e v e r b a l ă şi cu mi j i r i d e co­che tă r i e , p e n t r u c ă în v r e m e ce V incen t e u n î ndoc t r i na t ce. n u l asă nic i o c l ipă să-i t r e a c ă f ă r ă să reflecteze a s u p r a - i , Lebâ j este o cochetă , u n a d in a c e l e a d o ­r a b i l e păpuş i de a u t e n t i c ă au toma t i c i t a t e , p e c a r e capr ic iu l Z id i to ru lu i l e scoa te

în d r u m u l o a m e n i l o r ca să-i nefer icească . Şi Vincen t S t r a j a îşi p r ă p ă d e ş t e v r e m e a în t r ' o d u r e r o a s ă a b s e n ţ ă , f ă r ă gus t d e luc ru , ros de i n c e r t i t u d i n e a iub i r i i Lel iei . Id i la î n să îşi î n o a d ă d i n noui cape­tele , î n t r ' o b u n ă zr î n Bucureş t i . -

Eroi i se v ă d la concer te , p e s t r adă , c â t e o d a t ă la s cu lp to r . a c a s ă d in ce î n ce m a i s t r ă in i u n u l de a l tu l . V incen t e u n ex i l a t d i n v ia ţă , p e n t r u c ă deşi sp i r i t su­p e r i o r şi ref lexiv , p r e o c u p a t d e viciul p r o p r i e i l u i doc t r ine , mu vede şi m a i a les n u î n ţ e l e g e că t r e b u e să t r a g ă con­sec in ţe le acestui ' î ncepu t de ofi l i re a l i-di lei . Vizi te le Lel ie i se fac d in ce în ce nijui r a r e , o a n u m e p u d o a r e î n ă b u ş ă ex ­t e n s i u n e a , î n sfârşi t m i n c i u n a a p a r e şi o d a t ă ou ea şi s i lue ta unu i a l t e r o u — r i ­valul lui Vincent , of i ţerul S t a roveanu , p e c a r e scu lp to ru l îl vede î n p r e a j m a Lel ie i şi în Bucureş t i şi p e va l ea Al­beşt i lor , p l a i u l Case i cu na lbă , c â n d de­p r i m a t de s i n g u r ă t a t e , d u p ă o chinuitoa­re a b s e n t ă a Lel iei , se re fug iază la cu i ­bu l id i le i de a s t ă v a r ă şi d ă ( s u p r e m ă i ro ­nie !) tocmai p e s t e o r e e d i t a r e a p r o ­p r i e i s a l e id i l e : Lel ia şi S t a r o v e a n u co­b o a r ă fer ic i ţ i d in sp re p ă d u r e . Şi to tuş i , aces t Vincen t S t r a j a face i m p r u d e n ţ a să se lase convins de b ru sca t a n d r e ţ e a Le­liei ş i să: g r ă b e a s c ă logodna . I m p r u d e n ­tă, p n e t r u că aces te d o u ă t e m p e r a m e n t e sun t d i n a l t ă fami l ie f iecare şi p e n t r u că logodna la c a r e a s i s t ă şi . t â n ă r u l Sta­roveanu , e u n n o u -prilej de î n s t r ă i n a r e şi de melancol ie . Războiu l (deoarece po­ves t i r ea se p e t r e c e în p r e z i u a r ăzbo iu lu i nostjru d in 1916) zăboveş te nuntai şi a d u c e o d a t ă cu r ă n i r e a l u i S t a r o v e a n u , p e f ront (mai t â r z i u Vincen t a f l ă p e co r ido ru l t r enu lu i în r e t r a g e r e , că e r a un „au tomut i l a i /V da t in judecata ; C u r ţ i i Mart ia le) i n t e r n a r e a l u i î n spi­ta lu l d in Cra iova , unde-1 îng r i j e ş t e Le­lia, şi, inev i t ab i l , des facerea logodne i pe ca r e i-o a n u n ţ ă , sec şi a p r o a p e in jur ios , doc to ru l G a m b a , Şi-apoi to tu l se sfâr­şeşte î n t r ' o d e p r i m a r e a c c e l e r a t ă : dato casa cu na lbă , gazda re fug ia tă îi adu­ce c ruc i f ixu l l ivid pe l e m n u l r o ş u d e m a -hon. E tot ce m a i r ă m â n e din casa visu­ri lor , d i n casa cu n a l b ă :

„Cruc i f ixu l ; a t â t a !

„Cruc i f ixu l , d u r e r e a , su fe r in ţa de si­gu r : — S inguru l pozi t iv d in viaţă.. . . p l ă -„oerea cea m a i i n t e n s ă e u n nega t iv : „e u i t a r e a vieţ i i , u i t a r e a frâullui, u i t a r e a „luptei. . . .

„ D a c ă e ceva b u n L şi m a r e , ceva sfânt „în v i a ţ ă e m a r t i r u l .

„Şi de s 'a p r ă b u ş i t casa cu n a l b ă cu „ tot v i su l b r o d a t î n . f r ivol i ta tea a u r i e „a une i doc t r i ne e femere , to tu l a fost ca „el să- i î n ţ e l e a g ă m a i a d â n c seinen!"....

Sfârşi t s imbol ic d u p ă c u m se v e d e şi de o d e s ă v â r ş i t ă un i t a t e , d e o a r e c e şi 'n r e s tu l poves t i r i i , Vincen t S t r a j a n u face a l t ceva decâ t să med i t eze . A d ă o g a ţ i a-ces te i d i a g r a m e a poves t i r i i , baia. de poez ie d e s p r e c a r e a m i n t e a m l a începu t , cele câ t eva p e r s o n a g i i co la t e ra le , r u b e ­deni i le Lel ie i , s a u a rh i ep i scopu l Gospi -n e a n u sau teo logul Rogoz, a d ă o g a ţ i fer i­c i te le î n c e r c ă r i d e c a r a c t e r i z a r e a p e r ­sonagi i lor şi ve ţ i zice, c u m s p u n e a m m a i sus, c ' a r fi î n „ C a s a cu n a l b ă " toa t e e l e m e n t e l e i nd i spensab i l e u n u i r o m a n . D i n t r ' u n scu lp tor î ndoc t r ina t , med i t a t i v ser ios în i u b i r e ca şi î n a r t ă şi dimtr 'o n e v i n o v a t ă cochetă , se p o a t e d e d u c e fie o d r a m ă de p r o f u n d ă î n g e n u n c h e r e sufle­tească , spec ia Por to -Riche , d e p i ldă , fie u n vodev i l d e h i k t r i a n t ă ca l i t a t e , specie p r e a c o n s a c r a t ă d e t e a t r u l comic al u l t i ­m e l o r deceni i . To tu l se s c h i m b ă î n ' r a ­p o r t cu u n g h i u l g r a v s a u comic sub c a r e p r i v e ş t e a u t o r u l .

Vincent Straja nu e un personaj co­

mic cu t o a t e că d e a t â t e a ord z â m b e t u l - căci ce î n f r â n g e r e în d r a g o s t e n u pjre-teuzâ la r id icul—ni se sch t ţ ează , v â n z â n -du-1 n a i v şi zăbovind , î n copi lă reş t i cu­vinte , să m a i r e ţ i e p a s ă r e a sglohie . C e e a ce op re ş t e i a răş i d e l i m i t a r e a u n u i pe r so ­naj g rav , ser ios , a r t i s t cu concepţ i i de a r t ă şi d e v ia ţă , e s t e e x c e s u l de re f lex i ­v i ta te , de a t â t e a ori i n u n d â n d c â n d e r a m a i p u ţ i n de a ş t e p t a t med i t a ţ i i şi afo­r isme, apoi , de foa r te m u l t e or i , î n m a r ­g inea şi c h i a r p e s t e d r u m de a d e v ă r a t a s b a t e r e suf le tească a e rou lu i . Şi m a i p i x sus de toate — şi p o a t e a c e s t a să fie vi­ciul f u n d a m e n t a l — sch i t i smu! d e ca r e sufere „Casa cu na lbă" . T o a t e î n t â m p l ă ­rile, p u ţ i n e de al tfel , t o a t e pe rsonag i i l e , sun t r eduse la o s ca r ă cu m u l t prea i mică, r a p o r t a t e la ce r in ţe l e şi neces i tă ţ i le ro­m a n u l u i .

P r e a sun t n u m a i e n u n ţ a t e a t â t e a d i n p e r i o a d e l e aces te i poves t i r i .^când n u m a i couipl icaţ i i le n e - a r fi p u s p e d r u m u l ro­m a n u l u i . E ceeace 1-a obl igat — a f a r ă ilvică t o t u l n u e o consec in ţ ă f i rească a t e m p e r a m e n t u l u i său a n t i - r o m a n e s c — să rezo lve p o v e s t i r e a î n poem, cu b i n e p r o ­n u n ţ a t ă în fă ţ i şa re lilrică. I n locu i unu i r o m a n a v e m o succes iune d e p o e m e :n proză , l ega t e d e u n fir de m ă t a s e , o com­pozi ţ ie l i r ică, sc r i să d e a t â t e a o r i în verse te .

Dacă n e - a m î n g ă d u i s ă r e c u r g e m la, o p i l d ă — şi n u m a i cu s imp lu l g â n d d e a snb l in ia sch i ţ i smul d-lui E u g e n i u S p e r a n -ţia — a m s p u n e că d-sa nesocoteş te şi a l u n g ă mot ive l e de poves t i r e , în v r e m e ce r o m a n c i e r u l a l e a r g ă d u p ă e l e , le c a u t ă cu l u m â n a r e a le s co rneş t e şi le cap tează . Aşa ne î n v a ţ ă „ j u r n a l u l unu i sc r i i to r " a l l u i Dostoiewsckd, c a r e o-b i şnu ia să i n v e n t e z e p e s e a m a t r ecă to ­r i lor poveşt i , să a fabu leze , a p r o a p e in­vo lun ta r , să se de lec teze i m a g i n â n d com­pl ica ţ i i . „De a l t m i n t e r i e u sun t r o m a n ­cier. Îmi p l a c e să născocesc poveş t i " . Şi nu e r a a l t u l d e c â t Dos to iewsck i , a) că ­ru i i m p o r t a n ţ ă î n mate r ie - d e ps iho lo­gie e s t e a ş a de c o n s i d e r a b i l ă î n c â t Ni ­e tzsche îl p u n e a d e a s u p r a iu i S t endha l . Nu e vorba însă de ps ihologie teore t ică , câ t de poves t i r i , de e x t r a c ţ i i de u m a n i t a ­te cu p r o f u n d ă semnif ica ţ ie ps ihologică .

D a r e v i d e n t n u c u g â n d u l de a s t r ivi sub l e spedea u n u i g igan t ca Dos to iews­cki , ca l i t ă ţ i l e d in „ C a s a cu na lbă ' ' , în­che iem cu a c e a s t ă a p r o p i e r e , cât î n n ă ­d e j d e a une i sugges t ive do jen i la ad resa d-lui Eugen iu Spe ran ţ i a .

PERPESS1CIUS

In n u m ă r u l v i i tor :

I O N MARIN S A D O V E A N U : DRAMA şi T E A T R U , s tudi i şi cronici .

G. TALAZ : SOARE, poezi i , CAMIL BALTAZÁR : BIBLICE, p o e m e .

UNIVERSUL LITERAR 13

C e - a scr is ii G â r l e a n u ? П. VERSURILE

PENTRU BARBU LĂUTARUL î n t r ' o se r ie de fo i le toane cu p r e a t i ­

ne resc a v â n t , p r o p u n e a m , p e la î ncepu­tul a n u l u i 1916, r id i ca rea , în u n u l d in um­b r a r e l e b ă t r â n u l u i Iaş i , une i s t a tu i lui Barbu Lăutarul.

G â n d u l m e u n i m e r i s e b u n i p ă r t a ş i în ce rcu l c â to rva ado lescen ţ i s tudioşi , copii fură s u p r a f a ţ ă şi fă ră p u t e r e , d a r c a r e v ib rau , p e n t r u t r ecu t , m u l t m a i p u t e r n i c decâ t b ă t r â n i i s imandicoş i , p r e a a b s o r ­bi ţ i de c o n t r o v e r s e l e pol i t ic i i loca le şi de p r o b l e m e l e compl i ca t e a l e sosur i lo r ino­fensiv p i can te .

D i n t r e oamen i i zilei, ca r i a r fi pu tu t , a t u n c L să spumuia scă h a z n a u a cu b a n i a comune i sau a S ta tu lu i , p e n t r u înfă­ţ i ş a rea p las t i că a m i n u n a t u l u i p u r t ă t o r de d o r u r i şi susp ine s t r ăvech i — s i n g u r Georgel Mârzescu se a r ă t a mişca t .

D a r ce ru l se i vea t a r e m â n i a t pe a c e l e v r e m u r i . J u r î m p r e j u r u l h o t a r e l o r noas ­t re se a p r o p i a u , r ă s b u b u i n d cu p reves t i r i ca tas t ro fa le , nor i i î n t u n e c a ţ i şi g re i a i g e n e r a l e i î ncă i e r ă r i .

C u r â n d î n t r ' o noap t e , a u p r in s să dăn-g ă n e în d a n g ă t j a l n i c c lopote le c h e ­m ă r i i — şi f iecare d in noi a fost smuls de o a r b a v i je l ie şi p u r t a t pes te me lea ­gur i n e g r e , de s â n g e _ Mulţ i d in tova răş i i d e g â n d u r i b u n e n u

s 'au ma i în to rs . O p a r t e au r e v e n i t la v a t r a p ă r i n ţ i l o r cu d u h u l t u l b u r a t şi t ru ­pul î n j u m ă t ă ţ i t . Ce i p e ca r i D u m n e z e u i-a fer i t de î n c l e ş t a r e a mor ţ i i , de î n t u n e c a ­re, o r i de c iopâ r ţ ea lă , s ' au în t u r n a t cu suf le te le ob lon i te şi, în ochi, cu o înfr i ­coşă toa re r e s e m n a r e .

Nevoi le f e lu r i t e a l e v ie ţ i i , alerga .Tea d u p ă p rocopsea l ă p r ip i t ă , n ă v a l a fur ioa­să l a p r a z n i c u l i dea lu lu i na ţ iona l — a u a r u n c a t p e s t e m a j o r i t a t e a omeni r i i noa­s t r e o c e a ţ ă de p l u m b , p r in c a r e nu mai pu tea r ă z b a t e ' nici o n ă z u i n ţ ă c u r a t ă , sp r e l a rgu l îna l t , c ă t r e soa re .

Acum, z ă b r a n i c u l a p ă s ă t o r a p r i n s să se sub ţ i e şi p r i n s t r ă v e z i r e a l u i a î n c e p u t să p i cu re , p â n ă Ia noi, b o a b e l e de m ă r ­gă r i t a r , b i n e c u v â n t a t e , a l e C e r u l u i .

Minţ i le se l impezesc şi se î n d r e a p t ă , ha rn ice , către, f ap te le de folos obş tesc şi suf le te le s t au sub v r a j a une i m a r i che ­m ă r i .

G â n d u r i l e ni se în to rc , p ioase . în u r m ă , c ă u t â n d să lege u n a d e a l t a , r ăvăş i t e l e o v r e m e — (pr in n e t r e b n i c i a n o a s t r ă ş i prin_ u rg i a t impur i lo r ) — fâşii d é suf le te m a r i . f ă ră de ca r i f i inţa n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă nu p a r e de loc î n c h e g a t ă şi p a r t i c u l a r vie. 1 i

Mâ in i p ioase s m u l g de p e m o r m i n t e l e îna in t a ş i lo r noş t r i b u r u i e n i n ă b u ş i t o a r e ; p reo ţ i gă t i ţ i în v e s t m i n t e s ac re r id ică rug i cuce rn i ce p e n t r u p o m e n i r e a c e l o r c a r i şji^au c o n s u m a t făcl i i le suf le tu lu i s p r e c r e ş t e r e a suf le te lor n o a s t r e ; c h i p u r i în m a r m o r ă s en ină ori b r o n z u r i g r a v e se ivesc p r i n c o l ţ u r i d e ţ a r ă şi r ă s p â n t i i t â r -goveţe , să p e r p e t u e z e pes te v e a c u r i p e toţ i ace i a c ă r o r a c t i v i t a t e a î n s e m n a t o ohinteze^ţ ia j -e a e n e r g i i n o a s t r e sp i r i ­tua le . ' ; y 1 r -n

Atmosfe ra ţ ă r i i n o a s t r e se c l a t i nă de l a r m a î n toa r ce r i i cuv ioase c ă t r e pă r in ţ i i , bun i i şi s t r ă b u n i i noş t r i , ca r i n u d o r m s o m n u l de p i a t r ă a l veşnic ie i , ci veghea ­ză a s u p r a n o a s t r ă ş i ne î n d e a m n ă .

A r h a n g h e l i i r e d e ş t e p t ă r i l o r p lu t e sc în-

D a r să p r e c i z ă m : 1. Versurile lui E m i l G â r l e a n u — i a t ă

ce l ace n e va o p r i u n s ingu r m o m e n t . C o n s t i t u i n d o p e r a de î n c e p ă t o r a a r t i s ­tu lu i de m a i t â r z i u (şi se ş t i e : m a i to ţ i scr i i tor i i a u î n c e p u t p r n ve rsur i ) e le me r i t ă o u ş o a r ă m e n ţ i u n e onorab i l ă , în­t r ' o c e r c e t a r e c a r e n ă z u e ş t e să fie com­p l e t ă şi d o c u m e n t a t ă .

C e sân t a c e s t e v e r s u r i ? In g e n e r e ,,poezii şi ep ig rame ' 1 , î n se i l ă r i m a i m u l t s a t i r i c e şi po lemice , r a r e o r i : p u r l i r ice , t i p ă r i t e p r i n u n e l e per iod ice , î n f run­t ea c ă r o r a t r e b u e s c socot i te „ A r h i v a " şi . .Zef lemeaua ' ' c o n t i n u a t o a r e a „Moftului r o m â n " şi a lu i ..Moş Teacă ' 1 ş i ,nredece-s o a r e a ,\Furnicii'V, Nef i ind I n f e r i o a r e m u l t o r a d i n t r e / r ea l i ză r i l e a jdevăraţ i jor noş t r i e p i g r a m i s t i — vom reţpoduce câ­teva, la î n t â m p l a r e .

l a t ă - l e : Unui amic

îm i spui m e r e u c'o să t e ' n so r i — D a r n u t e c r e d — ce v r e i ? U n p i c d e m i n t e — or fi a v â n d S ă r m a n e l e femei !

Unei cântăreţe

Atâ t de sus îti r id ic i g lasul C ' a sea ră , când l -am auzi t , C ă z â n d , din î nă l ţ imea -aceea , P e s t e t impan , mi 1-a s t r iv i t .

Statuei Iui Ştefan cel Mare — D e ce t e - au a şeza t c u dosu l S p r e t e m p l u l lor cei în ţ e l ep ţ i ? — Sore -a nu- i sili, r * i v i n d l a dânş i i , Să fie t o tdeauna „drepţi ' ' . . .

Statuilor lui Miron şi Asachi Cei doi R o m â n i s lăvi ţ i d e ţ a r ă S p r e t e a t r u 'ntors-ara a t for s p a t e ; Nu vor să v a d ă l a c r i m i false Ei , c a r i - au p l â n s a d e v ă r a t e .

Poeţi lor C â t d e l ipsi ţ i , s ă r a c i a r fi Acei c e veşnic se insp i ră , La e i , o r i când , tot vei găsi,

D e n u ma i mul t , m ă c a r o... l i ră .

Doamnei X. C â n d nii-^ii j u r a t pe veci i u b i r e Al fost cu ' n c r e d e r e - a s c u l t a t ă ; U i t a sem că ' n t r ' o m i n t e s c u r t ă . Şi veciniei a e scu r t a t ă , (*)

D ă m — m a i j o s — o e n u m e r a r e c ro ­nologică a ve r su r i l o r p u b l i c a t e d e G â r ­l e a n u în r ev i s t a „ A r h i v a " d in I a ş i : •

1900—: 1. Iubitei (An I, n r . 7—8); 2. 7 e p i g r i m e (Idem, n r . 9—10); 3. a l t e 7 epigrame ( idem, nr . 11—12): 1901—: 4. 3 epigrame (An. I I n r . 3—4) ;

în to la l : 17 e p i g r a m e şi o... poezie . C e rezu l tă de-aici? 1. C ă Emi l G â r l e a n u — ca re sen ina

p e - a t u n c i şi cu n u m e l e , d a r şi Emi lga r— a î ncepu t c u . . v e r s u r i , ca, deal t fe l a ţ â ţ i alţi r e p r e z e n t a n ţ i a i sc r i su lu i r o m â n e s c : M. Sadoveanu (M. S. Cobuz); I. A. Ba-sarabescu, b a încă d o m n i i : M. Dragomi-rescu şi Gh. Adamescu, Sexti l Puşcariu şi Eug. Lovinescu;

2) că aces t d e b u t a r s loc în r ev i s t a eş iană , î n chiar 1 a n u l a p a r i ţ i u n i i sa,le, p e când G â r l e a n u e r a sub loco tenen t şi avea n u m a i 22 de a n i .

O l eg i t imă î n t r e b a r e se i m p u n e : a c e s ­t e a s ân t şi cele d in t â i a l e sale înse i l ă r i t i pă r i t e ? Şi î ncă : în ca l i t a te d e şcolair G â r l e a n u n 'a b ă t u t — a ş a cum a u făcut a t â ţ i a alţ i i la nici-o p o a r t ă l i t e r a r ă ? I a t ă o l i p s ă p e c a r e c e t a r e a d e . fa ţă se g r ă b e ş t e să şi- r ecunoască , d a r a s u p r a că re ia a u t o r u l e i îşi r e z e r v ă d r e p t u l unei r e v e n i r i ono rab i l e .

P â n ă a t u n c i socotim aic i p u n c t u l de o r i g i n e a l l i t e r a t u r i i lu i G â r l e a n u .

P A U L I. P A P A D O P O L

J ) E x e m p l e l e e x t r a s e d in „ E p i g r a m a r o m â n e a s c ă ' ' p e caire, s u b s e m n a t u l o a r e ga ta de t ipa r , (s tudiu, cu legere ) .

tâi a s u p r a m o r m i n t e l o r — p r e t u t i n d e n i şi t o t d e a u n a .

* Barbu Lăutarul î n a le c ă r u i cân tece de

d ragos t e o r i de j a l e — cântece ale pă­mântului nostru — s 'au l e g ă n a t t i ne re ţ i l e bun ic i lo r şi s t r ăbun ic i l o r noş t r i ; sub far­mecu l c ă r u i a s'au l u m i n a t m a r i oaspeţ i s t r ă in i , ce lebr i m e ş t e r i în a l e muzici i , ei înseş i ; B a r b u l L ă u t a r u l , .care a s t ră luc i t în m i n t e a şi suf le tu l cop i lă r ie i n o a s t r e îm­b r ă c a t în s t r a i e l e de a u r t r i s t c e i le-a făur i t A lecsandr i , cu d u r e r e a c ă v e d e s t ingându-se , fă ră d e m n u r m a ş , cel m a i r e p r e z e n t a t i v t i p a l du ioş ie i p a t r i a r h a l e — m e r i t ă o d e z g r o p a r e c ins t i t ă ş i 0 t e ­me in i că r e a b i l i t a r e .

Şi o m e r i t ă m a i cu s e a m ă în t impu l de faţă, când cuv i inc ioase le s ă r b ă t o r i , p e t r e ­ce r i şi c â n t ă r i r o m â n e ş t i au fost ob razn i c a l u n g a t e şi î n locu i t e de o „c iv i l iza ţ ie" in­t e r n a ţ i o n a l ă , p r i n î n g h e s u i a l ă de c a s ă de r e n d e z v o u s , i a r v e r s u l l ă u t a r u l u i r o m â n p r i n t r ' o b i c i u i r e b a r b a r ă a că rn i i în zvâ r ­col ir i n e r u ş i n a t e .

F i r e ş t e , s t a t u i a a c e a s t a — p e c a r e е и ^ э văd n u ca u n m o n u m e n t obişnui t , h ă r ă ­zit să deco reze cu o m u m i e î n p lu s v r e - u n

m a i d a n dezola t ; ci ca o f a n t o m ă se­nin d o j e n i t o a r e , iv indu-se d i sc re t , în p r o ­f i lare , p e v e r d e l e sever a l une i g răd in i s t r ăvech i şi t r i s t e — a r t r e b u i r id ica tă p r i n subsc r ip ţ i e pub l i că şi, m a i a l e s , d in in i ţ ia t iva ce rcur i lo r muz ica l e româneş t i , a l c ă ro r pxes t ig iu ac tua l a fost c imen ta t , î n a p r e c i a b i l ă m ă s u r ă , de gen iu l şi fa ima b ă t r â n u l u i s t a ros te .

î n g r i j o r a r e a mea m e r g e însă c r e scând p e m ă s u r a in ca r e pos ib i l i tă ţ i le d e - r e a ­l i z a r e a l e a c e s t u i vis se ivesc m a i a-p r o a p e .

A v e m a ş a de pu ţ in i a r t i ş t i scu lp tor i în s t a r e să p ă t r u n d ă o idee, să t r ă i a scă în -t r 'u r i s e n t i m e n t şi să se îna l ţ e , în concep­ţ ie , p â n ă la s imbo l ; e a t â t a b â z â i t l acom de ipsoza r i în p r e a j m a o r i c ă r e i in i ţ i a t ive c u r a t e — încâ t frică îmi es te să n u n e tifc-zim, î n t r ' o b u n ă d i m i n e a ţ ă , cu p o r t r e t u l înj m ă r i m e e x t r a o r d i n a r ă a u n u i ţ igan d in Grop i l e l u i Oatu. . . cu ghe to a m e r i c a n e , h a l a t de b a i e şi m a n d o l i n ă , r â n j i n d u n c â n t e c obscen î n t r e u n c inema tog ra f ş i o bodegă cu mi t i t e i , p i a n a u t o m a t şi c l i en t e suspec te , cu u m b l e t e «de v u l p e exo t i că .

' V _ . - -A

N. N. T O N I T Z A

Buletin bibliograf ic săptămânal#)

de ÂL.-SADI IONESCU

0 O P E R E G E N E R A L E . B I B L I O G R A F I E .

P a s c a ( Iu l iu ) . — Bib l iog ra f i a d r e p t u l u i a d m i n i s t r a t i v român . . C h i ş i n ă u , (Impr. Statului ) , 1926, 31 p . Lei 20.

2 R E L I G I E . T E O L O G I E .

Ionescu ( I e r o m o n a h u l Teofil) . — Sfân­t u l D i m i t r i e cel N o u . V i a t a , m i n u ­n e a s ă v â r ş i t ă de S f â n t u l D i m i t r i e cu ocaz ia f u r ă r i i lu i de B u l g a r i î n t i m p u l o c u p a ţ i e i . P a r a c l i s u l S f â n t u ­lu i D i m i t r i e . B u c u r e ş t i , (Tip. Buco­vina) , 1926, 78 p . Lei 25.

Poc i tan ( P r e o t u l Vas i le ) . — Geneza d e m ­n i t ă ţ i i p a t r i a r h a l e şi p a t r i a r h a t e l e Biser ic i i Or todoxe . B u c u r e ş t i , (Tip . R o m â n e Uirite), 1926, X I I + 106 p . Lei 70.

3 Ş T I I N Ţ E SOCIALE. SOCIOLOGIE. S O C I O G R A F I E .

Dandea (Dr. Emi l ) . — C h e s t i u n e a Mo­ţ i lor . C lu j , E d i t u r a Societatea de Mâine , 1926, 82 p . Lei 40. (Bib l io teca soc ia lă şi e c o n o m i c ă No . 9).

32 P O L I T I C A . Ghiaţă ( P e t r e I.). — F a l i m e n t u l bolşe­

v i s m u l u i . B u c u r e ş t i , (Tip . Cartea Românească) , 1926, 80 p . Lei 30.

Negulescu (P . P . ) . — P a r t i d e l e po l i t i ce . B u c u r e ş t i , (Tip. Cultura Naţională) , 1926. 283 p . Lei 150.

Lnpaş (Dr. I oan ) . — Tre i g e n e r a ţ i u n i î n po l i t i ca r o m â n e a s c ă d in A r d e a l . Cu­v â n t r o s t i t în c o n g r e s u l p a r t i d u l u i n a ţ i o n a l r o m â n , ţ i n u t l a S ib iu î n z i u a de 2 Ma i 1926. B u c u r e ş t i , (Impr. Statului) , 1926, 17 p . F ig .

Suciră (Dr. I o a n ) . — A r ă d a n i i şi p a r t i d u l n a ţ i o n a l r o m â n . A d e v ă r u r i i s to r i ce . R e a m i n t i r i de i n t e r e s n a t i o n a l i s ­tor ic . A r a d , (Tip. Diecezană) , 1926, 36 p .

33 ECONOMIE P O L I T I C Ă .

Gâlcă ( Ing . T h o m a L). — P o l i t i c a eco­n o m i c ă ş i f i n a n c i a r ă a R o m â n i e i . I n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă ş i t a r i f e l e v a ­m a l e . B u c u r e ş t i , (Tip. Curţii' Regale , F . Góbi Fi i ) , 1926, 20 p . (Pub l i ca ţ i i l e C e r c u l u i t e c h n i c a l R o m â n i e i — No. 3).

Pana i t e şcn ( Ing. P . N.). — C a p i t a l u r i l e s t r ă i n e î n I t a l i a ş i i n i ţ i a t i v a p a r t i ­c u l a r ă . B u c u r e ş t i , (Tip . T iparul Ro mânesc) , 1926, 15 p .

Raport d e s p r e r e l a ţ i i l e e c o n o m i c e a l e t e n t o n i l o r C a m e r e i de c o m e r ţ şi de i n d u s t r i e d i n Cluj pe a n u l 1925. CI ui

c u r s u r i pronuaţate şi P r o e c t e d e legi d e p u s e î n C a m e r ă , R a p o a r t e şi a l t e l u c r ă r i r e l a t i v e Ia Ceetiimea ţ e re -nescă . Buzeu , (Tip . І . С а Ш и м н ) , 1926, 120 p .

34 D R E P T . L E G I S L A Ţ I E .

Alexandrescu (Dimi t r i e ) . — P r i n c i p i i l e d r e p t u l u i civil c u p r i n z â n d d o c t r i n a şi j u r i s p r u d e n ţ a p â n ă l a zi.... a ş e z a t e î n o r d i n e a c o d u l u i c ivi l cu a p l i c a r e a lor la d i fe r i te le m a t e r i i a le d r e p t u ­lu i . Vol. I. B u c u r e ş t i , (Tip .Socec & Co.), 1926, CXVIII + 656 p . Lei 500.

63 Ş T I I N Ţ E AGRICOLE.

Andronescu (D. I.). — L u c r ă r i l e p r e m e r ­g ă t o a r e s t a n d a r d i z ă r i i c e rea l e lo r . B u c u r e ş t i , (Tip . Convorbiri Literare), 1926, 11 p . F ig .

Andronescu (Dr. D. I.). — S i t u a ţ i a p r e ­c a r ă a p o r u m h u r i l o r n o a s t r e . B u c u ­reş t i , (Tip . Convorbiri Literare), 1926, 14 p . F ig .

Gnescu (I.). — C a l i t a t e a r eco l t e lo r d i n a n u l 1924/25. B u c u r e ş t i , (Tip . Buco­vina) , 1926, 59 p .

F u r t u n ă (Med. Vet . I. St .) . — Agr i cu l ­t u r a f r anceză . C â t e v a c o n s i d e r a ţ i u n i g e n e r a l e . B u c u r e ş t i , (Tip . Bucovina) , 1926, 10 p .

Dîamantescn (C) . — R e a l i t ă ţ i şi î n d r u ­m ă r i P r a c t i c e . C r e ş t e r e a Cai lo r în R o m â n i a . T i m i ş o a r a , (Tip . Cartea Românească ) , 1926, 29 p .

Dumitrescu (N. J£) . — Ce t r e b u i e s ă ş t i m c â n d v o i m s ă a l e g e m o v a c ă b u n ă de l a p t e . B u c u r e ş t i . (Tip . Con­vorbiri Literare), 1926, 12 p . F ig .

Vaida (Med. Vet. M i h a i l M.). — S t u d i u a s u p r a b ivo l i l o r d i n v e c h i u l r e g a t r o m â n . B u c u r e ş t i , (Tiu. Bucov ina) , 1926, 108 p . 4 - 6 pl . + 17 graf ice .

Cozlovschi (N. C ) . — Oa ia C a r a c u l . Cu c o l a b o r a r e a d-lui A. V. S y n a d i n o . B u c u r e ş t i , (Tip . Bucov ina) , 1926, 58 p . + 22 p l . F ig .

D a i a ( A l e x a n d r u ) . — P e s c ă r i i l e d i n F r a n ţ a . B u c u r e ş t i , (Tip. Bucovina) , 1926, 36 p . - f -1 p l .

8 L I T E R A T U R Ă . I. L I T E R A T U R Ă ROMÂNĂ.

P a p a h a g l (Tache). .— C r e a f i u n e a poe t i ca p o p u l a r ă . B u c u r e ş t i , (Tip . Socec & Co.), 1926, 47 p .

a) Poezie .

şi de Clu j ,

(Tip . Dr. Sebas t ian Bornemisa) , [1926]..132 p .

Voinea (Şe rban ) . — M a r x i s m o l iga rh i c . C o n t r i b u ţ i e la p r o b l e m a desvo l f ă r i i c a p i t a l i s t e a R o m â n i e i . B u c u r e ş t i , I. Erăn i ş teanu , 1926, 255 p . Le i 100.

D i e wirtschaft l iche u n d f inanz ie l l e Or­g a n i s a t i o n R u m ä n i e n s i n 1926. Bu­k a r e s t , ( Impr. Statu lu i ) , [1926], 152 p . -f h a r t ă 4 - 6 pl . D i a g r a m e .

Ioani ţescu (D. R.). — La l é g i s l a t i o n d u t r a v a i l en R o u m a n i e . A p e r ç u h i s t o ­r i q u e . [Buca re s t , (Impr. d e l'Etat), 19261, 27 p .

Botta (G. O.). — D r u m n o u . B u c u r e ş t i , (Tip . Convorbiri Literare, 1926. 30 p .

larca ( C ) . — Ceş t i u n e a t e r ă n e a s c a . Di s -

* A se vedea t a b l o u l c l a s i f i ca ţ iun i i z ec ima le ' î n n u m ă r u l 1.

Baltazár (CamiD. — Bibl ice . B u c u r e ş t i , (Tip . Luceafărul) , 1926, 27 p .

Cărăşeanu (I. D.). — Poez i i î n c h ' n a t e M a r e l u i P o e t R o m â n O c t a v i a n Goga, m i n i s t r u de i n t e r n e . B u c u r e ş t i , (Tip . Lunta, N . S t ro i l ă ) , 1926, 32 p .

Pi l lá t ( Ion).— B i s e r i c a de altă, d a t ă . P o e ­zii . B u c u r e ş t i . Cartea R o m â n e a s c ă , [1926], 113 p. Lei 40.

Săpunaru (G. S.). — V e r s u r i . Cu o p r e ­fa ţă d e N . I o r g a . B u c u r e ş t i , (Tip . Cartea Românească) , 1926, 110 p . F ig . Lei 50.

Sperant ia (Th. D.). — Anecdo t e n o u ă . E d i ţ i a V. B u c u r e ş t i , Cartea R o m â ­nească , [19261, 318 p . Le i 70. (Opere c o m p l e t e . Vol . VII ) .

b) Teatru.

Galiţa (Mihai l ) . — J e r t f a d a t o r i e i . Dra ­m ă î n p a t r u ac t e . B u c u r e ş t i , Cul­tura Naţ ională , 1926, 69 p . Lei 40.

UNIVERSUL LITERAR

Stanca (Sebas t i an ) . — Se rgen tu l^ D r a m ă î n t r ' u n ac t . P r e l u c r a t ă şi l o c a l i z a t ă d u p ă l u c r a r e a l u i T. K ö r n e r ; „Iosef H e y d e r i c h " . A r a d , Librăria Dieceza­nă, 1926, 46 p . Le i 5. (Bib l io teca Se­m ă n ă t o r u l N r . 119).

c) R o m a n . Nuve lă .

Chivăran-Răzvan (G.). — P r o z ă . F r a g ­m e n t e . E d i ţ i a I-a. [Ploeşt i] , 1926, 87 p.

Neanir-Negulescu. _ c l a c ă şi robie . B u c u r e ş t i , Adeverul , [1926], 70 p . Lei 6. (B ib l io t eca D i m i n e a ţ a No . 61).

Popescu-Lumtoă (N. I.). — D o m n i ţ a Ga-l in i . P o v e ş t i . B u c u r e ş t i , Ancora, S. B e n v e n i s t i & Co., [1926], I I I 4 246 p . Lei 75.

Sadoveanm (Mihai l ) . — Ţ a r a d e dincolo-de n e g u r ă . P o v e s t i r i d e v â n ă t o a r e . B u c u r e ş t i , Cartea Românească , 1926, 221 p . F ig . Lei 120.

Tail ler (Emi l i a ) . — Din t a i n e l e s i m ţ i r e i . N u v e l e şi sch i ţe . E d i ţ i a I l - a r e v ă ­z u t ă şi c o m p l e c t a t ă . B u c u r e ş t i , Car­tea Romanească , [1926], 248 p . Lei 50.

- I I . L I T E R A T U R Ă STRĂINĂ.

Schul lerus ( E d u a r d ) . — A s t e r n A u s g e ­w ä h l t e Ged ich te . H e r m a n n s t a d t , A-dolf M e s c h e n d ö r f e r , 1926, 70 p .

Schul i erus ( E d u a r d ) : — A s t e r n Gesa-m e l t e D i c h t u n g e n . H e r m a n n s t a d t , Adolf M e s c h e n d ö r f e r , 1926, 210 p.

Csermely Gyu la . — N a p k e l e t i ka l e idosz ­k ó p r e g é n y e s t ö r t é n e t . Régi k r ó n i ­k á k u t á n . B r a ş o v , Brassó i Lapok k i a d á s a , 1926, 208 p .

I I I . L I T E R A T U R Ă S T R Ă I N Ă T R A D U S Ă .

D u h a m e l (Georges) . — O d a i a cea so rn i ­c u l u i . N u v e l e . T r a d u c e r e de George

- S i lv iu . B u c u r e ş t i , Adeverul , [1926], 64 p . Lei 6. (Bib l io teca D i m i n e a ţ a No . 62).

D u m a s F i n i ( A l e x a n d r u ) . — D a m a cu c a m e l i i . R o m a n c o m p l e c t . T e x t ro ­m â n e s c de George B . R a r e ş . E d i ţ i a d o u a . B u c u r e ş t i , Ancora, S. Benve ­n i s t i & Co., [1926], 331 p . L e i 80.

9 I S T O R I E . B I O G R A F I E ,

Constant inescu (N. A.). — D a r e de sea­m ă a s u p r a î n t e m e i e r i i şi a c t i v i t ă ţ i i I n s t i t u t u l u i p e n t r u s t u d i u l E u r o p e i sud-es t i ce . B u c u r e ş t i , Edi tura Inst i ­tu tu lu i 1926, 32 p . Lei 10.

Sărbătorirea î m p l i n i r i i v â r s t e i de 60 a n i a i M. S. R e g e l u i F e r d i n a n d I de că­t r e A c a d e m i a R o m â n ă . B u c u r e ş t i , (Impr. Statului ) , 1926, 39 p .

Xenopol (A. D.). — I s t o r i a R o m â n i l o r d i n D a c i a T r a i a n ă . E d i ţ i a IH-a , r e ­v ă z u t ă de a u t o r , î n g r i j i t ă ş i ţ i n u t ă l a c u r e n t de I . V l ă d e s c u . Vol. I I I : P r i m i i d o m n i şi v e c h i l e a ş e z ă m i n t e 1290—1457. B u c u r e ş t i , Cartea Româ­nească, [1926], 236 p . F ig . Lei 120.

UNIVERSUL LITERAR 15

I A CĂRĂBUŞ : Este.. . d a r s 'a i sprăvi t .

A m i m p r e s i a că t e a t r u l de va ră , r e ­vista , ob i şnu ieş te m a r e l e pub l i c cu t ea ­t ru l mai ser ios . Şi cu eonuxliti şi cu d r a ­ma . T e a t r u l de v a r ă a t r a g e p u b l i c n u m e ­ros. Pub l i cu l r â d e . Ascu l t ă acea muzică u ş o a r ă şi p e t r e c e . Re ţ i ne scene şi f ă r ă în­doială , că începe să se i n t e r e seze de con­flicte d r a m a t i c e .

I a r d e s p r e t e a t r u l condus de p o p u l a r u l T u n a s e mii s'a spus în r e p e t a t e r â n d u r i , de cunoscuţ i d in A r d e a l şi din Bucovina, c ă e a p r e c i a t îndeobş te de î n t r eg publ icu l şi r o m â n e s c şi m i n o r i t a r . P o a t e că a c e a s ­t a se exp l i că şi prim p a r t e a spec tacu­loasă, că re ia Tunase îi d ă o foar te a l e a s ă alten ţie, d a r şi p r i n v io ic iunea a ş a d e sim­p a t i c ă a a r t i ş t i l o r t r upe i .

„Eiste... d a r s'a i sp răv i t ' ' e s te revis ta p.neţilor Mi icea Rădu lescu şi Alfred Mo­şeau.

Nu cu p r i l e ju l une i r ev i s t e se poa t e vorb i de sp re în suş i r i l e a r t i s t i ce a l e a c e s ­to r scr i i tor i , c a r i ş i -au stabilii, irepiitatiiti a t â t p r i n vo lume le lor de ve r su r i , cât şi prim piesele' de t e a t r u , c a r e a u avui; suc­ces şi d u r a t ă .

In revis tă , c ă u t ă m şa r j a , v r e m g luma, a ş t e p t ă m jocu l de cuv in te şa ve rva .

Miroea Rădu lescu şi Alfred Moşoiu iz­bu te sc să dea î * ş i rul de t a b l o u r i a l r e ­vis tei lor , î nve r igă r i a l e tui luroi" ele mon­telor , d e s f ă ş u r a t e sp r in t en .

Cred , că a u fost mai viibraint inspiraţii, c â n d a u scris t ab lou l Manecliiniului s en t imen ta l , î n c a r e T ă n a s e face b ine p e M in ulescu.

Sun t fără î ndo ia l ă p r o n u n ţ a t ma i p l i n e de v e r v ă t a b l o u r i l e ou O p e r a r o m â n ă , — în c a r e Codnuţ dovedeş te deoseb i t e în­suş i r i — şi ou f r ip tur i ş t i i .

Mi se p a r cam lung i scene le cu Văcă-reşt i i şi nu des tu l de def in i tă scena cu bu r sa .

Au to r i i ca p o e ţ i l i r ici a u da t şi o n o t ă de lijMsm în scene le „ p a r f u m u l u i " şi „ro­zelor" . E o rev is tă , pe c a r e pub l i cu l ştie s ' o a p r e c i e z e .

D e s p r e , ac tor i , d e s p r e toţi , nu se ipot s p u n e decât c u v i n t e b u n e .

T r e b u e să fac însă m e n ţ i u n i deoseb i t e p e n t r u d-na Na ta l i ţ a Pavees lcu , şi Tă ­nase ; d u p ă cum t r e b u e să insist a s u p r a a d m i r a b i l e i d a n s a t o a r e Ossi .

B. C E C R O P I D E

Interviul d-lui Al. T. Stamatiad

In Rampa de Lun i 19 Iu l ie , d. R o m u l u s Dianu , se î n t r e ţ i n e cu poe tu l Al . T. S ta ­ma t i ad . C o n v o r b i r e a e ipo.ntru poet p r i ­lej să glorif ice m e m o r i a lu i Macedonsk i , ,să a r u n c e săge ţ i şi l au r i la con t empo­rani , şi m a i a l e s să vo rbească în accen t e emoţ iona te d e v r e m u r i l e d i n a i n t e de r ăz -Loiu, p e c a r e „Sp lend ida g e n e r a ţ i e " a poe tu lu i , l e -au i l u s t r a t :

C c r c r a t i a de după război a recol ta t cu belşug munca noas t r ă .

Dar nu mai e genera ţ ia splendidă de a l tăda tă , când era posibilă boema şi v i sa rea , când as ­perităţile vieţii erau nesimţi te . Ce propice a t ­mosferă l i terară !

Ne s t rângeam la Kubie r . Macedonski, Mircea

Demetr iade , Spcrant ia , Cruceanu, Minulescu, Karnabat t , la o masă .

La a l ta : Chendi : Iosif, Anghel, Zaharia Bâr­san. P e urmă t a b e r e l e . s ' a u lărgit . La Academia Te ra să v e n e a u : Rebreanu , Sorbul, Camil Ressu , S te r iadc , Corneliu Moldovanu, Barbu Nemteanu, Davidescu, Coşbuc (ştii povese ta cu „masa poe­ţ i lor" si cu bietul -Coşbuc!...), Castaldi , Dragos -lav, Dragomirescu, Tra ian Bratu. . .

T ră im o dulce rever ie! . . .

— Astăzi nu mai e posibil să t ră iască un scri i tor din ar ta lui. Şi nici vre-o s i tuaţ ie pro­fesională potr ivi tă nu-i văd. Fapt este însă că pe unii scri tori biurocrat ismul îi ajută (Balzac si alţii...), pe alţii îi dis t ruge. E în funcţie de natura talentului acest lucru.

Dar să nu fim prea pretenţ ioşi . Ideal ar fi ca o car te să ne dea posibilitatea de a trăi liberi trei luni pe an, t re i luni de refacere , în ţa ră sau în s t ră ină ta te , cum se întâmplă azi în Fran ţa . Dar acolo, în t r ' adevăr , ca r tea e o a iacere şi pentru scriitor şi pentru editor.

AL. T. S T A M A T I A D

— Premiile naţionale ar trebui decerna te pen­tru întregul operii şi vieţii l i terare a unui scri i tor.

Aşa fiind, acest premiu n 'ar trebui să vină decât după ce scri i torul se va fi real izat com­plet. Anul aces ta , premiul de poezie l-ar fi meri ta t D. Nanu. In cri t ică (nu înţeleg de ce tocmai acest premiu s'a desfiinţat), Ovid Den-susianu, M. Dragomirescu , N. Iorga, Lovinescu, G. Ibrăileanu sau în cel mai bun caz, d Ră­dulescu Motru.

Cum premiu de c r i t i c ă ? . . . Răsplăteş t i genul l i terar sau răsplă teş t i omul?

Iată dece cred că era indicai d. Rădulescu Motru, ca re e o mare figură cul turală , de su­prafaţă în t insă , a scos revis te si a determinat curente . („Noua Revistă Română", „Ideea Eu­ropeană", „Revista de Filosofie"...).

T Â R G U L D E F E T E D E P E MUNTELE G A I N A

In C u v â n t u l , d. p rofesor T r a i a n Mager , pub l i că un foi leton cu p i to reş t i in fo rmaţ i i în l e g ă t u r ă cu t r ad i ţ i ona lu l t â r g de fete ce se ţ ine , de Sf. Pe t ru , la Moţi, p e milui­tele C ă i n a :

P e platoul Muntelui Găina din vremur i im­mémoriale se ţine în fiecare an în Duminica după Sămpet ru (stilul vechi) . „Târgul de F e t e " . Originea acestui obiceiu curios nu se cunoaşte ,

— cum însă până în zilele noas t re târgul s'a perpetuat în t r 'o formă mai mult de să rbă toa re câmpenească , decât de tâ rg propriu zis, •— dăm cu socoteala că der ivă din s t răvechi obiceiuri ale unei religii na tura le . O sărbătoare închinată naturii libere, trebue să vedem Ia originea aces­tui târg, căci în această formă ni se prezintă Si azi. Creştinismul, nici aiurea şi cu a tâ t măi puţin aici, nu a putut să r ăpească sufletului pă-gânesc toată poezia plină de farmec a pan te i s ­mului.

Munţii Apuseni prin s t ruc tura lor geografică constituie o ce ta te na tura lă inexpugnabilă, îh ca re a putut să perz is te multă v reme autohtonii din epoca p re romană chiar ; astfel înţelegem între multe al te par t icular i tă ţ i carac ter i s t ice moţilor şi acest obiceiu pa t r ia rhal , r ămas din lumea misterelor unui cult păgân. Exemplu a-nalog ni-1 se rveş te poporul celt, care s'a putut menţine numai într 'o astfel de cetăţuie natu­rală, din Munţii Irlandei. . .

Cât priveşte înţelesul numirii de „ t â r g de fete" , adevărul e că nu se pomeneş te să se fi vândut aici fe te ; ea ne indică numai motive de na tură pract ică , cari au contribuit la sus­ţ inerea acestui obiceiu tradiţ ional . Căci afară de vechi credinţe rel igioase, şi necesi tăţ i de ordin pract ic au contribuit ca târgul din Găina să se perpetueze până azi. Satele de munte sunt împrăş t i a t e pe întinderi de zeci de kilo­metri , ba chiar şi casele se răs le ţesc singu­ratice Ia dis tanţe considerabile, — aşa că t re ­buia căuta tă o conver t i re socială într 'un punct geografic accesibil tu turor moţilor, — la care să poată lua par te şi crişenii, adică locuitorji de pe versan te le de sud şi sud-vest ale Mun­ţilor Apuseni.

Or, Găina, prin poziţia sa geografică domi­nantă satisface mai bine aces te i condiţii. Iar, clima aspră montană îngădue mai uşor ca a-ceastă întrunire de dulci nădejdi pentru t ineret , să se ţină tocmai la Sâmpet ru . în plină va ră .

Acest „ t â r g " , care ca orice tâ rg , se reduce !a mărunţişuri casnice, mâncărur i şi băutură , — oferă cel mai bun prilej t ineretului pentru a încheia cunoştinţe, — ba, pract ic , cum e munteanul , de ce nu s 'ar fi putut b inecuvânta căsători i chiar la faţa locului ? Ernele sunt grele în munţi şi „câş lege le" nu oferă cel mai potrivi t timp pentru nuntit .

Pen t ru căsător i ţ i , târgul delà Găina e locul şi timpul cel mai potr ivi t de întâlnire cu ru« deniile. La anul, şi de aci înainte în fiecare an vine fata să-şi vază părinţii , iar ginerele — so­crii, — căci cunoscută fiind voinicia şi frumu­seţea moaţelor , multe coboară după bărba ţ i în ţara Crişurilor.

In anii din urmă ai s tăpânir i i ungureşt i , t â r ­gul de fete începea să-şi piardă din vivaci­ta te , fandarmii ungureşt i , în uniforma lor nea­gră de păsăr i de noapte , împes t r i ţau tot mai -înteţit populaţia albă a târgului , ce se reducea an de an. Vizitatorul intelectual român, era urmări t p rovoca tor pas de pas şi supus şicanei controlului. De jena amestecului profan, pierise până şi veselia idilelor vrednice de pana lui Virgil.

Cu a t â t mai vâ r tos reînvie azi aceas tă săr­bă toa re câmpenească . Feciori i , după sate şi prietenii, se adună sub s teaguri t r icolore şi cu lăutar i în frunte, se porneş te alaiul spre Găina, ca la mari zile ,de chef.

Ivirea soarelui tr iumfător, în dimineaţa de tâ rg , este salutată de fete şi t inere neves te cu s t r igăte de bucurie din zeci de tulnice. Se în­cep apoi ospeţe bucolice, mâncare , rozolie (un fel de lichior), joc — care se continuă în t r 'o atmosferă de beţ ie sufletească proprie fanatis­mului religios. Se prăznueş te în imnuri de iu­bire o nouă biruinţă a lui Uranos , regenera tor de viaţă , călcând triumfător asupra morţii hi­bernale .

16 UNIVERSUL LITERAR

E C O U R I UNIVERSITATEA POPULARA

„COASTA D E ARGINT"

D e la 6 Augus t p â n ă la 25 S e p t e m b r i e a c se vor ţ ine l a Balcic p i t o r e s c u l o raş d'c p e l i t o r a l u l M ă r i i N e g r e , u r m ă t o a r e l e c u r s u r i o r g a n i z a t e de U n i v e r s i t a t e a p o p u ­l a m „Coas ta de a r g i n t " — a n i m a t a d e p u b l i c i s t a ! şi o m u l d e f rumoase ac ţ i un i ca re e d. Oct . Moşescu:

Octav Onicescu: Filosofia ştiinţei de astăzi. 1 Nae Ionescu: De ce tiu sunt raţionalist ?

G. Mugur: Subiect rezervat. I. Andrieşescu: Litoralul Dunării şi al Mani

Negre în timpurile pre şi proto istorice. Dr. C. Daniel: Subiect rezervat. Jean Valiean: Technica comediei. Ion Marin Sadoveanu: Drama magică si în­

ceputurile tragedier vechi. Camil Petrescu: Teatrul românesc Alexandru Marcu: Teatru italian. PamiH Seicaru: Naţiune şi presă. Eugen Titeanu: Ofensiva spiritului contra re­

voluţionar. Ion Pillât: Spiritul românesc în literatură. Perpesslcius: Lirica nouă românească. N. Batzaria: Literatura Balcanică. Oscar Walter Cisek si Stetan Neniţcscu: Ar­

tele plastice. Oct. Moşescu: Tineretul universitar şi poli­

tica culturală. Comitetul de conducere a luat toate măsu­

rile necesare ca d-lor profesori ş i studenţi cari vor să audieze cursurile de mai sus, să li se facă mari înlesniri şi reduceri pentru locuinţă şi masă. Cu rugămintea, însă, să anunţe se­cretariatul universităţii cu cel puţin 5 zile îna­inte de data sosirii. înscrierile se fac Ia. secre­tariatul universităţii „Coasta de Argint" "fealcic.

Delà 21—17 Septembrie s'a organizat sub conducerea d-lui Oct. Moşescu, directorul Uni­versităţii, o excursiune la Constantinopol. Ple­carea va fi în seara de 12 Septembrie cu va­porul „România" iar înapoierea în ziua de 17 Septembrie cu vaporul „Principesa Maria". Persoanele care vor să ia parte Ia această escursie sunt rugate să ceară informaţiuni Ia secretariat, până Ia 10 August.

PREMIILE „FEMINA"

Comitetul românesc al premiului „Femina" sub prezidenţia M. S. Regina Maria, a decer­nat premiul pe anul 1925 cărţii d-lui Th. Rau-cat: L'honorable partie de campagne, aleasă dintre cele propuse de comitetul francez. Iar comitetul francez, sub prezidenţia d-rei Elena Văcărescu. a decernat premiul său corespun­zător d-lui E. Buciifa, pentru cartea sa: Le­gătura roşie, propusă de comitetul românesc.

Pe anul 1926 se va da preferinţă romanului. Cărţile apărute în acest an, autorii c e -doresc să concureze urmează să le trimeată cel mai târziu până lă 12 Noembrie a. c , în câte 2 exemplare d-nei Irina Procopiu, vice-preşedinta, str. Al. Lahovari 23, şi în câte un exemplar d-nei Z. Caribolu, b-dul Lascar Catargiu 67, d-lui Ştefan I. Neniţescu, secretar al comite­tului, st/ . Caragea Vodă 5.

REYISTE GÂNDIREA (VI, 4—5, Mai , I un i e ) : U n foa r t e i n t e r e s a n t e s seu a l d- lu i C.

Rădulescu-Motro , d e s p r e Suf letul m i s ­tic. C o n ţ i n u t u l suf le tului , m i s t i c , c u n e -h o t ă r n i c i r e a lu i su f l e t ea scă , cu log ica e m o ţ i o n a l ă ca r e î l r e g l e m e n t e a z ă , in­c u r s i u n i î n su f l e tu l p r i m i t i v ( p r i n l u ­c r ă r i l e u l t i m e a le a n t r o p o l o g i l o r ) şi câ te o d a t ă c h i a r pe l a no i , c u p r i l e j u l i n o -c h e n t i s m u l u i d i n B a s a r a b i a ( p e r i m a t ă p r a c t i c ă d e e x o r c i s m ) ; p r i c i n i l e de s u c ­ces a le m i s t i c i s m u l u i î n zi lele n o a s t r e , c a r a c t e r u l c o m e r c i a l a l aces te i mărf i , cu

m a r e c ă u t a r e î n pi f t ţa i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i c o n t i m p o r a n e , — i a t ă c â t e v a a s p e c t e a l e a c e s t u i p r e a i n t e r e s a n t e sseu , d i n c a r e v o m e x t r a g e a c e s t e c â t e v a r â n d u r i :

Sufletul mistic are, prin urmare, o structura care şi-a dovedit soliditatea. Structura lui. este cea mai veche din câte s'au cristalizat de eul omenesc şi în acelaş timp este aceea Ia care să recurge în totdeauna, în momentele mari de criză. Sufletul mistic este un adăpost şi în ace­laş timp un generator. Un adăpost pentru cei slabi ; un generator pentru cei prea plini de viaţă. El este ca atmosfera umedă ş i , caldă a epocei tropicale, preistorice, în care au cres­cut vegetaţiile luxuriante, din a căror straturi carbonifere ne mai încălzim şi astăzi.

In rezumat, caracterele sale esenţiale decurg din natura emotivă a eului în jurul căruia el cristalizează. Are tendinţa să se reverse asu­pra naturii întregi, în personificări de un gigan­tism copilăros şi vag. Este optimist. Clădeşte pe noroc. Mentalitatea, care îl conduce, are la bază intuiţii schinteietoare, dar fără organizare logică. Misticul vede în lume nu aceea ce este , ci aceea ce el ar dori să fie. De aceea, în jurul lui totul este minune, sau simbol de A-Tot-Pu-ternicie. Sufletul mistic este născut din atitudi­nea anticipată a biruinţei. In el, omul şi-a ser­bat Ia origină biruinţa asupra instinctului, şi de atunci el a rămas ca o armătură miraculoasă penru vremuri de restrişte şi pentru vremurile de încordare. El este primitiv, şi totuşi este pârghia viitorului. El este eternul primitiv în progresul omenesc.

„Biblica" d - l u i Luc ian Blaga , r e a l i ­z e a z ă d i n i m a g i n i şi r u s t i c e şi c e r e ş t i , o s c e n ă d e p a r t i c u l a r ă s a v o a r e :

Maică Precistă, tu umbli şi astăzi râzâi pe cărări cu jocuri de apă peritru broast

[ţestoase. latre ierburi înalte şi goale copilul ţi-I desbraci şi-1 înveţi să stea în picioare. Când e prea rău îl adormi cu zeamă de maci.

Pentru tine lumea c o pecete pusă pc-o taină şi mai mare : de aceea mintea nu ţi-o munceşti cu nimic. In casă lângă blidarul cu smalţuri r,-în fiecare zi păzeşti cu răbdare somnul marelui p r i ' r c . Л mustrare cI[;;i;:J te superi dtuir c'md îngerii trănlesc prea tare tiţi/t venind sau ieşind.

L i t e r a t u r ă i s c ă l e s c d - n i i : Matein Ion Carageale, Cezar Petrescu , Zaharia Stanca , T. P ă u n e s c u - U l m u , e t c . ; c r o n i c i d - n i i : Tudor Vianu, AL Maren, S te l l en Mateescu, G. Breaza , I. M. Sadoveanu, M. Beza, N . I. Herescu , e t c .

CETATEA LITERARA (I , 9—10, I u l i e ) . „ P o e z i e ş i c r i t i c ă " s ' a r p u t e a n u m i , p e b u n ă d r e p t a t e , a c e a s t ă u l t i m ă f a s c i c o l ă a r e v i s t e i d - l u i Ç a m i l P e t r e s c u . E u n a d i n c e l e m a i b o ^ a V s i m a i u n i t a r e d i n ­t r e b r o ş u r i l e „Cfetăjai l i t e r a r e " , — c a r e s 'a i m p u s şi p â r f ă a s t ă z i , p r i n g u s t ş i i n ­d e p e n d e n ţ ă . . . P q e z i e ş i c r i t i c ă " , p e n t r u c ă î n t r e a c e s t e ; d o u ă f o r t u r i s e c o n s o l i ­d e a z ă o a t i t u d i n e f o a r t e h o t ă r î t ă .

P o e z i i l e , î n t r u t o t u l i n t e r e s a n t e p r i n s t r ă d u i n ţ a d e î n o i r e a a u t o r i l o r , s u n t u n a l t a s p e c t a l a c e l u i a ş i c r i t i c i s m c a r e s t ă Ia t e m e l i a „Cetăţ i i , l i t e r a r e " . Ş i d a c ă d e j n u l t e or i a t i t u d i n e a a c e a s t a a n a l i t i c ă , p r ă f u e ş t e e m o ţ i a , e a n u e m a i p u ţ i n u n c â ş t i g şi o d e l e c t a r e p e n t r u s p i r i t e l e a -

lese . D in g a m a de s u g g e s t i i a l e c i c lu lu i : „ T r a n s c e n d e n t a l i a " a l d-lui C a m i l P e ­t r e scu t r a n s c r i e m aceas t ă „ î n c h i n a r e a-pocal ip t ică ' ' :

Limba de. flăcări pe mlaştini în noaptt Sborul de uliu trimis să vâneze Cad, se ridică. Două hilare speteze Chimie oasele moarte în cei care fură cei şapte.

Vreau să-Ti trimet un mesaj în spre marginea [lumii,

Melc care poartă în spate un pat, să-1 măsoare Cum măsura şi Procust, eu din mâlul humii Deapăn cu patimă strigătul meu care moare.

D-nii I. Vinea, R e m a l p s D i a n a , D. Ciurezu, c o m p l e t e a z ă s u i t a . D in versu­r i l e d-lui C. L Ş ic lovanu, a c e a s t ă f ru­m o a s ă şi s i m p l ă poez ie : „Anonimat".

' Nu ţi-a părut ciudat să ne 'ntâtnim aşa de [timpuriu

Pe două căi ce se despart, când se 'ntretaie-o [clipă —

In parcul scuturat de vânt, simptom de gripă, In care orăşenii au iubit din tată 'n fiu ?

Te-am prins în capătul unor alei ce se 'ntâlniau Şi ca o ciută-ai tresărit sub colorata-ti mască. Pe-atunci în parcuri pomii înfrunziau, Sau poate începeau să desfrunziască

In truda ce dizolvă sufletele-apoi Noi ne-am pierdut si despărţirea n'a fost tristă. Din ce a fost, nimic nu se schimbase între noi Şi nici măcar în amintire o batistă.

Aţâţi castani şi tei a 'nchiş, cu sufletu-mi [asemeni,

Grilajul parcului, în toropeala asta grea. Tot mă mai plimb în calmul vremei, printre

[semeni Si orice pălărie mauve, de-atunci îmi pare

[că-i a ta.

. .Comen ta r i i l e c r i t i ce" , — căr ţ i , t e a t r e , r e v i s t e , p r e m i i l e n a t i o n a l e , — s u n t sc r i se de d. Camil Petrescu , cu v e r v a şi com-p e t i n ţ a d-sa le h a b i t u a l ă .

CÂRTI PRIMITE MIHAIL S A D O V E A N U : Tara de din-

i-olo d e negură, ţx ivest i r i de v â n ă t o a r e , ed. „Cartea -Românească' 1 (1926).

ION PILLAT : Biserica de altă dată, poezii , . .Carte« R o m â n e a s c ă " (1926).

TH. D . SPERANŢIA : Anecdote nouă. vol. VII, ed. V. ed. „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " (1926).

EMILIA TAILLER : D in tainele sim-ţirei, n u v e l e ed. 11-a ed. „ C a r t e a Româ­n e a s c ă " (1926).

ŞERBAN VOINEA : Marxism oligarhic-, con t r ibu ţ i e la p r o b l e m a desvol tă r i i capi­ta l is te a Român ie i , cd. „T. Braniş tea nu" . (1926).

OCTAVIAN VOROBCHIEVICI (căpi­tanul) : Drumul Codrului, d r a m ă în t r ' im.

' ac t , (1926).

CONCURSUL LITERAR 1AL REVISTEI „FLAMURA"

pen t ru poez ie şi p roză , se p r e l u n g e ş t e p â n ă la 1 Augus t , d a t ă ca r e va r ă m â n e def in i t ivă .

Comis i i le c a r e vor se lec ţ iona cele m a i b u n e n u v e l e şi poezi i d in ca r i cet i tor i i , p r i n vot, vor a l e g e câ te una , — sân t :

Pentru poez ie : G e o r g e Baicuilescit, Nichifor Cra in i c , R a d u G y r , Perpess ic ius , Marcel Romanescu ;

Pentru proză : Radu Bardeş, Eug . Bou­r eanu l . Adrian Pascn, Cezar Petrescu, I.iviu Rebreanu.

Redactor P E R P E S S I C I U S

ATELIERELE SOC. ANONIME „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU No . 11, BUCUREŞTI .